- Ai vrea s-mi iei un interviu, deci zise Dumnezeu. - Dac ai timp i-am rspuns. Dumnezeu a zmbit.

- Timpul meu este eternitatea Ce ntrebri ai vrea s-mi pui? - Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu mi-a rspuns: - Faptul c: se plictisesc de copilrie, se grbesc s creasc iar apoi tnjesc s fie copii i pierd sntatea pentru a face bani iar apoi i pierd banii pentru a-i recpta sntatea, se gndesc cu team la viitor i uit prezentul, iar astfel nu triesc nici prezentul, nici viitorul, triesc ca i cum nu ar muri niciodat i mor ca i cum nu ar fi trit. Dumnezeu mi-a luat mna i am stat tcui un timp. Apoi am ntrebat: - Ca printe, care ar fi cteva dintre leciile de via pe care ai dori s le nvee copii ti? - S nvee c: dureaz doar cteva secunde s deschid rni profunde n inima celor pe care i iubesc i c dureaz mai muli ani pentru ca acestea s se vindece, un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puin, exist oameni care i iubesc dar, pur i simplu, nc nu tiu s-i exprime sentimentele, doi oameni se pot uita la acelai lucru i c pot s-l vad n mod diferit, nu este suficient s-i ierte pe ceilali i c, de asemenea, trebuie s ierte pe ei nii. - Mulumesc pentru timpul acordat am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii s tie? Dumnezeu m-a privit zmbind i a spus: - Doar faptul c sunt aici, ntotdeauna. Octavian Paler ~