nterschimbabilitatea in constructia de autoveh.

In vederea asamblarii sau ptr eliminarea efectului unei defectiuni de exploatare,piesele automobi-ului trebuie sa fie executate cu un grad de precizie suficient de mare pt. ca o piesa oarecare sa poata fi inlocuita cu o alta piesa asemanatoare fara nici o prelucrare suplimentara cu pastrarea in timp a conditiilor tehnice referitoare la functionaraea ansamblului din care aceasta face parte sau a intregului automobil. Interschimbabilitatea este propr. pe care o au piesele sau anasmblurile acestora de a se substitui reciproc.Aceasta propr. face posibila montarea automata in serie,contribuie la reducerea cotului de productie,usureaza inlocuirea pieselor uzate si permite colaborarea intre mai multe intreprinderi fiecare fabricand numai anumite piese sau subansambluri,unitatea coordonatoare realizand asamblarea finala. Pentru a fi interschimbabile ,2 piese trebuie sa aiba forma si dimens cuprinse intre niste dimensiuni limita ce se prescriu la proiectare. Interschimbarile poate fi de 2 feluri:-completa-piesele sunt intersch. fara conditii si au o precizie de prelucrare mai ridicata.Se intalnesc mai rar si de de obicei la unele organe de masini standardizate pe plan international (suruburi,piulite ,etc):-incompleta sau limitata-in cadrul caruia piesele unui lot sunt interschimbabile complet numai intre limitele grupelor in care au fost sortate in prealabil (piesele mecanismului bielamanivela,cuzineti,etc) 1.1Analiza tehnologicitatii constructiei si repabilitatii autoveh:1.1.1 Tehnologicitatea constructiei autovehiculelor:Transportul cu autovehicule ocupa un loc insemnat is sistemul de transport fiind privit ca un sistem structural subordonat

Autoveh. rutier este un sistem unitar organizat printr-o activitate complexa de conceptie se de fabr, ambele fiind intr-o conexiune reciproca cu cerintele impuse de subsistemul exploatat.

Cele mai eficiente masuri in privinta inbunatatirii performantelor sunt cele luate in compartimentul conceptie-cercetare.Aceasta compartimentare permite sa se stabileasca ponderea diferitelor activitati cu conexiunea reciproca dintre compartimentele precum si caile si mijloacele de rentabilizare a. i. intregul sistem sa devina rentabil.Din schema prezentata se observa importanta colaborarii creative intre cei ce elaboreaza si cei ce folosesc produsele. Se poate aprecia ca interventia in sfera cercetarii conduce la crestereafiab si menteabilitatii autoveh. Fiabilitatea reprezinta totalitatea calitatilor unui sistem tehnic(autoveh) ce determina capacitatea acestuia de a-si indeprimi fara defectiuni functia ptr care a fost creat in conditii normale de utilizare si peo durata de timp prestabilita.Mentenabiliatea -se refera la lucrarile de mentinere a fiab sir eprez aptitudinea sistemului tehnic(autoveh)de a permite efectuarea lucrarilor de mentenanta. Mentenantareprezinta ansamblul tuturor actiuniilor tehnice si organizatorice efectuate in scopul mentinerii sau restabilirii unui sistem tehnic(autov.).Deoaece domeniul proiectarii este f complex se impune stabilirea legaturii intre proiectare si tehnologia de fabr a. i. ansamblul general al autoveh sa se realizeze in concordanta cu procesul tehnologic cel mai adecvat evitandu-se astfel greselile de pg 1

considerare nr reperelor unuficate fata de nr elem constructive. Asiguarea tehnologicitatii constructiei autoveh rutiere:Principalele modalitati prin care inginerul proiectant de autovehicule poate influenta sporirea indicelor de tehnologicitate ai autoveh sunt: 1.Unificarea constructiva si tehnologica 2.Perfectionarea schemelor cinematice si a solutiilor constructive 3.Utilizarea materialelor adecvate 4.Asiguarea concordantei dintre cerintele tehnologice si solutiile constructive 1.Unificarea constr si tehnologica:Intr-un sens mai larg prin unifcare se intelege aplicarea intr-o masura cat mai mare a normalizarii ,standardizari si tipizarii. Prin normalizare se intelege stabilirea unor norme unitare cu caracter de lege in vederea reducerii nr de tipuri ,dimensiuni ,grupe,repere,etc ce se aplica la scara unei intreprinderi.Extinderea acestor legi la nivelul unei ramuri industriale sau la nivelul economiei nationale oreprezinta standardizarea. Tipizarea reprezinta actiunea de standardiazare prin care dintre mai multe produse destinate aceluiasi scop sw elimina tipurile inutile,uneori cu perfomante depasite normal retinandu-se numai cele folositoare si cele corespunzatoare scopului ptr a fi reproduse pe scara larga.Prin aceasta unificare cnstructiva si tehnologica se asigura reducerea vol de munca,a pretului de cost,scurtarea asimilarii in fabr,reducerea vol de munca in exploatare cu scurtarea intervalului de imobilizare a autovehicului. Principale cai de realizare a unificarii sunt:-extinderea utilizarii pieselor si subansambleleor interschimababile;-utilizarea unor agregate (motoare,CV,echipamente de lucru)ce sa fie interschimbabile sau tipizate;-utilizarea unor serii de familii de subansamble 2.Perfectionarea schemelor cinematice si a solutiilor constructive:Are drept scop reducerea la minimum a nr elem cinematice ce participa la transmitera fluxului de putere .Un rol important il are schema fluxului de putere de la motor la roata motoare precum si alegerea rationala a solutiei constructive:totul in fata sau totul in spate sau clasica. Pt perfectionarea solutilor constructive se au in vedere cateva criterii ale proiectarii rationale , -evitarea coef de siguranta excesiv de mari; -reducerea fortelor inactive (de inertie,solicitari) -uniformizarea solicitariilor(inlocuirea unui corp plin cu o grinda);-inbunatatirea coef de utilizare locala 3.Utilizarea materialelor adecvate: In constructia de autovehicule costul mat de baza repr aprox 40% din costul fabricatiei. Acest cost creste odata cu cresterea vol productiei iar o reducere relativ mica a cheltuielilor cu mat de baza are un efect mare asupra cheltuielilor de fabricatie. Un mat este cu atat mai valoros cu cat propr de rezistenta sunt mai bune la o masa specifica mica si cost redus.In constructia de autovehicule o mare parte din mat de baza sunt mat uzuale feroase si neferoase facanduse eforturi pt introducerea unor mat neconventionale si ptr cresterea calitatii materialelor in vederea eliminarii defectelor interne. Actualmente se remarca tendinta de utilizare pe scara tot mai larga a aliajelor de Al ptr realoz elementelor de caroserie,a radioatoarelor de recire,etc. Exista tendinte de folosire a mat plastice,fie ca inlocuitoare a eem metalice,fie ca elem de caroserie. Cele mai utilizat mat plastice sunt:-pliclorura de vinil PVC;spumele polimetalice Materialele ceramice sunt folosite fie ca straturi de acoperire,fie ca piese monolit si au aplicabilitate mai ales la motoare in constructia:pistoanelor,scaunelor si talerelor de supape ptr realizarea unei izolari termice. Pg 3

-prelucrarea prin deformare;-folosirea tehnologitatii pulberilor. Precizia si calitatea suprafetelor pieselor autovehiculelor: Calitatea integrala a unui produs finit in constructia de autovehicule depinde de un complex de factor,printre care cei mai important sunt:-precizia de prelucrare;-starea suprafetelor prelucrate Precizia de prelucrare:-gradul de apropiere a piesei finite fata de piesa de referinta proiectata.Precizia de prelucrare contine: -precizia dimensionala; -precizia forme geometrice; -precizia pozitiei reciproce a suprafetelor si liniilor Precizia dimensionala:se refera la gradul de apropiere a dimensiunilor efective liniare,circulare,unghiulare etc.,fata de dimensiunil nominale prevazute in desenul de executie. Pentru a stabili precizia dimensionala se aplica sistemul ISO de tolerante prevazute in standarde. (8110-81101/78). Clasa de Preciz Rugozitate importanta ia a Ra(min) A-foarte 01,0,1, 0,040,10 importante 2,3,4 B-importanta 5,6,7,8 0,151,6 C-mijlocie 9,10 2,56,3 D-scazuta 11,12, 1025 13 E-fara importanta 14,15,. >25 16 In clasa A-piese superfinisate elementele de injectie din instalatia de alimentare a autovehiculelor. In clasa B-suprafetei active ale pieselor care au cea mai mare pondere in constructia de autovehicule:alezajele canasilor de cilindru,fusurile arborilor cotiti si axelor de came,fusurile arborilor transmisei etc. In clasa B si C-piese finisate sau semifabricate In clasa C si D-piese prin strunjire In clasa D si E-semifabricate. Precizia formei geometrice:Aceasta conditie este importanta pentru functionarea in bune conditii a pieselor prelucrate.(fusuri de arbori,camasi de cilindru,pistoane).Eroarea de forma geometricaabaterea formei suprafetei efective in raport cu forma suprafetei nominale date. Simbolurile tolerantilor de forma: Simbol Denumirea tolerantei Literal Grafic Toleranta de TFr vectilinitate Toleranta de planitate TFp Toleranta de TFc circularitate Toleranta de Tfi cilindricitate Toleranta la forma data TFf a profilului Toleranta la forma data Tfs a suprafetei In cazul in care pe desenul de executie nu sunt prevazut indicatii prin simboluri sau text a privire la precizia formei,trebuie inteles ca abaterile de la forma geometrica a piesei se incadreaza in limitele campului de toleranta la dimensiunea respectiva. Datele privind tolerantele de forma se inscriu intrun cadru dreptunghiular trasat cu linie mijlocie,impartit in doua sau trei casute in care se trec:simbolul tolerantiei,valoarea acesteia si baza de referinta. Simbol Valoare Simbol 0,1 Valoare 0,05 Simbolul elem de referinta B Pg 5

proiectare sau solutiile constructive netehnologice ce ar conduce la reducerea duratei de exploatare.

Repr. din fig este exagerata scotand in evidenta faptul ca in locul dezv max a uneia sau alteia din partile comp ale autoveh tre urmarita optimizarea pe intregul ansamblu al autoveh. Pe piata mondiala castiga cel ce paote realiza cat mai repede cu cheltuieliminime produse noi superioare. Acest lucruse poate realiza prin ontermediul celor mai avansate tehnologii de fabricatie si principii de proiectare.Productivitatea muncii ,costul si calitatea prod, sunt dependendente de nivelul stiintific al tehn aplcate,tehn ce trebuie sa asigurre un efort uman si material minim si eficienta economica maxima.Stabilind corelatia dintre conceptie si fabr se poate defini notiunea de tehnologicitate ce reprezinta caracteristica complexa a constructiei piesei,a subansamblului sau a autoveh in intregime de a se fabrica prin cele mai economice procese tehnologice cu cheltuieli minime de forta de nunca,utilaje,mat,energie,etc.Tehnologicitatea permite asimilarea rapida in fabricatie in conditiile asigurarii oerfomantelor,eficientei si fiab nax in exploatare.

Caliatati:-rezistenta la temp inalte;-rezistenta uzura si coroziune;-conductibilitate termica mult mai mica ca la metale;-stare excelenta a supr Dezavantaje:-sunt casante,greu de prelucrat Materiale compozite:sunt mat compuse alcatuite din matrice si materiale de ramforsare Materiale utilizate sunt resinile termoplaste sau termorigide sau chiar mat metalice,iar mat de ramforsare sunt formate din oarticule sau fibre (fibre de siliciu de carbon).Se folosesc in constructia elem de caroserie ,elem sist de alimentare,etc. Asigurarea tehnologicitatii constructiei autovehiculelor rutiere: Asiguararea concordantei dintre cerintele tehn si solutia constructiva:Forma constructiva a pieselor autiveh precum si solutiilor constructive a ansamblurilor tre sa fie acordate cu tehn de fabr si de reparatie practicate.La pr constructiva cerintele tehn obligatorii sunt impuse de:-tehn de obtinere a semifabr;-de particularitatiile de prelucrare mecanuca ulterioara;-de carac procesului tehn de montaj;-particularitatiile repararii reperului sau ansanblului general Tehnologiciatatea constructiei la prelucrare mecanica: In tehn.moderna de fabr.a autovechiculului se manifesta tendinta de apropiere continua intre forma si dimensiunile semifabr.,a pieselor finite in scopul micsorarii sau chiar eliminarii adaosurilor la prelucr. mec.;reducandu-se astfel masa mat. folosit si cheltuielile ulterioare.Se vor adapta forme constr.cat mai simple pt.piese ce se poate fi usor de montat in disp.de fixarea sau pe masa masinii unelte,atat in vederea prelucrarii cat si a controlului.

Punerea de acord a proiectului de executie cu tehn de fabr permite asimilarea rapida in fabr a noului produs si asigurarea perfomantelor maxime. Indicii de apreciere ai tehnologicitatii constructiei de autovehicule :Pt apecierea tehnologici se introduc 2 cat de indici:1-indici absoluti;2-indici relativi 1.Indicii absoluti se utilizeaza ptr a compara piesele sau ansamblele de acelasi fel cu parametri energetici constructivi similari.:1.1 Masa semifabr. Consumate la fabr autoveh: m f [kg];1.2 Masa constructiva a produsului : mo [kg];1.3 Volumul de munca necesar pt fabr produsului finit: Vm total [omore];1.4 Costul tehnologic sau de fabr al autoveh: Cf [lei] 2.Indicii relativi se folosesc pt subansamblurile de autovehicule sau autovehicule ce difera prin paramaetri constructivi,energetici,etc. 2.1 Indicele consumului de material :

Pt.proiectarea tehnologica se au in vedere si masurile de reducere a timpului efective de realizare a operatiilor prin folosirea mat.cu o buna prelucralilitate mecanica,prin marirea rigiditatii piesei pt.a putea lucru cu sectiuni mari de aschiere,prin reducerea la masa a nr.de operatii de prelucrare,etc.

i0 =

m o [ kg ] m f [ kg ]
m o [kg ] p n [kg ]

Tehnologicitatea constructiei la asamblare: Solutiile constructive adaptate trebuie sa asigure utilizarea metodelor moderne de asamblare independente in flux,fara ajustarea pieselor si ansamblurilor.Tehn.constr.unitatilor de asamblare permite:-operatilor si specializarea locurilor de munca;-reducerea locurilor de munca la locul de asamblare;-alegerea corecta a elem.de asamblare.

Precizia pozitiei reciproce a suprafetelor si liniilor:-gradul de corcordanta dintre pozitia nominala reciproca si pozitia efectiva a suprafetelor si axelor piesei: Simbol Denumirea tolerantei Literal Toleranta la paralelism TPl Toleranta la TPd perpendicularitate Tolerantia la inclinare TPi Toleranta bataii radiale si TBr,TBf frontale Toleranta la coaxialitate si TPc concentracitate Tolerantia la intersectare TPx Tolerantia la simetrice TPs Tolerantia la pozitia nominala TPp Starea suprafetelor prelucrate: In urma prelucrarii mecanice a unor suprafete se obtin suprafete cu asperitati avand caracteristici geometrice specifice iar parametrii fizico-mecanici si stratului superficial sunt diferite de cei ai materialului de baza. Calitatea stratului superficial este determinata de starea geometrica si proprietatile fizice,mecanice si chimice ale acestuia. Starea geometrica a suprafetei este caracterizaa de abaterile profilului efectiv fata de profilul nominal considerat pe o anumita lungime. Abaterile geometrice se grupeaza in: -abatere de forma-abateri deordinul I -ondulatii-abateri de ordinul II -rugozitatea-abateri de ordinul III Ondulati:ansamblu de neregularitati care se repeta la intervale relativ egale (periodic) si se caracterizeaza printr-o valoare mare a raportului dintre pasul p si inaltimea(adancimea) oscilatiai H. P/H=50. 1000. Ondulatiile se pot gasi de-a lungul suprafetei de aschiere sau perpendicular pe aceste directii si pot sa apara din cauza neuniformitatii procesului de aschiere,de formatiilor palastici,vibratii. Rugozitatea suprafetelor(Ra):ansamblu (micro) neregularitatiilor ce formeaza relieful suprafetelor reale si care sunt definite conventional in limitele unei sectiuni fara abateri de forma. Pentru rugozitate raportul P/H<50. Neregulartatile sau .asperitatiile suprafetelor sunt urmele lasate de sculele aschietoare la prelucrarea mecanica datorita miscarii oscilatorii a varfului sculei,frecarii dintre suprafata pieseismulgeri particulelor de material etc. Notarea starii suprafetelor: Starea suprafetei,indicata pe desene,reprezinta stare finala obtinuta prin procesul tehnologic de executie,inclusiv tratamentele termice,termochimice,etc.,insa inainte de vopsire,lacuire..

2.2 Indicele masei specifice a autovehicului:

i mp =

2.3 Indicele global al procesului tehnologic in considerare vol total de munca necesar pt diferite etape ale proc tehnologic si respectiv ptr intrg ansamblu.;2.4 Indicele volumului specific de munca ia in considerare volumul total de munca raportat la puterea nominala a motorului autovehicului; 2.5 Indicele de normalizare (tipizare ,unificare ,standardizare):-ia in considerare nr reperelor normalizate ,tipizate,unuficate ,standardizate ce se folosesc pt un anumit produs.;2.6 Indicele mediu de unificare a elementelor constructive ce ia in pg 2

Tehn.constr. la asamblare este cu atat mai buna in cat nivelul de interschimbanilitate a pieselor este mai inalt. Tehn.semifabr.:Inicele de apreciere a tehn.constr d p v al metodei si procedului de semifabr.este este utilizat materialului.

Exemple de rugozitati obtinute prin prelucrari mecanice: Strunjire alezare Ra=(6,3....0,8)m Fretare Ra=(12,5..0,4)m Rectificarea Ra=(1,6..0,1) m Superfinisare Ra=(0,2..0,05)m Pg 6

C am

mp m f

kg ] kg

Perfectionarea tehnologientatii semifabr. Poate fi obtinuta prin:-extinderea metodelor noi de turnare Pg 4