TIPOLOGIA INVESTITIILOR SI SURSELE DE FINANTARE A ACEST ORA

Moto: A sti de unde sa procuri capitalurile, la timp, la costurile cele mai mici si cu riscurile cele mai mici; a sti sa le plasezi cu riscuri minime, astfel incat sa multumesti pe toti actorii implicati in activitatea firmei, prin profiturile sc ontate si asugurate, este o adevarata fascinatie ION STANCU INTRODUCERE Tema pe care am ales-o se numeste Conceptul de investitie, tipologia investitiilo r si rolul lor in lumea moderna . Pe parcursul lucrarii am incercat sa urmaresc cerintele structurale, astfel, pro iectul are trei capitole.In primul capitol am incercat sa ne familiarizam cu ace st concept de investitie , rolul investitiilor cat si tipologia acestora. Capito lul 2 cuprinde un studiu de caz, si anume Investitiile straine pe piata de capit al in romania , prin acest studiu de caz am vrut sa incerc sa aduc la cunostinta investitiile facute in Romania intre anii 2000-2005 si care investitii ce au gen erat la diverse momente in timp miscari mai mult sau mai putin spectaculoase in piata. In capitolul al 3-lea sunt cuprinse concluziile cu privire la aceasta tem a. Pentru realizarea acestei lucrari am folosit ca bibliografie atat surse de pe in ternet cat si manualul de Management Financiar. Alegerea pe care am facut-o se bazeaza pe faptul ca orice activitate in zilele n oastre se bazeaza pe bani si daca aceasta activitate este condusa bine trebuie s a se finalizeze cu bani mai multi pentru a multumi pe toti cei care se implica i n acest proces sau un alt motiv pentru care mi-am ales aceasta tema este faptul ca in ultimul timp investitiile in aproape toate domeniile au crescut foarte de mult, astfel, pentru functionarea destul de buna a oricarei afaceri din orice do meniu este nevoie de numeroase investitii, care nu trebuiesc facute doar o singu ra data ci mereu. Avnd n vedere dificultatile economice de astazi, mediul financiar complex si n cont inua schimbare, toti ne dorim o relatie financiara stabila, bazata pe ncredere si profesionalism. Una dintre cele mai importante decizii ce trebuie adoptata n ace asta directie este cea a alegerii unor profesionisti, cu experienta pe piata fin anciara, care cunosc foarte bine notiunea de investitie , pentru ca afacerea sa pro spere . Investitia este o cheltuiala certa pentru un viitor incert Pierre Mosse Tipologia investitiilor 1. Conceptul de investitii Notiunea de investitii poate fi privita: a) in sens larg cuprinde totalitatea cheltuielilor si alocarilor de fonduri de la care seasteapt a niste venituri viitoare, precum:-investitia tehnica, privind achizitia, constr uctia si montajul mijloacelor fixe (cladiri,masini, utilaje, instalatii, mijloac e de transport etc.);-investitia umana, in formarea personalului (recrutare, cal ificare, specializare);-investitia sociala, vizeaza imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale salariatilor (cantina, camin, protectia mediului etc.);-i nvestitia financiara, care consta in cumpararea de titluri de participatie la al te societaticomerciale (actiuni, obligatiuni);-investitia comerciala, pentru pub licitate si reclama

a) in sens restrans reprezinta cheltuielile ce se efectueaza pentru obtinerea de active fixe,adica p entru construirea, reconstruirea, largirea, modernizarea si achizitionareaactive lor fixe de natura cladirilor, masinilor, utilajelor, instalatiilor, mijloacelor detransport etc.Decizia de investire se caracterizeaza prin urmatoarele element e:-este cea mai dificila decizie pentru firma, deoarece presupune o cheltuiala i nitialafoarte mare, in speranta obtinerii unei eficiente viitoare prognozate pe intreagadurata normata de functionare a mijlocului fix;-necesita selectarea celu i mai bun proiect de investitii;-necesita gasirea si selectarea surselor de fina ntare. 1.1 Tipologia investitiilor Investitiile pot fi grupate dupa mai multe criterii:a)din punct de vedere al inf luentei asupra patrimoniului: investitii de mentinere a capacitatii activelor fixe existente, afectate de uzur a; investiii de modernizare; investitii de expansiune. 4 a)din punct de vedere al structurii: lucrari de constructii montaj;

achizitii de utilaje, masini, instalatii, mijloace de transport; lucrari geologice si alte investitii.a)din punct de vedere al metodei de executa re: investitii in antrepriza, care se executa pe baza de contract cu firme specializ ate; investitii in regie proprie, care se executa cu forte proprii.a)din punct de ved ere al surselor de finantare: investitii finantate din fonduri proprii; investitii finantate din fonduri imprumutate; investitii finantate din fonduri nerambursabile (granturi). 5

Sursele de finantare a investitiilor La originile oricarei investitii se afla intotdeauna acumulari anterioare ale in vestitorului direct sau ale altor investitori dispusi sa-si angajeze economiile, in diferite forme, in realizarea proiectului in cauza. Sursele din care pot fi finantate investitiile sunt: surse din interiorul tarii, reprezentate de fondurile proprii ale firm

elor, emitere de actiuni, credite bancare pe termen lung sau terrnen mijlociu, a locatii (subventii) de la buget; surse din exterior, sub forma imprumuturilor bancare, a investitiilor directe de capital, etc. Sursele investitionale mai pot fi c1asificate in: surse proprii ofinantare); surse atrase teneri, etc.). (rezultate din exploatarea capitalului propriu sau din aut (credite sau imprumuturi, subventii, colaborari cu a1ti par

Surse interne de finantare Acoperirea nevoilor de finantare a investitiilor se sprijina, in marea majoritat e a cazurilor, pe surse interne (autohtone). Fondurile proprii ale intreprinderi i sau autofinantarea exprima capacitatea acesteia de a produce resurse de invest itii din activitatea de exploatare si din alte activitati. Fondul de dezvoltare ce se constituie de catre societatea comerciala (firma) est e alimentat din: - o parte din profitul net repartizat pentru investitii; - amortizarea destinata acestui scop; - sume incasate din vanzarea activelor fixe sau a materialelor rezultate din de zmembrarea celor scoase din functiune etc. Profitul net rezultat din exercitiul financiar este repartizat atat pentru dezvo ltare, cat si pentru alte destinatii: dividendele actionarilor, premii pentru sa lariati etc. Amortismentul cumulat serveste firmei pentru f 757j92h inantarea innoirii aetive lor fixe (imobilizarilor) ajunse la limita duratei lor de functionare, precum si pentru nevoile de dezvoltare-modernizare (mai rar). Prin amortizare intreprinde rea realizeaza de fapt recuperarea investitiilor realizate anterior. In procesul de amortizare a capitalului si de reinvestire a sumelor astfel recup erate intervin insa cateva influente importante care determina posibile decalaje intre sumele recuperate prin amortizare si nivelul si structura capitalului. Ac este influente sunt determinate de: progresul tehnic; frecventa inlocuirilor; inflatie.

Incasarile din vanzarea utilajelor scoase din functiune pot fi utilizate drept c apital pentru investitii. Unele elemente de active fixe sunt vandute inainte de incheierea duratei lor de functionare sau la sfarsitul acesteia, ca materiale ve chi. Sumele incasate alimenteaza fondul de dezvoltare din care se finanteaza inv estitiile. De aceste sume se tine seama la aprecierea necesarului de capital pen tru achizitia noului utilaj. Pentru aceasta ele se scad din pretul de achizitie al noului utilaj. Pot exista situatii cand unele masini, cladiri etc., existente in proprietatea f irmei sunt utilizate la un nou proiect al sau de dezvoltare-modernizare.

Alte active fixe devenite disponibile, datorita restructurarii activitatii firme i, dar inca bune pentru exploatare, sunt vandute, inchiriate, date in locatie de gestiune etc. Emiterea si vinderea de actiuni este o cale importanta de crestere a capitalului firmei. Cresterea capitalului se poate realiza fie prin emisiuni de noi actiuni (crester e efectiva), fie prin emisiuni de actiuni prin mobilizarea rezervelor (restructu rarea capitalului). Emisiunile de noi actiuni sunt supuse unor fundamentari riguroase ai reglementar i precise. Ele se fac la valoarea nominala a actiunilor, iar firma stabileste un pret tinand cont de doua cerinte: pretul sa fie interesant pentru cumparatorii potentiali, adica sa fie inferior cursului ultimei cotatii, daca firma este cotata; pretul sa fie peste o anumita limita pentru a nu dispersa prea mult ca pitalul. Diferenta dintre valoarea de piata (pretul obtinut la emisiune) si valoarea nomi nala a actiunilor nou emise constituie 'prima de emisiune'. Aceasta acopera dife ritele cheltuieli ocazionate de cresterea capitalului (reuniuni ale adunarii act ionarilor, publicitate etc.) sau poate fi utilizata pentru cresterea capitalului . Operatiunile de mobilizare a rezervelor au loc prin emisiuni de actiuni care nu maresc valoarea capitalului. Se realizeaza un transfer al pasivului societatii d in postul de 'rezerve' in posturile de 'capital' si 'prima de emisiune'. Nefiind vorba decat de o redistribuire, actiunile emise in contul rezervelor sun t atribuite gratuit. Operatiunea poate fi realizata si prin cresterea valorii no minale a vechilor actiuni. In vederea recapitalizarii, o serie de intreprinderi mici si mijlocii din tara n oastra au folosit metoda MEBO, constand in emiterea si plasarea de actiuni catre conducere si salariatii proprii. Astfel, a fost solutionata pe moment problema lichiditatilor. In intreprinderile mari, propuse pentru privatizare, concomitent cu transferul g ratuit al unei parti din patrimoniu catre populatie, are loc vinderea de actiuni prin licitatie, contra numerar. Un rol important pentru constituirea unor resurse de investitii il au fondurile mutuale, pe calea emiterii si vanzarii de actiuni, prin care se mobilizeaza econ omiile banesti ale populatiei. Detinatorii incaseaza numai dividende. Exista unele fonduri mutuale si de investitii, care functioneaza pe principiul p articiparii deponentilor la investitiile efectuate de fondul respectiv, primind o cota parte din profit, proportional cu valoarea participarii. Cei care doresc sa-si converteasca actiunile in bani lichizi, o pot face prin intermediul bursei de valori. Imprumuturile bancare pe termen lung si mijlociu Firmele apeleaza la credite bancare atunci cund resursele proprii sunt insuficie nte, in cazul unora cu activitati mai putin rentabile, iar in cazul altora, cu a ctivitate prospera, atunci cand isi propun proiecte de mare anvergura. Recurgere

a la imprumuturi bancare este subordonata unor cerinte specifice pietei financia re, in sensul de a respecta principiul echilibrului financiar al firmei si solva bilitatii sale in caz de conjunctura nefavorabila. In economia romaneasca, utilizarea creditelor pentru investitii inta mpina mari obstacole, din cauza dobanzilor extrem de ridicate. Motivul principal il constituie existenta inflatiei. In astfel de imprejurari, bancile practica o rata real-pozitiva a dobanzii (mai mare decat rata infiatiei). Creditele pentru investitii, in functie de garantiile care stau la baza lor, imb raca mai multe forme: a) Imprumuturi bancare ce se acorda pe baza de garantii materiale. Aceste garant ii se refera la capitalul sau patrimoniul firmei, in special unele elemente ale activului imobilizat, care ar putea fi valorilicate la nevoie pentru recuperarea datoriei. b) Credite ipotecare. Cel care solicita creditul ipotecheaza o valoare, in gener al cladiri, terenuri si mijloace circulante cu mare transferabilitate (convertir e rapida in lichiditati). Aceasta categorie de credite este, mai restransa, fiind legata de micii investit ori, si se refera la locuinte, la micile investilii din agricultura, la micile i nvestitii ale antreprenorilor care lucreaza pe cont propriu, asociatii familiale , mici SRL-uri etc. c) Credite de cash-flow. Aceste credite nu sunt garantate material. Singura gara ntie este studiul de fezabilitate al afacerii. In tarile dezvoltate acest tip de credit este categoria cea mai raspandita. In principiu, creditul de cash-low im plica cele mai mari riscuri, comparativ cu celelalte categorii de credite. Astfe l, daca din volumul creditelor acordate cu garantie materiala doar 5% ajung in p ierdere, la creditele de cash-flow pierderea este de 20% si chiar mai mare. Aces t lucru este inteles si acceptat de catre banci, care isi constituie societati d e asigurare si provizionare de risc. Bancile comerciale romanesti evita sa acorde astfel de credite, datorita risculu i pe care-l presupun. Pentru acoperirea eventualelor pierderi, bancile trebuie s a instituie masurile care se impun si sa exercite un control asupra agentului ec onomic in cauza, control care sa cuprinda toate laturile activitatii. Pentru a veni in sprijinul intreprinderilor private, s-a creat Fondul Roman de G arantare a Creditelor, a carui menire este, pe de o parte, sa contribuie la cons olidarea sistemului bancar prin asumarea unei parti a riscului existent in acord area unor imprumuturi. Partea de garantie este de maxim 70% din valoarea creditu lui asigurat. Stabilirea acestui plafon urmareste implicarea mai activa a bancil or in asumarea raspunderii de impartire a riscului. In faza initiala, au existat si ezitari din partea bancilor comerciale in a-si a suma riscul acestui gen de credit (cash-flow). Desi existii riscul de a se inreg istra si pierderi, la creditul de cash-flow (suportate din provizioanele de rise ) trebuie retinut ca ele contribuie intr-o buna masura la dezvoltarea sectorului intreprinderilor private. Garantiile de credite se acorda pe baza unor criterii privind eficienta si renta bilitatea proiectului. Se au in vedere si unele prioritati, fiind preferate firm ele care produc o valoare adaugata mare, isi exporta productia sau amelioreaza i nfrastructura. Bugeul de stat aloca fonduri pentru investitii in volume cat mai mici posibil, a sigurand resurse doar pentru domenii care nu pot face fata pietei si concurentei , deci nu prezinta interes pentru investitorii particulari, dar a caror existent

a este necesara in dezvoltarea economico-sociala a tarii. Se au in vedere domeni i de interes national, imbunaitiri funciare, protectia mediului etc. (centrale n ucleare, lucrari in domeniul mineritului, petrolului, energiei electrice etc.). De asemenea, se intervine cu fonduri de la buget pentru facilitarea acordarii de credite bancare unor agenti economici (credite cu dobanzi stimulative, reduse) diferenta pana la nivelul ratei de pe piata capitalului fiind suportata de stat.

Studiul de oportunitate Studiul de oportunitate identifica posibilitatile de investitii si are ca scop e valuarea generala a cererii de bunuri si servicii concomitent cu punerea in evid enta a unor caracteristici, avantaje, trasaturi dominante ale ramurii economice, zonei geografice, domeniului de activitate, etc., vizate de studiul respectiv. Prin acest studiu se urmarete atragerea potentialilor investitori, actionari, an treprenori, etc., precum si formularea de formule de proiect cu scopul de a trez i interesul partilor interesate. De regula, studiul de oportunitate este schemat ic, prezinta estimari generale si are un cost redus. Studiile de oportunitate pot fi: regionale, sectoriale si studii de oportunitate speciale. Studiile regionale identifiea posibilitatile de investire intr-o anumita regiune , zona administrativa, cu un anumit potential economic, dar cu un excedent de fo rta de munca, cu piata de desfacere asigurata, potential al cumparatorilor, posi bilitati de aprovizionare cu materii prime, in functie de traditiile din zona, g radul de atractivitate a zonei, etc. In general, studiul regional de oportunitate cuprinde referiri la: caracteristicile esentiale ale regiunii: suprafata si aspectele fizice naturale definitorii;

populatia, structura profesionala, venitul mediu, situatia economico-s ociala a regiunii, particularitati; situatia exporturilor si importurilor regiunii din ultimii ani;

situatia factorilor de productie existenti, pusi in valoare sau a pote ntialilor; acesteia; strategiile de dezvoltare regionala viitoare, cu referire expresa la: activitatile pentru care cererea actuala locala este ridicata; sectoarele economico-sociale fara o concurenta puternica in regiunile invecinate . studii estimative privind cererea actuala si perspectivele de dezvolta re viitoare; identificarea capacitatii aproximative a unitatilor ce pot face obiect factori de productie in viitor; prezentarea infrastructurii existente si perspectivele de dezvoltare a

ul unor constructii initiale sau al unor extinderi; costul estimat al lucrarii de investitii, luand in calcul si costul te renului aferent, al tehnologiei si echipamentului folosit; te; identificarea surselor de finantare potentiale, examinate si recomanda

analiza preliminara a avantajelor economice globale, in special pentru obiectivele economice nationale cu caracter public (repartizarea echilibrata a activitatii economice, estimarea economiilor de valuta, crearea locurilor de mun ca, diversificarea economica a regiunii, etc.). Toate aceste intormatii privind regiunea considerata pot contine valori orientat ive, de regula estimari medii ale costurilor. Studiile de oportunitate sectoriale urmaresc posibilitatile de a investi intr-un sector de activitate cum ar fi: industria alimentara, usoara, activitatea de tu rism, industria materialelor de constructii, etc. De regula, acest studiu cuprinde informatii ca: Locul si importanta seetorului in economia nationala, in contextul pol iticii economice promovate de administratia centrala. v. Dimensiunea, structura si rata medie de crestere a sectorului respecti

Volumul actual si rata de crestere a cererii productiei in sectorul pr ezentat. Planificari aproximative ale cererii de produse. Estimari privind sursele potentiale de finantare. Estimari privind incasarile si necesarul de valuta. Analize preliminare privind impactul global.

Studiile de oportunitate speciale cuprind referiri prioritare la resursele neces are (umane, materiale, financiare). Aceasta prezentare se face din punct de vede re calitativ, cantitativ si structural. Prin acest studiu se prezinta potentiali lor investitori si sau actionari, informatii cu privire la resursele necesare in vestitiei. Un studiu de oportunitate special cuprinde: Principalele caracteristici ale resurselor, rezervele verificate, rata anterioara de crestere economica, perspective de dezvoltare.

Rolul resurselor in economia nationala, utilizarea acestora, cererea i nterna si exporturile. Principalele activitati prezente bazate pe resursele specificate, stru ctura si dezvottarea lor, capitalul si forta de munca utilizate, productivitatea si criteriile de eficienta, planurile de viitor si perspectivele de crestere ec onomica durabila. Restrictii si conditii de crestere a ramurilor economice bazate pe res ursele respective.

Cresteri estimate ale cererii si perspective de export pentru sortimen tele a caror fabricatie se bazeaza pe resursele prezentate de studiu. Identificarea perspectivelor privind investitiile potentiale in zona.

Studiile de oportunitate sunt cu atat mai apreciate cu cat se afla in concordant a cu politica economica globala promovata la nivel macroeconomic de guvern, in d omeniul de activitate vizat; masura in care propunerile elaborate se inscriu in strategia de dezvoltare generala economico - sociala a tarii pe termen mediu si lung. Studiul de prefezabilitate Prin studiul de prefezabilitate se asigura solutia preliminara si definirea proi ectului. Deoarece elaborarea uni studiu de fezabilitate necesita cheltuieli fina nciare mari, este de preferat realizarea anterioara a unui studiu detaliat dar c are angreneaza resurse financiare reduse. Acest studiu preliminar este studiul de prefezabilitate, studiu care urmareste u rmatoarele obiective: determinarea capacitatii pietei si agentului economic; studiul pietei; programul si capacitatea de productie; determinarea factorilor materiali de productie; determinarea amplasamentului viitorului obiectiv; aspecte tehnice relevante ale proiectului: determinarea tehnologiei si echipamentelor necesare; lucrarile de constructii necesare; determinarea termenelor generale de fabricatie, de administrare si van

zare;

determinarea fortei de munca necesare, a personalului de executie si d e conducere; realizarea analizei financiare privind costurile de investitii, finant area proiectului, costurile de productie estimate si rentabilitatea obiectivului . Analiza financiara efectuata asupra investitorilor se bazeaza pe estimarea indic atorilor mentionati de obiectivele studiului de prefezabilitate, facand referire la perioada de rambursare a creditelor angajate de investitor si marimea dobanz ilor, raportul veniturilor - costuri din punct de vedere actual, pragul de renta bilitate, rata interna de rentabilitate financiara, cursul de revenire la export net actualizat, venitul net actualizat, analiza cash - flow, etc. Analiza economica se realizeaza in context national si cuprinde precizarea econo miilor sau cheltuielilor in valuta, gradul de diversificare a productiei, estima rea numarului de locuri de munea nou create, gradul de protectie a mediului, ven itul net actualizat, rata interna de rentabilitate, etc.