PILDE !!! ntr-o diminea , st pnitorul unei cet i fu trezit de ni te strig te care se auzeau din pia : Hai la mere!

Mere dulci cum n-a i mai gustat!. Ridicndu-se indispus din pat i privind pe fereastr , v zu un trgove ce vindea, ntr-adev r, mere, nconjurat de o mul ime de mu terii. Trebuie s fie tare bune merele alea, i spuse mai-marele cet ii i, f cndu-i-se poft , l chem pe primul s u sfetnic i i porunci: Ia cinci galbeni i mergi n pia s cumperi mere de la trgove ul acela. Primul sfetnic l chem pe paharnic i i spuse: Uite patru galbeni, du-te i cump r mere. Paharnicul se adres , la rndul s u, stolnicului: Poftim trei galbeni, de care s cumperi mere de la trgove ul acela. Stolnicul l chem pe primul str jer, i d du doi galbeni i l trimise n pia . Acesta d du un galben unui str jer din subordine, iar acela se duse la trgove i i lu la rost: Hei, ce tot strigi a a ? Ai tulburat somnul mai-marelui cet ii, iar drept pedeaps mi-a poruncit s - i confisc c ru a asta cu mere. Zis i f cut. ntors la eful s u, str jerul se l ud : Am f cut un trg nemaipomenit. Cu un galben am cump rat o jum tate din c ru a cu mere a t rgove ului. Primul str jer merse la stolnic: M-am trguit i, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reu it s cump r un sac cu mere!. Stolnicul - repede la paharnic: Cu trei galbeni am luat o tolb ntreag cu mere. Paharnicul dosi jum tate din cantitate i apoi merse la primul sfetnic: Iat , cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jum tate de tolb cu mere. Iar primul sfetnic se nf i dinaintea st pnitorului cet ii i gl sui: M ria ta, iat , am ndeplinit porunca. Numai c de acei cinci galbeni n-am reu it s trguiesc dect cinci mere. Mai-marele cet ii mu c dintr-un m r i cuget : Hmmm Cinci mere pentru cinci galbeni scump, foarte scump! i, cu toate astea, trgove ul acela avea o mul ime de cump r tori. nseamn c lumea o duce bine, are bani. Ia s m resc eu birurile. knifeman- 06-15-2010 Un soldat american,inainte de a pleca pe front, s-a dus la biblioteca si a cerut o carte. Era o carte de poezii. A citit cartea care a avut un impact foarte mare asupra sa. Dar ce l-a impresionat mai mult decat cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile paginilor. Cartea fusese donata bibliotecii de catre persoana care scrisese comentariile. Asa ca numele si adresa ei erau scrise pe carte. Plecat pe front, a decis sa-i scrie acestei doamne. I-a spus cat de mult l-a impresionat cartea si ce impact au avut comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cartii. Si ea i-a scris inapoi. Asa au inceput sa corespondeze si, cu cat isi scriau, relatia lor devenea din ce in ce mai puternica. Intr-una din scrisori, el i-a scris si a rugat-o sa-i trimita o fotografie. Ea i-a spus ca daca se simte apropiat de ea si daca dragostea lui este adevarata, nu va conta cum arata. Asa ca nu i-a trimis nicio fotografie. Cand s-a terminat razboiul si el s-a intors in SUA, si-au dat intalnire in New York, in Grand Central Station. Ca sa se recunoasca, ea l-a rugat sa tina cartea in mana, iar ea va avea un trandafir. Asa ca in acea zi, intr-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o carte in mana cauta o femeie cu un trandafir in mana. Va dati seama ce asteptari avea? Era pe punctul de a-si gasi sufletul pereche, femeia pe care o iubea dar pe care nu o vazuse niciodata. Asteptand, a vazut o fata superba, imbracata intr-o rochie verde, care-l privea atent. Ea s-a indreptat catre el si. era minunata. Era dincolo de orice imaginatie. Iar el s-a uitat si a vazut ca ea nu avea niciun trandafir. Langa el s-a oprit o doamna in varsta. Avea un trandafir in mana. Va puteti imagina? Tanara superba si doamna care nu arata foarte bine, dar cu un trandafir in mana. Si nu era frumoasa, chiar destul de urata si imbatranita. Persoanei cu trandafirul ii stia sufletul de care se indragostise. Asa ca s-a indreptat spre doamna urata cu trandafirul, in timp ce tanara frumoasa s-a oprit la cativa pasi de el, l-a privitsi l-a intrebat: - Vii cu mine soldat? Iar inima lui

era sfasiata. Decizii. Alegeri. S-a gandit un minut. Si in timp ce tanara se indeparta de el, el a ales: si-a continut drumul catre persoana in varsta care tinea trandafirul in mana, s-a apropiat de ea si i-a zis: - Buna ziua, si a invitat-o la cina. Iar aceasta i-a spus: - Fiule, nu stiu ce se intampla aici, dar tanara imbracata in verde care tocmai a trecut pe langa tine, m-a rugat sa tin in mana acest trandafir si mi-a spus ca, daca vei veni la mine, sa-ti spun ca te asteapta la restaurant. knifeman- 06-15-2010 Un tn r inteligent, nsetat de cunoa tere i n elepciune, studiase fizionomia tiin a deducerii temperamentului din nf i area exterioar . Studiile sale, care duraser ase ani, au avut loc n Egipt i l-au costat multe sacrificii, departe de cas . Dar, n cele din urm , i termin examenele cu rezultate excelente. Plin de mndrie i de bucurie c l tori napoi acas . Se uita la toat lumea ntlnit pe drum cu ochii tiin ei sale i, pentru a- i l rgi cunoa terea, citea expresiile de pe fa a tuturor oamenilor pe care i ntlnea. ntr-o zi ntlni un om a c rui fa era marcat de ase calit i: invidie, gelozie, l comie, pizm , zgrcenie i lips de considera ie. Dumnezeule, ce expresie monstruoas ! N-am mai v zut i n-am mai auzit niciodat a a ceva! Mi-a putea verifica teoria aici. n timp ce se gndea la asta, str inul se apropie cu o nf i are prietenoas , binevoitoare i modest , spunnd : O, eicule. E deja foarte trziu i satul urm tor e departe. Coliba mea e mic i ntunecoas . Dar te voi purta pe bra ele mele. Ce onoare ar fi pentru mine dac te-a putea considera oaspetele meu pentru aceast sear . i ce fericit a fi n prezen a ta! Uimit de aceasta, c l torul se gndi n sine : Ce uluitor! Ce diferen ntre vorbirea str inului i ngrozitoarea expresie de pe chipul s u! Acest revela ie l nsp imnt foarte mult. ncepu s se ndoiasc de lucrurile pe care le nv ase n ultimii ase ani. Ca s fie mai sigur, accept invita ia str inului. Omul l servi pe nv at cu ceai, cafea, suc de fructe, pastram i pip . i cople i oaspetele cu blnde e, aten ie, bun tate i polite e. Timp de trei zile i trei nop i, gazda reu i s l in pe c l torul nostru acolo. n cele din urm , nv atul fu capabil s opun rezisten polite ii gazdei sale. Decise cu fermitate s i continue c l toria. Cnd veni vremea s plece, gazda i nmn un plic i spuse: O, st pne. Iat nota ta de plat Ce not de plat ? ntreb surprins nv atul. La fel de repede cum i poate scoate cineva sabia din teac , gazda i ar t dintr-o dat adev rata sa fa . i ncre i sprncenele cu asprime i strig cu o voce mnioas : Ce nesim ire! Dar ce gndeai, cnd ai mncat de toate aici? Ai crezut c este totul gratis? Auzind aceste cuvinte, nv atul i veni, brusc, n sim iri. F r s spun un cuvnt, deschise scrisoarea. Acolo v zu c tot ce mncase i nu mncase i se taxa de o sut de ori mai mult. Nu avea nici m car jum tate din banii ce i se cereau. For at de mprejur ri, cobor de pe calul s u i i-l d du gazdei. Apoi i scoase hainele de c l torie i porni pe jos. Ca n extaz, se nclin la fiecare pas. De departe, putea fi auzit spunnd : Mul umescu- i ie, Doamne, mul umescu- i ie, Doamne. Cei ase ani de studiu n-au fost n van! knifeman- 06-15-2010 "A fost odata ca niciodata un biet lustragiu care isi castiga existenta, da, ati ghicit, lustruind pantofii domnilor care intrau si ieseau dintr-o cladire impozanta din centru. Niciodata nu stiuse exact ce cladire este aceea in fata careia lucra de ani de zile, poate ere o banca, poate era o bursa, poate vreun minister important, insa domnii bine imbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii. Lustragiul nostru era priceput in ceea ce facea, folosea numai crema de pantofi de cea mai buna calitate si era vesel si optimist. Intr-un cuvant era multumit cu munca

lui, iar clientii lui la fel, asteptandu-si rabdatori randul la lustruit. Intr-o zi insa s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalti care l-a intrebat prietenos: 'Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?' Ce-i drept nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine imbracati care intrau in banca sau ce-o fi fost acolo, probabil toti la curent cu criza. 'Poate nu le pasa de tine sau poate n-au avut suflet sa iti spuna, insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu un biet lustragiu. Asa ca daca ai un dram de minte iti iei masuri din timp, ca sa nu fi luat pe nepregatite. Aceasta e meseria mea, sunt expert, stiu ce vorbesc.' Dupa plecarea domnului binevoitor lustragiul nostru ramase pe ganduri. Poate ca intradevar nici unul dintre clientii lui nu il considerase demn sa il puna la curent cu criza financiara. Noroc cu domnul cel prietenos care ii voia binele. Asa ca lustragiul a inceput sa ia masuri incat sa nu fie luat pe nepregatite de criza financiara. Pentru inceput folosea mai putina crema de pantofi si mai de proasta calitate. Apoi a inceput sa aloce mai putin timp fiecarui client - dupa cum se spune, 'time is money'. A inceput sa socializeze mai putin cu acestia, criza e criza, nu mai e timp de 'smalltalk'. Preocupat de criza financiara devenise ingandurat, tacut si isi facea treaba de mantuiala. Asa ca incetul cu incetul clientii care fideli carora le placeau veselia si calitatea muncii lustragiului au inceput sa se rareasca. Iar lustragiul nostru cu fiecare client pierdut era multumit intr-un fel ciudat ca domnul cel binevoitor a avut dreptate. "Ce m-as fi facut daca expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum as fi fost probabil luat pe nepregatite de criza financiara." knifeman- 06-15-2010 Un barbat si o femeie erau casatoriti de peste 60 de ani. Ei impartaseau totul si discutau despre orice. Nu aveau secrete unul fata de celalalt, cu exceptia unei cutii de pantofi pe care femeia o tinea pe dulapul ei de haine, si, despre care l-a atentionat pe sotul ei sa nu o deschida sau sa intrebe de ea vreodata. In toti acei ani, el nici nu s-a gindit la cutie, dar intr-o zi, batrinica se imbolnavi foarte tare si doctorii ziceau ca nu prea mai are sanse sa traiasca. Incercind sa puna toate lucrurile in ordine, batrinelul a luat cutia de pantofi de pe dulap si a pus-o linga patul sotiei sale.. Era si ea de acord ca venise timpul sa afle si sotul ei ce era in acea cutie. Cind a deschis-o, in cutie erau doua papusi crosetate si o gramada de bani, in total vreo 25.000 de dolari. El a intrebat-o despre continutul acestei cutii. Cind ne-am casatorit, zise ea, bunica mea mi-a spus ca secretul unei casatorii este sa nu te certi niciodata. Spunea ca intotdeauna cind ma suparam pe tine, sa tac din gura si sa crosetez o papusica... Batrinelul era atit de impresionat, incat abia isi putea stapani lacrimile. Doar doua papusi erau in cutie! Ea fusese suparata numai de doua ori in toti acesti ani in care au trait impreuna. Nu mai putea de fericit! Iubito, spuse el, inteleg existenta papusilor, dar toti acesti bani? Oh, zise ea, acestia sunt banii pe care i-am obtinut din vinzarea papusilor... knifeman- 06-15-2010 Intr-o zi, vecinul nostru de bloc si-a luat un aparat de aer conditionat. Era un zaduf ingrozitor, dar noi n-aveam aparat de aer conditionat si nici bani ca sa ne cumparam unul. Sufeream de caldura si de invidie. Aveam insa o biblioteca. Ne-am uitat in ea si am scos cugetarile lui Seneca. Am citit de acolo o pagina-doua despre bine si sensul vietii si, desi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin. Ceva mai tarziu, vecinul si-a deschis un butic si a inceput sa umble imbracat la costum la patru ace. Noi - tot cu blugi. Nu-i nimic - ne-am zis linistiti, citind un capitol din Etica

lui Spinoza. Apoi vecinul a aparut deodata intr-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicleta, dar l-am dispretuit citind din Phaidon al lui Platon. Mai tarziu, vecinul a schimbat Meganul pe Mertan. Nu ne-a pasat, caci si noi il schimbaseram deja pe Platon cu Aristotel. Si-a luat si un 4x4, cel mai mare de pe strada. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, care ne-a facut sa zambim impacati. A mai trecut o vreme si vecinul si-a luat nevasta noua: blonda, frumoasa, tanara. Noi tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia dupa Ioan. Vecinul si-a imbracat soata cu o garderoba intreaga si cu blanuri, basca bijuteriile. Noi ne-am imbracat spiritul citind din Eclesiast. In fine, vecinul s-a mutat intr-o vila la sosea cu gard mare, bodigarzi si piscina. Am rezistat si de data aceasta eroic citind Richard III. A urmat o a doua vila - la munte. Dupa ce am vazut-o, ne-am consolat cu Macbeth. O a treia - la mare: am recurs la Invierea lui Tolstoi, al carei efect l-am consolidat cu Ghilgames, Ghandi si Declaratia de iubire a luiGabriel Liiceanu. Ne-am simtit cu mult mai bine. L-au dat la televizor la o emisiune foarte populara. Ne-am stapanit emotia cu oportie de Caragiale. L-au dat a doua oara cu mare succes: am fi suferit daca nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomarasvamy, Cartea lui Iov si Cazul Wagner al luiNietzsche. Asa a trecut ceva mai mult timp... Vecinul isi lua case, masini, iahturi, gagici. Noi raspundeam cu Balzac, Thomas Mann, Hegel, Berdiaev. Lupta era stransa, dar echilibrata. In sfarsit, intr-o zi l-au aratat cu catuse la maini, umflat de PNA. Am rasfoit atunci fericiti Apocalipsul. Dar peste vreo doua saptamani, vecinul nostru era eliberat si chiar si-a anuntat candidatura pe listele unui partid majoritar.. Scarbiti, ne-am uitat in biblioteca. N-am mai vazut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oara. Nu nea venit sa credem. Pentru a treia oara ne-am uitat cu atentie. Acelasi rezultat: citiseram toate cartile. Si atunci ne-a cuprins invidia... knifeman- 06-15-2010 Cele 23 r spunsuri ale Maicii Tereza de Calcuta 1. Care este cea mai frumoas zi ? - Ast zi 2. Care este cel mai u or lucru de f cut ? - S gre e ti 3. Care este cel mai mare obstacol ? - Teama 4. Care este cea mai mare gre eal ? - Abandonul 5. Care este r d cina tuturor relelor ? Egoismul 6. Care este distrac ia cea mai pl cut ? - Munca 7. Care este cea mai grea nfrngere ? - Descurajarea 8. Cine sunt cei mai buni profesori ? - Copiii 9. Care este cea dinti necesitate ? S comunici 10. Ce anume te face cel mai fericit ? - S fii util celorlal i 11. Care este cel mai mare mister ? - Moartea 12. Care este cel mai r u defect ? - Proasta dispozi ie 13. Care este omul cel mai periculos ? - Mincinosul 14. Care este sentimentul cel mai p gubos ? - Ranchiuna 15. Care este cel mai frumos cadou ? - Iertarea 16. Care este lucrul cel mai necesar ? - C minul 17. Care este drumul cel mai scurt ? - Calea cea dreapt 18. Care este cea mai important senza ie ? Pacea interioar 19. Care este cea mai eficient ap rare ? - Optimismul 20. Care este cea mai mare satisfac ie ? - Datoria mplinit 21. Care este cea mai puternic for din lume ? - Credin a 22. Care sunt persoanele cel mai necesare ? - P rin ii 23. Care este cel mai frumos lucru dintre toate ? - Dragostea knifeman- 06-15-2010 Proverbe chineze ti Sunt necesari doi ani ca s nve i s vorbe ti i toat via a ca s nve i s taci. Nu v nghesui i n fa , dar nici nu r mne i n urm . Averea este pentru via ceea ce este roua pentru iarb . Drumul datoriei este ntotdeauna aproape, ns omul l caut departe de el. Las ntotdeauna un mic loc gre elii. Nefericirea nu intr niciodat dect prin u a pe care i-o la i deschis . Lumea este o mare, inima noastr un mal. Este de tept cel care i cunoa te pe ceilal i.

Cunoa terea propriei ignoran e este cea mai bun parte a cunoa terii. Inimile cel mai apropiate nu sunt acelea care se ating. S fii om este u or, s fii un om este dificil. Nu v teme i s fi i len i, teme i-v s r mne i n urm . Cel care pune o ntrebare poate fi prost cinci minute, cel care nu o pune este toat via a. Poarta nchis cel mai bine este cea care nu poate fi l sat deschis . Orict de ager i este privirea, tot nu po i niciodat s i vezi spatele. Uneori, mai mult valoreaz critica unui singur om dect asentimentul a o mie de oameni. Apa rev rsat e greu de adus napoi. Cel ce are dreptate, n-are nevoie s ridice vocea. Dac nu vrei s se tie, e mai bine s n-o faci. Un prieten este un drum, un du man este un zid. knifeman- 06-15-2010 Un ateu se plimba prin padure minunandu-se de frumusetile naturii: Ce copaci impresionanti! Ce rauri cristaline! Ce animale frumoase! La un moment dat, in timp ce se relaxa, omul aude in spatele lui zgomote ciudate. Cand se intoarce vede un urs ca-n povesti: mare, frumos, sanatos si cu pofta de mancare. Ingrozit, ateul o ia la fuga, insa ursul avea conditie fizica asa ca il urmeaza constiincios.... Tipul era atat de ingrozit incat la un moment dat se impiedica si cade. Ursul il apucase deja de un picior asa ca omul, paralizat de frica, racneste: - Doamneeee!!!.. In secunda urmatoare, timpul se opri, ursul ingheta in pozitia in care se afla, padurea ramase neclintita si o lumina se revarsa din cer. Tipul, socat, auzi o voce: - Mi-ai negat existenta toata viata, le-ai explicat si altora ca sunt un mit, ai pus toata creatia Mea pe seama intamplarii cosmice... vrei acum sa te salvez? Pot eu sa te consider credincios cu adevarat? Ateul se uita fix in lumina si raspunse: - As fi ipocrit sa Iti cer brusc sa ma consideri credincios, dar poate ai reusi intr-un fel sa devina ursul crestin? - Foarte bine, raspunse vocea. Lumina disparu, zgomotul padurii reveni. Ursul il elibera din ghearele sale, isi impreuna labele din fata si spuse: - Doamne, binecuvinteaza aceste bucate.Amin knifeman- 06-15-2010 Activitatea nvinge frigul, repausul nvinge c ldura Lao Tse To i suntem n vizit n acest moment i loc. Suntem doar n trecere. Am venit s observ m, s nv m, s cre tem, s iubim i s ne ntoarcem acas . Zic toare aborigen australian La nceput sunt mici, dar n curgerile lor devin mai puternice i mai profunde, i odat ce au pornit, nu mai fac n niciun fel, calentoars . A a se ntmpl cu rurile, cu anii, cu prietenii. Vechi verset sanscrit Frumuse ea nu este un atribut al lucrurilor n sine. Exist doar n mintea celor care le contempl . David Hume Cei ce viseaz ziua, cunosc multe lucruri, care le scap celor care viseaz doar noaptea. Edgar Allan Poe knifeman- 06-15-2010 "Problema lumii este c pro tii sunt ncrez tori, iar de tep ii sunt plini de dubii." Bertrand Russel "Istoria ne arat c nimic nu-i a a de u or de asuprit i a a de greu de emancipat ca ignoran a. A adar ea devine inamicul dublu al civiliza iei: prin servilitate ea este prada tiraniei, iar prin credulitate ea este du manul lumin rii." Lemuel L.Washburn "Se poate investi foarte mult inteligen n ignoran ." Saul Bellow "Po i s no i toat ziua n Marea Cunoa terii i tot s ie i complet uscat. Majoritatea oamenilor fac astfel." Norman Juster "Cel mai violent element al societ ii este ignoran a" Emma Goldman "Este imposibil s nvingi, ntr-o discu ie cu un om

ignorant." William G. McAdoo "Niciun drog, nici m car alcoolul, nu provoac relele fundamentale ale societ ii noastre. Dac vrem s afl m care este sursa problemelor noastre n-are rost s test m prezen a drogurilor, ci a prostiei, a ignoran ei, a l comiei i a iubirii de putere." P.J. O'Rourke "Dac e ti sincer nu nseamn c nu e ti prost." Charles F. Kettering "Nu ignoran a, ci ignoran a cu privire la ignoran este moartea cunoa terii." Alfred North Whitehead knifeman- 06-15-2010 Un om care are un ceas, tie ct e ora. Un om cu dou ceasuri nu e niciodat sigur. Prive te via a prin parbriz, nu prin geamul din spate al ma inii. Oamenii se pot ndoi de ceea ce spui, dar vor crede ceea ce faci. Fi bun cu ceilal i cnd urci pentru c vei avea nevoie de ei la coborre. Nu te explica. Prietenii t i n-au nevoie de asta, iar du manii nu te vor crede. n c utarea r zbun rii, sap dou morminte unul pentru tine. Curajul nu e lipsa fricii, ci virtutea de a ac iona chiar dac te temi. Cel mai bun mod de a prezice viitorul este s -l creezi. DiALEX- 06-22-2010 "Buturuga mica rastoarna carul mare" spune un vechi proverb romnesc care si-a dovedit n repetate rnduri valabilitatea. Se vede treaba ca a ajuns chiar si la urechile unei buturugi adevarate, care s-a si grabit sa-l puna n aplicare. Asa ca atunic cnd a aparut primul car, s-a si pus n calea lui, sa-l rastoarne, sa-i rupa roata si mai ales sa-l umileasca n public. :twisted: Dar vedeti dumneavoastra, tocmai fusesera vremuri tulburi, cu ploi abundente si ntreg drumul era plin de mocirla. Prin urmare, cnd roata carului a trecut peste buturuga, nu numai ca nu s-a rupt, carul nu s-a rasturnat, dar buturuga a fost complet ndesata n noroi. :shock: Morala: "Sa nu te pui cu unul mare, cnd nu stii ce pamnt ai sub picioare" :roll: