P. 1
Curs Chimie

Curs Chimie

|Views: 282|Likes:
Published by stamate-oana-260

More info:

Published by: stamate-oana-260 on Feb 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/27/2014

pdf

text

original

Anul şcolar 2009 – 2010

CHIMIE
clasa a X-a Frecvenţă Redusă Semestrul al II - lea
prof. Bucaciuc Camelia

În conformitate cu nomenclatura sistematică denumirile acizilor se formează de la denumirea hidrocarburilor corespunzătoare cu sufixul -oic. de exemplu C6H5COOH (benzoic). de exemplu HOOC-COOH (oxalic). IZOMERIE. 2. -acizi aromatici. -acizi dibazici. -acizi nesaturaŃi. de exemplu CH2=CH-COOH (acrilic). FuncŃie de numărul grupelor carboxil în moleculă deosebim: -acizi monobazici. După natura radicalului deosebim: -acizi saturaŃi.Acizii carboxilici Acizii carboxilici sunt combinaŃii organice ale căror molecule conŃin una sau cîteva grupe carboxil -COOH R legate de radicalul de hidrocarbură. CLASIFICARE. METODE DE PREPARARE Acizii saturaŃi pot fi obŃinuŃi prin următoarele procedee: . de exemplu CH3CH2COOH (propanoic). de exemplu HCOOH (formic). De exemplu: HCOOH acid metanoic (formic) CH3COOH acid etanoic (acetic) CH3CH2COOH acid propanoic (propionic) II. Pentru denumirea acizilor se utilizează nomenclatura raŃională şi sistematică. NOMENCLATURĂ. I. precedată de cuvîntul "acid". 1.

) CO + NaOH --------HCOONa + HCl HCOONa HCOOH + NaCl 5. 15atm. In laborator aceşti acizi pot fi obŃinuŃi ca şi cei anorganici şi anume din sărurile lor: (t0C) CH3-CH2-COONa + H2SO4 CH3-CH2-COOH + Na2SO4 propionat de Na 6. Oxidarea aldehidelor (de exemplu.H2SO4) R-CH2OH + 2 [O] --------- doi acizi carboxilici R-COOH + H2O 4. Prin hidroliza esterilor: esterul etilcapronic acidul capronic . reacŃia "oglinzii de argint"): CH3-CH2-CH=O + Ag2O CH3-CH2-COOH + 2Ag 2. Oxidarea alcoolilor: (KMnO4.1. ObŃinerea industrială a acidului formic: (2000C. Oxidarea alcanilor (pe cale industrială): 2R-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 + 11O2 6H2O 2R-COOH + 2CH3-COOH + 4CO2 + alcan superior 3.

ProprietăŃi specifice. tăria acizilor organici scade odată cu creşterea catenei.+ H3O+ CH3CH2COOH + H2O ion carboxilat Acizii organici sunt acizi slabi. 2. Substituirea acizilor mai slabi şi a celor volatili.III. PROPRIETĂłI CHIMICE A. ReacŃia de esterificare. Acidul formic e un acid organic tare. ReacŃia cu oxizii bazici: 2CH3CH2COOH + Li2O 2CH3CH2COOLi + H2O 5. în urma reacŃiei cu sărurile: Na2CO3 + 2CH3COOH 2CH3COONa + CO2 + H2O B. CH3CH2COO. pentru compuşii organici: 6. ReacŃia cu metalele active: 2CH3COOH + Mg (CH3COO)2Mg + H2 3.+ H3O+ . decurge în mediu de acid mineral: . ProprietăŃi comune cu proprietăŃile acizilor anorganici: 1. ReacŃia cu hidroxizii: CH3CH2COOH + NaOH CH3CH2COONa + H2O propionat de Na 4. Acizii se supun ionizării în soluŃie apoasă prin eliberarea protonilor proveniŃi de la grupa funcŃională -COOH: R-COOH+ H2O R-COO. echilibrul e deplasat mult spre stînga.

I.alcooli primari R-CH2-OH.O Derivatii hidroxilici -Alcoolii Alcoolii sunt compuşi organici în moleculele cărora se conŃine una sau cîteva grupe hidroxil (-OH). CLASIFICAREA. Varietatea lor poate proveni: a) De la poziŃia grupei hidroxil în catena hidrocarburii. NOMENCLATURA. alcooli secundari - alcooli terŃiari . Astfel. IZOMERIA Alcoolii pot fi extrem de variaŃi. putem deosebi: .

CH3-CH2OH etanol. 2-butanol Pentru alcooli sunt caracteristice următoarele tipuri de izomerie: . etc). etc). etc). .2 etandiol. - alcooli aromatici c) În functie de numărul de grupe hidroxil putem deosebi: .3 propantriol După nomenclatura sistematică denumirea alcoolilor se formează de la denumirea hidrocarburii cu adăugarea sufixului (ol).dialcooli (HO-CH2-CH2-OH 1.2. PoziŃia grupei hidroxil în catena hidrocarburii se indică prin cifre: CH3-CH2-OH CH3OH etanol.b) În functie de natura radicalului hidrocarburii putem deosebi: alcooli saturaŃi (CH3-CH2-CH2-OH. etc). polialcooli 1.monoalcooli (CH3-OH metanol. metanol.alcooli nesaturaŃi (CH2=CH-CH2-OH. .

4-butandiol.1. La hidratarea hidrocarburilor nesaturate (alchenelor). La hidroliza derivaŃilor halogenaŃi: a) cu apă la temperaturi înalte şi presiune: CH2-CH2-CH2-Cl + H2O CH3-CH2-CH2-OH + HCl b) cu soluŃii apoase alcaline (NaOH. KOH. METODE DE PREPARARE Alcoolii pot fi obŃinuŃi prin mai multe metode: 1. II.2-butandiol 1. După poziŃia grupei funcŃionale hidroxil (HO-) în catena hidrocarburii: 2. Ca(OH)2 ): 2. În polialcooli şi după poziŃia reciprocă a grupelor hidroxil: 1. . Prin ramificarea catenei hidrocarburii: 3.3-butandiol 1.

Pentru a distruge aceste legaturi. si in consecinta. moleculele nu-s asociate. IV. este nevoie de o cantitate de energie termica mai mare. etilenglicolul si glicerina sunt substante vascoase. Odata cu cresterea numarului de grupari – OH. ReacŃia decurge după regula lui Marcovnicov: (H2SO4) CH2=CH2 + H2O CH3-CH2-OH (H2SO4) CH3-CH=CH2 + H2O CH3-CHOH-CH3 3. determina cresterea vascozitatii. Din acest motiv. si numarul legaturilor de hidrogen este mai mare. Cresterea spectaculoasa a punctelor de fierbere ale poliolilor comparativ cu ale monoalcoolilor corespunzatori. din cauza legaturile de hidrogen. Legatura de hidrogen este o atractie electrostatica ce se manifesta intre atomul de oxigen dintr-o molecula de alcool si atomul de hidrogen alcoolic dintro alta molecula de alcool. creste si valoarea punctului de fierbere.hidroliza esterilor: III. alcoolii au puncte de fierbere mai mari. Legaturile exista doar intre moleculele din lichide. punctele de fierbere sunt mai mari. În prezenŃa acizilor . In stare gazoasa. Cu cat numarul grupelor –OH creste. Solubilitatea in apa a alcoolilor inferiori se datoreaza formarii de legaturi de hidrogen cu moleculele de apa. PROPRIETĂłILE CHIMICE .Această reacŃie decurge în prezenŃa catalizatorilor sau în prezenŃa acidului sulfuric concentrat. PROPRIETĂłILE FIZICE In comparatie cu alti compusi organici cu acelasi numar de atomi de C.

Pentru monoalcoolii saturaŃi sunt caracteristice următoarele reacŃii: 1. ReacŃia cu metalele alcaline. iar în cazul alcoolilor secundari cetone: (t0C) a) CH3-CH2-OH + (O) CH3-CH=O + H2O aldehida acetică b) 2(CH3)2CH-OH + O2 2-propanol 2(CH3)2C=O + 2H2O dimetilcetonă 4. ReacŃia de deshidratare. . În cazul alcoolilor primari se obŃin aldehide. Se formează un ester şi o moleculă de apă. ReacŃia de deshidratare are loc la încălzirea alcoolilor cu acid sulfuric concentrat: H2SO4. t0C CH3-CH2-OH CH2=CH2 + H2O 3. ReacŃia de oxidare. formînd alcoolaŃi: 2CH3-CH2-CH2-OH + 2Na 2CH3-CH2-CH2-ONa + H2 propanolat de sodiu 2. Metalele alcaline reacŃionează energic cu alcoolii. Alcoolii sunt oxidaŃi de oxigenul din aer în prezenŃa catalizatorilor. ReacŃia de esterificare ReacŃia are loc între un alcool şi un acid carboxilic.

Denumirea lor se formează după denumirea radicalului (radicalilor) acizilor graşi din această grăsime. grăsimele pot fi: vegetale sau animale. o legătură dublă) . După consistenŃă. NOMENCLATURA. semisolide. După provenienŃă. care se întîlnesc în grăsimi: C15H31COOH C17H35COOH C17H33COOH acid palmitic (saturat) acid stearic acid oleic (saturat) (nesaturat. lichide 3. grăsimele pot fi: solide. grăsimele pot fi: de depozit (de rezervă) şi de constituŃie. R' şi R" sunt resturi de acizi graşi I. cu următoarea formulă generală: unde R. Grăsimele sunt nişte esteri ai glicerinei cu acizii carboxilici. Claficarea grăsimilor poate fi făcută după diferite criterii: 1. Mai jos sunt formulele chimice ale unor acizi graşi. De fapt reprezintă nişte trigliceride. CLASIFICAREA.GRĂSIMI (gliceride) DefiniŃie: Grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaŃi sau nesaturaŃi. După rolul fiziologic. 2.

De exemplu. iar grăsimea din lapte (untul) se obŃine prin agitarea sau centrifugarea laptelui. bumbac) sau din fructele cărnoase (măsline) se obŃin prin presare sau. de exemplu cu benzină. prin extragere cu solvenŃi. care conŃin radicali ai diferitor acizi graşi se numesc după tipul şi succesiunea radicalilor de acid în molecula grăsimei: oleopalmitostearină. care conŃine radicali de numai un acid gras se numeşte:tripalmitină.Grăsimea. ricin. oleostearooleină. trioleina va avea următoarea formulă chimică: Grăsimile. trioleină . Mai jos sunt formulele chimice ale două grăsimi heterogene: II. etc. Sinteza unei grăsimi în celule decurge ca o reacŃie de esterificare. şi mai bine. tristearină. Grăsimile animale se izolează prin topirea Ńesuturilor în care sunt conŃinute (de exemplu osînza de porc). . METODELE DE PREPARARE Grăsimile vegetale din seminŃe (floarea soarelui.

Hidrogenarea catalitică a legăturilor duble din resturile de acid a grăsimilor lichide (procedee industriale de fabricare a margarinei): . Pe acest fapt este bazat procedeul industrial de obŃinere a săpunului. În industrie în calitate de agent de saponificare se utilizează soda (carbonatul de sodiu) : 2. În prezenŃa bazelor se formează sărurile acizilor graşi.III. sub acŃiunea vaporilor de apă decurge saponificarea (hidroliza) grăsimilor cu formarea acizilor graşi şi glicerinei: Saponificarea trigliceridelor se accelerează esenŃial în prezenŃa acizilor şi bazelor. dar pot totuşi suporta un număr destul de redus de transformări chimice caracteristice esterilor 1. PROPRIETĂłILE CHIMICE Trigliceridele acizilor saturaŃi din punct de vedere chimic sunt inerte. Astfel.

Sapunul creaza o emulsie intre doua lichide nemiscibile. In timpul procesului. anionii se orienteaza cu partea hidrofoba spre faza nemiscibila cu apa( de exemplu grasimea) si cu partea hidrofila spre faza apoasa. K+. . Sapunurile se utilizeaza in special ca agenti de spalare. cum ar fi apa si uleiul. Al3+. carboxilat parte hidrofoba R – COO – Na+ parte hidrofila Lungimea radicalului hidrocarbonat reprezinta partea hidrofoba si este variabila. respectiv. Sapunurile sunt substante ionice care contin un anion carboxilat si un cation metalic:Na+. spunem ca sapunul actioneaza ca agent de emulsionare.Na+.glicerinotrioleat glicerinotristearat SAPUNURI Sapunurile sunt sarurile acizilor grasi. radical R – COO.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->