Unde plantam ciresii?

1  in categoria terenurilor excluse pentru cultura ciresului intra cele care, dupa forma si elementele de relief, se incadreaza in una din urmatoarele categorii:  versantii cu inclinarea pantei peste 25%;  versantii puternic si excesiv erodati;  versantii cu ogase adanci si ravene;  versantii cu alunecari si prabusiri active, inclusiv semistabilizati si cu alunecari curgatoare;  expozitiile nordice din Transilvania, nordice si nord-estice din Moldova si cele sudice, suprainsorite din Dobrogea, cu inclinarea pantei peste 10 - 12%;  culmile inguste si varful versantilor puternic vantuite;  pantele vailor serpuite, inchise sau gatuite, cu altitudine relativa fata de firul vaii sub 15 m, uneori sub 20 - 25 m, cand fragmentarea este adanca;  fundul de vale ingusta, fara lunca;  depresiunile adanci, inchise (cazane cu orizont limitat).

De asemenea, trebuie delimitate suprafetele cu soluri nefavorabile sau conditionat favorabile pentru raspandirea radacinilor de cires, datorate unui regim de apa si aer deficitar. Ciresul este cea mai sensibila specie pomicola la excesul, fie si temporar, de apa in sol sau aparitiei in grosimea stratului exploatat de radacini, a unor orizonturi cu carbonati activi si saruri, dincolo de limitele favorabilitatii pentru viata si fructificarea ciresului. In acest sens, se vor exclude terenurile cu:  grosimea solului sub 80 cm  stratificatii grosiere la adancime mica  pH-ul peste 8,7 - 9,0 si sub 5,4 - 5,2  adancimea de aparitie a orizontului carbonat sub 60 cm si continutul de CaCO3 activ peste 9%  salinizare si alcalinizare la adancime mai mica de 100 cm. Cultura visinului si ciresului in lume Productia mondiala de cirese si visine reprezinta circa 0,7% din productia totala de fructe. Un prim grup de tari mari producatoare ca S.U.A., Italia, Franta, Turcia, Spania, Bulgaria, Japonia, Canada, Australia, Chile, Argentina si Africa de Sud, se produc mai multe cirese decat visine, in timp ce ex Iugolavia, Polonia, Germania, Romania productia de visine este superioara celei de cirese. Destinatia productiei de cirese si visine in plan mondial este destinata dupa cum urmeaza:  27% consum in stare proaspata  36% prepararii de bauturi, lichioruri  13% prepararii de compoturi
1

http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=371

 10% stocarii de fructe congelate  4% prepararii produselor de cofetarie, gemuri, dulceturi, salate si sosuri Principalii importatori sunt Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia si Luxembourg, iar exportatori sunt Italia, Franta, Spania, Grecia, Croatia si Bosnia. Exigentele privind calitatea fructelor sunt foarte mari in tarile vest europene si se refera in special la marime, culoare, gradul de maturare si starea fitosanitara. Diametrul minim admis al fructelor variaza de la piata la piata, dar nu poate fi sub 22 mm diametru. Ciresele sunt considerate si incadrate in grupa fructelor de lux. Cultura visinului si ciresului in Romania Cu timpul ciresul si visinul si-au conturat anumite centre pomicole cum ar fi: Iasi, Ramnicu Sarat, Sibiu, Leordeni - Topoloveni. In Romania se mai cultiva circa 7 mii ha, cea mai mare parte in sectorul privat, pe care se obtine o productie de circa 60 mii tone. Principalele judete producatoare sunt: Iasi, Galati, Vrancea, Vaslui, Botosani, Neamt, Arad. Dinamica productiei este in descrestere continua. Visinul ocupa circa 6 mii ha cu o productie de aproximativ 40 mii tone anual. Principalele judete producatoare sunt: Iasi, Botosani, Bacau, Arges, Buzau, Cluj, Mures, Dolj, Valcea. Din productia totala cca 74% este destinata consumului direct, iar 24% se prelucreaza sub forma de compot, dulceata gemuri, etc. Exportul de fructe proaspete (cirese + visine) reprezinta circa 2% din tari ca: Germania, Austria, Italia, datorita dispersiei mari a livezilor si de lipsa depozitelor frigorifice care creeaza mari partizi si preracirea fructelor. In ceea ce priveste sortimentul, acesta a suferit o permanenta innoire prin continua selectie de biotipuri locale valoroase si nu in ultimul rand prin introducerea de noi soiuri din strainatate si a noilor creatii romanesti obtinute de Bistrita, Pitesti si Iasi. Dupa 1990, numarul de pomi valorificati de pepiniere a scazut pe masura diminuarii interesului populatiei pentru plantarea ciresului in masiv. Statistici Fructele favorite de Romani Fructele consummate de Romani

Merele Portocalele Banane Piersici Struguri Pere Nectarine Kiwi Cap uni Grapefruit Prune Cire e Pepenero u Ananas (1.2%)

(22.8%) (21.9%) (10.5%) (8.2%) (8%) (3.4%) (3%) (2.7%) (2.7%) (2.6%) (1.6%) (1.6%) (1.3%)

Mere Portocale Banane Struguri Pere Piersici Prune Nectarine Pepene(ro u) Kiwi Grapefruit C p uni Cire e Tangerine Caise Ananas Cire e(amare) Lami

(64.8%) (45.8%) (45.5%) (38.6%) (21.1%) (18.4%) (15.5%) (15%) (9.7%) (8%) (6.4%) (5.4%) (3.9%) (3.6%) (3.6%) (2.9%) (1.1%) (1%)

Cultura marului in lume Cele mai mari tari, producatoare de mere sunt: China, cu peste 9 milioane tone, S.U.A., cu 4,7 milioane tone, Franta, cu 2,3 milioane tone, Italia cu 2,1 milioane tone si Turcia cu 2 milioane tone. In lume, Romania ocupa locul 13-14 cu 0,4 milioane tone, iar in Europa, tara noastra ocupa locul al VI-lea. Conform datelor F.A.O. (Food and Agriculture Organization of the United Nations) marul se cultiva in 84 de tari pe o suprafata de peste 4.500.000 ha. Productia mondiala de mere a fost in ultimele doua decenii aproximativ 55.095.000 tone, ceea ce reprezinta circa 13,2% din totalul fructelor, marul ocupand locul III in lume dupa portocale si banane, impreuna cu acestea, asigurand 41,2% din productia mondiala de fructe.

Cultura marului in Romania

3

In Romania marul este cultivat pe circa 75.000 ha (2000), de pe care se obtine o productie de circa 600 tone. Principalele judete sunt: Arges, Suceava, Mures, Maramures, Dambovita, Iasi, Cluj, Bihor, Bistrita, Nasaud, Bacau, Salaj, Valcea. Merii vor incepe sa faca fructe la doi sau cinci ani dupa plantare, in functie de portaltoi. Inainte de plantare... - alegeti soiuri rezistente pentru a micsora riscul de aparitie a viermilor si a altor boli; - plantati cel putin doi copaci din soiuri care infloresc in acelasi timp, pentru ca sa se poata realiza polenizarea; - cumparati puieti sau portaltoi de 1 an. Soiurile pitice si semi-pitice vor rodi in 3-4 ani, de cate 1-2 ori; soiurile normale vor rodi dupa abia 4-8 ani, de 4-5 ori. Alegerea soiurilor pentru livada cu meri Daca va hotarati sa faceti o livada cu meri, veti vedea ca exista zeci de soiuri de mere din care sa alegeti. E bine sa va informati din timp care din ele se adapteaza mai bine climei din zona in care locuiti. Portaltoiul este cel care stabileste daca marul va fi pitic, semipitic sau standard. Merii pitici cresc pana la 2,5 - 3,6 m, cei semipitici pana la 5,4 m, iar cei standard pot ajunge pana la 6,6 m. In general se recomanda portaltoi de la soiuri semipitice, pentru ca cele pitice sunt mai sensibile la frig. Se stie in acelasi timp, ca acelasi portaltoi, combinat cu diferite soiuri, produce pomi de dimensiuni si capacitate de rezistenta diferite. Plantarea merilor Merii se planteaza primavara sau toamna, daca iernile sunt blande si umede. Ingrijire Cultivarea marului cere multa rabdare si planuire. Daca doriti sa aveti o recolta foarte buna, va trebuie sa tineti sub control insectele, bolile si alti daunatori care pot ataca copacul, sa fiti atenti la conditiile meteo si sa faceti efectuati taierile de formare anual. Desi prima recolta va veni peste cel putin 3 ani de la plantare, cand veti ajunge in final la momentul in care sa culegeti mere din copacul plantat chiar de dvs., veti vedea ca efortul a meritat.  udati regulat merii tineri, mai ales pe cei din soiurile pitice si semi-pitice, pentru a fi siguri ca radacinile se dezvolta  inainte de a acoperi de tot cu pamant, puneti un strat de ingrasamant peste radacini  acest strat trebuie innoit din cand in cand, iar toamna trebuie scos, pentru ca in el se pot adaposti soareci peste iarna  merii trebuie antrenati pe sarme sau spaliere inca din primul sezon de la plantare;  la copacii cu rod se fac taieri anual  sezonul de recoltarea a fructelor incepe de la mijlocul verii pana toamna tarziu, in functie de soi.

Cum s faci profit dintr-o livad de pomi fructiferi Un hectar de meri poate aduce un c tig anual de 18.000 de euro Investi ia ini ial ntr-un hectar cultivat cu pomi fructiferi este de aproximativ 35.000 de euro i poate fi recuperate n 3 ani. Un fermier care vrea s se apuce de acest tip de business are nevoie de cel pu in cinci hectare de teren i suprafa a poate urca pn la 40 de hectare. "O suprafa mai mic de cinci hectare nu este rentabil , iar una mai mare nu poate fi gestionat optim", explic Isac Ilariu, pre edintele Societ ii Na ionale a Pomicultorilor din Romnia. Pentru a da rod, o livad trebuie ngrijit cu mult aten ie. Speciali tii recomand ca doar n perioadele de vrf, cum ar fi culesul, s se apeleze la zilieri. Merele i perele merg cel mai bine la deal De asemenea, terenul este foarte important pentru bunul mers al produc iei. Asta, pentru c nu orice specie se poate cultiva oriunde. Dup carte, m rul, prunul, gutuiul sau p rul cresc n zonele deluroase, iar cele joase sunt indicate pentru cire i, vi ini sau piersici. Cei care vor s aib propria livad ar trebui s analizeze loca ia mai am nun it mpreun cu un specialist, pentru c temperaturile de peste an, curen ii de aer, precum i compozi ia chimic a solului joac un rol decisiv asupra dezvolt rii fructelor. Dup ce sunt alese specia de pom fructifer i loca ia, Isac Ilariu recomand viitorului pomicultor s viziteze mai multe ferme, att de la noi, ct i din vestul Europei. "Dac ti i pe cineva care vrea s - i fac planta ie de m r, prima dat l trimite i la Bolzano, Italia, la trgul de pe 6-8 noiembrie. Acolo se g se te totul n materie de cultivarea m rului", spune Ilariu. El avertizeaz c , f r preg tire temeinic n domeniu, riscul de a e ua este foarte mare. Produc ii de 40.000 de tone la hectar Pe lng informa ii, investitorul mai trebuie s dispun de fondurile necesare demar rii afacerii. Pentru un hectar de livad de meri la care s-a folosit ultima tehnologie este nevoie de 35.000 de euro, spune Isac Ilariu, iar dac se apleleaz la fonduri europene, suma poate s scad pn la 10.000 de euro la hectar. La ace ti bani po i face o livad total diferit de cele existente pn acum. Romnia a trecut pn acum prin schimb ri radicale n martie de cultivarea pomilor fructiferi. Prima a fost trecerea la cultura intensiv n anii '60, dup ce am adoptat "palmeta italian ", n care rndurile erau mai apropiate i pomii mai de i i aplatiza i pe palieri. Aceasta a dus la o cre tere a productivit ii de la 10.000-15.000 de tone la hectar la 35.000 de tone. Acum se face un nou salt, produc ia putnd ajunge la 40-50.000 de tone la hectar. Pentru aceasta se cultiv noi soiuri, cu mai pu ine frunze, pentru a permite coacerea fructelor mai u or. Spre exemplu, un puiet cost circa 4 euro, iar la un hectar sunt necesari n jur de 3.000 de pomi.

Isac Ilariu le recomand viitorilor fermieri s fie aten i la alegerea soiurilor. Majoritatea celor cultivate n Romnia sunt dep ite prin acumularea n decursul anilor a diverse boli i sensibilit i. Astfel, n cazul merelor, soiurile Idared i Golden au ajuns s ia locul Ionatanului, la care eram renumi i pe plan mondial cu ani n urm . Sistem de iriga ii i de protec ie antigrindin Soiurile de ultim genera ie mai au avantajul c intr n produc ie din anul urm tor plant rii, fa de celelalte, care aveau nevoie de mai mult timp. Pe lng puie i, o livad modern trebuie s mai aib un sistem de iriga ie prin picurare i sistem antigrindin . Sistemul de protec ie mpotriva grindinei cost 15.000 de euro pentru fiecare hectar i const ntr-un suport i plase speciale prin care nu p trunde piatra. O livad modern este ns profitabil i permite recuperarea investi iei rapid, n trei ani. La negustorii din pie e, kilogramul de mere se vinde cu 1,5 lei, iar cum de pe un hectar se recolteaz 50.000 de kilograme, ncas rile pot ajunge la peste 20.000 de euro la hectar. Cheltuielile de produc ie sunt de 2.000 euro la hectar, dac fermierul cunoa te bine bolile i d un torii. Rezult astfel un venit de 18.000 de euro la hectar. Pia a de desfacere nu este o problem Gheorghe Voica, un pomicultor din Mice ti, Arge , spune c vnzarea recoltei se face relativ u or dac respec i anumite reguli. "Din "93 ncoace, n niciun an nu mi-a r mas un kilogram de mere nevndut", spune Voica. Produc ia o vinde la particularii din pie e, care l cunosc i cump r de ani buni direct de la el. "Important e s ai merele sortate i s nu n eli negustorul punnd fructele frumose doar la suprafa ", explic Gheorghe Voica. Livezile Romniei Meri - 54.554 hectare Peri - 3.384 hectare Gutui - 290 hectare Pruni - 58.770 hectare Cai i - 3.475 hectare Piersici - 2.571 hectare Cire i - 4.724 hectare Vi ini - 2.873 hectare Nuci - 1.924 hectare Sfaturi pentru viitorii pomicultori 1.Vizita i mai multe ferme nainte de a demara o afacere, experien a n domeniu fiind foarte important . 2. Aten ie la alegerea speciilor i a soiurilor de cultivat, pentru c multe dintre ele sunt dep ite! 3. Pozi ia terenului poate influen a culoarea, gustul, m rimea i cantitatea fructelor. 4. Cunoa terea bolilor i a d un torilor la soiurile pe care le cultiva i este obligatorie. 5. Speciali tii recomand fermierilor s se ocupe personal de livad pentru rezultate optime.