Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

Scribd Upload a Document Search Documents Explore

Documents
Books - Fiction Books - Non-fiction Health & Medicine Brochures/Catalogs Government Docs How-To Guides/Manuals Magazines/Newspapers Recipes/Menus School Work + all categories Featured Recent

People
Authors Students Researchers Publishers Government & Nonprofits Businesses Musicians Artists & Designers Teachers + all categories Most Followed Popular

Mitu Andrei

Account
Home My Documents My Collections My Shelf View Public Profile Messages Notifications Settings Help

1 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

Log Out

/ 18

2 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

3 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

4 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

5 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

In consiliere i terapie este indicatsse arate importan acord rii de r gaz sie insui, de a-si a lua timp pentru sine insu i. Fr aceast rezonan cu sine insui, emoiile neputndu-se adnci in corporalitate, nu se pot nrdcina. Omul se refugiase cu acitivit utile mai degrabin domeniulcapului,fentndui se astfel pe sine insu Poate prin asta reuseste s fereasc de unele greut i ale vietii, dar i. se pierde totodata din profunzimile ei. Atunci cnd sim apsarea responsabilit ii, greutatea grijilor pentru viata noastra celor im i a c apropiai, a copiilor, via poate deveni grea. Putem resim foarte apstoare teama, am a i ca putea fi o povar pentru ceilal ingreunndu-le viaa, stric ndu-le-o chiar. Viata devine i, atunci grea cnd pierderile i suferinele nu au fost integrate, atunci cnd omuleste cu tr s ideea ce noroc nu mai trebuie fi copil. c s 3.Daca nu sim apropierea in via a, neajungnd laoriginile vitalit ii noastre, n-o im reuim s resimim valoarea unui obiect sau a unei rela in profunzime. Lipsa apropierii ii pn doar tolerai de ctre ceilali, dar nu ni se atenie, d o experimentm acolo unde suntem atunci cnd ne conform i suntem aa cum doresc ceilal dela noi. In acest caz nu suntem m ii in relaie nici cu alii, nici cu noi n ine. Este o stare periculoasdeoarece dinafar nu este , vizibil, nefiind sesizat deseori nici car de c tre cel in cauz. Indrtul faadei de om bine m adaptat fora vital a vieii este stingherit i cu toat aparena unei st ri sufleteti luminoase, poate exista un dor dup te i salvare dincolo de via un dor de moarte lini

/ 18

6 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

Intrebare: I este indiferent, exiti. Dar ce sim cnd eti ntrebat dac i place s i c i treti? (pauz )Imi place tresc, altfel n-a sta aicii a vorbi...simt am sperana, c se s c poate schimba ceva. Intrebare: De unde ai aceasta sperande unde vine?- in experien puine experien pe D , e, e care le-am putut face din experien despre care povestesc ceilalii, pe care le vd i aici i ele i in grup . Intrebare: este o auto-iluzionare sau este legitim acroez experien ms elor f cute de alii?... Tot ce au experimentat ceilal pot resim i asta mi spune suntem de acelafel i c ii i, de aceia natur . Experienele lor sunt relat despre via aa cum ar putea fi. De aceea are ri a, valabilitate i pentru mine. Intrebare: Dac de fapt vreau triesc, cum ar trebuisfie viaa ca s -mi poat place? Mi s se pare c dedesubtul drmturilor pe care via i le-a pricinuit, dormiteaz speran , o a o idee vag , un presentimentcviaa de fapt ar putea fi bun dac s-ar g si accesul spre ea. , it o u Exact, asta este. Auzind cuvntul acces amsim adev rat liberare, o mare urare. Parc s a deschis ceva in mine.... Convorbirea mi-a f bine. cut Relaia fundamental fa de via este exprimat de acel DA pentru via, care este izvort din fora vitalit ii resimite. Un DA, pentrucviaa este resimit ca ceva fundamental bun. Aceast simire este valabil pentru valorile fundamentale ale tuturor valorilor. Aceast s s simire poate se instaleze alene, uneori poate este nevoie fie cutat, alteori ne poate c si cople i cu o profund gratitudine pentru via. Pentru aceasta rela veridic cu viaa este bine detiut, c tristeea si suferina nu sunt ia dumnoase ci c in mod paradoxproduc toare de via , atunci cnd admitem suferin , a (suportabil). Valorea fundamental experimentat pe fondalul rela cu viaa, care este iei bun, permite o rela ionare calm fa de tristee i fa de suferin . In practica vie ii cotidiene se observ des, c acei oameni care contenesc sse opun tristeii, devin mai impcai. Arcul vie este marcat de ambele poluri : bucuria si triste ii ea.

7 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

Dac ins lipsesc valori, se pierd, se distrug atunci lipsehrana spiritual i se ajunge te la o subiere a relaiei cu viaa. Emoionalitatea creiaza leg intre trirea (experimentarea) tura valorii i a relaiei cu viaa. Aceast funcie de punte este baza teoriei emo ii in AE ionalit (comp.Lngle 2003). Tot ceea ce experimentca bine, o mncare, o plimbare, o carte, o m muzic , o amintire, fortific relaia cu viaa, incit vitalitatea corporal , care astfel prin rezonana psihic creiaz baza pentru trirea si experimentarea spiritual valoare. Prin de trirea i experimentarea valorii se creiazunitatea persoanei intru trup si suflet. Experimentarea valorii este ceva ce laolalt trupuli sufletul, cum spune dealtfel despre ine mncarei o zicala popular . In teoria emo ionalit ii a AE poate fi considerat ceva ca bun doar atunci cnd este promovantpentru relaia cu viaa.
5.2. Deficiena de valori reduce rela cu via a. ia

/ 18

Pierderea sau inaccesibilitatea unor valori, care n-a fost surmontat duce cu timpul la o , poate urm deficiena prelungit i massiv in trirea i experimentarea valorilor, ceea ce in cele din rela va avea repercursiuni asupra iei omului cu via Drept urmare, via nu poate produce a. a rezonan in om. Viaa nu se mai resimte, sau se resimte prea pu Fr anturaj fora in. reinoitoare, dinamicai creativitatea vie i pierd efectuli se destram. Ne simim ca ii mor i. Nu mai sim puterea vie care pornind din corp insufle psihicul i ajunge pn im ii, este la nivelul deciziilori a responsabilit ii. Puterea aceasta este absorbitprecum ceara unei , lumnri, de ctre relaia cu viaa i orientat spre flac ra puternic a emo iei i a aciunii. Deficiena indelungat de experimentarea valorii incepeschimbecalitatea vie existena ii s pare tot mai searb , plcerea de a mne n rela cu viaa scade. Aici aparer r scrucea ce d ie duce spre ntate sau spre boal Dac in aceast faz omul reuete s-i dea seam de s . situaie i reac ioneaz , poate echilibra deficitul. Dac i d seama i nu tie cum s nu reacioneze, atunci se va instala o stare de suferin , care dpv.existen va fi marcat ial permanent de experimentarea deficien ei. Dac omul ins reuete in aceast situaie dificil s se reorientezespre existen sa, va a resimi o agravare ini a suferinei, la fel cu resim durerii mai aprige a oricarei r ial irea ni tratat pe loc. Prin acordarea aten suferina se activeaz, ea poate evoca evtl. chiar iei impulsuri agresive, atunci cnd suferin a devine prea puternic dar in cele din urmva da , fru liber lacrimilori tristeii.

8 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

SCHITA 1:Concepte echivoce privind aparidepresiei pot fi corelate la un nivel nou in cazul doliului. ia
Pasivitatea neajutor condiionate i a activita blocatei anxioase se transform rii ii intr-o nou capacitate: ceade a putea sa. In locul activ unor skills i de agresiune se ob o l rii ine noua atitudine,- care ea este de fapt o activitate dar care exceleaz a putealsa. i prin

a In timpul doliului gresiunea poate deja nsemna o vitalizare dar cu astainc s-au nu rezolvat lucrurile. n elegerea clasica a depresiei, ca o agresiune refulat psihologia abisal , in este amplificat de conceptul analitic existential (comp.Abraham1912, Schelling-Kludas, Eckert1996,408; Modele moderne comp.Mentzos 1997, Battegay 1996).Conceptul behavioral vede inneajutorarea inv at tema central a depresiei (comp.Seligmann 1999) fa care de conceptul AE aduce o focusare diferit . Sentimentul neajutor descrie un aspect important rii al depresiei ( ca in toate bolile psihice oare anxiosul nu iesteneajutorat fa de frica sa?) el ap Depresivul este zdrobit de sim mintele sale, de care nu se poate ra. Nu poate sc pa de pasiv ele, nu tie ce ar putea schimba. Persoana devine , nu mai poate. Nu se mai poate orienta spre valori, nu se poate orienta activ spre pierderea suferit neajutorare provine . Mult dintr-o nen elegere si anume: oamenii cred trebuie s fac ceva, s intreprind ceva, dar nu c reuesc. Dintr-o perspectivanalitic existen a zice spre fericirea lor nu reu ial esc, c ci a viaa mai estei altceva dect numai realiz activitate. Primordial este capacitatea de ri, putea lsa! Activitatea, de care este nevoie pentru nvingerea unei depresii este in mod primordialacordarea aten pentru valori cum ar fi de ex. natura, o plimbare, te, o iei lini s persoan , mncarea, somnul. Valorile simple sunt acelea c trebuie le dm atenie intr rora o depresie. Dar tota trebuie sa dm atenie i la ceea ce ne-a produs suferinfa de ce n , am reu it s avem niciodat, fa de ceea ce am pierdut. Atta activitate ajunge. Depresivul este chemat invee s inceteze cu aceste activit chiar impotriva sentimentelor sale s i, subiective de vinovie, care deseori l solicitla un activism megaloman. Ceea ce conteaz s este s invee s renune la aciune, s permit , s lase s se intmple lucrurile, permit s fie atins de o rela s observe ce sim minte evoc ea, s indrzneasc , s se impotriveasc ie, contiinei inc rcate, care de fapt nici nu este constiin aceasta situa omul despresiv . In ie are nevoie de ajutor, c este neajutorat in c ci utarea deschiderii si a reorient Mesajul rii. existenial al neajutor rii inv ate este de fapt, invarea lsatului!Fr pretenia realiz rilor neajutorarea va transforma inalm, serenitate. c se Dar ce se ntmpl dac reorientarea nu reu te? Dac ceilal i nu se implic, dac baza e pentru rela ionarea cu via este redus, dac persoanei i lipse puterea? Atunci se produc a te . reacii depresive. Ele reprezintdeja un inceput de generalizare a comportamentului Generalizare inseamnc se anihileaz relaionarea concret, individual, producndu-se in cele mai diferite situa un comportament de ap identic. ii rare
II. Psichopatogeneza

/ 18

6. Reac ia depresiva (etiopatogenezspecial )

9 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

10

Contactul cu fiin area (existen a) nu se mai men ine in depresie. Fiind prea dureros, sau nemai putndu-se men se renun la el. Omul l las se retrage, nu mai ncearc vad ine , s albastrul cerului, nici roua dimine sau s simt mngierea aerului pe obrazul u. Omul nu ii, s mai vrea s se gndeasc la desp rire, la simmintele evocate atunci, i-a ajuns, vrea nsfr it linite. i cu toate acestea nu scapcci gndurile i se nvrtesc in cerc sim mintele l i sugrum . Se instaleaz depresia; melancolia l cuprinde tot mai mult, n tot mai multeii, situa cea mai mare parte a zilei; toat a. via Renunarea la relaia cu existena (fiinarea) i sustrage depresivului baza de sub picioarele sale, il face lipsit de ap fa de noi efrac i de noi pierderi rela rare ii ionale. Nu mai exist niciun dig care impiedice pierderea rela rii cu viaa. Astfel lipsa de rela s ion ionare se autonomizeaz. Prin pierderea rela rii piere i energia. Amor prive te procesul de ion it s degringolad, ce ar putea face altceva? Oare nu experimenteaza ca tot mai rcit de via valori, ba chiar ca lipsitde valoare? Oare nu simte o nepl crescnd in privina cere relaionrii cu viaa? Capacitatea de a se orienta activ spre existen a fi interesati capabil de ac , de iune se pierde. Dar cu toate acestea omul nc tr ieste i resimte aceasta stare ca tot mai amenin mai toare.
6.2. Contra-reacia : stabilirea depresiei prin fix i atitudini de coping. ri

reac Pentru a sc pa de starea amenintoare se instaleaza ii psihodinamice oponente. Chiar dac s-a pierdut ceva din capacitatea deiune, nu s-a pierdut nccapacitatea de a lua o ac atitudine care se dezvoltparalel cu reac de coping ( de ex. atitudinea de intrajutorare). iile Atitudinile suntntreinute de copinguri si reprezintun fel de constientizare a forei si a la strii psihodinamice actuale. Astfel se ajungefixarea atitudinilor depresive, a imaginii de sine i a imaginii asupra lumii. Un model tipic e comportament depresiv este de ex. respectarea absolut a normelor, dorin elor, dorurilor, speran elor, viselor, obliga iilor. Sunt folosite ca loc iitori de valoare, dar produc o presiune permanenti datorit preteniilor lor mresc resemnarea, ducnd la rigiditate. Pe deasupra fixarea in dorin fac pe om pasiv, neputincios, letargic. e il cu Un alt model tipic in comportamentul depresiv comparatia cu altii, scopul de a dep i este nesigurana propriei valori, a vie proprii. Dar cea mai bun ii comparaie cu altul nu spune nimic despre propria valoare. Si in acest caz comportamentul depresiv loc duce mai iitor va departe in depresiune, fiindc pornete dela r dcin. nu Aceia valabilitate au i celelaltereacii de copingcum ar fi: tendi de retragere,de a nu se a puteadelimita(a spune nu, a putea accepta suferina nu trebui ajuta permanent peii, a se a, al putea desp ri, a nu se invinov i mereu, etc.) Ne intrebm dece oare depresivul nu poate se debaraseze de aceste atitudini, de acest fel de s reacie? Cu aceste atitudinii acest fel de reac depresivul caut s-i menin o via ii bun. Nu cunoate un dor mai mare.
6.3 Reflectarea reac ctig si pierdere. iei:

/ 18

Contrareacia ii aduce depresivului oarecare uurare a situaiei actuale : reac sale de o iile direct retragere l feresc de expunerea , reducnd experimentarea repetat intensit ii a lipsei de valoare a existen proprii, a lipsei de putere, a rgnelilor cognitive si ei t emoionale, a autorepro urilor si autonvinuirilor, a nereu itelor. men produc o uurare la un alt nivel Ele produc impresia inerii unei Atitudinile depresive

10 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

11

simplu in locul celui dificil, anume de a se deschidede experimentarea nepl fa cutuluii produc tor de anxietate. In locul reac personale decisive, de a se expune unui dialog iilor cu lumea, domin reaciile apersonale. atitudini 2. Diferena i tensiunea intre a fi si a trebui devin i mai evidente prin aceste depresive. Aceste atitudini solicit mare miz. Omul se munce i se implic pn nu o te mai poatei cade extenuat. Aceste atitudini ce decurg din psihodinamica depresiv sunt cele care duc la extenuare,care apare in fiecare depresie.
6.4. Resemnarea i dorul de moarte: devalorizarea depresiv vie ii. a

Preul copingurilor este prea mare cu tot efectul lor de supraviesi de aprare momentan. uire Efortul depus pentru aceste contrareac duce la sesizarea (sau ntrirea) unui ii simmnt cum c : asta nu (mai) este via Sentimentul depresiv experimentat ial, fa a. ini de care omul a utat s se crue cu toate mijloacele, revine in cele din urm c tocmai cnd credea c a scpat de ele, ca o mutr schimonosit, sarcastic si confirm temerea. Arat c nu exist scpare.. se In fiecare depresie seg te aceast trstur a lipsei de speran . Fiecare depresie este it mai mult sau mia pu resemnat . Domin sentimentul de a nu fi tr niciodata via cea in a bun. A avea o depresie nseamn avea senzaia de a nu ajunge niciodatla trai, la a plenitudine, de a fi vlit de greutatea vie de a nu fifortificatde ctre via . Aa se pr ii, transform cutarea depresivului in cele din urm intr-o ntrebare disperat: la ce bun s e mai tr iesc?Dorul de moarte ste de faptdorul de eliberare, de mntuire.
6.5. Cercul vicios al depresiei.

Ambele reac de ap rare att cea cognitivct si cea psihodinamicduc la un cerc vicios, din ii care ie irea nu este uoar. Acest cerc vicios are o dinamic proprie cu elemente psihodinamice si cognitiv-experimentale. Dpv. psihodinamic se instaleaz caracterul quasi dependent,care duce tot mai departe de via iar dpv. al proceselor cognitive se observ , o permanent confirmare a lipsei de valoare a vie. Viaa aa cum este ea experimentat ii devine tot mai nctuat i cu toat osteneala depus, niciodata trit conform dorin elor si a nevoilor depresivului. Omulteapt totui s apuce i el s triasc o via ct de ct <tribil>. La nceput cauts si-o ctige. Condiia pentru via adevrat depresivul o vede in mplinirea normelor, elurilor si imagina iilor sale. Acuma i se pare se afl doar intr-o c poziia de ateptare intr-o stare de Via de prob un fel de vreme colariz rii. , a Dar comportamentele depresive nu schimb cauzal realitatea subiectiv Drept urmare . depresia avanseaz Omul constat c: nimic nu se schimb Totul r mne cum a fost. Doarc . . nceteaz s mai fac ceva. Cum spune Lilo Tutsch intr-o prelegere nimic nu se schimb eu nu schimb nimic. Asemenea experien e paralizeaz, te fac neajutorat. Neajutorarea aceasta, care nu este congenital , poate fi socotit ca nv at (Seligmann 1999). Acest proces de nv se bazeaz de fapt pecondiionrile psihodinamicei poate fi are vzut dpv.formal ca o nv tur incarnat , care posed aceea for decisiv pe care o au i este i atitudinile. Aceasta neajutorare bazat pe experienele relaionale stnjenitoaren via . Depresivul nva ceeace experimenteazi anume: orict s-ar str nici cum nu ajunge la dui sursa cald a vieii. Experien lui il nva de adev rat c de fapt nimic nu se schimb a !

Pierderea rela ionalai de valoare Depresie extenuare Neajutorare

/ 18
ie

de oponen

Reac

nimic nu se schimb

11 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

12 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

13 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

14 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

15 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

16 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

/ 18

17 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document This is a private document.

Info and Rating

Brigitte Koncz
Like Be the first of your friends to like this.

eBook Conversion

Learn How eBook Publishing Works. Request A Free eBook Publishing Kit
www.E-BooksPublishing.com/eguide

Twofour54 Abu Dhabi

twofour54.com/Publishing

Tax-free Gateway to a World of Publishing Opportunities. Join us.

Offset printing max. B2+

Printimus.com

Same day turnaround. Low prices. Brochures,flyers,posters,and more.

Health e-Books

Instantly download books about weight loss & healthy living

www.AlSearsMD.com/eBooks/

Share & Embed Related Documents

PreviousNext

/ 18

18 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

1. p.

p.

p.

2. p.

p.

p.

3. p.

p.

p. / 18

19 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

4. p.

p.

p.

5. p.

p.

p.

6. p.

p.

p. / 18

20 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

7. p.

p.

p.

8. p.

More from this user

PreviousNext

1. 18 p.

2 p.

16 p.

Add a Comment

/ 18

21 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

share: Characters: 400

Upload a Document Search Documents Follow Us! scribd.com/scribd twitter.com/scribd / 18

22 sur 23

09.01.2012 23:39

Depresiei 2004-Bern

http://www.scribd.com/doc/76572994/Depresiei-2004-Bern

facebook.com/scribd About Press Blog Partners Scribd 101 Web Stuff Support FAQ Developers / API Jobs Terms Copyright Privacy Copyright 2012 Scribd Inc. Language: English

/ 18

23 sur 23

09.01.2012 23:39