Portofoliu la Educaia Civic

Lambantu Violeta
Clasa a 9-a ,,C Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu

Anul 2011
1

Cuprins
I. METODELE I TEHNICELE DE DESCOPERIRE A ,,EU-LUI 1) Chestionare, teste, anchete, metodici i jocuri de cunoatere a personalitii. 2) Tipuri, forme, scopuri educaionale urmrite, legi de protejare a familiei in cazuri dificile ,valorile familiei, arborele genealogic. 3) Metode de nvare eficient. 4) Metode de asigurare a succesului colar. II. DEMOCRATIA I PRINCIPIILE SALE. 1) Principii i valori general umane. 2)Diverse tipuri de regimuri politice. 3) Drepturi si liberti ceteneti. 4) Personaliti proeminente ale rii noastre. III.ECONOMIA DE PIA. 1) Principii i forme de organizare. 2) Banii ca valoare economic. 3) Cum mi planific o proprie afacere. IV.EDUCAIA ECOLOGIC. 1)Problemele globale ale mediului. 2) Problemele ecologice ale Republicii Moldova 3) Ci i soluii n rezolvarea problemelor ecologice. V.EU N CALITATE DE CETEAN AL MILENIULUI III. 1.Punctele forte i punctele slabe ale personalitii mele. VI.CURIOZITI. 1.tiai c...
I. METODELE I TEHNICILE DE DESCOPERIRE A ,,EU-LUI
2

PASUL1 Sunt foarte impresionat chiar de lucruri marunte. Sunt tulburat numai in situatii grave, deosebite. PASUL2 Ma entuziasmez si ma indignez din nimic. De obicei iau lucrurile asa cum sunt, pastrandu-mi calmul. PASUL3 Cand vorbesc, in general ma aprind si ridic vocea. Obisnuiesc sa vorbesc calm, asezat, fara graba. PASUL4 Trec adesea fara motiv de la bucurie la tristete si invers. Am o dispozitie egala. Imi vad de treaba, fara sa iau in considerare atmosfera care ma inconjoara. PASUL5 Uneori de emotie ma pierd, sunt ca si paralizat. Asa ceva nu mi se intampla. Fac fata oricarei situatii. REZULTATELE: Daca ai ales la fiecare pas prima afirmatie esti o persoana melancolica si plina de emotii. DACA AI ALES LA FIECARE PAS A DOUA AFIRMATIE INSEAMNA CA AI UN PIC DE SINGE RECE SI NU DORESTI SA TE EXPRIMI CU EMOTIVITATE.

legi de protejare a familiei Codul Familiei din REPUBLICA MOLDOVA (punctele mai importantedin cod) Capitolul 1 LEGISLAIA FAMILIAL Articolul 1. Legislaia familial i alte acte ce conin norme ale dreptului familiei (1) Legislaia familial const din prezentul cod i din alte acte normative adoptate n cazurile i n limitele prevzute de acesta. (2) Guvernul este n drept s adopte acte normative n domeniul dreptului familiei n cazurile prevzute de prezentul cod, de alte legi i de decretele Preedintelui Republicii Moldova. (3) Dac exist divergene ntre prezentul cod i conveniile i tratatele ce reglementeaz relaiile familiale, la care Republica Moldova este parte, au prioritate reglementrile internaionale. Articolul 2. Principiile de baz ale legislaiei familiale (1) Familia i relaiile familiale n Republica Moldova snt ocrotite de stat. (2) Numai cstoria ncheiat la organele de stat de stare civil (denumite n continuare organe de stare civil) genereaz drepturile i obligaiile de soi prevzute de prezentul cod. (3) Relaiile familiale snt reglementate n conformitate cu urmtoarele principii: monogamie, cstorie liber consimit ntre brbat i femeie, egalitate n drepturi a soilor n familie, sprijin reciproc moral i material, fidelitate conjugal, prioritate a educaiei copilului n familie, manifestare a grijii pentru ntreinerea, educaia i aprarea drepturilor i intereselor membrilor minori i ale celor inapi de munc ai familiei, soluionare, pe cale amiabil, a tuturor problemelor vieii familiale, inadmisibilitate a amestecului deliberat n relaiile familiale, liber acces la aprarea, pe cale judectoreasc, a drepturilor i intereselor legitime ale membrilor familiei. Articolul 3. Relaiile sociale reglementate de prezentul cod Prezentul cod stabilete condiiile i modalitatea de ncheiere, ncetare i declarare a nulitii cstoriei, reglementeaz relaiile personale nepatrimoniale i patrimoniale nscute din cstorie, rudenie i adopie, condiiile, modalitatea, formele i efectele proteciei juridice a copiilor orfani i a celor rmai fr ocrotire printeasc sau aflai n alte situaii vulnerabile, precum i alte relaii sociale similare celor familiale. Articolul 4. Aplicarea legislaiei civile Pentru reglementarea relaiilor personale nepatrimoniale i patrimoniale dintre membrii familiei, prevzute la art.3, nereglementate de legislaia familial, se aplic legislaia civil n msura n care aceasta nu contravine esenei relaiilor familiale. Capitolul 2 REALIZAREA I APRAREA DREPTURILOR FAMILIALE Articolul 5. Egalitatea n relaiile familiale (1) Toate persoanele cstorite au drepturi i obligaii egale n relaiile familiale, indiferent de sex, ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, opinie, apartenen politic, avere i origine social.
4

(2) Drepturile i obligaiile familiale snt legate de titularii lor i nu pot fi cedate persoanelor tere. Articolul 6. Realizarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor familiale (1) Cetenii i realizeaz de sine stttor drepturile ce le aparin i iau natere din relaiile familiale, dac prezentul cod nu prevede altfel. (2) Realizarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor familiale nu trebuie s lezeze drepturile, obligaiile, libertile i interesele legitime ale altor membri ai familiei i ale altor ceteni. Articolul 7. Ocrotirea drepturilor familiale (1) Drepturile familiale snt ocrotite de lege, cu excepia cazurilor cnd acestea snt realizate contrar destinaiei sau contrar prevederilor legale. (2) Drepturile familiale snt ocrotite de autoritile abilitate ale administraiei publice, iar n anumite cazuri i de instanele judectoreti. (3) Mijloacele de ocrotire a drepturilor familiale snt stabilite de prezentul cod, de alte legi i acte normative. 4 Metode de invatare eficiente. Metode de nvare clasice Modul de nsuirea a unor materii nu ine strict de capacitatea intelectual sau mintal a individului. Uneori, capacitatea de reinere a unei informaii ntr-un mod excepional, este rezultatul unei metode de nvare eficiente, utilizate n cadrul nvrii. Specialitii spun c, n perioada sesiunilor - dulciurile, n special ciocalata este cel mai indicat medicament contra stresului. De fapt, modul de a reine cel mai eficient ine totui de starea spiritual, n care se afl individul.Atunci cand suntem presai de problemele cotidiene, cand avem pe cap o sumedenie de alte lucruri neterminabile, nu mai tim unde ar mai ncpea i nsuirea de noi cunotine. De aceea, cand ne propunem s nvm, trebuie neaprat s avem mintea limpede, detaat de toate cele cotidiene.Claritatea minii i linitea sufleteasc sunt cele care ajut la o nvare mai rapid i eficient.Pentru ca materia s fie neleas ca atare, trebuie s renunm la informaia acumulat din baza de date a oricrei persoane, pentru a permite acumularea de cunotine noi. Acest fapt, determin fenomenul de uitarea a unei materii nvate de ceva timp, ceea ce reprezint un fenomen normal.Atunci cand nvm, nu trebuie decat s ne gandim la materie pe care dorim s o nsuim i scopul pentru care dorim acumularea materiei noi.Nu mai este nevoie de nopi nedormite, de picioare inute n ap rece, ci doar de o detaare de cele exterioare i lumeti, i concentrarea asupra materiei. O metoda eficienta de invatare Multi copii se plang pentru ca iau note mici, pentru ca nu reusesc sa asimileze informatia transmisa de profesori la clasa sau pur si simplu pentru ca materia e mult
5

prea stufoasa si nu au timp suficient sa o parcurga in intregime. Iti propunem o metoda foarte simpla prin care ai putea sa-ti ajuti copilul sa asimileze intr-un mod mai structurat materialul de invatat. Aceasta metoda poarta numele de RICAR, iar initialele provin de la cele 5 etape: 1. Rasfoire generala.2. Intrebari.3. Citire activa.4. Amintire.5. Recapitulare. Iata aceste etape prezentate detaliat: 1. Rasfoirea generala se refera la trecerea in revista a principalelor informatii si concepte transmise la clasa. De asemenea, paragrafele introductive, cuprinsul, schemele prezentate, dar si concluziile trebuie sa fie parcurse cel putin o data. In acest fel vom obtine o idee generala asupra continutului predat de catre profesor. 2. Intrebarile se refera la valoarea de adevar a celor prezentate la clasa si a nelamuririlor pe care copilul tau ar putea sa le aiba privind continutul lectiei. Rolul si utilitatea practica sunt expuse in intrebari deseori de copii. Intrebarile din aceasta etapa este bine sa fie redirectionate catre textul pe care copilul il are de citit si invatat. Astfel, intrebari de genul De ce autorul a pus un astfel de titlu?, Nu exista o metoda mai usoara prin care sa rezolvam problema X? , uneori pot sa aduca raspunsuri ineditedsi aceasta intreaga etapa s-ar putea transforma intr-un proces de invatare prin descoperire. 3. Citirea activa este in principiu foarte legata de etapa anterioara. Astfel ca, atunci cand citeste un text ar fi ideal sa incerce sa dezbata informatiile prezentate, sa descopere ideile principale si pe cele secundare din text sau din continut, sa lege ideile noi de ce le deja stiute sau sa descopere relatiile cauza-efect dintre concepte. 4. Amintirea vizeaza rememorarea continutului memorat, dar si luarea de notite la sfarsitul lecturarii. Scopul acestei etape este de a putea expune la final, ideile principale, dar si de a putea raspunde la intrebarile profesorului, ora urmatoare. Astfel, dupa o parcurgere a intregului continut de invatat se poate trece la memorarea titlurilor si subtitlurilor, a conceptelor principale despre care se vorbeste in text. Un sfat pe care ar fi bine sa-l urmeze este de a trece progresiv de la ideile principale spre cele secundare, cu amanunte si detalii. Schitele, diverse sublinieri sau incercuiri ale anumitor cuvinte sunt foarte utile. 5. Recapitularea este ultima faza si presupune a relua ideile principale. Se pune accentul pe ce este esential si se reiau pe scurt ideile memorate in etapele anterioare. Acestea sunt etapele metodei RICAR. Fiecare trebuie respectata si parcursa in intregime. Performanta depinde de parcurgerea etapei anterioare. 5 Metode de asigurare a succesului scolar. Asigurarea succesului scolar prin evaluarea formativa Inv. Aurelia Deju Succesul colar angajeaz ntreaga personalitate a elevului i este dependent de interaciunea mai multor factori biologici, psihologici, pedagogici, socioculturali, stresani etc. Promovarea succesului scolar poate fi realizata printr-un ansamblu de
6

strategii la nivelul macrosistemului de invatamant, al unitatilor scolare, al profesorilor si al elevilor. In dinamismul sau, procesul de invatamant necesita masuri ameliorative, de la o secventa la alta, potrivit principiului reactiei asupra cauzei. In cazul invatarii scolare, data fiind relatia dintre cei doi agenti, educat-educator, valoarea intluentelor educationale trebuie comparata continuu cu valoarea reactiilor. Comparatia valorilor este insotita simultan de intrarea in posesie a informatiilor necesare constatarii si diagnosticarii, n baza carora se elaboreaza decizia menita si amelioreze procesul prin eliminarea elementelor slabe. Iata deci importanta evaluarii-proces obiectiv care apreciaza trecerea elevului de la starea actuala la urmatoarea preconizat mai buna. Dupa modul de integrare al verificarii si evaluarii in procesul de nvatamant, distingem 3 modalitati ilmportante: evaluarea initiala, evaluare sumativa si evaluare continua (formativa). Evaluarea formativa este tipul cel mai adecvat pentru invatamantul primar. Importanta evalurii formative decurge din caracteristica scolarului mic; aceea ca el simte nevoia de confirmare a calitatii rezultatului obtinut dupa nfaptuirea unei sarcini. El cere "avizul" invatatorului daca, cumva, acesta l-a omis din campul observatiei sale. Din punct de vedere al invatatorului, evaluarea corectiva este un instrument important, pentru ca permite adaptarea continua a metodei la situatia constatata. Constatarea si diagnosticarea se realizeaza "din mers", sistemul se elibereaza, fie prin feed-back pozitiv fie prin feed-back negativ. Evaluarea formativa constituie pentru invatatori o modalitate eficienta de cunoastere a particularitatilor individuale ca: gradul de concentrare si stabilirea atentiei, capacitatea de efort voluntar, cantitatea operatiilor si deprinderilor psihomotorii, etc. In primele doua clase primare, evaluarea corectiva are o pondere mult mai mare in raport cu activitatea de predare. Chiar elevul din clasa I apreciaza mai mult actiunile de control decat masurarea rezultatelor in sine, care capata alta valoare in clasele urmatoare. Insa aceasta atitudine, desi eficienta la inceput, necesara pentru integrarea optima a elevilor in procesul instruirii, continuata in acelasi stil in clasele urmatoare, creeaza elevi dependenii, fara deprinderi de munca individuala intensa, fara incredere in propriile forte, fara afirmare. Asa se explica faptul ca si n clasa a V-a ei asteapta sa li se puna un lant de intrebari, sa fie sprijiniti la fiecare pas, sa nu aprecieze obiectiv si exigent rezultatele. Efectele pozitive ale evalurii formative sunt in beneficiul ambilor agenti, elev-nvatator. Pentru elev, beneficiul consta n faptul ca ii sunt declarate la timp "punctele slabe", nainte de a se constitui n cauze ale eecului scolar, iar invatatorului i se ofera prilejul de a-si pune mai mult in valoare potentialul

6 II. DEMOCRATIA SI PRINCIPIILE SALE.

Democraia (n traducere literal conducere de ctre popor, din grecescul - demokratia, de la demos, popor + kratos, putere) este un regim politic care se bazeaz pe voina poporului. Principiile de baz ale democraiei sunt votul universal i suveranitatea naiunii. De esena democraiei moderne ine respectarea drepturilor omului (egalitatea n faa legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea i separaia puterilor n stat. n ziua de astzi termenul este de cele mai multe ori folosit cu sensul de democraie liberal, dar exist multe alte varieti iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate c termenul democraie este utilizat de obicei n contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile i altor organisme sau entiti, cum ar fi universitile, sindicatele, companiile publice sau organizaiile civice. Pe plan politic, democraia se definete ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranitii naionale (naiunea conduce statul prin reprezentanii si alei, pe principiul separrii puterilor n stat, pe principiul egalitii tuturor n faa legii. Democraia este inseparabil de respectarea drepturilor omului i ale ceteanului. Democraia modern are la baz trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democraiei este constituia. Acest document, votat de ctre popor prin referendum organizat n mod liber, reglementeaz drepturile i libertile individului ntr-un stat i definete limitele puterii a conductorilor aflai n diferite funcii din stat i din guvern, definete politicile fundamentale i stabilete structura, datoria i puterea guvernului. Principiile democratiei Principiile democratice orienteaza actiunea politica in functie de anumitevalori. Pe baza lor sunt concepute si puse in practica mecanismele democratice,precum votul sau organizarea si functionarea autoritatilor publice. Astfel deprincipii sunt: Autoritatea este prezenta in relatiile dintre oameni atit in viata privata, cit si in viata publica. Autoritatea inseamna puterea legitima a cuiva de a-si impunepropria vointa celorlalti. Instatul democratic autoritatea este mult diferita deexercitarea puterii intr-un regim totalitar sau autoritar. Libertatea este capacitatea persoanelor de a actiona in conformitate cu propria lor vointa si de a alege astfel modul de actiune propriu. Intr-o societatedemocratica liberala, libertatea este valoareafundamentala, dar ea esteasociata cu responsabilitatea pentru propriile actiuni si cu necesitatea calibertatea propriesa nu fie folosita in dauna libertatii celorlalti. Responsabilitateafiecare cetatean raspunde pentru faptele sale si pentruconsecintele acestora, iar cei aflati la putere trebuie sa deasocoteala celor care iau ales sau i-aunumit pentru indeplinirea mandatului lor. 7 Dreptatea-respectarea de catre autoritati si de catre cetateni a normelor morale si juridice bazate pe drepturile omului si pe prevederile constitutionale.
8

 Proprietetea este o relatie intre persoane si bunuri care implica posesia, utilizarea si dispozitia. Totodata, ea presupune puterea de a dispune si putereade vinzare si donatie. In democratiile liberale, dreptul la proprietatea privataeste general garantat prin Constitutie. Principiulpluralismului se refera la existentamai multor centre efective de putere, in opozitie cu unul singur, precum in statele nedemocratice. Forme alepluralismului in societatile democratice suntpluralismul politic (mai multepartide, doctrine etc.) si religios (mai multe biserici si culte). Principiul separarii puterilor in stat asigura exercitarea puterii politice in mod divizat de catre mai multe autoritati publice diferite,care au functii specifice. Acest principiu previne folosirea puterii in mod abuziv. Reprezentativitatea-democratiile moderne functioneaza ca democratii reprezen-tative, in care deciziile politice sunt luate in numele cetatenilor decatre reprezentanti ai acestora, investiti prin vot cu increderea lor. In anumitesituatii cetatenii pot depinde direct. Participare-democratiile participative se manifesta printr-un interes crescut al cetatenilor pentru treburile publice si prin implicarea lor concrete in luarea deciziilor care privesc soarta unei comunitati. Domnia legii-cetatenii unei societati democratice se supun legilor, deoarece acestea sunt elaborate, chiar daca indirect, de catre ei insisi. Intr-o societate democratica, nimeni nu este mai presus de lege, iar controlul puterii se

8 Diverse tipuri de regimuri politice. Regimul politic reprezint raportul politic de dominare a societii, exprim multitudinea de forme n care acesta se manifest, reunete ansamblul relaiilor dintre formele sociale de contientizare, organizare i promovare a scopurilor ei1. Literatura politologic prezint multiple modaliti de concepere i definire a regimului politic. Astfel, G. Burdeau consider c regimul politic depinde de sistemul de guvernare, n vreme ce Raymond Aron remarc faptul c fenomenul partidelor devine esenial deoarece unicitatea sau pluralitatea acestora este criteriul determinant n constituirea i structurarea guvernrii. n Antichitate, principala concepie privind tipologia formelor politice a fost dat de filozoful Aristotel. Aceast tipologie se regsete n trei categorii de baz: guvernarea de ctre o singur persoan, de ctre minoritate i cea a majoritii, fiecare categorie prezentndu-se sub forma monarhiei sau tiraniei, aristocraiei sau oligarhiei (cei bogai dein puterea, iar cei sraci sunt exclui din viaa politic) i democraiei sau politeia (regimul egalitii), aceste categorii acionnd n favoarea societii sau pentru sine. Aristotel analizeaz caracteristicile acestor tipuri de forme politice: tirania tiranul
9

acioneaz n favoarea propriului interes, n cazul oligarhiei minoritatea acioneaz n favoarea societii, democraia majoritatea acioneaz n favoarea majoritii i nu n favoarea comunitii. Pentru Aristotel democraia este regimul sracilor, ntruct cei bogai sunt mult mai puini dect cei sraci. Montesquieu renun la gndirea aristotelic, pentru c el crede c regimul politic este un mariaj ntre natur i principiu. El conserv existena sau absena legii. Regalitatea este supus legii; n cazul despotismului legea este absent. Autorul francez identific cte un principiu pentru fiecare regim: republica virtutea cei care conduc trebuie s aib virtute, monarhia onoare, despotismul oamenii sunt dominai de team2. Pentru Raymond Aron diferena ntre regimuri nu este dat de numrul oamenilor care exercit puterea, ci de numrul de partide care exist. Fr respectul egalitii i fr compromis regimul nu poate exista. J. Louis Quennonne are o alt definiie a regimului. Acesta este ansamblul ordinii ideologice instituionale i sociologice care formeaz un guvernmnt ntr-o ar pe o perioad determinat i are patru componente eseniale: principiul legitimitii, structura instituional, sistemele de partide, forma i rolul statului3. n zilele noastre, sistemul politic internaional sufer anumite schimbri vechile certitudini se destram, ideologiile tradiionale i dihotomiile politice i pierd semnificaiile. Distincia desuet ntre stnga i dreapta este lipsit de orice neles. Revoluiile din 1989-1991, cu boarea lor postideologic i antiutopic, au anulat aceste linii de demarcaie convenionale, tributare, n mare msur, motenirii spasmelor politice franceze de la sfritul secolelor al XVIII-lea i al XIX-lea. Omenirea este confruntat din nou cu probleme precum valoarea i oportunitatea progresului tehnologic, rolul partidelor n politica democratic i posibilitatea instaurrii unor noi forme de organizare uman, dincolo de partide, naiuni sau state etnice. Majoritatea politologilor disting trei tipuri de regim politic: * liberale: ce corespund societii occidentale; * totalitare: crora le sunt proprii monopolul unui singur partid, ideologia de stat unic, intangibil i monopolul statului asupra ntregii activiti economice, sociale, educaionale i de cultur, totul este judecat dup criterii ideologice i politice; * autoritare: specifice noilor naiuni, pe cale de a-i defini structurile politice. Politologul francez Maurice Duverger distinge ca tipuri politice cele autocratice, democratice, mixte, care, la rndul lor, se diversific n regimuri mixte prin juxtapunere, prin mbinare i prin fuziune4. n vreme ce autocraia, sub toate formele ei, presupune, pentru a se nate i a se menine, o anumit concepie despre putere, ceea ce determin ca regimurile autocratice s se sprijine pe iraional, iar regimurile democratice se nfieaz ca un efort pentru stabilirea edificiului guvernamental pe baze raionale. Raportnd democraia la funciile regimului politic, M. Duverger sublinia c aceasta nu nseamn doar dreptul de a participa din cnd n cnd la alegeri, ci presupune egalitatea din punct de vedere social, economic i un ansamblu de instituii prin care masele s poat realmente realiza politica, s poat conduce. Funciile de tipologie ale regimurilor politice au fost: * adunri consultative cu rolul de a formula deciziile de care guvernul este liber s nu in seama;
10

* adunri deliberative care adopt direct decizii obligatorii; * adunri democratice alese; * adunri autocratice numite, ereditare, cooptate; * camera unic sau sistem bicameral, camera corporativ alturi de o camer democratic de tip normal, astfel c oficial sistemul pretinde s asigure o reprezentare a profesiilor, a grupurilor sociale, servind la diminuarea influenei partidelor politice i la restrngerea democraiei. Edward Shils distinge dou tipuri intermediare ntre cei doi poli extremi ai regimurilor democratice i totalitare democraiile tutelare caracterizate prin hipertrofia executivului i oligarhiile n curs de modernizare marcate de dominaia unui grup militar sau birocratic pe care nu-1 intereseaz democratizarea rii. Acestor patru tipuri, E. Shils le-a adugat un al cincilea, pe cale de dispariie: oligarhia tradiional. Clasificarea regimurilor politice se raporteaz frecvent, prin contribuia unor autori recunoscui n cercetarea politicului (E. Finer), la urmtoarele criterii: 1) ct de implicat este publicul n procesul de guvernare, ceea ce reprezint dimensiunea participare extindere; 2) pn la ce punct masele se supun conductorilor lor de fric sau din convingere, aceasta fiind dimensiunea constrngere persuasiune; 3) n ce msur sistemul i oblig pe guvernani s reflecte valorile masei sau i autorizeaz s le omit n numele comunitii i al valurilor viitorului, constituind dimensiunea ordine reprezentativitate. n urm cu aproximativ 70 de ani, Lord Bryce vedea n democraie o form de guvernmnt compatibil cu firea uman, care se ndreapt treptat, dar decisiv, spre rile lumii civilizate i chiar mai departe. Cu toate acestea, n anii 80 doar 35 de regimuri politice erau ntr-adevr democratice. O micare puternic de democratizare a aprut abia recent n America Latin, sudul Europei i Asia. Democraie nseamn guvernare de ctre popor. Const din echitate politic i participarea tuturor n procesul politic i garantarea libertii individului. Regimurile democratice se caracterizeaz prin competiie deschis pentru obinerea puterii politice ntre grupuri autonome i grupuri organizate, care iau natere n mod spontan n societate. Cei care ctig competiia sunt responsabili n faa ntregului electorat. Competiia este susinut prin intermediul partidelor politice i al alegerilor democratice care determin sprijinul popular al fiecrui competitor. Premisele de baz ale democraiei sunt stabilirea unor limitri ale puterii statului i responsabilitatea elitelor conductoare fa de ntregul popor. Cele dou premise sunt tratate pe larg n Constituie. Toate democraiile funcioneaz pe baza unui set de reguli care au fost aprobate i general acceptate de ctre popor. Constituia definete limitele i scopurile guvernrii ca i mijloacele, procesele i procedurile prin care vor fi obinute. Ea este legea fundamental a unui stat i nclcarea ei este pedepsit de instituiile abilitate5. Esena autoritarismului const n faptul c puterea nu este disputat. Dei regimurile autoritare sunt relativ uor de distins de cele democratice, nu e la fel de uor s se stabileasc criterii de analiz prin care s se diferenieze regimurile autoritare ntre ele. Acest lucru e valabil n special n cazul unui tip particular de regim autoritar, i anume
11

regimul totalitar. Cele dou tipuri de autoritarism sunt: unul conservator n care elitele politice i regimul pe care l sprijin i cruia i dau substan ncearc s menin forele societale dominante, n special structura claselor sociale. n acest tip de autoritarism defensiv, conducerea politic ncearc s menin status-quo-ul existent mpotriva forelor noi care ncearc s impun schimbri7. Al doilea tip de autoritarism este cel radical. Acesta este transformator i mobilizator, care impune schimbri n structura social. Este asociat cu grupuri sau clase noi care ncearc s nlocuiascstatus-quo-ul existent. Toate formele de autoritarism se caracterizeaz prin instabilitate. Exist un conflict ntre elitele politice aflate n competiie, unele ncercnd s se menin la putere, iar altele s obin puterea. Conflictul se poate muta i pe plan economic, atunci cnd intervine lupta ntre elitele politice i cele economice. n regimurile autoritare, ca i n cele totalitare, organizarea conducerii se caracterizeaz prin concentrarea puterii n minile unei elite politice limitate numeric. n multe regimuri autoritare exist o distincie clar ntre stat i societate. Se permite existena grupurilor autonome, mai ales a celor care au aprut naintea regimului, de exemplu, Biserica i multe grupuri politice active, lucruri ce dau o uoar senzaie de pluralism politic. n regimurile totalitare statul ptrunde i anihileaz forele din societate, fiind nfiinate noi instituii care s supun toate forele societale controlului nelimitat al elitei conductoare. Acest lucru se obine prin ptrunderea intereselor i a asociaiilor, desfiinndu-le pe unele, remodelndu-le pe altele i punnd bazele altora8. Controlul i acapararea totalitar a societii se extinde asupra economiei, educaiei, culturii, religiei i chiar asupra familiei. Elitele totalitare tind s devin extrem de ideologice n scopurile pe care i le propun. Deseori sunt utopice i transcendentale, deci radical diferite de valorile i scopurile societii pe care vor s o controleze i s o modifice. Ideologia este extrem de mobilizatoare. Ce nseamn acest lucru? Mobilizarea este intensificarea participrii. Este procesul prin care regimul determin ct mai muli ceteni s se implice activ n viaa public. Regimurile totalitare, dimpotriv, ncearc prin eforturile de a mobiliza populaia, de a-i impune ideologia i de a organiza consimmntul s dezvolte un consens popular larg, dar nu n sens democratic, ci e vorba doar de o aprobare din partea populaiei. Printre avantajele democraiei se numr urmtoarele elemente: participarea efectiv a populaiei la procesul de luare a deciziilor; prezena unor elite care guverneaz societatea cu sprijinul acesteia, guvernare ce presupune responsabilitate i limite, prezena mai multor fore politice legal recunoscute care lupt pentru acapararea puterii politice, structurarea unei ideologii bine definite, organizarea instituiilor statului pe principiul separaiei puterilor n stat i structurarea relaiilor dintre acestea, existena unor principii care stau la baza democratizrii, cum ar fi principiul descentralizrii, principiul separaiei puterilor n stat sau principiul autonomiei locale, specificarea exhaustiv a unor drepturi i liberti fundamentale, economia de pia, unde liberul schimb duce la o dezvoltare economic.Dezavantajele regimului democratic sunt n esen urmtoarele: existena unui aparat birocratic puternic prin distribuia de posturi publice n scopul recrutrii sau fidelizrii clientelei politice; extinderea corupiei i
12

necesitatea ocultrii ei, ce mpinge sistemul comunicrii politice ctre disimulare, ctre minciun. Statul democratic are rolul de a permite dezvoltarea libertilor personale, crora le traseaz nite limite legale de manifestare i nu le prescrie ca o reet modul de folosire. Ceea ce regimurile autoritare numesc clieu liberal nu e dect imaginea societii normale, legtura normal dintre stat i societate, chiar i atunci cnd acest stat nu este unul democratic, adic atunci cnd puterea politic nu este aleas liber9. Regimurile autoritare se liberalizeaz mult mai rapid dect un regim totalitar. n plus, guvernele din regimurile autoritare pot fi nlturate mult mai uor i mai des dect cele din sistemele totalitare. Instabilitatea, conflictul dintre stat i societate, lipsa pluripartitismului, lipsa participrii active a societii la procesul de luare a deciziilor, etatismul exagerat, economia centralizat sunt doar cteva dintre dezavantajele regimurilor de tip autoritar10. Eecul comunismului ca ambiie revoluionar, naufragiul tiermondismului i al socialismului odat cu perpetuarea realizrilor capitalismului a impus democraia ca unic regim politic adevrat. Noul val al democraiei s-a extins de-a lungul anilor 80 n toate cele trei tipuri de societi existente: societile democratice dezvoltate, societile n curs de dezvoltare i societile comuniste. n societile democratice, progresul const n faptul c democraia nu mai este contestat din nsui interiorul principiului. Revoluionarii radicali au disprut, cu excepia teroritilor, capabili s fac mult ru, dar incapabili de a ajunge la putere. Stnga democratic a prsit marele vis al reconcilierii socialismului cu libertatea. Capitalismul a ncetat s mai fie neles ca o noiune indecent i stnga nsi recunoate necesitatea deducerii interveniei statului n economie. rile lumii a treia, n anii 80, au reuit s treac peste conceptul tiermondist ce desemna, pe de o parte, o explicaie marxist a subdezvoltrii neleas ca exploatare a lumii a treia, i, pe de alt parte, justificarea dictaturilor progresiste revoluionare i socialiste ca fiind singurele n msur s organizeze economia rilor srace. Prin contrast, dictaturile de dreapta, nesocialiste, par compatibile cu dezvoltarea economic i mai apte s evolueze ctre democraia politic. Coreea de Sud, Filipine, toate dictaturile necomuniste din America Latin se ntorc spre regimuri reprezentative bazate pe alegeri libere. na doua jumtate a deceniului 1980-1990, valul democraiei ia fcut apariia n chiar central bastioanelor comuniste. La Varovia, n august 1989, pentru prima dat n Europa ultimilor patruzeci i trei de ani, un partid comunist accept s devin fr rzboi civil i fr intervenie strin minoritar ntr-un guvern dominat de necomuniti. Toat aceast evoluie arat c i n cazul regimurilor democratice schimbarea unui regim autoritar este determinat de percepia de ctre populaie a unei crize n activitatea regimului i de imposibilitatea regimului de a o rezolva. Aceast criz e de regul de natur economic. nfrngerea n rzboi a unui regim militar poate constitui un motiv ntemeiat pentru iniierea procesului de schimbare a regimului. Un alt semn al apariiei unei schimbri a regimului autoritar este ceea ce Crane Brinton numea dezertarea intelectualilor. Acetia cer aplicarea cerinelor culturale n plan societal, cer o informatizare mai mare, o pres mai deschis, o revoluie tehnologic care vor determina micorarea controlului regimului asupra informaiei i asupra transmiterii ei. Acordarea de concesii intelectualilor va duce la
13

apariia a i mai multe concesii fcute i altor pturi sociale, lucru ce va determina diminuarea puterii politice a regimului respectiv. Prbuirea regimurilor democratice este asociat i deseori determinat de o criz de performan a acestora. Regimul nu mai reuete s rezolve o problem sau o serie de probleme majore, demonstrnd astfel pierderea eficacitii, i n final pierderea legitimitii regimului. Destrmarea unui regim democratic poate fi determinat i de trecutul politic al rii respective i de cultura sa politic. Dac exist o cultur civic puternic regimul democratic se poate menine. La eecul democraiei se mai poate ajunge i dac elitele conductoare nu reuesc s se adapteze la schimbarea condiiilor sau cnd este erodat abilitatea lor de ai pune n aplicare deciziile. Etapele ce trebuie urmate n tranziia de la autoritarism la democratic sunt: extinderea drepturilor individuale i ale grupurilor; inaugurarea unui proces electoral care creeaz premisa c elitele conductoare vor fi mai atente la cerinele populaiei, care nseamn totodat i sfritul deinerii monopolului puterii. Aciunea politic e cea care transform structura n conjunctur. Orice schimbare de regim, fie n sensul democraiei, fie n sensul autoritarismului, va provoca o modificare semnificativ la nivelul politicii statului respectiv. Trecerea de la democraie la autoritarism, spre exemplu, va determina schimbri fundamentale n caracteristicile socioeconomice ale respectivului stat. Vor disprea anumite instituii caracteristice regimului democratic i vor fi nfiinate altele care s corespund cerinelor unui regim de tip totalitar. ntregul sistem economic va avea de suferit serioase transformri n condiiile trecerii de la un sistem politic la altul, prin etatizarea economiei i prin trecerea la un sistem de planificare a acesteia. Bineneles c schimbrile nu vor avea loc doar n plan politic i economic. Ele vor surveni i n plan cultural i social prin implementarea unor elemente noi care s adapteze realitatea cultural i social la cerinele noului regim. Termenul de cultur politic arat, pe de o parte, relaiile dintre atitudinile politice i nonpolitice i modelele dezvoltrii i, pe de alt parte, permite utilizarea abordrilor conceptuale ale antropologiei, sociologiei i psihologiei. Cultura politic este o orientare politic specific materializat prin atitudini fa de sistemul politic i diferitele sale pri, precum i atitudini fa de rolul binelui n sistem. Este un set de orientri fa de un set special de obiecte i procese sociale. Cultura politic a unei naiuni este desfurarea pattern-urilor din orientrile ctre obiecte politice, aa cum se realizeaz aceasta ntre membrii naiunii. Orientarea se refer la aspectele internalizate ale obiectelor i relaiilor ce se stabilesc n cadrul unui sistem politic. Ea include urmtoarele elemente: orientarea cognitiv (cunoaterea sistemului politic); orientarea afectiv (sentimentele privind sistemul politic) i orientarea evaluativ (judecile i opiniile cu privire la obiectele politice). n abordarea prilor componente ale unui sistem politic se pot distinge trei clase de obiecte: n primul rnd, clasa rolurilor sau structurilor specifice, precum corpuri legislative, exercitive sau birocratice; n al doilea rnd, clasa incumbents ai unor roluri, cum ar fi monarhi, legislatori sau administratori, i clasa politicilor publice particulare, decizii sau impuneri de decizii11. Toate aceste structuri pot suporta i o alt clasificare: ele pot fi implicate ntr-un proces politic i atunci vorbim de input, sau pot fi implicate ntr-un proces administrativ i atunci vorbim de output. Prin termenul de proces politic sau input ne referim la
14

fluxul de cereri dinspre societate nspre corpul politic i la conversiunea acestor cereri n politici administrative. Prin termenul de proces administrativ sau de output se nelege acel proces prin care politicile autoritare sunt aplicate sau impuse. Structurile predominant implicate n acest proces vor include birocraiile i curile. Distribuia ntr-o societate a unor atitudini precum credina n legitimitatea sistemului, n faptul c el opereaz efectiv, n deschiderea sa ctre influena omului obinuit, sau frecvena unor activiti precum apartenena organizaional sau participarea politic toate acestea au efecte importante asupra modului n care opereaz sistemul politic. Sistemele politice se schimb i putem presupune c structura i cultura sunt adesea incongruente unele cu celelalte. Culturile politice pot s fie sau s nu fie n armonie cu structurile sistemului politic. O structur politic armonioas va fi una potrivit acestei culturi; acolo unde cunoaterea politic a populaiei va tinde s fie corect i unde efectul i evaluarea vor tinde s fie favorabile12. Cea mai important critic adus conceptului de cultur politic este aceea c ea s-a infiltrat n societate (anii 60). Frederik C. Barghoorn n Soviet Political Culture precizeaz c statul democratic ofer omului ansa de a participa ca un cetean influent la procesul lurii deciziilor politice; statul totalitar i ofer rolul de supus participant, cultura politic nu are nimic de a face cu asta. Dup 1989 conceptul de cultur politic a fost schimbat; cultura civic este o ruptur care ncearc s se debaraseze de politic i se concentreaz asupra socialului i economicului. Cele trei tipuri de cultur sunt criticate de Paul Douglas i Alice McMahon, n How to be an active citizen, care afirm c cetenii dintr-o societate democratic triesc izolai de sistemul politic, ei nu sunt bine informai, nu sunt implicai i nici activi, iar procesul prin care ajung la vot este n afara oricrui calcul raional. Partizanii influenei culturii politice n sistem, printre care amintim pe G. Almond, S. Verba, L. Pye, W. Marvel, J. Perkins sau G. Sartori (Theory of democracy revisited) i D. Bell (Revisiting the end of ideology), susin c, dimpotriv, cultura politic ofer ansa fiecrui cetean de a fi membru activ al sistemului din care acesta face parte. Astfel, totalitarismul rmne, probabil, obiectul ideal n jurul cruia poate lua fiin aa cum dorete Albert O. Hirschman o tiin social-moral, n care consideraiile morale nu sunt reprimate sau lsate deoparte, ci sunt sistematic amestecate cu privire la lipsa lor de integrare, n care s-ar trece de la predic la dovad tot att de des pe ct de lesne, n care consideraiile morale nu ar fi introduse pe furi, nici exprimate incontient, ci expuse pe fa13. Studiul totalitarismului, indiferent dac se face o analiz din punct de vedere economic sau politic, se gsete prins ntre empirism i moralism. Dintr-o perspectiv economist relativ elementar, totalitarismul poate fi descris ca monopol politic al unui partid unic14. Se presupune c ntregul proces de producie, circulaie i distribuie a bunurilor simbolice din sfera social era controlat i centralizat de ctre Partidul Comunist. Aceast dominaie monopartizan ar fi avut sarcina de a obine un profit maxim i exclusiv. O astfel de caracterizare a totalitarismului ca monopol politic agresiv i exploatator are o valoare omiletic. Ea introduce teama neputinei de a rezista la opresiune i are rolul de a terge diferena dintre susinere i supunere. Astfel latura moralizatoare a
15

totalitarismului dup prbuirea sa are rolul de a face uitat lipsa oricrei dimensiuni etice a comportamentelor sociale din totalitarism.

12 Drepturi si libertati cetatenesti Aspecte generale In literatura de specialitate se aprecoaza,in mod corect,ca filosofia drepturilor omului,a drepturilor individuale,civile,politice,economice,sociale si culturale a invins tezele colectiviste ale primatului interesului general,dar si pe cele ale liberalismului extrem. In favoarea individului,sunt consacrate prin reglementarile internationale,inca din sec al XIX-lea,numeroase drepturi si lbertat,fara ca,prin aceasta,persoana fizica sa devina subiect de drept international. Sunt considerate drepturi fundamentale ale omului,apartinand primei generatii,urmatoarele drepturi civile si politice:dreptul la viata,dreptul la libertate,dreptul persoanei la siguranta,cu toate valentele lor. Drepturi si libertati pentru persoane fizice prevazute in documente internationale Una dintre problematicile filosofiei dreptului este si aceea a naturii drepturilor omului.Iusnaturalismul concepe existenta unor drepturi anterioare oricarei consacrari legale,izvorand din natura umana,care este unica si imuabila.Drepturile omului au fost recunoscute in mod treptat intr-un lung interval de timp. Drepturile omului au o incarcatura politica,sociala,emotionala care le particularizeaza.Ele au fost obiect de lupta,de revendicari,nu au fost recunoscute in toate cazurile cu usurinta.Drepturile omulu au format astfel obiectul revendicarilor unor miscari largi.O serie de forte progresiste,care au inteles directia progresului umanitatii,si-au asumat rolul de luptatori pentru afirmare drepturilor omului. Drepturile omulu sunt consacrate prin constitutiile statelor.Nu exista in lume state care sa se pretinda democratice si care sa nu aiba in constitutie un capitol dedicat drepturilor si libertatilor fundamentale.Existenta acestora,numarul lor si garantiile care le asigura punerea in practica contrbuie hotarator la aprecierea gradului de democratism al unei constitutii si al statului de drept.

16

Drepturile civile si politice ale omului sunt prevazute in numeroase acte normative international,ele rezulta si in mod indirect,din majoritatea pactelor,tratatelor si conventiilor internationale care se refera la persoane.Vom mentiona cateva documente cu caracter national sau international,care au consfintit cele mai importante drepturi ale omului.Desi se considera ca istoria drepturilor omului coincide cu istoria omenirii,urmand vicisitudinile acesteia din urma,primele documente care schiteaza unele elemente ale protectiei juridice a persoanei au fost Magna Carta Libertatum; In 1719 Constitutia SUA,care a conacrat dreptul poporului de a-i fi asigurata apararea personala,a locuintelor,documentelor si bunurilor impotriva unor perchezitii si confiscari nejustificate,libertatea religiei,a cuvantului,a presei,dreptul la intrunire pasnica,iar in 1776,Bill Of Rightsproclama ca toti oamenii sunt de la natura si liberi si independenti si dispun de cateva drepturi inerente de care nimeni nu poate fi privat. Declaratia drepturilor omului si cetateanului,din 1789,este documentul in care a fost inscris principiul potrivit caruia oamenii se nasc si raman liberi si legali in drepturi. In secolul al XIX-lea au fost incheiate de catre statele lumii conventii bilaterale si multilaterale care au antamat,tangential,problematica drepturilor omului.Toate aceste documente nu folosesc conceptul de drepturi ale omului in sensul cunoscut astazi,ele cuprinzand mai ales elemente de tip sectorial,nestructurate inca,creatoare de mentalitati si care se vor constientiza pe parcursul timpului.Abia decomentele adoptate in secolul al XX-lea folosesc acest concept,in sensul propriu.Astfel,Carta Natiunilor Unite din 1945 afirma hotararea popoarelor lumii de a proclama credinta in drepturile fundamentale ale omului,in demnitatea si valoarea persoanei umane,in egalitatea in drepturi a barbatilor si femeilor,precum si a natiunilor mari si mici.Carta ONU consacra principiul egalitatii in drepturi a tuturor fara distinctie in rasa,de sex,de limba sau religie,precum si obligatia statelor membre ale ONU de a executa,de o maniera efectiva,drepturile de ea consacrate. Corolarul acestor documente cu incidenta directa in materia drepturilor omului este reprezentat de Carta Internatioana a Drepturilor Omului,care cuprinde un ansamblu de documente:Declaratia universala a drepturilor omului,Pactul interantional privind drepturile economice,sociale si culturale,Pactul international privind drepturile civile si politice si Protocolul facultativ referitor la Pactul international privind drepturile civile si politice. Declaratia universala a drepturilor omului a fpost primul document adoptat in acest domeniu,de o comunitate organizata de natiuni si enunta principalele drepturi economice,sociale si culturale,civile si politice pe care le pot pretinde,fara nici o discriminare fiintele umane,intrucat sunt inzestrate cu ratiunea si constiinta,precum si principiile nediscriminarii si egalitatii in drepturi.Carta Natiunilor Unite s-a concentrat asupra drepturilor omului si al libertatilor fundamentale pentru toate persoanele,oriunde ar fi acestea.Dar reglementarile din Carta Natiunilor Unite nu au fost considerate suficiente deoarece nu specifica natura obligatiilor asumate de state.De aceea,s-a impus
17

adoptarea unui alt document international,Declaratia universala a drepturilor omului,care reprezinta o combinatie unica a drepturilor civile si politice si a celor economice,sociale si culturale,sub semnul constant al egalitatii si al nediscriminarii.Pactul international a fost adoptat prin rezilutia Adunarii generale a ONU nr 2200 A (XXI) din 16 decembrie 1966;Conventia internationala pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala a fost adoptata de Adunarea Generala a ONU din 1965.Alte acte sunt Conventia europena din 1950,Conventia americana din 1969,Conventia africana din 1981 si multe alte documente. Persoane beneficiare ale drepurilor civile si politice Potrivit Pactului international privind drepturile civile si politice,prevederile sale se aplica tuturor persoanelor aflate pe teritoriul unui stat parte si supuse jurisdictiei sale.Aceasta inseamna ca sunt avute in vedere numai peroanele fizce,nu corporatii sau alte persoane juridice.Protocolul facultativ acorda dreptul de a depune plangeri numai persoanelor victime ale incalcarilor drepturilor stabilite.Aceasta este si practica constanta a Comitetului Drepturilor Omului.In acest sens,Conventia americana a drepturilor omului se refera la persoane ,precizand ca aceasta inseamna orice fiinta umana. Spre deosebire de Pact,Conventia europeana din 1950 se refera la oricine ca beneficiar al drepturilor garantate iar in art.25 in forma originala si in art.34 in forma modificata prin Protocolul nr. 11,adoptat in 1994,acorda dreptul de petite oricarei persoane,organizatii neguvernamentale sau grup de persoane care pretind ca sunt victime ale unei incalcari de catre un stat parte a drepturilor enuntate in Conventie sau in protocoale.O prevedere similara este inscrisa in art.44 din Conventia americana. Drepturi si libertati in UE In cadrul Uniunii Europene,drepturile si libertatile fundamentale ale omului au o semnificatie deosebita.In prezent,Uniunea Europeana contine 27 de state,ceea ce a permis realizarea dorintelor de pace,libertate si de afirmare plenara a drepturilor omului in spatiul european. Drepturile fundamentale ale omului sunt recunoscute si in cadrul Uniunii Europene,numeroase documente ce emana de la institutiile europene facand referire in mod direct la existenta si protectia lor. Inca de la constituirea Consiliului Europei,principiul respectarii drepturilor omului a fost una dintre pietrele de temelie ale organizatiei.In timpul unei reuniuni de la Haga din 1948,Congresul Europei a fost unul catalizator pentru crearea Consiliului Eurpoiei,prin adoptarea unei rezolutii avand urmatorul continut : Congresul apreciaza ca Uniunea sau Federatia ce va lua nastere trebuie sa ramana deschisa catre toate natiunile europene cu o guvernare democratica,ce se vor angaja sa respecte o Carta a Drepurilor Omului.Hotaraste sa creeze o Comisie pentru imediata indeplinire a dublei
18

sarcini de a redacta aceasta Carta si de a enunta normele carora un stat trebuie sa li se conformeze pentru a merita numele de democratie. Art.3 din Statutul Consiliului Europei dispune: Orice membru al Consiliului Europei recunoaste procesul suprematiei dreptului si principiul in virtutea caruia orice persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile omului si de libertatile fundamentale. Statutul Consiliului Europei,in art.8,stipuleaza :Grave incalcari ale drepturilor omului si ale libertatilor fundamentale justifica suspendarea sau excluderea unui stat membru al Consiliului Europei.Statutul a fost semnat la 5 mai 1949 si,la numai 18 luni dupa adoptarea lui,cele 10 state membre semnau,la 4 noiembrie 1950,Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.Conventia a intrat in vigoare la 3 septembrie 1953. Ea a transformat,pe plan regional european,18 principii proclamate in 1948 in Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de ONU,in obligatii juridice concrete. Fiind cel mai important instrument juridic in sistemul conventional al Consiliului Europei,Conventia Europeana a Drepturilor Omului constituie un reper de marca in dezvoltarea dreptului international. Influenta sa a fost resimtita nu numai de-a lungul Europei,dar si pe toate continentele si in toate tarile in care s-au depus eforturi pentru a se asigura o mai buna protectie a drepturilor omului. La ora actuala,sistemul de protectie european instituit prin Conventie este nu numai cel mai vechi,dar,totodata,si cel mai avansat si eficace din toate sistemele existente de protectie a drepturilor omului. Conventia Europeana a Drepturilor Omului este un tratat international in virtutea caruia statele contractante isi asuma anumite obligatii juridice. Guvernele au obligatia de a veghea ca persoanele care sunt sub jurisdictia lor,si nu numai cetatenii tarii respective, sa se bucure de drepturile si libertatile prevazute in Conventie. Unele tari au integrat Conventia in dreptul national, astfel incat orice individ sa poata prezenta o plangere sau un apel la un tribunal national sau catre o alta autoritate bazandu-se direct pe prevederile acesteia. Dar,chiar daca o tara nu a integrat Conventia in dreptul sau,acesta nu trebuie sa fie in conflict cu instrumentul european. Conventia nu este destinata sa inlocuiasca sistemele nationale de protectie a drepturilor omului,ci sa constituie o garantie internationala ce se adauga dreptului de recurs in fiecare stat. Aceasta garantie se concretizeaza prin posibilitatea indiviziilor care se considera lezati in drepturile lor de a antama proceduri in fata institutiilor create in baza Conventiei in contra guvernului pe care il considera responsabil. Prin tratatul de la Lisabona se fac progrese semnificative la nivelul UE in materia garantarii drepturilor fundamentale ale omului si in acest sens se arata ca literatura de specialitate din Europa arata ca prin tratatul de la Lisabona se deschide calea aderarii UE la conventia europeana pt apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Tratatul de la Lisabona garanteaza aplicarea efectiva in UE a cartei drepturilor fundamentale. Prin urmare, odata cu Lisabona UE dispune de un ansamblu de drepturi care sunt atat civile cat si politice, economice, sociale care sunt obligatorii sub aspect juridic nu doar ptr UE si institutiile sale ci si ptr fiecare stat membru in plan national.
19

15 Personalitati proieminente din Republica moldova Am preluat un text publicat de revista ,,VIP Magazin cu referire la cei mai influenti cincizeci de oameni din Moldova.Iata articolul : 50 cei mai influeni moldoveni n 2010 n ediia din 2010 au intrat 22 de politicieni, 18 oameni de afaceri i 10 personaliti din domeniul culturii, mass media i a sportului. Plus, 10 strini n Moldova (diplomai i oameni de afaceri). Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiilor "AutoSpace SRL", importator official al automobilelor BMW n Moldova,partener al evenimentului. n fruntea clasamentului din acest an s-a poziionat premierul Vlad Filat, urmat de omul de afaceri Vlad Plahotniuc, preedintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu, preedintele Partidului Democrat Marian Lupu i de preedintele Partidului Comunitilor Vladimir Voronin. La realizarea topului s-a luat n considerare opiniile redaciei VIP magazin, a experilor din sectorul asociativ i mass media, a politicienilor i observatorilor de fenomene politice i economice, precum Petru Bogatu, Anatol ranu, Dan Dungaciu, Dmitrii Ciubaenco, Igor Volnichi, Vasile Botnaru, Viorel Cibotaru, i rezultatele sondajului de pe site-ul www.vipmagazin.md. INVITAI Evenimentul de lansare a Anuarului 50 cei mai influeni moldoveni s-a produs la Leogrand Convetion Center, unde i-au dat ntlnire oamenii de afaceri, politicienii, jurnalitii i oamenii din cultur. Vlad Filat a venit mpreun cu soia sa Sanda care au au sclipit, ca de obicei, prin elegan. De asemenea, au fost prezeni minitrii Alexandru Tnase, Iurie Leanc, Victor Bodiu i prim vice-preedintele PLDM Mihai Godea. Alturi de prieteni s-a aflat i politicienii Dumitru Diacov, Serafim Urechean, Valeriu Lazr, Dorin Chirtoac, Victor Osipov. Majoritate oaspeilor au venit insoii de soiile lor.
20

La eveniment au participat i oameni de afaceri precum Victor Micule, Alexandru Pincevschi, Silvia Radu, Ludmila Climoc, Natalia Politov-Ganga, Ilan Shor, Igal Katsif, Petru i Eugen Bodarev, Mircea Butnaru, Pavel Zingan, jurnaliti i publiciti Dmitri Ciubaenco, Constantin Cheianu, Nata Albot, Vasile Botnaru, Petru Bogatu, Corneliu Ciurea, Anatol Golea, Angela Aram, interpreii Geta Burlacu, Natalia Barbu, Pavel Parfenii, Nicolae Botgros, Adriana Ochianu, care au ciocnit cte o cup de ampanie, dup care gazdele serii, Rodica Ciornic i Andrei Gheorghe, i-au invitat pe toi oaspeii n sal. Ceremonia de decernare a premiilor 50 cei mai influeni moldoveni a nceput cu un recital al Getei Burlacu. 10 STRINI N MOLDOVA

Dup momentu de premiere a celor 50 cei mai influeni moldoveni au fost nominalizai 10 strini n Moldova. Este vorba de Asif J. Chaudhry, Ambasador Extraordinar i Plenipoteniar al SUA n Republica Moldova, E. S. Stefano de Leo, Ambasador al Italiei n Republica Moldova, Dr. Berthold Johannes, Ambasador al Republicii Federale Germane n RM, Marius Lazurca, Ambasadorul Romniei n RM, Thomas Moser, director general al holdingului EASEUR Holding BV, Jean-Franois Myard, preedinte al Mobiasbanc Groupe Socit Gnrale, Kenan zelik, Director General al companiei Efes Vitanta Moldova Brewery, Rosario Salemi, Preedinte al Comisiei pentru Dezvoltarea Relaiilor Economice Internaionale a programului Business Gate, Dirk Schuebel, eful Delegaiei Uniunii Europene n Republica Moldova, Adlan Shishkhanov, patronul FC Dacia. PREMIER PREMIUL OMUL ANULUI 2010

Anul acesta revista VIP magazin a venit i cu o premier. Este vorba de un proiect nou, prin care am dorit s-i desemnm i s-i premiem pe cei mai buni dintre cei mai buni, cei care au nregistrat succese i au ieit n fa pe parcursul unui an. ncepnd cu 2010, revista VIP magazin face totalurile anului prin a decide cine a fost Omul anului. Timp de o lun vizitatorii site-ului www.vipmagazin.md au putut vota Omul anului 2010. La 13 nominaii au fost propuse cte patru candidaturi i doar unul din ei a devenit cel mai bun. La sfritul evenimentului au fost premiai i cei care au fost Oamenii anului 2010: Politicianul anului - Vlad Filat, Businessmanul anului - Gabriel Stati, Femeia anului Nata Albot, Femeia de afaceri a anului - Natalia Abachina, Artistul anului - Dan Blan, Scriitorul anului - Constantin Cheianu, Faa TV a anului - Angela Gona, Liderul de opinie al anului - Igor Boan, Managerul anului - Ludmila Climoc, Stranierul anului Adlan Shishkhanov, Rebelul anului - Viorel Posmotrel Mardare, Descoperirea anului Vitalie Eanu, Oficialul anului Dorin Chirtoac.
21

Premianii topului s-au ales cu un trofeu din partea VIP magazine, iar oaspeii serii au primit la sfritul evenimentului un catalog 50 cei mai influeni moldoveni 2010, precum i ultimul numr al revistei VIP magazin.

17 III.ECONOMIA DE PIATA. Principii si forme de organizare Economia de pia este sistemul social al diviziunii muncii bazat pe proprietatea privat asupra mijloacelor de producie. Este un sistem cooperativ n care fiecare individ se integreaz din i n vederea propriului interes. Statul nu intervine n aciunile ce fac obiectul pieei. n viziunea lui Mises, virtuile economiei de pia sunt: 1. se sprijin pe proprietatea privat , 2. suveranitatea consumatorului (esena capitalismului este dat de punerea produciei economice la dispoziia consumatorului), 3. capitalismul, prin sistemul concurenei sociale i asigur proprii stimului (concurena catalactic), 4. aeaz libertatea la baza edificiului economic i social (individul este n msur s aleag felul n care dorete s se integreze n ansamblul societaii, libertatea economic include i libertatea de a grei), 5. face din profit i urmrirea acestuia de intreprinztor o fora motric perpetu, 6. i asigur dinamica i vitalitatea printr-un permanent proces de selecie.
22

Piaa nu nseamna un loc, ci un proces, modul n care, prin vanzare i cumprare, prin producie i consum, indivizii contribuie la mersul de ansamblu al societii (Ludwig von Mises, "Capitalismul i dusmanii si") O viziune opusa lui Mises este cea a lui Karl Marx. Banii ca valoare economica Banii Schimbul de bunuri si servicii in societatile timpurii se desfasura pe baza unei intelegeri mutuale, de obicei, intre vecini. In decursul timpului, el se concentra in locuri special amenajate, denumite piete. Chiar si azi utilizam notiunea de economie de piata pentru a ne referi la o societate in care indivizii ( grupurile) sunt specializati in activitati productive si isi indeplinesc cea mai mare parte a dorintelor ( nevoilor) prin schimb volunar acceptat de partile contractante. Deci, specializarea trebuie insotita de schimb. Trocul sau cum mai era denumit in societatile timpurii barterul este specific economiilor de piata primitive. Barterul era insa un proces costisitor in termenii timpului cheltuit pentru descoperirea unui schimb satisfacator, deoarece acesta presupunea o dubla coincidenta a dorintelor. In diferite epoci, din diferite motive, diferitele popoare si civilizatii au acceptat diferiti mijlocitori ai schimbului, acestea fiind primele forme de bani cunoscute de societatea omeneasca. De exemplu: argila si ceramica, carapacea de broasca testoasa, dintii de delfin, vite, porci, tutun, lana, sare etc. In cele din urma a fost preferat aurul, datorita calitatilor lui ( inalterabil, omogenitate fizica naturala, divizibilitate fara pierdere de valoare, usor prelucrabil, avand o valoare mare intr-un volum mic, fiind relativ usor si ieftin de transportat). La inceput, aurul a circulat in calitate de bani sub forma de bucati brute, apoi de lingouri si bare de greutati egale. Principalul neajuns al acestei situatii consta in necesitatea cantaririi si verificarii puritatii aurului la fiecare act de vanzare-cumparare. Acest neajuns a fost inlaturat prin marcarea lingourilor si barelor, mai inati de catre negustori, apoi de capetenii feudale, orese si state. Astfel au aparut monedele de aur. Pe teritoriul Romaniei, primele monede autohtone au fost drahmele din argint, batute in orasul pontic Histria in sec. V- IV i.e.n. Omenirea a folosit monede metalice cu valoare intrinseca, mai intai din aur si din argint, apoi din diferite aliaje, timp de peste 26 de secole. Monedele de aur din epoca moderna erau perfect rotunde, echilibrate, bine reliefate, cu inscriptii clare, zimtate pe margini, emise unor legi monetare precise. Acestea au inceput sa fie batute in Europa aproximativ din sec. al XVIII- lea. In primul deceniu al secolului al XX-lea, toate statele europene aveau moneda de aur proprie. Statul stabilea prin lege numele, greutatea, titlul si capacitatea monedei de a circula si stinge obligatii. In functie de titlu si greutate se stabileau raporturi de schimb intre diferitele monede de aur. Deoarece pentru cumparatorii de valoare mica ar fi fost necesare monede foarte mici de aur, care nu se puteau confectiona, alturi de monedele de aur au circulat si monede divizionare din argint, arama si alte metale. Aparitia monedelor divizionare din
23

alte metale decat aurul nu inseamna decat separarea functiei banilor de valoarea lor, fapt demonstrat practic ca in calitate de bani pot functiona si alte licruri lipsite de valore, dar care sunt insemne ale valorii, astfel ca incepand cu sec al X-lea in China, respectiv sec XVI- XVII in Europa, apar si alte mijloace de schimb, respectiv bancnotele sau banii de credit. Bancnotele au fost semne ale valorii care certificau ca posesorul lor este creditorul bancii emitente pentru suma de bani specificata pe bancnota. Aceste au circulat ca monede-hartie, fiind convertibile , la cerere, in moneda metalica cu valoare deplina. Monedele au inlocuit la inceput cambiile ( emise de particulari) depuse la bancile comerciale pentru scontare. Faptul ca banii nu pot fi creati, la dorinta, de catre persoane private sau agenti economici si ca exista in cantitati limitate ii incadreaza in categoria bunurilor economice rare. In zilele noastre, banii se prezinta sub urmatoarele forme: Hartia- moneda de diferite cupiuri ( valori nominale) Moneda divizionara metalica ( pentru operatiuni de mica dimensiune); Banii de depozit sau de cont, adica disponibilitatile aflate in conturile bancare ale diferitelor persoane sau agenti economici. Aceste disponibilitati apar prin depunerea de catre anumite persoane sau firme a unor bunuri, devize, numerar la banci sau alte institutii financiare. Depozitele respective pot fi: 1.la vedere, in situatia in care proprietarul depozitului il poate retrage ( partial sau total) in orice moment; 2.la tremen, in situatia in care retragerea depozitului este conditionata de scurgerea unei perioade determinate de timp. In schimbul acestor depozite, banca poate elibera creditorilor cecuri, cartele speciale, cartele magnetice, etc. care servesc ca mijlocirea schimbului sau la stingerea unor obligatii. De asemenea, pe baza depozitelor existente, banca face decontarile prin virament ( transfer dintr-un cont in altul) intre agentii economici (conditionate si de prezentarea unor documente doveditoare ale realizarii operatiunii ce atrage decontarea), si deschide credite pentru diferiti agenti economici. Banii sunt orice bun cu destinatia speciala de a servi ca instrument de schimb si etalon de masurare, evluare penrtu toate celelalte bunuri.

Functiile banilor In desfasurarea vietii economice, banii indeplinesc urmatoarele functii: de evaluare, mijloc de schimb, mijloc de plata, mijloc de stocare a valorii si bani universali.
24

1.

Functia de evaluare, denumita de altfel si functia de masura a valorii, consta in aceea ca toate marfurile sau activitatile isi gasesc valoarea masurata si exprimata in bani. Pentru aceasta, se alege un etalon in fiecare tara, etalon ce cuprinde o cantitate din marfa bani, cu denumiri diferite ( $, euro, leu etc). Pentru indeplinirea acestei functii nu este necesara prezenta efectiva a banilor, aceasta fiind o operatie abstracta. Exprimarea in bani a valorii marfurilor se numeste pret In prezent, renuntarea la etalonul aur conduce la stabilirea valorii banilor astfel: - pe piata interna, in functie de puterea de cumparare ( cantitatea de bunuri si servicii care poate fi procurata cu ajutorul lor); - pe piata externa, de raportul cu alte valute, in functie de cererea si oferta valutei de referinta.

2. Functia de mijloc de schimb, este considerata in prezent cea mai importanta

functie a banilor; prin aceasta functie ei intermediaza schimbul de bunuri economice si il separa in doua acte, asigurand fluiditatea poeratiilor intre vanzator si cumparator. Pentru exercitarea acestei functii prezenta banilor este obligatorie. 3. Ca mijloc de plata, banii servesc pentru achitarea unor datorii, pentru plata impozitelor, a taxelor si altor obligatii. Aceasta functie a determinat aparitia banilor de credit. Semnul ei distinctiv consta in faptul ca marfa sau serviciul incep sa fie consumate inainte de achitarea pretului ( se lucreaza o jumatate de luna si apoi se plateste chenzina, se cumpara un bun de folosinta indelingata si apoi se achita ratele, se contracteaza un imprumut si ulterior se plateste diurna). 4. Functia de mijloc de stocare a valorii si de rezerva baneasca se mai numeste si functia de economisire. Tezaurizarea clasica devenita inutila, ascundea banii in depozite sterile. Astfel, cantitatea mare de metale pretioase iesea din circulatie, pierzandu-si functia principala de mijlocitor al schimbului. In prezent, aurul fiind demonetizat, hartia sau moneda nu mai are sens sa fie tezaurizata, neavand valoare in sine. Ea poate fi economisita prin depunere la banci, care o pun in circulatie, existand oricand posibilitatea transformarii in bunuri sau servicii. Intensitatea manifestarii acestei functii de economisire depinde de mentinerea puterii, de cumpararea banilor si de increderea celor care ii detin ca acestia isi mentin valoarea in viitor. 5. Functia de bani universali se refera la circulatia banilor in afara tarii pentru plati, transferuri internationale, schimburi de marfuri. Initial, aceasta functie a fost indeplinita numai de metale pretioase, deoarece garantiile oferite de fiecare stat nu puteau depasi garantiile nationale. Ca urmare a intensificarii schimburilor internationale, in prezent si banii de hartie indeplinesc aceasta functie, in masura in care sunt recunoscuti de Comunitatea Internationala ($, euro, yen, franc).
25

Banii sunt una dintre cele mai sofisticate si ingenioase inventii ale societatii umane. Ei sunt simbolul avutiei, al puterii economice. Insa banii nu trebuie fetisizati pentru ca nevoile umane nu se satisfac in mod direct cu banii, ci cu bunurile si serviciile procurate cu ajutorul lor. Aristotel afirmaca a fi bogat in bani si sarac in hrana este o aberatie.

21 Cum imi planific o proprie afacere Vreau s devin propriul meu ef - este visul multor oameni, n special tineri, care consider c propria afacere le ofer, pe lng un confort financiar, i libertatea de a-i face singuri programul i de a lucra dup propriile reguli. Curajos, ambiios, motivat i pregtit - portretul robot al unei persoane care dorete s-i deschid propria afacere Specialitii i sftuiesc pe cei care intenioneaz s porneasc propria afacere s capete cunotine de contabilitate, management, vnzri, servicii clieni, publicitate i promovare Cele mai multe afaceri eueaz din lips de motivaie, disciplin i capacitatea de a-i gestiona banii- arat studiile n domeniu Vreau s devin propriul meu ef - este visul multor oameni, n special tineri, care consider c propria afacere le ofer, pe lng un confort financiar, i libertatea de a-i face singuri programul i de a lucra dup propriile reguli. Pentru a avea ns i succes, specialitii n domeniu susin c exist mai muli pai care trebuie parcuri n mod obligatoriu. S lum exemplul unei afaceri uor de pornit, cum sunt cele n sistem de franciz bazate pe idei testate de alii i care s-au dovedit bnoase. Pentru a porni o astfel de afacere ai nevoie de cel puin cteva mii de euro. Dac nu i ai, trebuie s faci un credit. Pentru aceasta ar trebui s ai un job cu un salariu suficient de mare. Deci ar cam trebui s ncepi prin a fi angajat. Investiia o recuperezi n cel mai bun caz ntr-un an i jumatte, iar n cel mai ru caz afacerea nu funcioneaz i pierzi banii. Lund n considerare acest lucru, constatm c cel mai important lucru pentru a porni o afacere nu sunt banii.

Cele mai multe afaceri eueaz din lips de motivaie, disciplin i capacitatea de a-i gestiona banii, sunt concluziile prezentate de specialitii de la My job. n aceste condiii, primul pas este clarificarea scopului pentru care se pornete o afacere: independen sau siguran financiar? Studiile arat c sigurana financiar este dat i de un loc de munc ntr-o companie solid, ceea ce nseamn c aceasta poate fi obinut i n urma statutului de angajat. Independena nu nseamn siguran, ci dimpotriv, avertizeaz specialitii n domeniu. n Romnia, exist puine cursuri despre cum s devii manager ori despre abilitile pe care trebuie s le aib cineva sau ce trebuie s tie atunci cnd decide s porneasc pe cont propriu. Pentru c multe
26

afaceri sunt sortite eecului din start, n timp ce altele merg foarte bine, consultanii au editat un chestionar care, odat completat, ofer o imagine complet asupra plusurilor i minusurilor existente. Pe lng pregtire profesional, ambiie i motivaie, unul dintre cele mai importante ingrediente ntr-o afacere pe cont propriu este curajul.

22 IV.EDUCATIA ECOLOGICA. Problemele globale ale mediului. Clima e timpul mediu, inclusiv extremele si variatiile sezoniere, fie locale, fie regionale, fie pe tot globul. In orice localitate stricta, timpul se poate schimba foarte rapid de la zi la zi si de la an la an, chiar si atunci, cand clima nu se schimba. Aceste schimbari presupun deplasari ale temperaturii, precipitatiilor, vantului si nourilor. Spre deosebire de timp, clima e afectata de schimbari lente, precum schimbari ale oceanelor, Pamantului, orbitei Pamantului in jurul Soarelui si productiei energiei de catre Soare. Clima este controlata energia Pamantului si atmosferei lui. Radiatia, care vine de la Soare, se absoarbe de catre suprafata Pamantului si de catre atmosfera deasupra lui. In mediu, radiatia absorbita e egala cu volumul de energie transmis in cosmos in forma de radiatie de caldura infrarosie. Gazele de sera capteaza careva caldura in partea de jos a atmosferei Pamantului. Acest fenomen se numeste efect de sera. Daca n-ar exista efectul de sera, temperatura medie la suprafata Pamantului ar fi cu aproximativ 34 grade C mai joasa decat acum. Activitatile umane pot schimba clima. Volumul multor gaze de sera in atmosfera creste, indeosebi al CO2, care a crescut cu 30% pe parcursul ultimelor 200 de ani, in primul rand, ca rezultat al schimbarilor utilizarii Pamantului (deforestarea) si arderii carbunelui, petrolului si gazului natural (in automobile, industrie si generarea electricitatii). Daca tendintele actuale ale emisiilor vor continua, pe parcursul sec.XXI volumul de CO2 se va dubla si va creste in continuare. Volumul altor gaze de sera, de asemenea, va creste. S-a incalzit oare Pamantul? Temperatura medie globala a aerului la suprafata Pamantului a crescut cu 0,3-0,6 grade C (sau cu aproximativ 0,5-1 grade F) de la sfarsitul sec.XIX. Patru din cei mai fierbinti ani in perioade de 1860 au fost inregistrati dupa 1990. Cea mai inalta incalzire s-a inregistrat noaptea in latitudinile de la cele de mijloc pana la cele inalte ale emisferei de nord. Incalzirea in timpul iernilor si primaverilor nordice a fost mai puternica decat in alte anotimpuri. In unele zone, in primul rand, deasupra continentelor, incalzirea a fost de cateva ori mai mare decat media globala. Alte dovezi ale cresterii temperaturilor globale din sec.XIX include cresterea nivelului marii cu 10-25 cm, micsorarea ghetarilor din munti, reducerea invelisului de zapada din emisfera de nord (din 1973 pana in prezent) si cresterea temperaturilor Pamantului in stratul de sub suprafata. Datele obtinute prin inelele anuale ale copacilor, miezului
27

ghetii superficiale si prin alte metode de determinare indirecta a tendintelor climei, sugereaza ca temperaturile globale la suprafata solului sunt in prezent mai mari decat la orice etapa din ultimii 600 de ani. Care activitati umane contribuie la schimbarea climei? Arderea carbunelui, petrolului si gazului natural, deforestarea si diverse practice agricole si industriale modifica compozitia atmosferei si contribuie la schimbarea climei. Aceste activitati umane au condus la concentratii sporite ale unui sir de gaze de sera in atmosfera CO2, CH4, oxid nitros, cloroflorocarburi, O3) in partea mai joasa a atmosferei. Utilizarea combustibilului fosil n prezent e pricina adaosului a 80-85% de CO2 n atmosfera. Schimbarea utilizarii Pamantului (taierea copacilor, pasunatul, agricultura) conduc la emisii de CO2, atunci cand vegetatia se descompune sau arde. Vegetatia contine carbon, care se elibereaza in forma de CO2, atunci cand vegetatia se descompune sau arde. Vegetatia, care se pierde, se inlocuieste cu una noua prin cresterea ei din nou cu emisii minimale sau lipsa de CO2. Schimbarile utilizarii Pamantului sunt responsabile pentru 15-20% din emisiilor de CO2. Metanul se produce prin cultivarea orezului, pasunatul animalelor mari cornute si oilor si prin descompunerea materialelor inhumate. Metanul se emite in timpul extragerii carbunelui din mine, a forarii petrolului si din conducte defectate de gaz. Activitatile umane au sporit concentratia metanului in atmosfera cu aproximativ 145% in exces la volumul, care ar fi existat in mod normal. Oxidul nitros se produce prin diferite practici agricole si industriale. Activitatile umane au sporit concentratia oxidului nitros in atmosfera cu aproximativ 15% n exces la volumul, care ar fi existat n mod normal. Cloroflorocarbuile (CFC) s-au utilizat in frigorifere, instalatii de conditionare a aerului si in solventi. Ele epuizeaza stratul de ozon stratosferic. Ozonul din troposfera provine din activitati industriale. El se creeaza in mod natural si, de asemenea, prin reactii in atmosfera cu implicarea gazelor, care provin din activitatile umane, inclusiv oxizii de azot de la automobile si centrale electrice. Ce inseamna efectul gazelor de sera? Intr-un interval mai lung de timp, pamantul trebuie sa emita energia in spatiu cu aceeasi viteza cu care o absoarbe de la soare. Energia solara ne parvine in forma de radiatie cu lungime de unda scurta. O parte din aceasta radiatie este reflectata inapoi de catre suprafata pamantului precum chiar si de catre atmosfera. Insa, majoritatea acestei radiatii trece direct prin atmosfera si incalzeste suprafata terestra. Pamantul se elibereaza de aceasta energie, transmitand-o inapoi in spatiu, sub forma unei radiatii infrarosii cu lungime de unda lunga. Majoritatea radiatiei infrarosii, emisa in atmosfera de suprafata pamantului, este absorbita de catre vaporii de apa, de bioxidul de carbon si de alte gaze de sera care se gasesc in natura. Acestea impiedica trecerea directa in spatiul cosmic a energiei de la suprafata pamantului. Prin mai multe procese de interactiune inclusiv prin radiatie, curenti de aer, evaporare sau prin formarea norilor si caderea ploii energia este transportata in partile superioare ale atmosferei. De acolo, ea poate radia in spatiul cosmic. Acest proces, mai incet si indirect, e benefic pentru noi deoarece, daca
28

suprafata pamantului ar putea iradia energia in spatiul cosmic fara nici o piedica, atunci pamantul ar fi un loc rece, lipsit de viata, o planeta sumbra si pustie asa cum este, de exemplu, planeta Venus. Emisiile gazelor de sera pe care le producem in prezent, sporesc capacitatea atmosferei de a absorbi energia infrarosie si incalca astfel modul climei de a mentine balanta optima intre energia care vine si cea care se duce. Daca nimic nu se va schimba, dublarea concentratiei gazelor de sera cu durata lunga de stabilitate va reduce cu aproximativ 2% rata cu care planeta isi poate distribui energia in spatiul cosmic. Acest fenomen este pronosticat sa aiba loc chiar la inceputul secolului viitor. Pur si simplu, energia nu poate sa se acumuleze si atunci clima va trebui cumva sa se adapteze pentru a se elibera de surplusul de energie. Desi 2% nu par fi prea mult, in realitate, pentru tot globul, ele reprezinta captarea unui continut de energie echivalent cu aproximativ 3 milioane de tone petrol pe minut. Conform datelor stiintifice de ultima ora, noi modificam motorul energetic care asigura functionarea sistemului climei. Pentru absorbirea socului ceva va trebui sa se schimbe.

Problema ecologica in Republica Moldova 1. Situatia ecologica a apelor Raul Bac continua sa prezinte un pericol ecologic pentru chisinauieni, iar pe zi ce trece el se transforma intr-un depozit de deseuri menajere. In prezent, desi se intreprind actiuni pentru solutionarea problemelor salubrizarii capitalei, situatia in domeniu ramane a fi alarmanta, iar gunoistile neautorizate nu reprezinta altceva decat adevarate focare ale unor eventuale exploz ecologice.

Deseori, in apropierea raului Bac se creeaza adevarate depozite de deseuri din sticle si pungi d plastic, sticle de bere, anvelope si legume stricate, lasate de agentii economici care activeaza i apropiere. Toate acestea duc la poluarea albiei raului Bac. Potrivit locuitorilor din zona raului Bac, desi sunt revoltati de starea acestui rau, vina pentru situatia creata o poarta oamenii si agentii economici din preajma raului.

Daca englezii se lauda cu Tamisa, iar francezii cu Sena, rauri pe care se organizeaza croaziere de vis, noi suntem pe ultimul loc din Europa la acest capitol, si am putea sa ne laudam doar cu anvelopele si conservele de pe fundul raurilor.

2. Situatia ecologica a spatiilor terestre In contextul noilor conditii social-economice in domeniul situatiei ecologice a Republicii Moldova, dupa 1990 s-au conturat urmatoarele tendinte: diminuarea eruptiilor de gaze in atmosfera de la surse stationare, fapt determinat de micsorarea volumelor de productie industriala, in primul rand la marile intreprinderi industriale, majorarea eruptiilor de gaze in atmosfera datorita unei sporiri simtitoare a numarului de unitati de transport; extinderea zonel de disconfort acustic ca urmare a cresterii intensitatii circulatiei transportului si parcarii neorganizate a automobilelor in curti, precum si efectuarii constructiilor in zonele rezidentiale inrautatirea calitatii de curatare a apelor de suprafata pe teritoriul tarii; restrangerea suprafetel verzi, determinata de preluarea terenurilor pentru constructii, degradarea masivelor verzi sub influenta poluarii aerului si solurilor.
29

Din considerentele expuse s-a modificat raportul diverselor surse de poluare: obiectivele term energetice - 7%, alte ramuri ale industriei - 13% si transportul - 80%. Avand in vedere toate acestea, se pune problema gasirii unor solutii de atenuare a efectelor dezvoltarii spatiale asupr mediului natural. Alaturi de criteriul cantitativ al urbanizarii, care presupune "inghitirea de mari spatii", se plaseaza si criteriile calitative, cum ar fi: igienizarea spatiului de habitat si cresterea nivelului de trai al populatiei. In ceea ce priveste igienizarea habitatului urban, se considera ca fiind acuta so-lutionarea unor asa cerinte ale populatiei ca: cererea de confort, cererea de seracii complexe de deservire, cererea de locuinte, o anumita igiena a spatiului de habitat, un mediu ambiant propice desfasurarii vietii social-economice etc.

Pentru a mentine nealterate conditiile de viata, urmarind in permanenta pastrarea echilibrului ecologic, se impun unele masuri complexe si de competente diferite, menite sa asigure posibilitati sporite de recreare, dar si sa combata poluarea mediului in care traim (diminuarea factorului declansator de dezechilibru, degradarea produsa sa nu depaseasca acel "prag optim" de functionalitate a ecosistemului respectiv, studierea fenomenelor de degradare in perspectiv pentru fiecare component degradat, cunoasterea inter-relatiilor om-natura, realizarea de noi spatii verzi, sporirea numarului de statii de incinerare a reziduurilor menajere si a deseurilor industriale etc.)

3. Situatia ecologica a aerului Prezenta poluantilor organici persistenti in aer se datoreaza emisiilor de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentului chimic al plantelor agricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si daunatorilor, evaporarii si sublimarii lor de pe invelisu solului etc.

Aerul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din preajma fabricilor de incinerare a deseurilor contine substante clororganice persistente. In cazurile dispersarii intentionate a pesticidelor (contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole) se simte un miros puternic ce iri organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap.

In Moldova s-au Inregistrat mai multe cazuri, inclusiv in vara anului 2003, cind unele persoan au avut de suferit din cauza aflarii in zona cu aer poluat. Se observa o acumulare sporita a pesticidelor in praful degajat. De exemplu, daca continutul obisnuit de DDT in aerul atmosfer este de 0,000004 mg/l, apoi in pulberi el se ridica pana la 0,04 mg/l, concentratia maxim admisibila.

24
30

Cai si solutii in rezolvarea problemelor ecologice 1 Organizarea unor seminare ecologice 2 Zile de curatenie generala in Moldova 3 Campanii de sensibilizare a populatiei 4 Elaborarea legilor de protectie a ecol0ogiei 5 Renuntarea la produsele genetic modificate 6 Cautarea unor noi resurse naturale regenerabile care sa nu afecteze natura O problema ecologica a Moldovei si rezolvarea ei Experii susin c situaia ecologic n raionul Slobozia din regiunea transnistrean las mult de dorit. n aceast zon nu exist structuri specializate responsabile de colectarea i transportarea deeurilor n locuri special amenajate, formndu-se, n consecin, multe gunoiti neautorizate. Mai mult, n prezent, n Slobozia nu exist o platform de compostare a deeurilor organice, acestea fiind deseori aruncate unde se nimerete, polund solul i apa. Pentru a soluiona problema ecologic din raionul Slobozia Organizaia obteasc REC Moldova implementeaz proiectul Stabilirea managementului adecvat al deeurilor menajere solide n raionul Slobozia, contribuind la promovarea i dezvoltarea unui sistem de colectare separat a deeurilor n raionul Slobozia. Proiectul se desfoar cu suportul programului Susinerea Msurilor de Promovare a ncrederii, finanat de Uniunea European i implementat de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare. n lipsa unui sistem adecvat de colectare a deeurilor situaia ecologic n acest raion este grav. Problema const n faptul c n urma mineralizarii, azotul organic se transform n nitrai, care au efecte nocive asupra mediului i implicit asupra sntii populaiei. n ultimul timp, n sectorul privat s-a mrit numrul animalelor domestice, ceea ce agraveaz i mai mult problema polurii cu reziduuri organice. Autoritile locale contientizeaz importana i necesitatea soluionrii problemelor menionate. De aceea, introducerea unor tehnologii mai avansate n domeniul managementului deeurilor depinde, n mare parte, de voina i capacitile populaiei de adaptare la un nou sistem de colectare a deeurilor, susine Victor Cotru, coordonatorul proiectului mbuntirea managementului deeurilor solide n raionul Slobozia. Prin urmare, n scopul antrenrii populaiei din raionul Slobozia n procesul de implementare a noului sistem de colectare separat a deeurilor, REC Moldova d startul unui ciclu de seminare pentru elevii din acest raion, care vor fi precedate de seminare de informare privind colectarea separat a deeurilor pentru locuitorii din Slobozia. Aceste activiti vor familiariza participanii cu procedurile de colectare separat, tipurile de deeuri colectate separat. Mai mult, locuitorii vor afla mai multe despre posibilitile de colectare a deeurilor organice, pregtirea i utilizarea ngrmintelor n baza deeurilor organice, precum i importana pstrrii unui mediu nconjurtor sntos. Seminarele au ca scop s pregteasc populaia pentru implementarea sistemului de colectare separat a deeurilor prin amenajarea platformelor speciale, plasarea containerelor distincte pentru fiecare tip de deeu, construirea unor platforme de
31

compostare a deeurilor organice i stabilirea parteneriatului dintre autoritile locale i de raion cu cele ale altor raioane din Republica Moldova, a mai spus Victor Cotru.

25 V.EU IN CALITATE DE CETATEAN AL MILENIULUI III 1 Punctele forte ale personalitatii mele: Abil responsabil inteligent PRIETENOS SOCIABIL POLIGLOT RESPECTUOS COMUNICATIV ACTIV 2 Punctele slabe ale personalitatii mele: grabit TIMID LENOS(UN PIC) VI.CURIOZITATI Curiozitati din ecologie 1. O masina obisnuita produce ntr-un an 3 tone de dioxid de carbon. 2. In trafic greoi, nivelul de poluare este de 2-3 ori mai mare inauntrul ma?inii decat in afara ei. 3. In Londra, circula 40 000 de masini, pe ora in timpul zilei. 4. O tona de plastic inseamna 20 000 de sticle de 2 l sau 120 000 de pungi. 5. E nevoie de 1,5 l de ulei pentru a face un cartus de imprimanta. 6. Cerneala de imprimanta costa mai mult decat combustibilul pentru navele spatiale sau sampania veche. 7. Un monitor PC lasat aprins toata noaptea foloseste energia suficien?a pentru a imprima cu laser 800 de pagini A4. 8. Daca fiecare casa din Marea Britanie ar monta macar un bec economic, s-ar economisi destula energie electrica pentru a alimenta 3 000 000 de case timp de un an. 9. Un bec economic economise?te cu 80% curentul electric fata de un bec normal. 10. TV-ul, imprimanta, calculatorul sau orice alt aparat lasat in stand-by, consuma intre 40-70 din energia pe care ar consuma-o fac? ar fi pornit. 11. 50% din energia folosita pentru incarcarea telefoanelor mobile e risipita prin lasarea acestora in priza fara ca telefoanele sa fie conectat la incarc?tor 12. 200 de borcane din sticla sunt aruncate in fiecare secunda in Marea Britanie. 13. 3 500 de cosuri de gunoi sunt aruncate in fiecare secunda in Europa. 26

32

Bancile. Stiati ca? termenul banca provine din italienescul banco? Acesta inseamna birou, banca, banc de lucru si era folosit de bancherii din Florenta in timpul Renasterii care il obisnuiau sa incheie tranzactiile deasupra unui birou. cea mai veche dovada a unei activitati bancare dateaza din anii 350-325 I.Hr ? O moneda, datand din acea perioada, purtand grafica unei mese/banci pline de monede a fost descoperita in zona orasului turcesc Trabzon (pe atunci, o colonie greceasca). in doar 9 ani, din 1998 si pana in 2007, valoarea activelor cumulate a primelor 1000 de banci din lume a crescut cu aproximativ 150%? Astfel, daca in 1998 cele mai importante 1000 de banci din lume detineau active in valoare de putin peste 30 de trilioane de dolari, in 2007 suma a crescut la 74.2 trilioane de dolari. bancile americane detin 14% din totalul de 74.2 trilioane de dolari? Bancile japoneze au pierdut, de la sfarsitul mileniului trecut, aproximativ 11% din cota lor la nivel mondial (de la 21% in 1999, la 10% in 2007). Bancile din spatiul Uniunii Europene detin cea mai mare parte a activelor primelor 1000 de banci la nivel mondial: 53%, cea mai mare cota revenindu-i Marii Britanii. cele mai multe banci din lume sunt in SUA? La sfarsitul anului 2005, peste 7.500 de institutii bancare faceau afaceri in SUA iar in total acestea aveau peste 75.000 de filiale. Spre comparatie, Japonia (a doua mare putere bancara a lumii, dupa SUA si inaintea Marii Britanii) numara in acelasi an 129 iar in Romania sunt in acest moment, conform site-ului Asociatiei Romane a Bancilor, 41 de banci (numarul poate fi mai mare). Curiozitati politice 1.In parlamentul britanic, care numara 650 de membri, sunt doar 400 de locuri? Cine intarzie trebuie sa stea in picioare. 2. India. Indira Ghandi a fost fiica a unui prim ministru, mama a unui prim ministru si ea insasi prim ministru. 3. Istoria Clubului Bilderberg se confund cu aceea a planetei noastre dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Prima reuniune oficial a avut loc ntre 29 i 31 mai 1954, n localitatea olandez Oosterbeek. Cea mai vizibil manifestare a Clubului Bilderberg este conferina anual pentru care se trimit invitaii-neoficiale ctre aproximativ 130 de invitai, dintre care majoritatea sunt persoane de influen n ceea ce privete domeniul politic, de afaceri i bancar.

33

MULTUMESC PENTRU LECTURA!!!

27

34