Extras din Revista Natllfo

Nr. 7 -8, lulie-Aug. 1941

Anul XXX

Profesorul Sava Athanasiu

- Cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani -
DE

1. SIMIONESCU
Pre~edintele Acadl!miei Române

•
• •

Bucureşti
Tip. Soc. Coop. "Oficiul de Librărie" Str. Isvor 97
. Telefon 3.53.75

•
 Extras din Revista Natura
•
Nr. 7 8, Julie-Au.g. 1941
Anul XXX

Profesorul Sava Athanasiu

- Cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani -
DE

1. SIMIONESCU
Preşedintele Academiei Române

Bucureşti
Tip. Soc. Coop. n Oficiul de Librărie" Str. Isvor 97
Telefon 3.53.75
 Profesorul Sava Athanasiu
(Cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani)
de 1. SIMIONESCU
PreJedlntele Academiei Române

Viaţabunului meu prieten

şi stimat coleg, ajuns mentorul
stiintei
. , românesti, , prezintă un
interes deosebit şi prin faptul
că oglindeşte în ea însăşi evo-
luţia ţării, ca stat organizat.
80 de ani e indeajuns de
mult pentru viaţa unui individ;
puţini sllnt care, ca el, să-i
poarte încă relaliv uşor, fără
urme adânci ca sănătate, minte
si
, suflet.
Pentru o ţară îmă ei repre-
zintă scurt veleat, în compa-
ratie cu al altora, cu evolutie
I ,

de multe secole.
Acest fapt noi de obicei îl
uităm, atunci când criticăm scă-·
Profesorul Saua Athanasiu derile organizaţiei actuale; nu-l
ilVPnJ înAinte Jn interpre-
taDea alcătuirii gospodăriei obşteşti, în scurtă vreme schimba'tii
după calapoidul ţărilor v'echi, cu care ne~am tr,ezit în contact
când am făcut ahea ochi. Am fost siliţi adese, spI1e a Unplin.i:
o formă cerută, să îmbrădm haină .străină, nep:otrivită ple
trupul nostru. De aceea multe gr,eşeli din pripire. N'am păşit
spre o evoluţi,e normală, înceată, aşezaţă, potrivită cu firea
noastră etnică, dar m(1li ales cu starea de unde am \pornit.
Cu toată viata scurtă de pTOgres relativ, i!Dbucu.rător
totuşi este putinţa de a ne adapta lecerinţi. Aceasta :denotă ra.
structură sănătoasă a fiin~ei noastre ,etnice. Greşelile trebuesc
scoase din cumpănă şi p.use pe seama grabei. Imitările ne~
potrivite sunt iertat'e până într'o măsură. Cunoscute, trebuesc
îndr,eptate, pentvu ca haina nouă să ne prindă bine, să nu {se
vadă că e de împrumutat. Asemenea îndreptări cad pe samla
viitorului apropiat, dacă ţinem să punem în evidenţă ;:l!devă~ata
noastră valoal\e organică, QU originalitatea specifică oricărui 'neam.
Cum spun, important pentru noi, ceia ce trebue să con~
stitui,e încrederea în noi, este tocmai dovaida putin ţii de a ne
ridica la nivelul altor neamuri cu evoluţie îndelungă.

-3-
 Intr'un volum de bibliografi,i 1), am a:(iunat tocmai acele
exempIc de la noi, prin care am tcăutat să arăt existenţa şi: la
poporul nostru a însuşirilor fil'eştil care stau la temelia mani~
f,estăriIor oamenilor străini. Se întâlneşte la mlădiţele răsărite
din trunchiul sănătos al românismurui aoeiaşi putel'e ;de muncă,
~estoinicie şi 'avânt. Co'.r~diţiuniJ,e de manifestare sunt însiii
A' •

stanJ'emtoare.
Viaţa scumpului meu prieten leste un ex'emplu mai mult,!
în ,aoeastă direcţie.
S'a născut la Rugineşti(]ud. Putna) în anul 1861, 10.
ApTil st. v., deci îndată .după închegarea Principatului ,Român.
Se trage dintr'o famili,e de vechi ţărani răzeşi. Tatăl său a ,
învăţat alfabetul chirilic la şcoala de cântăr,eţi de la Mânăstmea
BT,azi, lângă Panc.uu; a avut însă tăria, mai târziu, să ;şoe de-l
prindă singur a folosi alfabetul latin. A muncit din 2)Ori până'n
noapt,e; modest şi mai ales linând la cinst'ea răz~şeasc~, ,măcar
că a funcţionat ani dearândul ca perc'eptor al satelor .din jurul
RugineştiIor. M,am.a, analfabetă, tot din neam de răzeşi', a fost
bună gospodină română şi 'ene.ţgica dar ,duioasa mamă, car,e
av,ea de CIleSQut 7 ,copii. .
Părinţii ,era'u repr,eZtentanţii poporu1ui vr,ednic, energic.
Şco,ală primară nu 'era în Rugineşti. Părinţii ţin ca vlăstarele
lor să înv,eţe carte. Tatăl aduce în Icasă, pentru copiii lui, pe un
scminarist de la Mânăstir'ea BO§ldana. Aşa s'a înt'emeiat în
sat, prima şcoală primară cu un singur elev deocamdată. Invă~
tătoml nepregătit căuta să acopeDe lipsurile sale prin metodele
pedagogice ,descris1e de Cr'eangă, dintre ,care nu Jipsea mai
lales Sf. NeC'ulai din ,cui. Cei dintâi tr,ei anI de învăţătură .tură
astfel perduţi. Cunoştinti mai temeinioe le c~pătă, în ultimul
an, la Panci:u, cu un bun învăţ~tor.
Pe acea vr,eme dorinţa părinţilor mai: înstăriţi .era ca
odrasla lor să lajungă preot. A fi preot, mai târziu ,ceva a . fi
învăţător, se socotea dr,cp't o deosebită cinste şi de mare ascen~
denţă socială.
ŞI astfd băetul Sava e dus la Roman, pus îl). gazfdă la
Gucoana Cas,andra Ţibu},eac, splre a .;urma cursul seminarului, cu
prof'esori în mare parte nepregătiţi, care ascultau buchea cărţii,
iar drept explicar'e, s'e rezuma:u la: "luaţi :de aici şi până colo".
Col'egii erau flăcăi asemenea lui T răsnea din Amintirile lui
C:veangă; abea aşteptau să termine) cum va da Dumnezeu, semi~
narul, spre a se însura şi aiunge preoţi mai repede. La 'g.azd'e,
duoeau viaţa :de ,capul lor. Şcoala era 'o simplă formă, fără urme
niCI în ,eduoaţie, nici în instrucţie.
Cev,a mai luminos oriZtont se deschide elevului când trecu

1) I. Simionescu. Oameni aleşi. VoI. II. Românii. Ed. IV. Cartea Ro-
mânească 1938.

4
•

•
 .şi îndeplinirea und pioas'e :datorii de l'ecunoştinţă, floare r,ară
la noi, cuprinsă în l'UicraI1ea: Gr. Cobălcescu, O p~gină din istoria.
ştiinţelor în România. 1902.
1 se pr'ezintă ocazia spr,e a ajung'e pe :urmele profesorulu~
său. Prin concurs, capătă o bursă ca să studieze (1895-1899)
geologia în străinătate. A' aVllit norocul să cadă în ,perioada ;de
strălucire·a ştiinţelor g,eologi;ce. la Viena, prin cursurile lui
Suess, Waagen, P,enck, T schermack şi ,alţii. Aoolo, ia Vilena,
l~am cunoscut mai îndeapLroape, impunândţ1-mi .prin calităţiIe
sale sufletesti, al,ese.
~. . .
Rdntors în ţară este strămutat cu catedra Ia Liceul 'Mate~
Basarab, din 1899 până la 1909, când :este numit profesor del
geologie la Univlersitatea din Bucureşti, unde p,rofesează ne~
î:ntrerupt, vreme de 26 ani, până'n '1936, când se ,retrag:e'
la pensie. ;
In ,aceI.aştimp, chiar în vremea cât ,era profesor de lioeq,
!funcţionează ca geolog la Institutul geologic ;11 României;,
înfiinţat în '''1906.
LucrăriJ.e sale de specialitate, numeroase, se ref,eră aproape
exclusiv la constitllţia geologică a Car:paţilor moldov,eneşti.
înoepând cu teza sa de .doctorat: Geologia colţului nordvesti.c
al Moldov<eÎ (1899). A tipărit şi însemnate oontribuţiuni la
paJ,eontologia României.
Toate lucrările poartă tiparul ,caracterului său de om lCl;şezat,
metodic, modest. Sunt limpezi scdse; sunt doveditoare prin
siguranţa obslervaţiiJor; sunt lipsite de speeulaţiunipretenţ!oase,
nesusţinute de fapte prec'is'e. Din această pdcină mai .tot ce a
scris, rămâne ,aplIQape nea1f.erat, un bun ştiinţific câştigat. Harta
geologicăa Munţilor Moldovei, păstrată în manuscris, e de •
o pr,ecisiune ,ex,emplară. Maril'e linii s.tratigr,afice şi tectonice
n'cru putut fi pl1ea mult schimbate prin cercetările de amănunt
de mai târziu.
,
; Dar activitatea Lui Sava Athanasiu, nu s'a ,restrâns numai în
domeniul ştiinţific. In afară de biografia prof,esorului său, i<l.
\ scris o critică: dl'eaptă, documentată, asupra superficialităţii cu
care s'au aldtuit undecapitole importante din Marele dicţionar
n al României, scos de Societatea geografică română. Experienţa
lui dida':tic.'i a tost folos.ită :de Minister, la alcătuirea !pTOgra~
me10r de Şt. Nat1urale; cel .dintâi a insistat, l'euşind să se
introdud Biologia, ca ob~ect de sinteză şi or~entare în ultima·
clasă de liceu.
. .Incheierea caracterizării .acestui distins profesor e aceia
pe care am oetit~o la Academia Română (10 Iunie 1920), când
a fost aLes ca Membru corespondent al ,secţi,ei. ştiinţifioe.
"Nu cunoaşte altăpTeOCUpaJ:1e de cât îndeplinirea îndatori~
riJor saIe, cu o punctualitate desăvârşită, clasică, 10 conving.ere
nestrămutată, cu o metodă riguros di.~cip~inată. E unul din rarele
la Seminarul de la Soco1a .din Iaşi, ca int,ern. Cu 1oat'e că în
programa s,eminamlui nu se Cluprindea aprO<ljpe de loc .disciplinile
ştiinţifice, mulţi absolvenţi de seminar, poate ca o reactiune,
s'au indrrumat spre ştiinţă. Pentru aceasta se cerea însă muncă
deosebită, spre a împlini lipsurile. Elevii, cu gândul la ştiinţe, .
deveneau autodidacţi.
Dar voinţa de a învinge greutăţile e inerentă unui fiu de
răzeş. Şi. astfel se înscrie la secţia de bacalaureat de pe lângă
vlestita şcoală particulară din Ia,~i "Institutele~Unite".Abea acum,
elevul întârziat în drum, cunoaşte cu adevărat ce e o şcoală \ii
ce înseamnă buni prof'esori, îndrumători siguri. Printre cei care
pr,edau cursurile se numărau: Poni, Cobălcescl..ţ, Xenopol etc.
A v
E o mare revelaţie lumina căpătată, după îllouratul cer de
pana acum.
Dragostea ~e ştiinţă a .prins rădăcini în inimă. Calităţile
răzleşeşti, răbdal'ea, munca, perseverenţa, vin în ajutor.
Astfel aj1unge la Univ'ersitatea d,in Iaşi, întâi la Medicină,
apoi la facultatlea de Ştiinţi', a\demenit de faima creată prin
valoal'ea profes'orilor Cobălcescu, Poni etc.
De curând înfiinţată, Şcoala normală superioară, o lnsti-
tuţie care a jucat un însemnat rol în pregătirea pe vremuri la
corpului didactic, îl saltă deasupra nevoilor vieţii de student.
In aoea şcoală cu -yiaţă închisă, dar CU libertate deplină, se
cimentau prieteniile, se deşteptau ,emulaţiunile, prin atmosfera
de studiu serios, :de preocupări sociale şi pedagogice, chemate
prlll îndrumăril,e calde ale unui C. Dumitrescu~Iaşi, A. Odo-
6escu etc.
Pe vremea când Sava Athanasiu a urmat la facultatea 'de
Ştiinţi (1884-1890), Cobălcescu era în deplina maturitate de
creaţie ştiinţifică. Se explică atracţia elevului spre geologie,
mai aIes că avu norocul să fie ales de pl'ofesorul său '.ca pte~
paratoL V,eni astfel în contact ,mai intens cu savantul care entu~
siasma şi însufleţea prin tmeperamentul său vioi, comunicativ
şi printr'o cultură vastă, în afara specialităţii.
De aici înainte soarta licenţiatului în ,Ştiinţi ,Natur.ale.
sârguincios şi dornic de a ceroeta, este notărîtă. Calea spre
urcuş rămâne larg deschisă.
După concurs e numit ti1ular la catedra de Şt. Naturale şi
Cursul mărfurilor la Şcoala Comercială din Iaşi (1892) ; e chemat
prof'esor la Institute1e~Unite, unde a urmat ca elev.
Contactul îndelung cu Cobălcescu în anii de asistenJie
(1888-1894) în care a avut şi însărcinarea .de il aranja bogatul
material adunat, în intenţia lui Cobăloescu, pentru IU'n vast
MIUZteu de Şt. NaturaIe, l'a prins în mrejele geologiei. Ali~
pirea sufletească de profesorul iubit, dragostea pentru şti~ţâ
la acest savant cu însuşiri alese, munca fără preget ce o ',depunea
pentru ştiinţă omul care muri lâI?:gă mi'crosool', a avut drep~
!Urmare la elevul său nu numai înclinarea spre geologie !dar.-
•

-6-
 •

tipuri de la noi al omului cinstit, modest, sincer în llelaţiunile

lui colegiale. Harnic muncitor, dar negrăbit, îşi inchină întreaga
vlagă moştenită dela răzeşii săi strabuni, ştiinţei şi şco alei.
Nu se avântură în alte domenii ademenitoare, rentabile sau
aducătoare de măguliri trecătoare".
A ramas, întreaga~i viaţă, adevăratul repre::entant al pro-
fesorului savant, scrupulos în toate, cu sine şi fU alţii, drept
dar tăios în aprecieri, conducător şi sprijinitor al elevilor săi,
...... . . .
oel sargU1nCI0ŞI.

De aceia este iubit de ei şi stimat de toţi care J~au cunoscut

mai îndeaproape.