UNIVERSITATEA ,,GEORGE-BARITIU DIN BRASOV DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

VIOLENA N COAL

Student:Busuioc Sorina

Prevenirea i combaterea fenomenelor de violen

n mod tradiional, coala este locul de producere i transmitere a cunoaterii, de formare a competenelor cognitive, de nelegere a sensului vieii i a lumii care ne nconjoar, de nelegere a raporturilor cu ceilali i cu noi nine. Misiunea colii nu este doar de a pregti fora de munc. coala trebuie s profileze caractere, s-i educe tnrului plcerea de a nvata, dorina de a reui i de a face faa schimbrilor de pe piaa muncii. n acest context, a vorbi despre violen acolo unde ne ateptm s gsim cele mai bune condiii pentru formarea si dezvoltarea armonioas a personalitii poate prea un fapt cel puin neverosimil. Chiar dac reprezint o problem delicat, luarea in stpnire a fenomenului violenei nu se poate face dect dac i sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare i posibilitile de prevenire. Problema violenei n coal poate i trebuie s devin o tema de reflecie pentru toi cei implicai n actul educaional. Noiunea de violen este discutat n relaie cu cea de agresivitate. Rdcina latin a termenului violena este vis ,care nseamn for i care trimite la ideea de putere, de dominaie, de utilizare a superioritii fizice, deci a forei, asupra altuia. Exist numeroase definiii ale violenei. Eric Debarbieux, specialist n problematica violenei n mediul colar, ofera o definiie prin care se surprinde ansamblul fenomenului violenei: Violena este dezorganizarea brutal sau continu a unui sistem personal, colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritii, ce poate fi fizic, psihic sau material. Aceast dezorganizare poate s se opereze prin agresiune, prin utilizarea forei, constient sau inconstient, ns poate exista si violen doar din punctul de vedere al victimei, fr ca agresorul s aib intenia de a face ru.

Majoritatea analizelor privilegiaz ideea c agresivitatea ine mai mult de instinct, n timp ce violena ine mai mult de cultur, de educaie, de context. Violena colar este asociat, n general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile. De aceea, atunci cnd se vorbete despre violena n coal, se consider drept surse favorizante factorii exteriori ai colii: mediul familial, mediul social, ca si factori ce in de individ, de personalitatea lui.

Exist nenumrate activiti concrete prin care orice instituie colar poate ameliora frecvena si intensitatea cazurilor de violena n care sunt implicai elevii i cadrele didactice. n acest sens, exist activitatea de prevenie, prin care ntelegem ansamblul aciunilor care mpiedic producerea unor fenomene de violen si activitatea de intervenie, care reprezint msurile prin care se mpiedic reapariia unui caz de violen ce a avut deja loc. n primul caz, coala se adreseaz cauzelor generatoare sau semnelor premergtoare unui astfel de comportament, n vreme ce, n cea de-a doua situaie, scoala se adreseaz n mod direct cazurilor de violena aprute, prin msuri punitive sau prin msuri care combin sanciunile cu asistena. Masuri de prevenie Instituiile colare au un rol central n prevenirea fenomenelor de violen. Atribuiile si responsabilitile acestora sunt instituite explicit n legislaia naionala referitoare la drepturile copilului si la modalitile de control, prevenire si intervenie specifice n cazurile n care minorii sunt victime sau autori ale diverselor acte de violen. Principalele tipuri de activitai de prevenie a fenomenelor de violen organizate la nivelul unitaii de nvatamnt sunt urmatoarele: - actiuni de contientizare de ctre elevi a efectelor negative ale violenei organizate n majoritatea instituiilor ; organizarea unor ntlniri i discuii cu autoriti din politie ; organizarea cu prinii a unor activiti pe tema prevenirii violenei scolare ; dezvoltarea unor programe de formare a cadrelor didactice privind managementul clasei,

dezvoltarea abilitilor de comunicare, rezolvarea de conflicte) .

Alte msuri pentru a preveni violena pot fi luate in cadrul programelor de formare , proiectelor sau ntlnirilor: introducerea n curriculumul la decizia colii (CD) a unor teme privind: dezvoltarea abilitilor de comunicare, rezolvarea de conflicte, promovarea cooperarii ; participarea/implicarea elevilor n proiecte care vizeaz reducerea violenei colare . organizarea de lectorate cu prinii; organizarea de activiti culturale cu implicarea copiilor de etnii si vrste diferite, la care particip, alaturi de elevi, prini si profesori; schimburi de experien ntre scoli pe tematica prevenirii violentei; activiti extrascolare n care au fost observate si analizate fenomene de violea colar; concursuri ntre clase (clasa cea mai cuminte), organizarea de spectacole, scenete viznd prevenirea violeei; implicarea comitetului de parinti n angajarea unui gardian al scolii; colaborarea cu organizatii non-guvernamentale pentru prevenirea violenei; ntlniri cu reprezentani ai societtii civile sau ai comunitii; implicarea bisericii;

dezbateri tematice organizate cu elevii, organizarea saptamnii toleranei n coala.

activitile de control i prevenire a fenomenelor de violena, organizate de poliie (poliia comunitara sau de proximitate) sau organizate de coal n colaborare cu organele abilitate de control si prevenie (jandarmerie, patrule mobile), sunt considerate ca fiind deosebit de eficace, ca i asigurarea unui sistem de paz i control a perimetrului colii cu ajutorul paznicilor sau al jandarmilor. Combaterea fenomenului de violen in coal colile apeleaza n special la soluia sancionarii elevilor care au generat situaii de violea, n special n cazul celor cu un grad ridicat de gravitate. Pedeapsa aplicat elevilor violeni este privit de multe coli investigate ca un instrument eficient i adesea suficient pentru prevenirea reapariiei manifestrilor de violena. ns n multe cazuri acestea sunt inadecvate si ineficiente pentru mpiedicarea reapariiei acelui fenomen de violena. Disproporionate n comparaie cu gravitatea faptelor, unele sanciuni multiplic prin efectul de bumerang situaiile de comportament agresiv al celor considerai elevi-problema. n acest sens, cele mai importante probleme sunt:

 Etichetarea este una dintre cele mai dificile poveri de care un elev se mai poate debarasa

odata ce comportamentul su a fost etichetat ca violent; astfel, orice actiune viitoare este susceptibil de a fi interpretat ca fiind violenta si este sanctionat n consecin.
Ameninarea constant i sancionarea prin nota a elevilor cu comportament violent n

unele cazuri, cadrele didactice ajung sa sancioneze aceti elevi prin corijena sau chiar prin repetenie.
Analizarea superficial a condiiilor n care apar situaii de violenta stabilirea eronata a

responsabilitatii individuale.
Reticena sau incapacitatea colilor de a coopera cu alte institutii si de a delega acestora

anumite responsabilitati n aciunile de intervenie.

Culpabilizarea excesiv a elevilor cu comportament violent sau utilizarea unui limbaj

agresiv i chiar a violenei fizice faa de acetia, din partea directorilor si a cadrelor didactice. coala ar trebui sa fie pregatit pentru a trata fiecare caz de violen n mod individual, deoarece orice manifestare a violenei reprezint o combinaie unic de cauze. Prevenirea violenei colare este cel mai important aspect n rspunsul pe care societatea l poate da acestui fenomen social. Sistemul educaional, dei dispune de autonomie, este o realitate sociala ce se afl n interaciuni complexe cu societatea n general. De aceea, strategia de prevenire a violenei colare nu poate fi o verig izolat a prevenirii violenei generale; o asemenea strategie, atunci cnd este realist si, deci, eficient, are consecinte asupra societatii la nivel general. Totusi, pentru a da o dimensiune de specificitate prevenirii violenei scolare, este necesar s optm pentru un model de prevenire adaptabil realitii sociale care este coala.

Bibliografie

www.ise.ro http://www.scoalaparintilor.ro/educatie-fara-violenta/copilul-agresor.html Ilut, P., Valori atitudini si comportamente sociale Teme actuale de psihosociologie, Iasi,

editura Polirom, 2004, p.107-122.

Salavastru, D., Violenta in mediul scolar, in Ferreol, G., Neculau, A. (coord.)