Jocurile Olimpice si politica

La intrebarea Ce sunt olimpiadele?, un erudit ar fi tentat, probabil, sa raspunda: perioada de 4 ani dintre Jocurile Olimpice. Majoritatea am spune, insa, simplu: un loc unde, o data la 4 ani, se aduna sportivi din toate tarile si dau ce au mai bun pentru o medalie. Realitatea insa a demonstrat ca lucrurile nu sunt si nu au fost niciodata simple in ce priveste cele mai mari evenimente sportive ale lumii. de Diana G. Boboc Si aceasta, pentru ca ele nu au putut scapa de imixtiunea nociva a politicului, ceea ce a avut de cele mai multe ori consecinte dramatice asupra performantei sportive, in general. Olimpiadele au fost folosite mult prea adesea ca factor de presiune asupra unei tari sau a alteia, exercitat de un stat, de ONU, NATO, Pactul de la Varsovia etc, din motive care nu aveau, dupa cum veti vedea mai jos, nici cea mai mica legatura cu sportul. 1936 Berlin: Olimpiada si crizele de furie ale lui Hitler Victoriile de senzatie ale legendarului atlet american de culoare Jesse Owens 4 medalii de aur l-au determinat pe fuhrerul german Adolf Hitler sa faca repetate crize de furie. Motivul? Performantele incredibile ale lui Owens ii dadeau peste cap faimosele teorii despre superioritatea rasei ariene, care, bineinteles, nu includea negrii, teorii care urmau sa justifice prigoana impotriva evreilor. Intreaga olimpiada, de altfel, s-a derulat pe un fond extrem de tensionat, gratie fapxului ca nazistii, care venisera la putere in 1933, la doi ani dupa ce Berlinul primise organizarea jocurilor, oripilasera deja intreaga lume. S-a incercat atunci organizarea unor jocuri paralele in Spania, insa planul a fost dat peste cap de izbucnirea razboiului civil din?ara latina. 1948 Londra: invinsii de razboi fac tusa Are loc prima participare la olim-piada a tarilor comuniste, cu excepxia URSS. In schimb, invinsii de razboi, Germania si Japonia, au fost tinute pe tusa. La aceeasi editie, doua inotatoare nord-irlandeze obtin permisiunea de a concura pentru Irlanda. 1952 Helsinki: cantonament special pentru sportivii comunisti URSS renunta la orgolii si se arunca in lupxa; se retrag, in schimb, China si Taiwan, dupa nesfarsite scandaluri cu CIO legate de recunoasterea Taiwan-ului. Cu toate acestea, URSS a venit cu ideea ca sportivii sai sa fie cazati la Leningrad si nu la Helsinki, urmand sa fie transportati zilnic, cu avionul. Propunerea nu a fost accepxata, dar s-a recurs la varianta construirii unui cantonament special pentru sportivii comunisti, in Otaniemi. Au revenit Germania si Japonia, fiind respinsa insa RDG. 1956 Melbourne: boicoturi peste boicoturi Ca urmare a conflictului in jurul canalului de Suez, generat de atacul coalitiei Marea Britanie-Franta-Israel, jocurile sunt boicotate de Egipx, Irak si Liban. Aceeasi atitudine o au Olanda, Elvetia si Spania ca urmare a invaziei sovietice in Ungaria. Continua sa stea deoparte atat China cat si Taiwan. Una peste alta, cele doua mari crize politice pomenite au facut ca editia sa fie extrem de slaba din punct de vedere al participarii. RFG si RDG au constituit o echipa comuna, practica ce a dainuit pana in 1964.

1960 Roma: afara cu Apartheidul La JO din capitala Italiei are loc ultima participare a Africii de Sud pina in 1992, ca urmare a promovarii politicii de apartheid. 1964 Tokyo: fara nord-coreeni Indonezia si Coreea de Nord se retrag ca urmare a unor dispute privind participarea Israelului si Taiwanului la jocurile asiatice din 1962. 1968 Mexico: baie de sange pe strazile orasului Cu 10 zile inaintea olimpiadei, studentii demonstreaza impotriva politicii guvernului si sunt violent reprimati, cu arme de foc, intr-o baie de sange. 250 de tineri au murit rapusi de gloante. Gestul lor este salutat de 2 atleti americani de culoare in timpul decernarii medaliilor olimpice, ceea ce a fost la un pas de declansarea unor scandaluri diplomatice. Cei doi au fost facuti pachet si trimisi acasa. S-a apreciat din acest motiv ca olimpiada din 1968 a fost cea mai politizata de la cea nazista din 1936. 1972 Munchen: Olimpiada indoliata 11 atleti israelieni, 5 teroristi palestinieni si un politist german sunt ucisi cu focuri de arma in satul olimpic, in cursul unui atac al unui comando format din 8 palestinieni, care viza cantonamentul israelian. S-a pus atunci problema daca nu e cazul anularii jocurilor olimpice in urma gravului incident, dupa ce, timp de o zi, ele au fost suspendate. Un alt razboi, pe langa cel rece in plina desfasurare intre SUA si URSS, a avut loc pe terenul de baschet, unde cele doua echipe s-au intalnit in finala. Gratie unui scandal generat de cronometrarea timpilor de joc, SUA a inaintat un protest oficial cerand ca medalia sa fie retrasa URSS pe motiv de incorectitudine. In cele din urma, un juriu a decis sa lase lucrurile cum au cazut, dar tensiunea intre cele doua state a sporit si cu acest prilej. 1976 Montreal: fara africani 26 de tari africane plus Irak si Guyanna se retrag din competitie ca urmare a participarii Noii Zeelande, a carei echipa nationala de rugby intreprinsese un turneu in Africa de Sud in acel an, incalcand embargoul impus patriei apartheidului. A lipsit din nou Taiwan, gratie acelorasi probleme legate de relatia cu China. 1980 Moscova: 62 de tari lipsa la apel La initiativa SUA, nu mai putin de 62 de state forfaiteaza, intre ele Japonia si RFG, ca urmare a invadarii in decembrie 1979 a Afganistanului de catre URSS, tara organizatoare. 1984 Los Angeles: revansa sovieticilor Sovieticii nu pierd ocazia sa dea replica, astfel ca URSS se retrage alaturi de intreg Pactul de la Varsovia plus Cuba. Pretextul oficial a fost grija fata de securitatea sportivilor comunisti intr-un mediu profund ostil comunismului. Cu excepxia Romaniei, al carui lider, Nicolae Ceausescu, a castigat atunci multe puncte pretioase in efortul sau de a demonstra Occidentului ca nu este un vasal al rusilor. In consecinta, delegatia Romaniei a fost tratata regeste, fiind una dintre editiile cele mai faste pentru noi din punct de vedere al medaliilor. A venit si China, in premiera dupa 1952.

1988 Seul: alegeri libere de dragul Olimpiadei Pentru a primi organizarea jocurilor, regimul politic dictatorial din Coreea de Sud si-a calcat pe suflet si a accepxat sa desfasoare alegeri libere si democratice. Coreea de Nord a refuzat insa sa participe, ea fiind, juridic vorbind, inca in razboi cu Sudul. Au lipsit, de asemenea, Etiopia si Cuba, in semn de solidaritate cu nord-coreenii. 1992 Barcelona: adio, URSS Are loc prima participare a Africii de Sud dupa o pauza de 32 de ani, ca urmare a tendintelor vadite de democratizare si de renuntare la apartheid. In schimb, atletii din fosta Iugoslavie sunt nevoiti, printr-o hotarare a CIO, sa participe doar individual. Pentru ultima oara participa ca o echipa si sportivii defunctei URSS. 1996 Atlanta: China, la un pas de boicot Ofuscata ca nu i s-a atribuit organizarea Jocurilor Olimpice de anul acesta, fiind preferat Sydney, China a fost la un pas in 1996 de a boicota olimpiada americana. In satul olimpic a explodat o bomba soldata cu morti, fara ca fapxasii sa fie depistati, dar si fara a se stabili daca a fost vorba de un act terorist cu implicatii politice. A participat pentru prima si ultima oara Hong Kong, castigand si o medalie de aur, pentru ca un an mai tarziu insula a devenit parte a Chinei. 2000 Sydney: Coreele, de mana Coreea de Nord si cea de Sud, comu-nismul si capitalismul adica, participa impreuna, probabil cel mai puternic semnal al dezghetului survenit dupa 50 de ani intre cele doua tari surori. Din pacate, anii care s-au scurs au dovedit ca a fost, mai degraba, o manevra publicitara a regimului de la Phenian, care ulterior nu a mai miscat prea tare in directia reconcilierii. 2004 Atena: sub amenintarea Al-Qaeda Capitala elena a fost extrem de deranjata de fapxul ca a pierdut in favoarea americanilor drepxul de a organiza Olimpiada in 1996, cand se implineau o suta de ani de la prima editie a olimpiadelor moderne, desfasurata la Atena. Asa ca a cerut satisfactie si a primit organizarea editiei din 2004. Numai ca o serie de state participante au ridicat obiectii majore, legate de presupusa incapacitate a Greciei de a garanta securitatea evenimentelor in fata amenintarilor teroriste aparute dupa 2001. Daca Atena nu s-a putut ingriji de viata muncitorilor care au lucrat la Satul Olimpic, 14 murind in diverse accidente, cum ar putea garanta pentru viata sportivilor, jurnalistilor etc?, a fost o intrebare des formulata. Pentru a salva situatia, Grecia a cerut ajutorul NATO, a cheltuit 1,2 miliarde de dolari pentru securitate si a folosit 70.000 de politisti 2008 Beijing: o rana numita Tibet China a fost de-a drepxul furioasa, cot la cot cu Atena, cum aratam mai sus, din cauza pierderii editiei din 1996, asa ca a facut tot posibilul sa obtina editia din acest an. La mijloc e vorba de un interes politic major: regimul de la Beijing vrea cu tot dinadinsul sa isi imbunatateasca imaginea, la nivel international, iar JO sunt ocazia perfecta. Numai ca nori negri se aduna deasupra competitiei. China e vehement contestata din

cauza incalcarii drepxurilor omului, traficului de organe umane ori exportului de produse toxice, iar evenimentele de zilele trecute de la Lhasa, Tibet, au adus noi solicitari de boicotare a JO, intre adepxi numarandu-se faimosul Richard Gere. Reamintim ca guvernul chinez a ordonat reprimarea violenta a unor manifestatii de strada in capitala Tibetului, soldata cu morti si raniti. Chiar si inainte de respectvele evenimente, JO din acest an au fost numite de catre staruri precum Mia Farow Olimpiada genocidului, din cauza exportului chinez de arme catre Sudan, care au fost folosite in genocidul de la Darfur. O pozitie la fel de critica a avut-o si Steven Spielberg, care a fost desemnat de catre chinezi consultant pe probleme de organizare. Sapxamana trecuta presedintia slovena a Uniunii Europene a avertizat oficial ca, din cauza represiunii violente a manifestatiilor din Tibet, O boicotare la Jocurile Olimpice 2008 ar aduce grave prejudicii sportului, a afirmat ministrul sloven al Sporturilor, Milna Zverde, la inceputul reuniunii ministrilor Sporturilor din cele 27 de state membre ale UE, care au fost insotiti de reprezentantii comitetelor olimpice nationale. Sper ca sportul inca mai este un instrument de dialog intercultural, a comentat Zverde.