P1 In cadrul unei evaluari psihologice 5 studenti la psihologie au participat la o evaluare a capatitatilor de relationare.

Au fost masurate diverse caracteristici printre care: vigilenta, spontaneitatea, fatigabilitatea, creativitatea si expresivitatea. Ordinea performantelor obtinute de cei 5 studenti sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Mediana Medianelor Media Medianelor A B C D E m Md vigilenta 1 6 7 4 5 4.6 5 spontaneitate 2 7 3 10 4 5.2 4 fatigabilitate 4 1 2 3 5 3 3 creativitate 5 8 4 9 2 5.6 5 Expresivitate 3 4 5 8 9 5.8 5 Modul Medianelor 5

4.4

Care dintre parametrii sunt corect calculati tinand cont de nivelul de masura utilizat? Justificati raspunsul P2 Intr-o institutie proportia persoanelor cu ochi albastri este 0.20 iar a celor cu ochi caprui 0.40 Intr-un esantion de 36 de persoane format din persoane cu functii de decizie din aceasta institutie proportia celor cu ochi albastri este insa de 0.4 respectiv 0.40 pentru cei cu ochi caprui. Putem spune ca avem semnificativ mai multe persoane cu ochi albastri in esantionul de persoane cu functii de decizie? a. da b. nu c. alt raspuns Justificati raspunsul P3 Pentru verificarea unei ipoteze formulate de gestaltiti, ipotez care susine avantajele nvrii nesecveniale (de tip cap-coad) fa de nvarea secvenial, s-au folosit doua grupe de subieci. Grupul Nr1 a avut sarcina de a nva un material n 5-7 secvene. Grupul Nr2 a avut de nvat acelai material dar ntr-o singur secven (de la cap la coad). Numarul de omisiuni facute de participanti sunt prezentate mai jos: Nr1 20, 10, 32, 20, 18, 22, 34 Nr2 19, 18, 20, 19, 26, 30, 16 s1=8.280 s2= 4.980 Testati statistic eficienta celor doua metode ( = 0.05) P4 Coeficientul de corelatie intre increderea in sine si stima de sine este r = -0.708 (N=100) Ce procent din variabilitatea increderii de sine se regaseste in variabilitatea stimei de sine?

P8 In cadrul unei competitii internationale de gimnastica echipa Chinei a ocupat locurile 1 si 4 iar echipa Romaniei locurile 2 si 3 1 China 2 Romania 3 Romania 4 China Care dintre cele doua echipe are o performanta medie mai buna? a. China b. Romania c. sunt egale d. nu putem spune Justificati raspunsul P9 In cadrul unui experiment in care se urmareau efectele diversilor factori asupra depresiei s-au utilizat 3 situatii distincte. Un grup dintre subiecti (D1) au beneficiat de o forma de terapie cognitiv-comportamentala, un alt grup (D2) au beneficiat doar de exercitii fizice si un al treilea grup (D3) a beneficiat atat de exercitii fizice cat si de terapie cognitivcomportamentala Rezultatele obtinute ulterior la o scala de depresie sunt urmatoarele: D1 20, 10, 32, 20, 18, 22, 34 D2 22, 24, 52, 33, 26, 27, 43 D3 19, 18, 20, 19, 26, 30, 16 s1=8.280 s2=11.148 s3= 4.980 Putem spune ca cele trei situatii sunt la fel de eficiente in privinta modificarii nivelului depresiei sau nu? ( = 0.05) P10 Intr-un liceu media performantei baietilor (n1=100) la disciplina psihologie este 8.00 iar s1= 3 in timp ce media performantei fetelor(n2=120) este 9 si s2=4. Putem spune ca fetele au o performanta mai buna la psihologie decat baietii? ( = 0.05) d. da e. nu f. alt raspuns Justificati raspunsul P11 Coeficientul de corelatie dintre nivelul anxietatii si cel al increderii in sine este r = 0.7 Ce puteti spune despre relatia dintre cele doua variabile? Dar despre dependenta/independenta lor?

P12 In cadrul unei evaluari psihologice 3 studenti de la sociologie si 4 de la psihologie au participat la o evaluare a coeficientului de inteligenta obtinand un IQ in urmatoarea ordine: 1 psiho 2 socio 3 psiho 4 socio 5 socio 6 psiho 7 psiho Care dintre cele doua grupuri are o performanta medie mai buna? e. grupul studentilor la sociologie f. grupul studentilor la psihologie g. sunt egale h. nu putem spune Justificati raspunsul P13 In doua triburi proportia persoanelor cu ochi verzi este 0.30 iar a celor cu ochi albastri 0.40 Intr-un esantion de 36 de persoane care pleaca la vanatoare proportia celor cu ochi verzi este insa de 0.45 respectiv 0.40 pentru cei cu ochi albastri. Putem spune ca avem semnificativ mai multe persoane cu ochi verzi in esantionul care pleaca la vanatoare fata de populatia celor doua triburi? ( = 0.05) g. da h. nu i. alt raspuns Justificati raspunsul P14 Trei metode distincte de relaxare au fost utilizate pe trei grupuri de copii autisti. Rezultatele la o proba de evaluare a nivelului de interactivitate administrata dupa perioada de terapie au fost urmatoarele: G1 22, 24, 52, 33, 26, 27, 43 G2 20, 10, 32, 20, 18, 22, 34 G3 19, 18, 20, 19, 26, 30, 16 s1=11.148 s2=8.280 s3= 4.980 Putem spune ca cele trei metode sunt la fel de eficiente in privinta modificarii nivelului de interactivitate sau nu? ( = 0.05) P15 Coeficientul de corelatie dintre nivelul sociabilitatii si cel al stimei de sine este r = -0.01 (N=100) Ce puteti spune despre relatia dintre cele doua variabile? Dar despre dependenta/independenta lor?

P19 Trei metode terapeutice diferite au fost utilizate pentru tratamentul depresiei a trei grupe diferite de cte 7 subieci. Rezultatele sunt prezentate n tabelul urmtor i reprezint numrul de zile pn la remisiunea depresiei:
1 2 3 4 5 6 7

Met.1 80 Met.2 80 Met.3 70

90 60 80

60 80 40

80 80 70

60 60 70

50 70 60

30 50 40

S se determine dac exist vreo diferen semnificativ ntre cele trei metode. ( = 0.05) P20 Ordinea performantei la testul QWE (de atenie distributiv) i scorul la un test de performan mnezic complex (numr de idei reinute) sunt prezentate mai jos :
Sub. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 QWE 15 5 14 6 7 1 2 13 8 9 12 16 Perf. mnezic 10 12 8 9 9 13 9 10 8 12 9 8

S se determine dac exist vreo legtur ntre atenia distributiv i performana mnezic. ( = 0.05) P21 Este posibil s existe o legtur ntre cosumul de citrice i numrul de ore de somn necesare pentru refacerea postefort avnd n vedere datele din tabelul urmtor: ( = 0.05)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 Citrice-gram/zi 30 45 38 35 20 28 27 25 26 Nr. ore 7 8 7 6 5 4 5 6 5

10 11

27 23

5 5

P22 Este posibil s existe o legtur ntre cosumul de cofeina i numrul de ore de somn necesare? Verificati aceasta ipoteza plecnd de la datele din tabelul urmtor: ( = 0.05)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 cofeina-gram/zi 10 20 23 38 20 20 10 10 29 27 22 Nr. Ore 7 8 7 6 5 6 5 6 5 5 5

P23 Rezultatele msurtorilor fcute pe un esantion de 21 de subieci privind nivelul de creativitate inainte si dupa un training de ceativitate sunt prezentate n tabelul de mai jos. Pentru obinerea acestor rezultate au fost utilizate dou masuratori, una la momentul initial si cealalta dupa training.
test inainte S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21 90 89 100 111 99 103 98 105 120 120 103 100 95 100 101 102 115 130 102 99 100 test dupa 89 90 102 120 110 120 120 120 100 120 110 105 100 110 110 108 100 128 110 100 120

S se determine dac trainingul a avut efect. (datele sunt pur didactice fara vreo legatur cu masurtori reale) ( = 0.05)

P24 Rezultatele unui grup de studeni la doua teste de inteligen sunt redate n tabelul de mai jos:
Test inteligent1 Test inteligenta2 s1 80 80 s2 90 89 s3 100 105 s4 110 110 s5 75 70 s6 80 80 s7 100 100 s8 100 98 s9 95 90 s10 90 90 s11 100 99 s12 120 115 s13 120 100 s14 100 110

S se determine dac cele doua teste pot fi considerate echivalente. ( = 0.05) P25 Din doua esantioane de subiecti unul a fost supus unui program special de dezvoltare a asertivitatii. In urma aplicarii acestui program nivelul asertivitatii pentru fiecare subiect a fost masurat cu ajutorul unuei scale si aveti rezultatele in tabelul de mai jos:
Gr.Experimental Gr.Control 1 20 16 2 22 15 3 23 17 4 24 20 5 23 15 6 25 16 7 26 13 8 29 17 9 23 19 10 28 23 11 19 17 12 27 19

Sa se determine daca programul are ca efect cresterea asertivitatii. ( = 0.05) P26 Dischinezia tardiv (DT) este un sindrom ce apare ca urmare a utilizrii neurolepticelor perioade mai ndelungate. Utilizarea Deanolului pentru reducerea simptomelor DT concomitent cu pilula Placebo a condus la urmtoarele rezultate dup 4 sptmni de administrare:
1 2 6,8 10,2 3 12,6 12,2 4 13,2 12,7 5 12,4 12,1 6 7,6 9,0 7 12,1 12,4 8 5,9 5,9 9 12,0 8,5 10 1,1 4,8 11 11,5 7,8 12 13,0 9,1 13 5,1 3,5 14 9,6 6,4

Deanol Placebo

12,4 9,2

Scorurile mari indic un indice mai mare al eliminrii simptomelor. S se determine dac Deanolul are un efect neneglijabil n reducerea simptomelor DT ( max = 0,05)

P27 Studiul efectelor fiziologice (n timpul induciei hipnotice) determinate de diferite emoii sugerate a pus n eviden faptul c exist o oarecare diferen de potenialul electric al pielii n timpul emoiilor sugerate de fric, bucurie, tristee, calm. n urma msurtorilor de potenial electric pentru 8 subieci s-a obtinut urmtorul tabel: Emoie fric Bucurie Tristee calm 1 23,1 22,7 22,5 22,6 2 57,6 53,2 53,7 53,1 3 10,5 9,7 10,8 8,3 4 23,6 19,6 21,1 21,6 5 11,9 13,8 13,7 13,3 6 54,6 47,1 39,2 37,0 7 21,0 13,3 13,7 14,8 8 20,3 23,6 16,3 14,8 rf =147,5 rb =123,5 rt = 126 rc =121

Utiliznd un max = 0,05 s se determine dac tabelul de mai sus ,,sugereaz faptul c potenialul mediu al pielii este diferit semnificativ pentru emoiile testate. (cf. Psychosomatic Med. 1963: 334 - 43) P28 n cursul expediiei selenare ,,Apollo 14 cosmonautul Edgar D. Mitchell a realizat un program experimental de transmisii (telepatice) din Cosmos spre ,,receptori umani aflai pe Pmnt. Probabilitatea de a ghicii la ntmplare o imagine era de 1/5. Dintre cele 275 de imagini transmise telepatic au fost corect recepionate 37,5%. S se determine dac diferena procentajului rspunsurilor corecte obinute n experiment i cel la care conduce ntmplarea este semnificativ. max = 0,05 P29 Pentru verificarea unei ipoteze formulate de gestaltiti ce susinea avantajele nvrii nesecveniale (de tip cap -coad) fa de nvarea secvenial s-au folosit trei grupe de subieci. Grupul experimental Nr1 care a avut sarcina de a nva un material despre procedurile politic extern n 7 secvene (ntlniri). Grupul experimental Nr2 a avut de nvat acelai material dar ntr-o singur secven (de la cap la coad). Grupul de control a avut sarcina de a nva acest material dar fr a se preciza vreo metod. Rezultatele evalurii au fost: Gr1: Gr2: GrC: 12,10,13,14,12,10,09,07,08,09,14,13,12,14,12,10,11,12,13,09,10,08. 12,20,15,17,15,19,14,20,13,17,19,16,18,19,13,15,14,15,10,16,17,19. 12,08,05,09,12,15,18,15,09,11,12,07,09,12,10,13,06,14,17,07,09,10.

S se determine dac exist o diferen semnificativ ntre metodele menionate mai sus.

P30 Patru prieteni au participat la un experiment care ncerca s msoare performana mnezic verbal. n cadrul experimentului Alexandru susinea c el are cea mai slab memorie i nici nu mai e cazul s participe cci tie deja rezultatul. Rezultatele ns artau cam n felul urmtor:
Proba1 Proba2 Proba3 Proba4 Proba5 Proba6 Proba7 Proba8 Proba9 Proba10

Ana Maria Carolina Paul Alexandru

8 8 7 5

9 6 8 7

6 8 4 4

8 8 7 5

6 6 7 4

5 7 6 8

3 5 4 4

6 5 5 6

9 8 10 5

9 10 8 7

Cifrele reprezint numrul de cuvinte reinute la cele 10 probe diferite. S se determine dac Alexandru are sau nu preri preconcepute n aceast privin.( = 0.05)