Rolul literaturii in perioada Pasoptista

1. INTRODUCERE:
Premisa. Definirea problemei ;

2. CUPRINS:

Definiie ; Cadrul istoric-trecerea de la sec. al XVIII-lea la sec. al XIX-lea ; Pasoptismul romanesc Literatura romn n perioada paoptistRomantismul ; Reviste-Curierul romanesc,Albina romneasc Dacia literar, .a. Junimea-Convorbiri literare; Scriitorii paoptiti; Poezia paoptist (specii cultivate) ;

3. Incheiere.
Concluzii
privind rolul literaturii n perioada paoptist;

1. INTRODUCERE: Premisa.Definirea problemei

n al doilea ptrar al veacului al XIX-lea, civilizaia i cultura din rile romane ncep s se orienteze spre Occident. Redirecionarea are dou cauze importante: pe de o parte criza Imperiului Otoman, iar pe de alt parte, ntr-un context mai larg european, trezirea contiinei naionale.

Independena politic i libertatea naional devin coordonatele fundamentale ale acestei perioade. Epoca paoptist marcheaz nceputul literaturii noastre moderne, iar prin opera scriitorilor se instaureaz un nou climat literar si o nou stare de spirit. Funcia literaturii nu mai rmane doar aceea de a rspandi cultura, de a lumina. Conceptul de literatur include acum noi valene: transmiterea emoiilor estetice, trezirea sentimentului national, educaia moral, mesianismul social. 2. CUPRINS: Descrierea si analiza cazului. Definiie ; Caracterizat prinr-o puternic manifestare a constiinei naionale n toate provinciile romaneti, perioad fixat cu aproximaie ntre 18301860 delimiteaz o epoc distinct n evoluia istoric a literaturii romane, numit n mod curent epoca paoptist. Perioada paoptist este o epoc de afirmare a literaturii naionale. Perioada se caracterizeaz printr-o orientare cultural i literar cu trsturi specifice epocii de avnt revoluionar, de emancipare social i naional, de militare pentru realizarea Unirii.

Este perioada n care se ncearc arderea" unor etape care nu fuseser parcurse de literatura noastr i care se desfuraser succesiv n literaturile occidentale, n decursul a mai bine de un secol i jumtate. Trecerea, in evolutia istorica romaneasca, de la secolul luminilor (al XVIII lea) la secolul natiunilor (al XIX-lea)
3

Dei dup cum s-a subliniat adesea, procesul dezvoltrii literaturii manifest ntodeauna o autonomie relativ, el nereproducnd mecanic etapele dezvoltrii social-politice, totui o caracteristic din cele mai izbitoare al epocii paoptiste o constituie legtura dintre activitatea de creaie i desfurrile concrete ale istoriei. Zorii secolului al XIX-lea gseau lumea romneasca ntr-o dilem ce va deveni cu timpul obsesiv, n oscilaia ei perpetu ntre Orient i Occident, n tendinele manifeste de modernizare i de nlturare a decalajelor fa de societile moderne ale Europei. Cteva secole de dominaie otoman, acutizat de peste o sut de ani de fanariotism, situau spiritul public romnesc ntr-o inerie balcanic i feudal, de care cu greu se putea elibera. Titu Maiorescu considera c, pana la 1820, lumea romneasc era cufundat n barbaria oriental, fiind trezit din letargia ei de ideile Revoluiunii franceze care iradiau n toat Europa i orientat treptat ctre cultura i civilizaia occidental. Descoperirea Occidentului este un proces ce se deruleaz rapiditate, semnificativ n acest sens fiind scrierea lui cu

Dinicu

Golescu(1777-1830), Insemnare a cltoriei mele care consemneaz de fapt trei cltorii n timpul crora viziteaz Transilvania, Banatul, Ungaria, Austria, nordul Italiei, provincii din Germania i Elveia. Textul lui Dinicu Golescu este al unui inocent care descoper cu uimire o lume cu totul diferit de a lui, asimilat ns comparativ, n termenii cunoscui de acas.Toate nfirile de civilizaie l ncnt, fcndu-l totdeodat s ofteze asupra napoierii Valahiei (G. Clinescu).
4

Prima jumtate a secolului al XIX-lea reprezint, n planul succesiunii generaiilor, trecerea de la boierii vetuti cu ilic i alvari la tinerii bonjuriti care se ntorc de la studii din strintate n haine evropeneti i aduc ideile revoluiilor de la 1848 i proiectele reformrii societii romneti i ale constituirii statului romn modern. Un val de nnoire se constat ns mai ntai dup tratatul ruso-turc de la Adrianopole din anul 1829 dup care rile Romne se afl, pan n 1834, sub administraia ruseasc a generalului Kisseleff, care elaboreaz Regulamentul Organic, o prim constituie ce aciona unitar n ambele principate Romne. n acest timp, n saloanele moderne din Bucureti i din Iai intr

ofierii rui, cei mai muli din partea occidental a Imperiului arist, de la

Sankt Petersburg, vorbitori de limb francez, devenii astfel mesagerii

unui europenism suigeneris i ai unui modernism avant la lettre , afiat cu ostentaie de localnici, n special de personajele feminine ale epocii. Apar acum, n limba romn, elementele de jargon i, odat cu aceste tendine, creaiile dramatice cu caracter satiric, Comodia vremii sau Franuzitele(1833), de Constantin Faca, ori, ceva mai tarziu, ciclul

Chirielor al lui Vasile Alecsandri.

n acest cadru istoric, n literatura romn se constat un efort de recuperare a unei ntarzieri din ce n ce mai vizibile fa de sensibilitatea european, ceea ce a adus la receptarea aproape simultan a influenelor clasice, iluministe i romantice, ntr-un sincretism constatat de multe ori n opera aceluiai scriitor. O direcie clasic n literatura romn cuprinde ultimile decenii ale secolului al XVIII-lea , pan ctre 1830, incluznd creaia literar cea mai
5

nsemnat a colii Ardelene, iganiada lui Ion Budai Deleanu i poei din Principate: Vcretii, Costache Conachi, Barbu Paris Mumuleanu, Dimachi, a cror creaie se ncadreaz n ceea ce se mai numete i micul

clasicism-expresie a recuperrii influenelor clasicismului n literatura romn. Intelectualii vremii, ndeosebi cei din Transilvania, crescui n cultul pentru latinism, se orienteaz ctre literatura clasic latin, ctre poezia idilic, prin traduceri din Vergiliu Bucolicele, Georgicele, Eneida, sau din Metamorfozele lui Ovidiu: * Samuil Micu, V.Aron i Ion Alexi traduc sau adapteaz texte din anticii Esop si Xenofon sau din clasicii Marmontel, Klopstok, Mademoiselle de Scudery. * Poeii din Molova i din ara Romaneasc, Vcretii, Gheorghe Asachi, se orienteaz ctre literatura anacreontic, a fericirii rurale, citand i din Ovidiu i Vergiliu, dar i din italienii Torquatto Tasso, Ariosto, Petrarca, Metastasio. *Vcretii, Mumuleanu, Conachi, scrie, astfel, poezie erotic inspirat din Anacreon i neoanacreontici, ode i imnuri patriotice cu motive din mitologie. * Primele spectacole teatrale n limba romn abordeaz piese clasice cu tem pastoral, cum este Mirtil i Hloe, de Gessner i Florian, prezentat de Gheorghe Asachi a Iai n anul 1816. In evoluia literaturii exist ntotdeauna legturi de continuitate i cu ct scriitorul este mai mare, cu att legturile lui cu trecutul si viitorul sunt mai adnci .Astfel, ntre literatura paoptist i cea anterioar i posterioar exist o unitate indisolubil.
6

Aadar, principala trstur a literaturii paoptiste const n coexistena curentelor literare, nu numai n opera aceluiai scriitor, ci chiar i n aceeai creaie. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan. Trecerea de la o epoc la alta se svrete adesea pritr-o micare de pendul, ca i cum coninutul de exprimat nu ar mai ncpea n formele artistice existente si ar impune descoperirea unor modaliti de a scrie diametral opus. n aceast ncercare de renovare radical unii au vazut o manifestare de ordin psihologic, dorina intim a artisului de a birui ineria i a se diferenia prin originalitate. Paoptismul cuprinde perioada literar care pentru literatura romn nseamn epoca de modernizare, de afirmare a romantismului i de fundamentare a majoritii speciilor. Afirmarea romantismului Romantismul este o miscare artistica si filozofica aparuta in ultimele decenii ale secolului XVIII n Europa care a durat mare parte din secolul XIX.A fost o micare contra raionalismului care marcase perioada neoclasic, ce se va pierde la apariia spiritului romantic. Romantismul ptrunde n literatura romn dup 1830, cu oarecare ntrziere, prelungindu-i ns influena pn la Mihai Eminescu i chiar mai trziu, n secolul douzeci, ca o stare de spirit ce nu dispare niciodat. Romanticii timpurii sunt Andrei Mureanu, Vasile Crlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade-Rdulescu, poei ce oscileaz ntre romantism i clasicism. Romantismul, n ara noastr, este stimulatorul luptei pentru eliberare si al desteptarii constiintei nationale. Literatura romantica din perioada

paoptist nu se pierde in zugravirea zbuciumului si a cutrilor intime, ea este o literatur angajat, pus n slujba idealului naional. Romantismul romnesc apare ca o micare unitar, cu un program bine definit, care ridic literatura noastr de la ncercrile minore ale Vcretilor, la geniul universal al lui Eminescu. Este o reacie la imobilismul si schematismul clasicist, presupunnd o eliberare a minii de nchisoarea vieii, i cuprinde destul de repede intreaga Europ. Multe din motivele frecvente ale romanticilor sunt preluate i de scriitorii romni: mitul strigoiului, evocarea trecutului istoric, trecerea ireversibil a timpului, omul nemuritor, nopile,

titanismul, natura, geniul, ierarhia divin. Romantismul se traduce prin ironie, prin satir, prin demonism,

promovnd meditaia, nuvela i romanul istoric, epopeea sociogonic. Romantismul romnesc s-a nfiat , n general, n dou ipostaze: una plin de tumult, patetic i declamatoare n Muntenia, alta mai senin i mai temperat n Moldova. Caracteristice i sunt angajarea in istorie si descoperirea folclorului. Ca prim generaie a literaturii noastre moderne, scriitorii paoptisti au intrat in contiina romneasc drept oamenii nceputului de drum. Reprezentanii romantismului de acum dau operei lor un pronunat caracter militant ei fiind deopotriv scriitori i revoluionari. Curierul romanesc

Articolele programatice ale unui curent sau ale unei micri literare au avut ntotdeauna o importan major, pentru c au cristalizat i au dat coeren tendinelor fundamentale ale epocii. n Principatele Romne, pe la finele secolului XVIII i n primii ani ai secolului XIX, ncepuse s ptrund diferite ziare strine, mai ales franceze,germane i greceti.

Nevoia unui mijloc de a se rspndi mai repede tirile despre ntmplrile din ar i din strintate se simise de mult. Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea literaturii romane a fost Ion Heliade Radulescu. El este fondatorul Curierului romanesc , revista in limba romana, aparuta pe 8 aprilie 1829. Revista a aprut cu sprijinul lui Dinicu Golescu, comandantul armatelor ruseti, care a obinut aprobarea apariiei gazetei.Este prima gazet romneasc cu periodicitate constant i cu apariie ndelungat, gazet care pune bazele presei romneti. ncet, ncet, Curierul romnesc devine ecoul ntregii micri literare din ar; i face o datorie s reproduc din confratele moldovean "Albina romneasc" a lui Asachi, tiri politice, culturale, literare i mai trziu s fac acelai lucru fa de ziarele din Braov ale lui Bariiu: "Gazeta de Transilvania" i "Foaia literar".

n Curier urmrim progresul colilor prin dri de seam la finele anului i prin n el discursurile vedem naterea inute i primii
9

la pai ai

diferite teatrului

ocazii. romnesc.

n el se gsesc coloane deschise, dup btrnul Iancu Vcrescu, Grigore

Alexandrescu, Ion Voinescu, Costache Aristia, Cezar Bolliac, Costache Blcescu, Viioreanu, K. Caragiale, G. Baronzi, Ion Catina, I. Genilie .a.
unii din ei rmai necunoscui, iar alii ilustrndu-se mai trziu prin lucrri de valoare.

Curierul romnesc ne ine la curent cu tot ce se public n

limba romn, mai ales n Valahia. Ne face cunoscute foile literare ce apar n vremea aceasta, cum este "Foaia tiinific i literar de la Iai" i "Magazin istoric" din Bucureti, pe lng foile proprii ale lui Heliade: "Gazeta Teatrului" (1835) i "Curierul de ambe sexe" (1836). n Curier se nate critica literar n literatura romn. Ea se nfieaz prin mici notie, n care se apreciaz valoarea scriitorilor i a celor ce public scrierile lor n diferite brouri.

Prin Curierul romanesc, Heliade se formeaz ncet, ncet. Spiritul lui se mbogete prin citiri variate i o sum de idei culturale i literare se rspndesc n public. El devine o personalitate i n locul rolului modest ce socotea la nceput c are foaia sa, el o vede acum cu un rol mare. Aceasta o spune n no. 93 din anul 1842:

"Aceast foaie a fost nainte mergtoare i ferice vestitoare a aezmintelor celor noi i progresive ce am dobndit; limba ei a crescut dimpreun cu cunotinele naiei i colecia perioadelor sale poate fi cel mai ndestultor ajutor la istoria literaturii noastre". Asadar,inceputurile presei romanesti se datoreaza unei personalitati curioase, precursor cu pusee de talent adevarat: Ion Heliade Radulescu.
10

Marea influenta pe care el a avut-o asupra scriitorilor epocii s-a exercitat mai ales prin articolele sale teoretice publicate in ziarul Curierul

romanesc, prin care autorul a indemnat in primul rand la scris si mai putin la
spirit critic. Datorita insa atmosferei create de indemnurile sale a fost posibil debutul, intre 1830 si 1840 a unei intregi generatii, din care s-au remarcat Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac. Albina romneasc

Albina romneasc a fost o gazet politico-literar, editat de Gheorghe Asachi la Iai. Apare la 1 iunie 1829 si i se adaug in 1837 suplimentul literar Aluta romneasc, sub ndrumarea lui Mihail Koglniceanu. Dupa Courrier de Moldavie, tiprit la Iai in limba francez, Albina

Romneasc este primul ziar n limba romn din Moldova, care alturi de Curierul Romnesc redactat de I. Heliade Rdulescu, la Bucureti, si de
Gazeta de Transilvania a lui G. Bariiu de la Braov pune bazele presei periodice romneti. Dacia literar

Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone,revista Dacia literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana, reprezentand o noutate a presei. Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau preponderente fapte politice, Dacia literara a fost, prin caracterul sau pata de culoare in presa romaneasca.
11

"Dacia literar" continu idei valoroase promovate nu cu muli ani nainte de reviste din toate cele trei provincii romnesti: "Curierul romnesc" (aparut in 1829), al lui Ion Heliade Rdulescu, in Muntenia, "Albina romneasc" (1829), a lui Gheorghe Asachi, in Moldova, si "Foaia pentru minte, inim i literatur" (1838), a lui Bariiu, in Transilvania. Publicata la 30 ianuarie 1840 revista marcheaza un punct de cotitura in literatura romaneasca in care redactorul responsabil al revistei isi fixeaza ca obiectiv exclusiv literatura fara a parasi insa telurile politice si nationale pe care mersesera predecesorii sai. In Introductie, articol aparut in primul numar al revistei sunt prezentate realitatile vremii in privinta publicatiilor nationale. Sunt mentionate circumstantele politice anterioare ce au impiedicat dezvoltarea presei de pana atunci, aducandu-se in discutie si celelalte ziare nationale, care includeau prea mult politica fara sa puna accentul necesar pe literatura. Astfel, Dacia literara este prima revista care se angajeaza sa publice doar lucrari literare originale din toate provinciile romanesti, pentru a fi un repertoriu general al literaturii romanesti. Mihail Kogalicenu, redactorul responsabil al revistei traseaza directiile pe care ar trebui sa se dezvolte literatura autentica sugerand posibilele surse de inspirtatii in maniera romantica: istoria nationala, natura si

obiceiurile, traditiile noastre; stabileste tinta redactiei, cat si rostul

criticii care se va practica:

Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana ,

iar obiectivul era acela de a oferi tarii o limba si o literatura nationala.
12

Odata cu articolul program al lui Kogalniceanu, a aparut un nou punct de vedere asupra literaturii: multi dintre scriitorii vremii s-au decis sa urmeze sfaturile date de Kogalniceanu in articolul program, ei elaborand teme specifice istoriei poporului nostru sau inspirandu-se din frumusetile naturii. Epoca literara generata de aparitia Daciei literare, perioada pasoptista, este caracterizata printr-un proces de efervescenta

creatoare prin receptarea aproape simultana a influentelor clasice si romantice din literatura europeana a vremii, si un sincretism al metodei de creatie ce se poate recunoaste chiar in opera aceluiasi scriitor. Dacia literara a fost pulicata pentru a redresa literatura romana si a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale.

Propirea

Revista sptmnal de cultur, aprut la Iai intre 9 ianuarie si 29 octombrie 1844, sub redacia lui Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica si Petre Bal.Primul numr, n care se public articolulprogram,este interzis de cenzur, de aceea revista continu s apar sub titlul Foaie tiinific i literar.

Propirea continu ideile Daciei literare pe plan literar si cultural,

venind in sprijinul militantismului revolutionar al epocii. Articolul - program subliniaz ideea unei reviste care trebuie s se ocupe mai puin de treburile politice dinafar i dinutru i mai mult de adevratele materiale si intelectuale a romanilor,
13

care s limiteze ca i

Dacia literar, mania traducerilor,

izgonind orice traduceri din scrieri

strine, care neavnd niciun interes pozitiv pentru noi nu ne pot imbogi literatura. n revist vor fi promovate numai compuneri originale romnesti, stiintifice si indeosebi literare tot felul de articole originale, proza si poezie, viata celor mai cunoscui autori, traduceri si extrase din crile publicate in ri strine, dar al cror subiect se atinge de noi priviri asupra limbii, bucti umoristice si, in sfarsit, critica si instiintarea tuturor scrierilor noi romneti. Tendina de cpetenie a revistei estendemnul si rspandirea cunotinilor i literaturii naionale.

Junimea si Convorbiri literare

Junimea a reprezentat cea mai importanta miscare literara romneasca,

prin care se produce in cultura autohtona o schimbare radicala de mentalitate. Societatea Junimea a fost initiativa unor tineri infiintata la Iasi, in iarna anului 1864, din (Petre P.Carp,Vasile Pogor,Teodor

carturari

Rosetti,Iacob Negruzzi), colegi de generatie, stransi in jurul lui Titu Maiorescu, la putin timp de la intoarcerea lor de la studii din strainatate.

Programul Societatii Junimea : Activitatea Societatii Junimea s-a desfasurat in mai multe etape.
14

1.

Cea dintai, etapa ieseana, este cuprinsa anii 1863 (anul intemeierii) si

1874(anul in care Titu Maiorescu se muta la Bucuresti).

In anul 1864, Societatea Junimea adopta un program prin care isi stabilea principiile ce ii vor calauzi activitatea culturala:

orientarea literaturii spre specificul national; promovarea specificitatiii esteticului; sustinerea principiului de autonomie

a artei (arta pentru arta); promovarea valorii estetice ;

organizarea, la Iasi, a unei serii de prelegeri publice (prelectiuni

populare);

organizarea, cu regularitate, in casa lui Vasile Pogor, a unor lecturi din

opere autohtone, productii originale ale junimistilor, urmate de discutii;

achizitionarea unei tipografii, cu ajutorul careia sa se tipareasca manuale

scolare, carti de stiinta, literatura si mai ales, editii stintifice,cu note explicative si index,ale tuturor cronicarilor si istoriografilor romani;

abordarea problemelor limbii si ale ortograiei, combatand tendinta

latinizanta de promovare a ortografiei etimologice;

alcatuirea unei antologii cu cele mai valoroase poezii autohtone, de la

poetii Vacaresti pana la Vasile Alecsandri. Societatea Junimea discuta si o multitudine de probleme filozofice, juridice si sociale, polemizand cu multi dintre contemporani. Societatea isi creeaza puternice adversitati, deoarece contemporanii dezaprobau tendinta membrilor societatii de a pune in discutie toate aspectele culturale ale vremii si de a le critica foarte sever.
15

Din aceste polemici se naste un program general al Junimii, constand in combaterea directiei de astazi din cultura romanasi afirmarea necesitatii unei directii noi, adica a unor schimbari profunde in toate planurile culturii; combaterea formelor fara fond, respingerea elemtelor de impostura si artificialitate rezultate din procesul de import grabit al tiparelor civilizatiilor occidentale.
2.

A doua etapa din existenta Junimii se situeaza intre anii 1874-1885.

Dupa mutarea lui Titu Maiorescu la Bucuresti, sedintele Junimii se tin la Iasi, cat si la Bucuresti, in locuinta lui Titu Maiorescu.In 1885, societatea se muta in capitala,o data cu plecarea din Iasi a celor mai multi dintre junimisti. In aceasta etapa, principala activitate a Junimii a fost lectura operelor

originale.
Atractia exercitata de cenaclul junimist era atat de mare, incat veneau sa citeasca multi dintre scriitorii de valoare ai vremii. Astfel, Alecsandri citeste Fantana Blanduziei, Despot-Voda si Ovidiu, Caragiale O noapte furtunoasa, Eminescu citeste cele mai mlte dintre poeziile sale, iar Alexandru Macedonski este prezent cu poemul Noapte de

decemvrie.
Alaturi de literati, la sedintele Societatii Junimea au participat numerosi lingvisti, istorici, savanti din diferite domenii, discutand problemele majore ale culturii si stiintei. Prin intreaga sa activitate, Societatea Junimea a fost considerata cel mai de seama cenaclu si cea mai importanta societate culturala din istoria literaturii romane.
16

Trasaturile junimismului
Societatea

Junimea si revista Convorbiri literare au creat un anumit mod

de a intelege cultura, fenomenul primind, in ansamblu, numele de spirit

junimist. Sintetizate de Tudor Vianu, trasaturile caracteristice ale

acestui spirit au fost umatoarele:
1) Inclinatia spre filozofie. Intelectualii foarte cultivati, toti junimistii au

fost oameni cu o pregatire filozofica, la curent cu evolutia stiintei si a literaturii.

2) Spiritul oratoric. Junimea a dezaprobat modul de a vorbi in public al

generatiei anterioare, care contribuie la crearea unei frazeologii demagogice.

3) Cuvantarile junimistilor se caracterizeaza printr-un sever control al

expresiei. Ei creeaza un nou stil oratoric, caracterizat prin rigurozitate si

laconism.
4) Clasicismul.

Junimistii

au

incurajat

promovarea

literaturii

clasice,

intelegand prin aceasta atat literatura ce apartinea curentului clasic propriuzis, cat si operele contemporane ce intruneau prin valoarea lor artistica elementele clasice.
5) Ironia. Junimistii cultivau umorul si ironia. Ei aveau convingerea ca nu se

poate construi nimic pe o baza noua fara a distruge mai intai, cu ajutorul ironiei, prejudecatile si ideile gresite. Una dintre tintele ironiei lui Maiorescu a fostbetia de cuvinte.
6) Spiritul critic. Junimistii au fost partizanii spiritului critic in cultura,

adica ai acelei atitudini care nu admite nimic decat sub rezerva discutiei si a
17

argumentatiei temeinice. In studiul intitulat In contra directiei de astazi in

cultura romana ,Titu Maiorescu a facut observatia ca, de la 1821 incoace,

dezvoltarea tarii s-a realizat prin preluarea de la alte civilizatii europene a unor forme(adica a unor institutii sociale sau culturale) ce nu ar corespunde fondului, adica spiritului traditional, felului de viata de la noi. Observatia maioresciana a devenit celebra sub numeleforme fara fond. Convorbiri literare

Revista Convorbiri literare, aparuta la 1 martie 1867 din initiativa lui Iacob Negruzzi, in paginile careia s-au publicat in timp cele mai multe dintre operele marilor clasici: Eminescu, Caragiale, Maiorescu, Creanga, Slavici, devine curand dupa aparitie cea mai importanta publicatie a epocii. Iacob Negruzzi a fost insarcinat de Junimea cu editarea revistei, de care s-a ocupat timp de 28 de ani.

Convorbirile apar la inceput bilunar, in 16 pagini, intr-un tiraj de 300

de exemplare.Prin comparatie cu programul coerent pe care il formulase cu decenii in urma Dacia literara, care debutase cu o rubricatie fixa si o politica si culturala bine definita de la primul numar,Convorbirile puteau trece drept o initiativa modesta, amatorista chiar.Revista nu este exclusiv literara.Ea acorda un spatiu important studiilor stiintifice si general culturale, inscriindu-se in curentul epocii. Primii autori de literatura publicati de revista se numarau Iacob si Leon Negruzzi, M. Cornea, Scarlat Capsa, Th.Serbanescu , V.Pogor, Nicu Gane, cei mai multi dintre ei catalogabili in a doua linie valorica.
18

Primul succes remarcabil este cooptarea lui Alecsandri, care isi publica incepand cu nr.20, Canticele comice. Rar, revista gazduieste si

unele recenzii semnate de Maiorescu, Pogor, Carp sau N.Quintescu. Mai tarziu, revista junimista are sansa sa publice cele mai remarcabile productii literare ale momentului: in 1868 colegilor sai Pastelurile, iar in 1872- poemul istoric, Dumbrava Rosie. Din 1970, incepe colaborarea cu Eminescu, cu Venere si Madona(nr4), Alecsandri incredinteaza

Epigonii(nr 12), apoi in 1871(nr1) Mortua est.

Aceste trei poeme ii furnizau lui Maiorescu argumentele inscrierii poetului debutant in directia semnalata in 1872. Dintre prozatori,Convorbirile au recrutat de timpuriu, pe ardeleanul Ioan Slavici,care isi publica aici povestile si basmele populare, apoi nuvelistica exemplara: Popa Tanda, Scormon, Budulea Taichii(1880). Revista publica nuvela lui Eminescu-Sarmanul Dionis, apoi Fat-Frumos din

tei. Directia noua a prozei romanesti (anticipata de Maiorescu din1872)

este spectaculos ilustrata in paginile revistei care publica jurnalul lui Alecsandri-Calatorie in Africa si apoi povestile, nuvelele si Amintirile lui Creanga. Nu trebuie omise nici Scrisorile Catre V.Alecsandri ale printului Ghica. Dramaturgia este stralucit ilustrata de Convorbiri, prin publicarea integrala a pieselor caragialiene,incepand cu O Noapte furtunoasa(1879), dar si a creatiilor teatrale tarzii ale lui Alecsandri: Sanziana si

Pepelea(1883), Fantana Blanduziei(1884), Ovidiu(1885). Nu lipsesc din

revista traducerile din marea literatura a lumii (Homer, Ovidius,
19

Lamartine,Shakespeare, Schiller, Goethe, Byron, Baudelaire si multi altii) si nici literatura populara. Bine reprezentate sunt si lucrarile de orientare stiintifica, cele mai spectaculoase interventii fiind disputele filologice prilejduite de reforma ortografica. Maiorescu le inaugurase prin studiul sau Despre scrierea

limbii romane. Revista mai gazduieste Critica ortografiei d-lui Cipariu,

urmat apoi de o intreaga serie de studii maioresciene. Dar mentorul

Junimii nu adus singur aceasta batalie extrem de importanta pentru

dezvoltarea viitoare a limbii romanesti.A tinut sa i se alature filologul Vasile Burla, cu niste Observari polemice asupra gramaticei limbei romane

de Tim Cipariu, urmate de un protest Contra ortografiei impusescoalelor romane din Moldova de Ministerul Instructiunii Publice.
Dintre filologi, se mai remarca studiile lui A.Lambrior,

Limba romana veche si noua,Observari asupra Ortografiei romane,Cuvinte de reverenta la romani si Idreptariu.
Cu o astfel de reprezentare, sectiunea filologica a Junimii, a reusit sa creeze cadrul cel mai propice aparitiei unei noi generatii de cercetatori, care vor asigura longevitatea acestor preocupari in paginile Convorbirilor. Printre ei se vor afla Al.Philippide, Sextil Puscariu, Ov.Densusianu. Totodata, in cadrul cenaclurilor sunt stimulate discutii pe teme istoriografice, preocupari care au creat premisele aparitiei in cercul junimist si implicit in paginile Convorbirilor a unei generatii de istorici, intre care Xenopol si apoi N.Iorga. Revista Convorbiri literare, in perioada cat a functionat la Iasi (1867-1885) a fost o tribuna fara precedent a spiritului novator al
20

epocii.Desi amenintata in repetate randuri de influentele activitatii politice a membrilor Junimii, ea a reusit sa ramana o publicatie literara si stiintifica. Numit profesor la Universitatea Bucuresti in 1885, Iacob Negruzzi ia cu el si Convorbirile, mutare ce avea sa consolideze si mai mult noua filiala. Noul cerc intelectual va furniza Convorbirilor material stiintific din plin (istoriografie, filologie, filozofie, estetica, folcloristica dar si economie politica sau studii juridice),dar din paginile revistei lipseste marea literatura care o consacrase. Cei mai multi scriitori ai Junimii incetasera sa scrie: Eminescu era bolnav si nu mai daduse dupa 1883 nimic semnificativ; Creanga,din ce in ce mai slabit de crizele epileptice nu poate raspunde cererilor insistente de texte noi ce veneau la redactie; Caragiale se abtine de la scris dupa esecul comediei

Dale

carnavalului

si

va

reveni

abia

spre

sfarsitul

deceniului.Despre o noua generatie de scriitori nu putea fi vorba. Pe cat de greu de stabilit data nasterii acestui fenomen cultural, pe atat de dificila este si sarcina de a preciza cand s-a incheiat. Maiorescu tine cu orice pret sa faca scoala si in acest scop atrage noi generatii de intelectuali in sfera sa de influenta,dorind sa formeze o noua

Junime., insa Negruzzi ia decizia la 1 ianuarie 1895 sa se retraga de la

conducerea revistei, lasand-o pe mana tinerilor,care ii vor schimba radical orientarea. Acesta este practic inceputul sfarsitului, caci fenomenul cultural junimist se incheiase. Astfel se face ca spre sfarsitul secolului al XIX-lea, marii scriitori ramasi in viata sau cei ridicati din noua generatie devin ostili Junimii si
21

Convorbirilor si ii descoperim activand in alte publicatii ale epocii de cu

totul alte orientari.(Caragiale, Slavici, Cosbuc, Delavrancea, Vlahuta). Scriitorii paoptiti

Programul Daciei literare a avut un mare impact asupra creaiei literare din epoc, declannd un proces de mbinare echilibrat a tradiiei cu inovaia de racordare necesar la curentele literare europene ,

pstrnd ns un specific autohton ce se constituie ntr-o abordare creatoare a unor teme i motive de larg circulaie. Scriitorii romni ai epocii asimileaz rapid manifestul romantismului francez i aplic principiile acestuia, cu particularitile curentului naional- popular de la revista Dacia literar. Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura - coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.

Scriitorii paoptiti:
*Nicolae Blcescu scrie Romnii supt Mihai Voievod Viteazul, descrierea religios inspimntat a unei Romnii de o mreie slbatic(G. Clinescu); evocnd numai cteva pagine din sfnta carte a istoriei noastre, dedicate lui Mihai Viteazul, care cuprind ns anii cei mai avui n fapte vitejeti, n exemple minunate de jertfire ctre patrie, Blcescu
22

reconstituie nu numai istoria marelui voievod , ci, de cte ori are prilejul, descrie cu deosebit sim artistic i locurile n care se desfoar evenimentele, cu alte cuvinte mai tot pmntul romnesc; e o carte despre trecut, scris ns pentru marile idealuri ale prezentului i ale viitorului; marele revoluionar paoptist dorete s insufle contemporanilor si nu numai dorina de libertate i de unitate naional , ci i sentimente profunde de preuire a frumuseilor i bogiilor ntregului pmnt romnesc, chiar dac unele din inuturile lui se aflau nc sub stpnire strin; *Costache Negruzzi prezint, n Alexandru Lpuneanul, destinul unui domnitor infernal ca Richard al III-lea (Paul Cornea); *Mihail Koglniceanu public, n 1849, un prim capitol de roman, Tainele inimii; *Ion Ghica, abordnd stilul scrisorilor, pline de informaii despre personajele i epoca respectiv, scrie Scrisori ctre Vasile Alecsandri; *Alecu Russo compune Cntarea Romniei i culege, n 1846, balada Mioria pe care i-o trimite spre publicare lui Vasile Alecsandri; *Dimitrie Bolintineanu scrie Legende istorice, arhicunoscute fiind Muma lui Stefan cel Mare, Mircea cel Mare i solii, Daniil Sihastrul, Codrul Cosminului, n care cultiv imaginea eroului romantic desprins din cadrele istoriei naionale; scrie epopeea Traianida, o ampl lucrare de sintez a trecutului istoric, cltorete prin Asia Mic, Palestina, i Egipt, ciclurile Macedonele i Florile Bosforului fiind rodul acestei inedite expierene romantice; scrie Cntece i plngeri, Poesii vechi i noue, Manoil(roman publicat in 1855 in Romnia literar a lui Alecsandri) .a;
23

*Grigore Alecsandrescu se remarca prin meditatii romantice, Trecutul.La mnstirea Dealului, Umbra lui Mircea. La Cozia, Rsritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drgani, care dau expresie temei ruinelor; *Vasile Alecsandri : In Alecsandri vibreaz toat inima, toat micarea compatrioilor si, ct s-a putut ntrupa intr-o form poetic n starea relativ a poporului nostru de astzi. Farmecul limbii romne n poezia popular el ni l-a deschis; iubirea omeneasc i dorul de patrie n limitele celor mai muli dintre noi el l-a ntrupat;frumuseea proprie a pmntului natal i a aerului nostru el a descris-o;[...] cnd societatea mai cult a putut avea un teatru n Iai i Bucureti, el a rspuns la aceast dorin, scriindu-i comedii i drame; cnd a fost chemat poporul s-i jertfeasc viaa n rzboiul din urm, el a nclzit ostaii notri cu raza poeziei. (Titu Maiorescu,1886); *Andrei Mureanu , originar din Bistria transilvan scrie poezia Un rsunet, care l-a fcut celebru, devenit astzi imnul naional al Romniei. Afirmarea acestei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici, numit de posteritate generaia paoptist, a determinat nceputul modernitii noastre culturale, o perioad de tranziie i de prefaceri palpabile. Poezia paoptist Specii cultivate

Perioada premergtoare revoluiei de la 1848 a nsemnat inceputul

poeziei noastre romantice. Poezia paoptista pune bazele liricii moderne

romneti.
24

Ea rspunde, n general, direciilor i principiilor formulate de Mihail Koglniceanu n articolul Introducie din primul numr al revistei

Dacia literar, n sensul c este o poezie social, adaptat la momentul

istoric si chiar politic, conform cu idealurile de libertate i unire ce animau sufletele romnilor de pretutindeni. Acum se afirma cu putere spiritul naional, ncrederea n valorile tradiionale, populare, n istoria, natura i folclorul romnesc, care devin acum, alturi de evenimentele social-politice ale momentului, teme predilecte ale poetilor. Ceea ce i

unete pe scriitorii paoptiti este militantismul regsit n creaiile literare, care se constituie n adevarate manifeste pentru mplinirea unitii i independenii naionale, pentru dreptate social. Se dezvolt astfel o poezie retoric, declamativ, grandilocvent, cu exprimare direct a ideilor i sentimentelor, ntr-un stil avntat; cu un limbaj adecvat nelegerii de ctre marea mas de cititori, n care teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea etc. se completeaz cu mediatia asupra locului omului n istorie, cu motivul contiinei sociale, al luptei, al creatorului-bard, al ruinelor,al mormintelor, al revoluiei etc. Satirizarea viciilor ornduirii feudale i evocarea realitilor sociale constituie o alt caracteristic a literaturii paoptiste, scriitorii ironiznd cu severitate moravurile societii,condamnnd cu fermitate abuzurile si nedreptile manifestate n epoc.

Se manifest, n ansamblu, dou tendine de ordin cultural i literar: deschiderea spre cultur i literatura lumii, alturi de revenirea spre valorile morale i artistice ale spiritualitii romneti. Scriitorii devin contieni c literatura i cultura romn pot intra n universalitate doar
25

prin valorificarea specificului nostru naional, a surselor tematice si de exprimare pe care le ofer folclorul i istoria naional. Din punct de vedere compoziional, operele scriitorilor paoptiti mpletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare.

Ideea naional poate fi considerat nucleul tematic al poeziei paoptiste, nuanat sub forma ataamentului la valorile poporului,ale pmntului i ale tradiiilor romneti (Gh. Asachi, La patrie, C.Bolliac, O

diminea de Caraiman, I.Heliade-Rdulescu, Zburtorul), a elogiului

realizrilor poporului (Gh. Asachi, La introducerea limbii naionale n

public nvtur, C.Bolliac, La cea nti corabie romneasc), a

prezentrii trecutului ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu, Umbra

lui

Mircea.

La

Cozia,

I.Heliade-Rdulescu,

noapte

pe

ruinele

Trgovitei).
Un loc aparte n valorificarea tematicii istorice l ocup balada, o mpletire de elemente epice, lirice i dramatice, poate cea mai complex specie a a momentului, n care, sintetiznd, patetismul cu patriotismul i cu valorile morale, poeii devin cntrei ai trecutului glorios ( D.Bolintineanu,

Muma lui tefan cel Mare,Gh.Asachi,Dochia i Traian).

Un alt pilon tematic l reprezint critica societii contemporane, sub forma satirei ( Gh. Alexandrescu, Satira.Duhului a fabulei (Gr. Alexandrescu, Cinele

meu, Gh. Asachi, Soie de mod) i

i celul, Gh. Asachi, Musca i carul, I.Heliade-Rdulescu, Cumtria cioarei, cnd s-a
26

numit

privighetoare).

Iau avnt lirica filozofic ( I.Heliade-Rdulescu, Visul, D.Bolintineanu,

Scopul omului), cea religioas ( I.Heliade Rdulescu, Cntarea dimineii,

Gr. Alexandrescu, Candela) i cea erotic ( Gh. Asachi, Dorul, Gr. Alexandrescu,Ateptarea, D.Bolintineanu, O fat tnr pe patul morii). Se afirm artistul-cetean, exponent al contiinei colective, aa cum se observ n poezia Un rsunet a lui Andrei Mureanu sau Anul 1840 a lui Gr. Alexandrescu. Al. Russo inaugureaz n literatura romn poemul n proz. Acesta se adreseaza generaiei sale, pentru a atrage atenia asupra meleagurilor patriei, asocind frumuseile naturii mrturiilor unei istorii strvechi. Pentru a comunica dinamismul istoriei, pe de o parte, i pentru a prezenta aspectele fundamentale ale unei epoci pline de nelinite, zbucium si mreie, pe de alt parte, poeii i-au ales drept modalitate de expresie artistic legenda specie literar plin de patos i de evocare. Legendele lui I. Neculce (publicate n O sam de cuvinte), reprezint punctul de pornire a numeroaselor lucrri ce aparin epocii i tematicii paoptiste.Legendele lui V. Alecsandri, ca i cele ale lui D. Bolintineanu, exprimau n mod vdit sentimentul naional i, concomitent, purtau pecetea unei creaii artistice, la baza creia stau studierea i valorificarea istoriei,si a folclorului. Dramaturgia este reprezentat de Vasile Alecsandri, prin Iorgu de la Sadagura, scriitorul ironiznd tendina de a imita Occidentul n ciclul Chiritelor, n care micul provincial este satirizat ntr-o manier ce-l precede pe Caragiale, sau prin Despot-Vod, o dram istoric. In general, ncercrile dramatice ale epocii (multe dintre ele rmase nepublicate, dar i cele ale lui N. Istrati, Al. Pelimon, C. Halepliu, I. Dumitrescu, G.
27

Baronzi, V. Maniu, Al. Deparateanu, C. D. Aricescu, chiar i cele ale lui D. Bolintineanu etc.) sunt putin valoroase din punct de vedere artistic, dar ele prezint interes pentru istoria constituirii acestui gen n literatura romn i au meritul de a fi veritabile documente i mrturii ale vremurilortrecute. Observm astfel c poezia paoptist cultiv specii lirice i epice. n unele opere se mbin trsturi ale mai multor specii. Poezia liric: pastelul (Vasile Crlova, nserare, Ruinurile Trgovitii, Vasile Alecsandri, Pasteluri), idila (Vasile Alecsandri, Rodica), elegia (Vasile Crlova, Pstorul ntristat, Dimitrie Bolintineanu, O fat tnr pe patul morii, Vasile Alecsandri, Stelua),

meditaia

(Grigore

Alexandrescu, Meditaie, Umbra lui Mircea. La Cozia, Anul 1848, Ion Heliade-Rdulescu, Visul, O noapte pe ruinele TrgoiHte), oda i imnul (Vasile Crlova, Marul otirii romane, Vasile Alecsandri, Od ostailor

romani, Hora Unirii, Deteptarea Romniei, Andrei Mureanu, Un rsunet), satira i epistola (Grigore Alexandrescu, Satir, Duhului meu, Vasile
Alecsandri, Epistol generalului Florescu). Poezia epic: balada de inspiraie folcloric (Ion Heliade-Rdulescu, Zburtorul), balada istoric (Dimitrie Bolintineanu, Muma lui tefan cel Mare, Mircea i solii), poemul (Vasile Alecsandri, Dumbrava Roie, Dan,

cpitan de plai), legenda (Vasile Alecsandri, Legenda ciocrliei, Legenda rndunici), fabula (Alexandru Donici, Fabule, Grigore Alexandrescu, Fabule), snoava n versuri (Anton Pann, Povestea vorbei), epopeea (Ion
Heliade-Rdulescu, Anatolida, Mihaida, Dimitrie Bolintineanu, Traianida).
28

Scriitorii paoptiti au avut vocaia nceputurilor i, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitur. Paoptismul literar s-a manifestat ntr-o juxtapunere de curente literare, directii estetice si stiluri, coexistnd laolalt elemente iluminite cu cele de neoclasicism, umanism, realism, mesianism utopic i naional, toate in formele romantismului, ce ncepuse deja a se afirma ca un curent literar modern, n descendena celui francez. Faptul c literatura romna a pit pe calea europenizrii cu ntrziere a exercitat o influen vdit asupra ritmului de dezvoltare i asupra cutrilor ei ideatico-artistice. Orientarea spre nnoiri radicale, tendina de sincronizare la toate nivelurile cu rile dezvoltate din punct de vedere economic i cultural constituie caracteristica principal a paoptismului. Invmntul, presa, teatrul, literatura, tiinele cunosc o dezvoltare fr precedent.Iau fiin societi culturale i tiinifice, ,crete numrul revistelor i al altor periodice,al crilor tiprite n tiraje mari, se

formeaz un public cititor, se organizeaz biblioteci de literatur beletristic,se infiineaz o via artistic specific romneasc, bazat pe tradiia popular, ia amploare micarea de culturalizare a maselor. Per ansamblu, literatura paoptist s-a dovedit a fi democratic, naional, educativ, ea avnd i dificila sarcin de a forma un public, de a-l modela conform idealurilor social-politice ale momentului. n numele aceleiai specificiti naionale, s-a dus btlia pentru o limb unitar, cu contiin clar c existena acesteia e o condiie pentru pstrarea identitii naionale.Scriitorii de seam au aprat principiul
29

fonetic n ortografie i,pronunndu-se n problema neologismelor, au adoptat principiul mprumutului moderat,n limitele necesitilor impuse de dinamica social i cultural. Doctrina literar, cta a fost, a avut un caracter hibrid, ecletic,dar asta nu i-a impiedicat pe scriitori s aspire,conform personalitii fiecruia,la un frumos etern, la totalitate i determinare, cu convingerea c realitatea are un sens unic, care se cere descoperit prin cuvnt.

IDEI PRINCIPALE
Definiie *Paoptismul cuprinde perioada literar dintre 1840 si 1860, perioad care pentru literatura romn nseamn epoca de modernizare, de afirmare a romantismului i de fundamentare a majoritii speciilor. *Debutul perioadei este legat de ieirea rilor romne de sub dominaie otoman

de nceputul unei energizri economice i al dobandirii libertilor

politice. Afirmarea romantismului In jurul anului 1848 romantismul este un curent la mod n toat Europa, astfel nct el ajunge i n rile romne sub o form moderat ns, fiind mai ale un curent cultural, impregnat de idei iluministe. Reprezentantii romantismului de acum dau operei lor un pronuntat caracter militant ei fiind deopotriva scriitori si revolutionari.
30

Reprezentanti

Vasile Alecsandrii, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Heliade Radulescu, V. Carlova, D. Bolintineanu, Nicolae Balcescu s.a. Reviste Un moment important pentru literatura romana a fost aparitia revistelor: *Curierul romanesc (8 aprilie 1829 si 19 aprilie 1848)-Heliade Radulescu >in Muntenia *Albina romaneasca (1 iunie 1829)-Gheorghe Asachi >in Moldova *Gazeta de Transilvania (12 martie 1838) & Foaia peentru minte, inima si literatura (2 iulie 1838-24 februarie 1865) Baritiu >in Transilvania *Dacia literara (30 ian 1842)-Mihail Kogalniceanu *Propasirea (9 ianuarie-29 octombrie 1844)-Kogalniceanu, Alecsandri, Ion Ghica si Petre Bals) *Convorbiri literare ( 1 martie 1867)

Junimea

reprezentat

cea

mai

importanta

miscare

literara

romaneasca,prin care se produce in cultura autohtona o schimbare radicala de mentalitate

Fundarea speciilor Poezia paoptista este cea care pune bazele liricii moderne

romneti.
Speciile literare cultivate in aceasta perioad reprezint receptarea aproape simultan a influenelor clasice i romantice din literatura european a vremii i un sincretism al metodei de creaie ce se poate
31

recunoste chiar in opera aceluiai scriiitor.:elegia, epopeea istoric, epopeea cosmogonic, epistola, od, balada istoric, balada fantastic, meditaia, satira, fabula, comedia. In concluzie, putem spune ca literatura a avut un rol deosebit de important fiind ca un aer diafan ce a invaluit secolul natiunilor cu mireasma modernizarii. Conceptul de literatura inclunzand transmiterea emotiilor estetice, trezirea sentimentului national, educatia morala, mesianismul social. Totodata un rol deosebit l-au avut si scriitorii prin operele lor lasandusi amprenta asupra literaturii. Scrierile lor sunt freamatul vechi al epocii glorioase ce au starnit admiratie imnica de-alungul secolelor.

Sfarsit

32