CANCERUL PRODUS PRIN ALIMENTATIE

Oncogeneza prin alimentatie

Surse de agenti cancerigeni introdusi in organism prin alimentatie Persoanele cu risc crescut de a se inbolnavi de cancer
Agenti cancerigeni chimici pot patrunde in organism prin alimentatie. Surse de substante oncogene:

alimentele in state naturala- pot contine tanin, hidrocarburi aromatice, alcaloizi, derivati de forbol s.a. tehnicile de preparare a mancarurilor: afumarea, prelucrare termica la tempreratura inalta, prajirea de lunga durata s.a. metode de conservare a alimentelor: afumare, conservare cu nitriti/nitrati s.a

Uleiuri vechi

Merita subliniat ca, spre exemplu, uleiul proaspat nu devine toxic pentru celule decat prin prajire de lunga durata. In schimb uleiul depozitat indelungat si/sau in conditii improprii sufera o serie de transformari (cunoscute sub numele de rancezire). Aceste procese duc la acumularea de aldehide si cetone. Aldehidele si cetonele induc dupa ingerare o actiune toxica directa asupra celulelor iar prin metabolizarea lor dau nastere la produsi care produc inactivarea unor enzime celulare si dereglarea activitatii celulare, ceea ce favorizeaza procesul de cancerogeneza.

Prajirea grasimilor

Prajirea de lunga durata a grasimilor (prin reutilizare) da nastere unor produsi toxici si cancerigeni de tipul peroxizilor lipidici. Din punct de vedere chimic, peroxizii lipidici sunt compusi foarte activi. Dupa ingerare, peroxizii lipidici nu sunt inactivati in tractul digestiv ci sunt absorbiti, ajungand, prin intermediul sangelui, la nivelul diferitelor tesuturi. Aici, daca aportul de peroxizi lipidici depaseste capacitatea antioxidanta naturala a celulelor, ei produc dezorganizarea strucrurilor si functiilor celulare. Unul dintre mecanismele de actiune al radiatiilor la nivel celular este formarea radicalilor liberi si a peroxizilor lipidici. Cu alte cuvinte, folosirea inadecvata a grasimilor in alimentatie poate fi similara cu iradierea!

Carnea veche

Carnea partial alterata contine doua diamine (cadaverina si putresceina) care ii dau mirosul caracteristic. Prin prelucrarea termica a carnii partial alterate, chiar la temperatura de fierbere a apei (100oC), diaminele se transforma in piperidina, respectiv pirolidina. Acestea reactioneaza cu nitritii din alimentele ajunse in stomac si, in conditiile

locale de temperatura si aciditate, se transforma in nitrozamine, agenti cancerigeni foarte puternici.

Alimentele cu nitrati/nitriti

De altfel nitrozaminele se pot forma in organism, in tractul digestiv, si prin reactia dintre nitriti si gruparile amino ale proteinelor din alimente. Reactia este favorizata de pH-ul acid (specific stomacului), de alcool, de thiocianatii din saliva fumatorilor si de flora microbiana intestinala. Surse de nitriti pot fi alimentele conservate cu nitriti sau nitratii, larg raspanditi in alimente si care se transforma in nitriti cu ajutorul microorganismelor, la temperaturi de 20-30oC. Weisburger si Ranieri considera ca pastrarea alimentelor mai mult de 24 de ore la temperatura camerei creste influenta lor cancerigena. Sunt cercetari care au demonstrat ca, prin pastrarea alimentelor bogate in nitrati (cum ar fi, de exemplu, piureul de cartofi) la temperatura camerei 48 de ore, nitratii se transforma in nitriti in proportie de 90 %. In schimb, prin pastrarea lor la frigider, aceasta transformare nu are loc nici dupa 72 de ore.

Tutunul si fumul de tutun

Tutunul este, de departe, cel mai important drog, depasind alcoolul si stupefiantele. De aceea si implicatiile lui asupra sanatatii populatiei sunt mari. Numai in domeniul cancerului, spre exemplu, fumatul produce 80-85% dintre cancerele pulmonare. (Din date obtinute prin comparatie statistica in raport cu nefumatorii). In schimb aparitia tumorilor pulmonare este decalata cu 20-25 de ani de la momentul inceperii obiceiului de a fuma si riscul nu este luat in seama de fumatori. De asemenea, fumatorii fac mai frecvent cancere de laringe, de esofag, de pancreas, de rinichi si de vezica urinara decat nefumatorii. Aceste corelatii epidemiologice intre obiceiul fumatului si cancer (dar si in raport cu alte boli) au determinat multi cercetatori sa analizeze tutunul si fumul de tigara (contin peste 2.000 de substante chimice) si sa experimenteze pe animale actiunea lor. In tabelul urmator sunt prezentate substantele care sunt confirmate cancerigene, cocancerigene si toxice ciliare care se gasesc in fumul de tigara si concentratiile in care se gasesc in fum.
COMPUSII FUMULUI CONCENTRATIA per tigareta (ng) 5-18 2-80 1-110 24-43 6-16 Acid ciandidric Formaldehida Acroleina COMPUSII FUMULUI

CONCENTR per tigar ( g) 20-90( g)

1. CANCERIGENI Dimetilnitrozamina Dialkilnitrozamina Nitrozopirolidina Hidrazina Clorura de vinil Formaldehida

2. PROMOTORI CANCERIGENI 3. AGENTI TOXICI CILIARI 100-700 20-90 45-140

Nitrozopiperidina

0-9

Acetaldehida

18-1140

Agentii cancerigeni si toxici ciliari din faza de gaz a fumului de tigara. (dupa I. Chiricuta-Gh. Bolba, modificat)

Corelatia consumului de alimente afumate cu consumul de alcool (ca si corelatia tutunalcool) amplifica riscul producerii de cancer. Alcoolul dizolva hidrocarburile policiclice aromatice (si alte componente ale fumului) care, astfel dizolvate, se absorb mai usor in tractul digestiv. Kurat Sune (1965,1971) a putut demonstra ca hidrocarburile policiclice aromatice din carnurile afumate nu patrund in mucoasa esofagiana decat dizolvate in alcool dar nu si dizolvate in apa. Prin prelucrare termica la temperatura inalta creste riscul formarii unor substante cancerigene puternice. Astfel, daca afumarea se face si la temperatura mare, acumularea de hidrocarburi cancerigene creste de circa 10 ori, deoarece cresterea temperaturii favorizeaza penetratia substantelor din fum. In acelasi timp, temperatura inalta (peste 200-300oC) determina formarea unor compusi cu puternica actiune transformanta. Spre exemplu, prin piroliza triptofanului (aminoacid din componenta unor proteine) se formeaza 2 compusi, Trp-P-1 si Trp-P-2, care sau dovedit a fi cancerigeni mai puternici decat benzopirenul. Fumul format la capatul aprins al tigaretei este format din circa 2.000-3.000 de miliarde de particule pe mm3 (faza de sol), dispersate intr-o faza gazoasa ce reprezinta numai aproximativ 8% din fumul de tigara.

Alte surse de substante cancerigene

prelucrare industriala cu anumiti aditivi industriali: conservanti (dietilpirocarbonat), coloranti (Sudan IV, auramina, rodamina s.a.), aromatizatori (safrolul, uleiul de calamus), indulcitori (ciclamati, zaharina, dulcina s.a.); substante adaugate in timpul lucrarilor agrozootehnice: produse de poluare a solului si apei (metale grele, clorura de vinil, hidrocarburi s.a.), pesticide organo-fosforice si organo-clorurate, stimulatori de crestere (dietilstilbestrol) pentru animale s.a.). substante introduse in alimente prin pastrarea lor in conditii improprii (aflatoxine, patuline si alte toxine produse de mucegaiuri, pirolizina si piperidina in carnea alterata) prin metabolizarea unor substante, chiar in organism se pot produce cancerigeni (asa numitii cancerigeni ultimi). Persoanele cu risc crescut de a se inbolnavi de cancer sunt:

cele care au avut in familie persoane care au murit de cancer, cei care vin in contact cu substante posibil cancerigene, fumatorii, consumatorii de alcool, cei cu capacitate mica de aparare a organismului- se imbolnavesc des sau au unele boli cronice, persoanele supuse stresului permanent s.a.

Atat cei care sunt considerati cu risc crescut cat si cei care nu intra in aceasta categorie, pot folosi o alimentatie de protectie anticanceroasa