.

ANALELE

...
,
SERIA II. TOMUL XXVIII.
1905 1906.
MEMORIILE SECTIUNII STIINTIFICE.
, I
,

CU 4 H R T I SI 2 STA;\1PE.
, ,

BUCURESTI'
,
..
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S'SOR ION ST. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNEI, 16
1906.
15V40
BOLIDUL DELA 1 IANUARIE 1906 st. n.
" ."
IN ROMANIA
DE
ST. C. HEPITES
Membru al Academiei
dela 13 Ianuarie 1906.

In zi la ca n alte multe din

pe cnd cerul era acoperit ningea mai pretutindeni, cu viscol n
multe s'a la 6 ore 10 minute timp oficial,
ntr'un moment cnd nu se o stranie
care a pe unii oameni numeroasele scrisori
ce am primit la Institutul Meteorologic cernd explicarea acestui
fenomen-dar care a fost de cea mai mare part.e drept lu-
mina de un fulger care s'ar fi repetat de trei ori.
Dintre ce am primit din 26 (1) de n cari se
descrie fenomenul observat, numai una, aceea a 1. Po-
pescu, udometrice din com).lna Gratia care
era tocmai ocupat cu rnirea din jurul casei, <<lu-
mina nu s'a produs n linie sau ca aceea
a unui fulger propriu zis, ci ea emana dintr'un acel punct))
cere explicarea acestui (cienomen miraculos))
s'a produs ri partea NE a orizontului o ca a unei
lampe electrice, de nct, era nor, ntuneric
ningea, se puteau vedea foarte bine toate obiectele dimprejur.)
(1) Cnd am Academiei comunicarea de nu primisem vederii
bolidului la n atunci numai din 25 de ni se comuni-

case fenomenul. In cele ce am ntrodus pretutindeni unde trebuia

localitate din districtul
340
ST. C. HEPITES
-------------------------------
Fenomenul care a fost observat n 11 cii trictc anume n Gorj,
Prahova) VIa, ca, Ilfov, Con-
Tulcea, a fost cauzat, cea mai de un
nsemnat bolid care in realitate a fost observat n patru din loca-
de unde am primit (1) despre acest fenomen.
Bolidul a fost ntr' observat la 1 rgu-Jiu, la
n " la la Cmpina, pretutindeni n ace te
cerul era acoperit de nori J?i la Trgovi te nin ea,
ea mai descriere ce am primit asupra fenom nului
este a d-Iui inginer AI. Dobrogeanu care a observat fenomenul
la mpina care ni l-a relatat prin scrisoarea sa dela 3 Ianuarie
. t. n., n urma cererii mele, printr o a doua crisoare
dela 15 ale Juni t. n.
este cu att mai imI cu ct ea e te
de un om cult care n a observat fenomenul.
ombinnd datele din ambele aceste scrisori, n ce mod des-
crie d-l Dobrogeanu fenomenul observat:
((Eram pe cnd la 6 ore 10 minute, mi atrase
o .;i imediat am observat un bolid aproape
drept deasupra capului. L-am observat n tot timpul Ini.
Era de o coloare a luminat tot timpul dnd
de 2-3 ori uri mai puternice. [La ntrebarea ce i-am
de a preciza cum erau acele observatorul, n a doua
scrisoar.e, zice: (en m'am exprimat neclar.
Pe tot timpul ct s'a bolidul, er care n devenia
brusc foarte intensft, de mai multe ori. Uitndu-te mprejur
aveai impresiunea
a bolidului era mai mare ca aceea a lunii
pline, cam ct luna; forma sa era
. (en momentul chiar cnd s'a produs fenomenu1 nu uitam
spre cer, mergeam pe ) eram cufundat n gnduri; cnd
m'am UItat n sus, tre use un oarecare timp. Am bolidul cam
deasupra capului deja n Din momentul acesta l-am
ce a la orizont. dela fabrica unde lucrez
cu l-a nain e le zenit, el a trecut prin
zenit descriind un arc ele cerc mare.
(1) Dela Trgu-Jiu; Uampina (Prahova);
Giurgiu, Morenii-de-Jos, Gratia (Ilfov);
Ulrrieni, Iazu, rziceni Gura
Viziru Oltiua Ostl'OV in Cogelac (Tulcea).
BOLIDUL DELA 1 IANUARIE 1906 81. n.
341
A
(In prima mea scrisoare spuneam bolidul a spre Est
sau spre Est-Nord-Est; cercetnd mai deaproape, pe harta Sta-
tul ui Major, stradei Agriculturii n care aflam
de faptul bolidul a mai mult spre stnga
ele stradei, pot afirma, ce voiu putea controla lucrul
cu o bolidul a nspre Est-Sud-Est.
Bubuituri n'am auzit, la un sgomot mare.
n'a bolidul dnsul. de coloarea
n' am observat alta. n momentul
bolidul a devenit tricolor s'a spart ca un
nel)); cred d-l Dobrogeanu, nu se poate pune te-
meiu pe aceste vorbe. bolidului poate fi ca repe<;le.
tot cerul era complect acoperit de nori. 1n-
cnd am de era nu ningea-
am surprins de ntunericul care domni. Cnd s'a
cerul era complect acoperit de nori vreun c.ontour,
fenomenul a fost la spatele norilor.))
descriere a d-Iui -inginer Dobrogeanu este
bolidul a fost sa era n tot cazul mai
mare ca a lunii pline.
La corespondentul nostru n' a fenomenul;
(<unele persoane cari i-au afirmat au bine fenomenul,
spun el s'a manifestat sub forma unui glob foarte luminos cam
de lunii, el a bolta cu o destul
A '
de mare, urmnd cam dela Vest la Est (1). In drumul
a format pe cer un arc foarte luminos n de curcubeu, pro-
el ucnd n acel timp o la
lumina a ctva timp ce globul a la orizont.
Alte persoane, informatorul nostru, d-l Simionescu, ve-
rificata!' de spune fenomenul ar fi avut loc
sub forma unor fulgere foarte puternice, cari bolta
:;;i cari s'ar fi repetat de mai multe ori, producndu-se astfel n mod
alternativ cnd o cnd ntuneric (2).
A '
In fine spun, informatorul, nu au dect
o destul de vie care a durat ctva timp producndu-se n
acest interval mai multe foarte luminoase. Mai
(1) n text se zice dela Est Ia Vest, ceeace este o eroare.
(2) particularitate se foarte admitem observatorii nu
ridicat capul spre cer pentru a vedea. bolidul care trecea pe Ia spatele linor nori de opa-
diferite (H.)
)

34'2 ST. C. HEPITES

---- ---- -_.. _---- - - ---
la ora cnd s'a produs fenomenul cam la 6 ore a. m., cerul er
compleet acoperit, chiar fulgi rari de
Tot asemenea la Trgu-Jiu s'a bolidul, informatorul
nostru, d-l Toneanu, meteorologice, ne scrie ((mai
multe persoane au observat n de 1 Ianuarie st. n un
meteor, la nceput mic apoi din ce n ce mai mare mai luminos,
urmnd unea dela NvV spre NE, n urma sa o
apoi pierzndu-se n nori. sa la un
scurt interval s'a auzit un sgomot surd.))
La n de unde ne-a sosit n urma eo-
ce am Academiei ((cerul er plin peste tot de nori
cnd norii se deschid dinspre munte dela N\V
tocmai pe deasupra capului meu, un glob mare de foc ea
un ba]aur, care a luminat, cu tot satul.
sa er cam de ori mai mare de cum se vede soarele, de
nu toemai ci mai mult Drumul ce a
a fost cu o mai ca a stelelor iar n
tot timpul a n foc si scntei mai mari ca
, ,
stelele. Globul luminos a n marginea satului pe coasta unui
deal; acest deal a spre iar el a dincoace de
dnsul)). Relatiunea ne-a fost de G. Florescu.
, ,
n toate eelelalte ce s'au mai primit, fenomenul lumi-
nos ee a fost observat este atribuit unor fulgere, cnd cu bubui-
turi cnd bubuituri, :;;i este de prisos ele a le mai repeta ac],
ntr'unele dintr'nsele lumina este celei produse de un
bolid ::;;i se face ipoteza cp.derii unui asemenea corp,
ele cele patru indicate, nu se
s'a bolidul.
Aceasta nu mai are niei o deoarece observa-
dela Trgu-Jiu, Cmpina sunt mai
mult deeflt suficiente spre a se nvedera bolidului de o
ntrecnd pe aceea a lunii care a descris o tra-
ieetorie dela NvV spre SE.
boliclul n'a fost unde s'a consta-
tat o stranie, cauza este num'ai starea n mo-
mentul cnd a avut loc acest fenomen. Prin norii, mai mult sau
mai cari acoperiau mai pretutindeni eerul, s'a
ciad nu bolidul, eel lumina sa sau lumina de el.

-
ilOLtDUL DELA 1 IANUARIE 1906 st. 11.
343
--- ------------------
Este incontestabil pe teritoriului nostru au
cndva bolizi, sau
ntr'unul din manuscrisele meu acum
se n Biblioteca Academiei Romne, intitulat:
asupra pietrelor meteorice asupra artesiane (1),
sim scrise n 1835:
Din ce adeseori fac n pricina unor deo-
sebite ale naturii, se vede n acest Principat au asemenea
pietre meteorice, acum nu am putut nici una. Pen-
tru care sunt doritorii de a Muzeului
ca iea n de cnd din ntmplare se va
vreun aerolit.
Dar mai mult dect att, o ntr' a
zut asupra Romniei cel un bolid, o avem pe un ma-
nuscris din Biblioteca Academiei noastre asupra colegul
nostru d-l Gr. a comunicat Academiei nota sa Observati-
, ,
uni geologice n Rmnnia ,n secolul publ ica la pag. 311 317
din Anale, Seria II, Tom. XIII, 1892.
Este vorba de notita n care un autor anonim romn face des-
,
crierea unui bolid n 1774 aproar:e de Acest
bolid nainte de a s'a n mai multe (mnele
,
mai mari si altele mai mici si ct ca nuca, zice autorul, si cu atta
" ,
repeziciune au nct s'au ngropat n de cte o
mai bine, cele mai mici mai a lor greutate, dar cele
au deasupra ca grindina.
Este din acestui bolid n 1774 nu
s'a nici o ct de ca
De rndul acesta punctele extreme ntre cari la noi n a
fost lumina de bolidul dela 1 Ianuarie 1906 st. n.
au fost Trgu-Jiu n Gorj Cogelac n Tulcea aproape de malul
Negre,
este exact, cum ne spune informatorul nostru, n-
unei udometrice, n elin loca-
litate lumina a fost spre SE, atunci nici ele rnelul
acesta, Romnia nu va avea norocul de a pe ntinderea teri-
toriului o elin cer..
10/23 Ianuarie 1906.