Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul I / Numarul 1
In sprijinul taranilor ecologici si traditionali
Suntem o asociatie de tarani care practicam agricultura ecologica si traditionala bazata pe principii de mediu constiente. A treia editie a Targului SubRegional de Seminte Taranesti din Djimini, Senegal................................................... 2 Taranii nu au disparut, sunt din nou la Targul Taranului la The Ark, in Uranus..................................................... 5 Agricultura ecologica din Romania sia triplat numarul operatorilor din sistem, in 2011................................... 6 Italienii si nemtii stapanesc cea mai mare suprafata de terenuri agricole in judetul Timis......................................... 7 Oltul, cobaiul marilor companii straine pentru organisme modificate genetic.................................... 8 Fapte si cifre despre proiectul minier propus la Rosia Montana..........................9 Gospodaria taraneasca din Romania, model pentru francezi.............................10
Continut
Eco Ruralis lupta pentru drepturile fermierilor de a practica o agricultura ecologica. Acesta include dreptul de a folosi, inmulti si distribui semintele traditionale, desfasurarea stricta a reglementarilor de biosecuritate (fara organisme genetic); conservarea suveranitatii alimentare in Romania si respectul pentru sanatatea consumatorului. Asociatia Eco Ruralis a fost fondata pentru a aborda problemele cu care se confrunta fermierii mici, ecologici si traditionali in contextul social, economic si politic.
de Attila SZOCS
Noiembrie, 2011
Seminte Traditionale
Fermele mici de familie sunt coloana unei comunitati, a intregii societati. O comunitate bazata pe gospodarii familiale este echilibrata si stabila si in general sustenabila. Este aspectul natural al societatii pe pamant. Totusi, guvernele lumii, neglijeaza importanta dezvoltarii durabile prin ferme traditionale si organice, cand vine vorba de problema foametei si nesiguranta alimentara. Agrobiodiversitatea prin cultivarea semintelor traditionale, varietati adaptate conditiilor locale, reprezinta baza agriculturii taranesti, iar circulatia libera a acestor seminte este primordiala pentru supravietuirea comunitatilor taranesti. A treia Editie a Targului SubRegional de Seminte Taranesti din Djimini, Senegal a oferit o ocazie rara de a experimenta agricultura traditionala durabila si conservarea de seminte taranesti intrun climat si context diferit de cel Est European. Targul a oferit posibilitatea micilor fermieri, activistilor din domeniul agriculturii si oamenilor interesati in conservarea semintelor traditionale din diferite regiuni, continente, de a interactiona, impartasi stiinta si ideile pe dezvoltarea unei agriculturi sustenabile si viitorul comunitatilor taranesti. Descoperirea peisajului agricol, culturii si comunitatii taranesti Africane a avut un efect extraordinar asupra mea. Venind din Romania, Europa de Est, ca si un activist si agricultor de subzistenta, nu puteam sa nu observ diferentele intre cele doua tari. Senegal se bazeaza masiv pe comunitatea ei taraneasca, care constituie 90% din populatie. Zonele rurale se constituie din comunitati autosuficiente, care au o legatura puternica cu pamantul si cu varietatile locale pe seminte, dezvoltate de tarani, seminte care sunt tinute in banci de seminte comune si recultivate in fiecare an. Targul mia oferit sansa de a cunoaste oameni care gandesc la fel si care sunt implicati activ in miscarea taraneasca din Africa, tarani care dobandesc cunostintele de conservare si recultivare a semintelor traditionale. Multe discutii sau axat pe problemele actuale si amenintarile asupra comunitatilor taranesti, si mai multe organizatii regionale siau prezentat punctele de vedere si planurile de viitor. In timpul dezbaterilor organizate si discutiilor individuale am realizat ca multe dintre problemele prezentate la targ sunt prezente si in regiunea Europeana in diferite stadii de dezvoltare.
Daca aveti un soi de legume, cereale, pomi fructiferi traditional, vechi din bunici si strabunici, si doriti ca soiul dumneavoastra sa nu piara, va incurajam sa ne contactati si sa ne trimiteti prin posta o cantitate cat de mica de seminte, pentru a le distribui oamenilor pasionati de aceste seminte. In cazul cerealelor mari si a pomilor fructiferi, vom stabili un sistem de distributie special, datorita cantitatii si dimensiunii mari care vor trebui transportate. Mai multe informatii pe pagina noastra de internet,www.ecoruralis.ro Sectiunea: Programe si Activitati, Seminte Traditionale
Pagina 2
Seminte Traditionale
O problema majora este amenintarea Organismelor Modificate Genetic: Organismele modificate genetic (OMG) sunt o problema globala. Presiunea lor trece de sfera stiintifica iar impactul lor poate fi observata peste tot in lume. America de Nord si Sud a devenit un teren de joaca pentru corporatiile agricole multinationale, prin asezarea profitul in fata securitatii alimentare, brevetarea viului, agresiunea si contaminarea agricultorilor de subzistenta si cei ecologici, eliminearea agrobiodiversitatii si mai mult. Desi atitudinea Europeana in ceea ce priveste OMG este mult mai rezervata, industria biotechnologiilor are un lobby puternic, iar statele membre au diferite opinii si abordari. Unii, ca si Ungaria, se opun culturilor transgenice. Delegatia din Ungaria, prezenta si ea la targul din Djimini, a descris in ce masura aceasta atitudine se reflecta pozitiv asupra dezvoltarii unei agriculturi mai durabile in tara. In alte state membre, ca si Romania, lobbyul biotech a dat roade, iar guvernul promoveaza o agricultura superintensiva bazata pe hibrizi si OMG, neglijand agricultorii ecologici si de subzistenta si sansa pentru o dezvoltare durabila in agricultura. Mai multe asociatii si organizatii taranesti ca si Eco Ruralis, demostreaza ca exista si o alta cale, aducand impreuna agricultorii traditionali si ecologici, promovand agricultura ecologica si semintele traditionale, expunand o comunitate echilibrata, sustenabila si prospera. Organismele Modificate Genetic au fost un subiect fierbinte si la targul din Senegal. Asociatiile taranesti locale si regionale au evidentiat ca presiunea pentru acceptarea acestor culturi este puternica si comunitatea taraneasca impreuna cu societatea civila trebuie sa fie unita pentru a forma o rezistenta puternica impotriva raspandirii acestor organisme care ameninta varietatile lor locale. Land grabbingul (acapararea de pamant) a fost o alta problema discutata in cadrul targului: Avand mai multe fete, problema land grabbingului exista in multe tari. Participanti la targ, delegatia din Scotia a prezentat felul in care aceasta practica a influentat negativ comunitatea Crofters din Marea Britanie, si mai multi participanti din tari vecine cu Senegal au evidentiat felul in care companii multinationale cumpara pamant, si alunga populatia locala, contribuind la migrarea comunitatilor taranesti in orase. Nu am studiat problema landgrabbingului inainte de targul din Djimini. Am realizat ulterior, ca aceasta problema este prezenta si in Romania, amenintarea venind de la companii multinationale care se folosesc de climatul economic si cumpara suprafete intinse de pamant romanesc. Guvernul nostru promoveaza actiunile acestor complanii, catalogandule ca aducatoare de profit pe termen scurt.
Pentru a primi seminte traditionale din reteaua noastra, trebuie sa va luati angajamentul ca le veti ingriji si le veti cultiva intrun loc in care sa nu se amestece cu alte soiuri. De asemenea, veti avea responsabilitatea sa le multiplicati si sa returnati la recoltare cantitatea de seminte pe care ati primito, pentru a putea sa distribuim mai departe, in anii care vin. Pentru ca am fost intrebati de numeroase ori, va confirmam ca nu distribuim seminte traditionale contra cost. Semintele traditionale sunt gratuite. Mai multe informatii pe pagina noastra de internet,www.ecoruralis.ro Sectiunea: Programe si Activitati, Seminte Traditionale
Pagina 3
Seminte Traditionale
Importanta schimbului de seminte traditionale si a cunostintelor taranesti: O importanta parte practica a targului a fost schimbul de seminte intre taranii din Europa si Africa, unde micii fermieri au avut sansa sa interactioneze, sa vorbeasca despre semintele cultivate, pamantul si cultura lor. Prin schimbul de seminte am realizat cat de importante sunt semintele de legume in Senegal, si am descoperit si obtinut mai multe varietati de cereale care constituie o proportie mare din hrana si furajele locale. Din cauza conditiilor pedoclimatice varietatile de legume se pot cultiva cu greu, iar cerinta pentru varietati adaptabile este crescuta. In timpul schimbului am oferit mai multe seminte traditionale romanesti: o varietate de rosie cultivata de 50 de ani intro regiune arida a judetului Cluj, foarte bine adaptata la seceta castraveti, cateva varietati de ardei si alte legume. Fermierii si reprezentatii asociatilor taranesti incearca sa recultive aceste legume si sa le adapteze climatului local. Prin vizitele la ferme am avut sansa de a invata diferite practici de gradinarit si abordari care sar putea implementa in Romania. Taranii locali au demonstrat cum au cladit cu mana, folosind materiale naturale, silozuri pentru cereale care au rolul de a conserva recolta si semintele pentru anul urmator. Asocitiile taranesti senegaleze au un rol important in organizarea schimburilor de seminte regionale si in dezvoltarea retelelor de conservare a semintelor traditionale (tarani din diferite regiuni angajati in cultivarea de diferite varietati cu scopul conservarii si replicarii), crearea bancilor de seminte comune, actiuni care asigura cea mai importanta parte a salvarii de seminte, conservarea in situ. Eco Ruralis colecteaza si distribuie seminte traditionale, taranesti in Romania, contribuind la salvarea si revitalizarea acestui patrimoniu bogat al pamantului hranei nostre si a culturii taranesti. In prezent, dezvoltam o retea stabila de ferme conservatoare de seminte traditionale, identificand tarani din Romania care sa devina "ocrotitori" de diferite seminte traditionale romanesti. Datorita schimbului de seminte din Djimini, am dobandit foarte multe informatii despre crearea si organizarea acestui proiect. Targul, schimbul de seminte si idei din Djimini a deschis calea pentru o relatie intercontinentala intre taranii, Est Europeni si Africani, si totodata a furnizat informatii si descoperiri practice care contribuie la efortul comun de a conserva biodiversitatea si a promova semintele traditionale ca si o solutie eficienta si de baza pentru o dezvoltare durabila in agricultura.
Pagina 4
Taranii nu au disparut, sunt din nou la Targul Taranului la The Ark, in Uranus
Consumand produse locale ii putem sprijini pe fermierii romani, ii incurajam sa produca curat, gustos si sustinem cultivarea gustoaselor fructe si legume ale acestei tari, in dauna importurilor si aproape a jumatate de miliard de euro cheltuiti anual numai in supermaketurile din Bucuresti. Cand alegem cum ne hranim, putem distruge sau pastra ferma mica sau mijlocie taraneasca din Romania. Din 14 ianuarie 2012, in fiecare sfarsit de saptamana, publicul este asteptat din nou sa viziteze Targul Taranului, la The ARK si sa puna intrebari, sa aleaga ceea ce mananca. Chiar sunteti de la tara, de la Talmaciu? De ce unele oua au coaja rosie? De ce altele au coaja alba? Unde sunt crescute oile din care este oferita pastrami la Targul Taranului? Cand putem cumpara branza proaspata din lapte de oaie? Sub deviza Gustos, curat pregatit si cinstit pretuit!, Targul Taranului este organizat de peste patru ani in jurul unui nou concept, si anume implicarea consumatorilor in dialogul cu producatorii si alegerea hranei. La Targul Taranului, producatorii de preparate alimentare sunt la dispozitia publicului cu informatii despre modul de realizare al produselor, locul de pregatire al lor, sunt deschisi la vizite la ferma. Targul Taranului este un proiect privat, un eveniment saptamanal in cadrul caruia, din 2007, publicul se intalneste cu mici producatori si fermieri, producatori artizanali de produse alimentare, antreprenori ce investesc in produse alimentare cu marci romanesti. La acest targ au fost prezente si pot fi gasite inca branduri locale de produse precum sucul de mere Valea Mare, cozonacul Bujor, muraturile Puiucu, vinul certificat ecologic Patrician, dulceturile marca Casa de pe Deal sau produsele din Tinutul Secuiesc Szekelygyumolcs. Targul Taranului este un proiect al Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman si al Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor, inceput in Piata Amzei si apoi localizat la The ARK, in zona Uranus, din anul 2008. Din 2009, Targul Taranului a devenit piata Earth Market din reteaua Slow Food Earth Markets. O piata Earth Market este un loc in care sunt prezenti producatorii directi, cu produse realizate de ei, fara ingrediente artificiale. Adresa Targului Taranului este Calea Rahovei nr. 196 A/Str. Uranus 150, sector 5, Bucuresti, in curtea cladirii The ARK, zona Uranus, Piata de Flori Cosbuc. Contact: Tiberiu Cazacioc, email: tiberiu.cazacioc@targultaranului.ro, site: http://www.targultaranului.ro
Targuri Taranesti
Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman este o organizatie nonguvernamentala, nonprofit, care sustine agricultura durabila, micii fermieri si miscarea Slow Food. Principalul proiect al Asociatiei este Targul Taranului, o piata de mici producatori, prin care este constituita un lant alimentar scurt, pentru un contact direct cu consumatorii. Consumatorilor le oferim, sub deviza Slow Food "Gustos, curat si corect pretuit!", produse traditionale si locale romanesti, alimente traditionale, proaspete, preparate dupa vechi retete, direct de la cei care le fac. O piata a produselor traditionale este cel mai potrivit fel de a asigura pastrarea si dezvoltarea biodiversitatii Romaniei, prin sustinerea producatorilor traditionali. Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman a organizat in 2010 mai multe activitati integrate in miscarea Slow Food din Romania, precum si cea din Balcani, iar in octombrie 2010, a fost prezenta cu un stand, la evenimentul Salone del Gusto din cadrul evenimentului Terra Madre 2010, de la Torino. . Mai multe informatii pe pagina de internet, www.targultaranului.ro
Pagina 5
Agricultura ecologica din Romania sia triplat numarul operatorilor din sistem, in 2011
Agricultura Ecologica
Agricultura ecologica din Romania sia triplat, in 2011, numarul operatorilor activi din sistem, pana la 10.000, iar cresterea subventiilor in acest domeniu ar putea aduce, la finele anului viitor, o dublare a agricultorilor care vor intra n sistemul de certificare ecologica. "Este pentru prima oara cand intrun an se majoreaza de trei ori numarul operatorilor din sistemul ecologic. Daca la finele anului trecut aveam 3.800 de operatori in sistem, acum sunt in jur de 10.000, majoritatea fiind fermieri mici, de subzistenta, care detin suprafete de teren de trei pana la 20 hectare sau agricultori cu 35 vaci, 50100 de oi sau cu 10 stupi", a declarat, pentru AGERPRES, Marian Cioceanu, presedintele Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica 'BioRomania". In opinia acestuia, micii fermieri sau inscris in programul de reconversie catre agricultura ecologica datorita subventiilor alocate sectorului, de circa 3 milioane de euro in 2011 si de 4,5 milioane euro in 2012. "Sumele pe care le pot primi, in functie de suprafata cultivata si de animalele detinute, pleaca de la 1.500 de euro si pot ajunge si la 6.000 euro. La finele anului viitor am putea asista din nou la o dublare a agricultorilor care vor intra in sistemul de certificare, pana la 20.000 de operatori", a explicat Cioceanu. Acesta a precizat ca subventiile se acorda in perioada de reconversie doar fermelor mici, cei mari primind sprijin financiar doar dupa finalizarea perioadei de reconversie de trei ani, desi costurile pentru acreditare ca producatori ecologici sunt destul de ridicate. Seful BioRomania a subliniat ca trecerea agricultorilor de subzistenta catre agricultura ecologica a contribuit si la majorarea suprafetei arabile intrate in sistem ecologic cu circa 10 procente in 2011. "In acest an suprafata agricola ecologica a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezinta putin sub 100.000 hectare, adica 1% raportat la suprafata arabila a tarii', a mai adaugat presedintele Bio Romania. Romania este la ora actuala o piata interesanta pentru industria bio, deocamdata mai mult ca sursa de materii prime, si nu ca industrie de procesare, detinand unul dintre cele mai fertile si ecologice terenuri din Europa. Cerealele (grau si porumb), legumele si mierea raman principalele produse obtinute in agricultura ecologica. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, exporturile de produse bio din Romania au crescut in 2010, atingand un nivel record, de 100 milioane de euro, fata de 80 de milioane de euro in 2009. Agricultura ecologica la nivel global nu este un domeniu de nisa, europenii, de exemplu, consumand in 2008 alimente bio in valoare de circa 18 miliarde de euro. Cele mai importante piete sunt Germania, cu o crestere pe primul semestru din 2009 de 10%, Franta, care are 300 de noi exploatatii agricole bio in fiecare luna, Italia cu o piata de 2,35 miliarde euro in 2009, si Marea Britanie, cu o cifra de afaceri pe piata bio de 2 miliarde de euro, anul trecut.
Agricultura ecologica este acel tip de agricultura care se bazeaza pe minimalizarea folosirii de materiale externe, pe interzicerea utilizarii substantelor chimice de sinteza ca fertilizanti si amelioratori ai solului, pesticide, ingrediente pentru prepararea furajelor, ingrediente si auxiliari pentru prepararea alimentelor. Organismele modificate genetic si derivatele lor sunt interzise in agricultura ecologica. Agricultura ecologica este o metoda de productie care tine cont de cunostintele traditionale ale taranilor si care integreaza progresele stiintifice in toate disciplinele agronomice, raspunzand preocuparilor sociale fi ale mediului inconjurator, fumizanduse consumatorilor produse de calitate. Obiectivul principal al agriculturii ecologice este de a proteja biosfera si resursele naturale ale planetei.
Pagina 6
Italienii si nemtii stapanesc cea mai mare suprafata de terenuri agricole in judetul Timis
Sursa: Ziua de Vest La nivelul judetului Timis, peste 133.000 ha, ce ceea reprezinta 24% din suprafata arabila, apartine italienilor, germanilor, arabilor, austriecilor, spaniolilor. La nivel national, peste 700.000 ha (8,5%) este exploatata de straini. Tiberiu Lelescu, directorul Directiei Judetene Agricole (DJA) Timis, a precizat ca peste 40% din investitiile staine au fost plasate in ultimii ani in terenuri agricole. Sa trecut de la boomul imobiliar la boomul agricol. Fenomenul de cumparare a terenurilor agricole, la nivel national, ca si in judetul Timis, sa dublat ca si suprafata. Astfel, in anul 2010, strainii detineau peste 62.000 ha de teren agricol, fata de anul 2011, cand strainii detin peste 133.000 ha de teren agricol. Investitia in terenuri este considerata deosebit de tentanta datorita pretului mic al terenurilor agricole, cel mult 2.500 euro pe ha, fata de tarile cu traditie ale UE, unde ajunge si pana la 15.000 euro pe ha. Cum, de altfel, poate fi luata in calcul si legislatia destul de permisiva visavis de aceasta situatie. La ora actuala, foarte interesati de cumpararea de terenuri agricole sunt investitorii din Orientul Mijlociu, din tari care importa produse agroalimentare. Exemplu: Emiratele Arabe , Liban, Iran, Irak, Siria, Arabia Saudita. Tari vecine membre UE, precum Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia, au adaptat legi prin care au limitat drastic ori chiar au interzis cumpararea terenurilor de catre staini, chiar daca cumparatorii se inscriau ca persoane juridice. Cred ca exista suficiente suspiciuni in ceea ce priveste tranzactiile cu terenurile agricole. Noi am ramas doar la sintagma ,,Nu ne vindem tara!, doar ca in practica este inoperabila. Exista state europene care au dus politici de stimulare a cumpararii de terenuri agricole, inclusiv in Romania, printre care Italia, Olanda, Danemarca. Cele mai mari suprafete detinute de straini in Romania sunt: Italia 24%, Germania 15%, Orientul Mijlociu 10%, Ungaria 8%, Austria 6%, Spania 6%. Problema este ca investitiile in terenurile agricole realizate prin cumparare nu pot fi considerate o colonizare. Doar ca acest teren agricol sa fie cumparat in scopul productiei si nu in interes speculativ, in ideea de azi cumpar, maine vand mai scump. Judetul Timis are suprafata cea mai mare de teren arabil detinuta de straini din cele 133.830 ha, aproape 100.000 ha sunt sub sistemul de plati pe suprafata decontata prin APIA, restul de 33.830 ha intra sub regimul terenurilor nelucrate.
Acaparare de terenuri
In ultimii ani, intreprinzatorii bogati provenind de pe toate meridianele lumii, au investit puternic in terenurile agricole, in special in scopul realizarii unor proiecte comerciale, fara sa acorde importanta faptului ca obiectul contractelor semnate reprezinta deja un teritoriu utilizat de familii sarace. Dimensiunile reale al acestui fenomen, numit de specialisti "land grabbing" sunt ingrijoratoare, un recent raport intocmit de Oxford Commitee for Famine Relief (Oxfam) lansand un semnal de alarma vizand acapararea unor insemnate teritorii de catre investitori internationali, prin intermediul unor acorduri la scara larga. Extinderea fenomenului pune in pericol comunitatile sarace ale zonelor respective, care se confrunta deseori cu actiuni violente, pierzandusi locuintele si modestele mijloace de castigare a traiului zilnic, fara a fi informate, consultate, sau despagubite in vreun fel.
Pagina 7
Ce inseamna OMG?
Organism Modificat Genetic sau Transgenic este termenul cel mai folosit
pentru a defini o planta de cultura sau un animal aparent normale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li sau transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi. Ingineria genetica este o tehnologie noua, radicala si violenta, care distruge barierele dintre specii intrun mod care nu sar intampla niciodata in nici o conditie naturala. Aceasta presupune practic transferul de gene de la o specie la alta. De exemplu gena de la un tip de peste arctic (Platichthys flesus), care are proprietati antiinghet a fost inserata intro varietate de capsune pentru a le asigura protectie la congelare Mai multe informatii pe pagina de internet, www.infomg.ro
Pagina 8
Ce stim despre impactul asupra mediului: 1. Proiectul minier propune cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Acest baraj ar trebui sa sustina un lac cu o suprafata de 600 ha. 2. Barajul sar situa la 7 km in amonte de Abrud, oras cu peste 6000 de locuitori. 3. In caz de prabusire posibila a barajului, o parte din continutul iazului va fi deversata in reteaua hidrografica din zona, cu difuziune in Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Delta Dunarii si Marea Neagra. 4. La Baia Mare sa produs una dintre cele mai mari catastrofe ecologice din Europa, din cauza folosirii cianurii in exploatarea aurului. In anul 2000, in raurile Tisa si Lapus au fost deversate peste 100 de tone de substante otravitoare. Au otravit 1200 de tone de peste si au contaminat sursele de apa potabila a 2,4 milioane de locuitori. 5. In urma accidentului de la Baia Mare, statul roman trebuie sa sai plateasca Ungariei despagubiri de 120 milioane de euro pentru poluarea Tisei. 6. la 5 mai 2010 Parlamentul European a adoptat cu o majoritate zdrobitoare rezolutia pentru interzicerea din 2011 a mineritului pe baza de cianuri in Uniunea Europeana, cu recomandarea catre statele UE sa nu incurajeze noi proiecte de minerit pe baza de cianuri pana la interzicerea totala din 2011. 7. Pentru extragerea aurului se vor folosi pe parcursul celor 17 ani de exploatare, aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone cianura de sodiu. Ce stim despre impactul social: 1. De la mutarea sediului companiei RMGC in Rosia Montana, in 1999, localitatea a avut de suferit economic si social prin stramutarea a sute de familii si declararea zonei monoindustriala. 2. Inchiderea in 2006 a minei de stat existente a afectat 775 de muncitori. Mai mult, inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni (pentru a se face loc RMGC) va afecta alti 1.500 de muncitori. Sarcina disponibilizarii a 2.300 de muncitori si a compensarii lor va reveni bugetului de stat al Romaniei. 3. Locurile de munca pe care RMGC spune ca le va crea in zona sunt in numar de 800 pe perioada de 17 ani, urmand ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona sa ramana din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri si cu un mediu grav afectat. 4. Conform studiului realizat de o firma independenta din SUA, inca din 2003, in medie, pe perioada exploatarii, vor fi 240 de locuri de munca, nu 800, cum declara oficialii RMGC. 5. Companiile miniere canadiene sunt acuzate in 30 de tari de incalcarea drepturilor omului. Academia Romna, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONGuri din Romnia si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori romni din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane n Patrimoniul UNESCO. Alaturate si TU!
Semneaza petitia!
Rosia Montana inseamna: tezaur national, patrimoniu natural si cultural, istorie si civilizatie milenara. Doar prin conservarea si valorificarea acestora se va putea asigura dezvoltarea durabila a zonei, iar prin includerea Rosiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial, declarndo peisaj cultural si evolutiv protejat UNESCO, se poate obtine profit pe termen NELIMITAT. nsa o parte din massmedia si statul romn, care a incheiat cu Rosia Montana Gold Corporation un contract ce detine clauze secrete, sustin un proiect minier extrem de controversat si contestat la nivel national si international. Ce vei face TU? Depinde doar de constiinta TA si de responsabilitatea fata de copiii si nepotii tai care, atunci cand vor privi craterul celei mai mari exploatari aurifere de suprafata din Europa , te vor intreba: Ce ai facut TU, ca sa opresti dezastrul? Alaturate comunitatii din Rosia Montana care doreste sa beneficieze de bogatia patrimoniului natural si cultural continundusi existenta pe aceste meleaguri. De peste un deceniu, aceasta a rezistat linsajului psihologic si actiunii de stramutare n folosul unei companii care va pleca cu 80% din patrimoniul aurifer al intregii regiuni, lasnd in urma suflete dezradacinate, marcate att de nostalgia unei istorii si civilizatii ct si de amintirea unui paradis natural pierdut si irecuperabil. Semnati petitia pentru Rosia Montana, www.rosiamontana.net
Pagina 9
Agricultura Traditionala
Pagina 10
Agricultura Traditionala
Zeci de tarani romani sunt invitati in Occident pentru a vedea la fata locului cum sunt organizate sindicatele taranesti, si cum pot face bani din 510 ha cultivate cu cereale sau plante tehnice, cum traiesc cu cateva zeci de gaini, trei porci si doua vaci, cum se sustin reciproc, semanand numai seminte din soiuri locale.
Taranii vest europeni ii incurajeaza pe taranii romani ca sa nu se lase manipulati de companiile multinationale carei amagesc cu productii mari si ieftine. Taranii vest europeni ii incurajeaza pe "mamaligari romani", sa continue sa faca mamaliga din porumbul lor roscat. Sa fie siguri ca fermele mici si mijlocii sunt cele care vor asigura prosperitatea tarii, si nu marile exploatatii agricole, care au provocat disparitia meseriei de agricultor in Franta si in alte tari occidentale. "Daca nu va organizati, in zece ani, Romania actuala va disparea" ne avertizeaza Claude Girod, care este o mica producatoare de seminte ecologice din sudul. "Bruxellesul a avut cinismul de a ignora complet socul noilor veniti in Uniune. Cu Bulgaria si Romania se comporta, fara masuri sociale si fara un moratoriu privind protectia taranilor" spune cu furie Claude. Din cele arata mai sus rezulta o singura concluzie si anume ca agricultura taraneasca este viata unei natiuni. Daca vom distruge taranii romani, Romania si Uniunea Europeana actuala vor disparea cu desavarsire. In mai multe interventii, domnul Dacian Ciolos, actualul Comisar European pentru agricultura, vorbea despre rolul taranimii si a pietelor taranesti locale in asigurarea unei alimetatii sigure si sanatoase, in actuala criza alimentara din lume.
Parteneri:
Adresa biroului:
Pagina 11