qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer BIHOR tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas UNITATE I DIVERSITATE N FOLCLOR dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty

uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrty uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc

C.N. EMANUIL GOJDU

Situat in extremitatea de Nord-Vest a tarii , mangaiat de apele limpezi ale Crisului Negru si Repede , in al caror susur si zbatere oamenii simplii deslusesc si astazi povestile tainice ale acestor locuri incarcate de mit si istorie , judetul Bihor constituie marturia vie a statorniciei neamului romanesc in stravechea Europa zbuciumata , in toata existenta ei , de conflicte si razboaie ce au nimicit civilizatii si au inghitit popoare. Patrimoniul cultural de mai bine de 2000 de ani , a cariui frumusete este dublata de o natura ocrotitoare si linistita , judetul Bihor poate fi considerat , mai cu seama , in ceea ce priveste relieful drept ,o " Romanie in miniatura", intrucat pe teritoriul sau se regasesc , in mod echilibrat , toate cele trei trepte de relief , pamantul de la 90 m altitudine in zona de ses pana la 1849 m altitudine maxima atinsa in Muntii Bihorului. Cu alte cuvinte , ochiul celui ce strabate aceste tinuturi este alintat deopotriva de leganarea blanda a Campiei Crisurilor precum si de inltimile carstice ale Muntilor Bihor-Vladeasa din care se desprind asemeni unor santinele culmile Codru Moma , Padurea Craiului si Plopis separape prin depresiuni de tip golf , ce au constituit din cele mai vechi timpuri adevarate refugii naturale pentru locuitorii greu incercati ai acestor tinuturi. Ceea ce impune acest judet pe harta Romanieisunt insa cele peste 60 de rezervatii naturale, monumente ale naturii dintre care cele mai cunoscute sunt : Cetatile Ponorului , Valea Silistelului si a Galbenei , Izbucul de la Calugari , Poiana Florilor , Pestera Vantului , Defileul Crisului Repede sau platoul carstic Padis, acestea amintind vizitatorului de perfectiunea creatiei divine in detrimentul stradaniei omenesti. Un alt aspect ce confera originalitate acestei regiuni il reprezinta si amalgamul etnic intalnit aici , Bihorul adapostind intre granitele lui mai multe etnii , fapt ce vorbeste simultan atat despre ospitalitatea romanilor care au stiut din totdeauna sa fie gazde primitoare , cat si despre istoria zbuciumata a intregii Transilvanii aflata vreme indelungata sub domnie Austro-Ungara.

Astfel pe teritoriul judetului Bihor , alaturi de populatia majoritara romaneasca s-au stabilit si au creeat adevarate comunitati si nationalitati intre care se numara indeosebi maghiarii, slovacii, grecii sau everii. Important de observat este faptul ca aceste populatii s-au stabilit pe teriotoriul romanesc in etape succesive ale istoriei, unele ca urmare a unor politici de expansiune , iar unele alungate din propria tara de situatiile vitrege politice. Altfel spus maghiariiu populeaza Transilvania si implicit Bihorul incepand cu secolul X in timp ce slovacii se stabilesc aici ca urmare a colonizarii efectuate de Maria Teresa. Asupriti in propria tara, romanii se retrag spre munti, in timp ce maghiarii ocupa zona de campie, cele mai puternic maghiarizate fiind Campia Ierului zi zona Bistritei - Diosig, Valea lui Mihai, Marghita.Comunitati de maghiari izolate se gasesc insa si in zona Beiusului, Salontei astfel incat putem concluziona ca aceasta populatie s-a raspundit in intreg judetul. Mai reduce sub ascpect numeric, comunitatile slovace sunt intalnite indeosebi in zona Alesd si Salonta Madaras, cei mai multi sintre acestia ocupandu-se de cresterea animalelor. Spre deosebire de acestia, grecii au venit mai ales in Oradea, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, pentru ei Bihor reprezentant un loc de adapost, o a doua casa in vremuri extrem de tulburi. Privit sub acest aspect, Bihorul se incadreaza perfect spatiului european demonstrand cu mult inaintea formarii Uniunii Europene aspectul strict formal al granitelor. Spiritul tolerant care i-a animat pe locuitorii acestei regiuni, i-a ajutat pe romani sa treaca peste nedreptatile trecutului si sa inteleaga ca stapan este cel care apartine acestor locuri, cel care-si are ingropata in acesta bucata de tarana trecutul si neamul, cel care munceste acest pamant si-l uda cu sudoarea fruntii, indiferent de nationalitatea pe care o are, intrucat pentru acel on acest pamant nu inseamna nimic altceva decat ACASA. Coexistenta intre granitele acestui judet, a mai multor nationalitati, a avut implicatii sociale relificate dar si etno-folclorice si filologice, asa explicandu-se faptul ca , in graiul crisan se resimte o

puternica unfluiesta maghiara, fata de celelalte graiuri, atat la nivel lexical cat si la nivel fonetic. Expresie a personalit ii unui popor, portul popular reprezint n context universal cartea de identitate a unui neam sau a unei zone etno-folclorice de sine st t toare, el fiind i n aten ia studiului nostru ca element de autenticitate dar i document care certific influen area reciproc a celor trei comunit i importante ale acestei zone: romne, maghiare i slovace. Spre deosebire de alte studii ce vizeaz costumul popular observa iile noastre nu eviden iaz detaliile specifice fiec rui costum popular ci elementele care le apropie sau le diferen iaz pentru a realiza un studiu comparativ care s ateste interac iunea celor trei na ionalit i n decursul timpului. Un prim aspect ce trebuie men ionat este c pentru fiecare comunitate n parte, costumul popular este o pies vestimentar deosebit care pune n eviden att tradi ia acelei comunit i ct i creativitatea i talentul celor care l creeaz . De asemenea el este un obiect de art manual destinat prin excelen zilelor de s rb toare religioase sau marilor evenimente din via a omului, fiind astfel un element vestimentar de podoab . De cele mai multe ori aceste costume populare sunt confec ionate ntre cele dou mari s rb tori cre tine-Na terea Domnului i Pa tele-perioad impropie muncilor agricole-din materiale ob inute n cas de femeile care de mici se ndeletnicesc cu torsul, esutul i cus turile decorative. De asemenea materialele utilizate sunt lna, cnepa i bumbacul, materiale simple specifice mediului rural. Un alt element comun tuturor comunit ilor este acela c elementele de vestimenta ie variaz ndeosebi prin cromatic i decora iuni n func ie de vrst i statut social. Important de observat este faptul c att n cazul costumului popular romnesc ct i n cazul celui maghiar sau a celui slovac culorile vii caracterizeaz costumul fetelor i al nevestelor tinere n timp ce femeile vrstnice utilizeaz mai

mult contrastul alb-negru, verde sau maro, simplitatea i s r cia decorativ fiind tr s turile definitorii. Aceea i deosebire este subliniat i de aranjarea i decorarea podoabei capilare. Fetele maghiare i slovace i poart de obicei p rul n dou codi e mpletite. Unguroaicele au de regul o coroni bogat din m rgele n spatele c reia se afl panglici cu nodule e, din m tase, iar slovacele i mpodobesc cu m tase cozile. Romncele poart baticuri viu colorate i mpodobite. Opozi ia ro u-negru se poate observa i la nivelul nc l mintei. Astfel costumul maghiar prevede cizme ro ii la fete i negre la femei. Elementele vestimentare ale costumului propriu-zis au cteva piese comune: -bluza alb cu mneci bogate la cel maghiar i romnesc, brodat cu ro u la fete i cu albastru la femei i ornat cu cipc la ncheietura minii; cipca lucrat n cas reprezint un element de decor i pentru bluzele slovace -poalele albe i largi sunt ntlnite i ele la toate cele trei costume populare; n cazul costumului maghiar ele sunt acoperite cu o fust la vedere, colorat n ro u, verde sau alb -ca ornament pe fust sunt mai multe rnduri de panglici colorate; pe toate poalele sunt esute la r zboi elemente de broderie -zadia e ntlnit i ea la toate cele trei costume populare; n cazul celui maghiar are fodr de jur mprejur i e legat n talie cu panglic ro ie; n cazul costumului slovac , zadia este mai simpl -vesta sau laib rul o ntlnim la costumul romnesc i la cel maghiar; aceasta este este brodat cu flori cusute i m rgele Un element de vestimenta ie tipic jude ului Bihor este baticul, crpa frumos mpodobit pe na dreapt i o crp cu bi purtat pe spate. Acest element l ntlnim i la costumul maghiar.

Proiectul de conservare
Consta: y Dintr-o expozitie de costume populare din Bihor ale tuturor celor 3 comunitati importante; y Dintr-un simpozion pe tema Unitate in diversitate sustinut de ziua Europei si in cadrul scolii la care sa participe si sa prezinte in detaliu elevilor portul popular, D-l Florea Crisu, maestru coregraf la Centrul judetean pentru Cultura Bihor si D-l ambasador al slovacilor Iabloncsik Miroslav.