Anul colar 2009 2010

CHIMIE
clasa a X-a Frecven Redus Semestrul al II - lea
prof. Bucaciuc Camelia

Acizii carboxilici
Acizii carboxilici sunt combinaii organice ale cror molecule conin una sau cteva grupe carboxil -COOH

R legate de radicalul de hidrocarbur. I. CLASIFICARE. NOMENCLATUR. IZOMERIE. 1. Funcie de numrul grupelor carboxil n molecul deosebim: -acizi monobazici, de exemplu HCOOH (formic); -acizi dibazici, de exemplu HOOC-COOH (oxalic); 2. Dup natura radicalului deosebim: -acizi saturai, de exemplu CH3CH2COOH (propanoic); -acizi nesaturai, de exemplu CH2=CH-COOH (acrilic); -acizi aromatici, de exemplu C6H5COOH (benzoic). Pentru denumirea acizilor se utilizeaz nomenclatura raional i sistematic. n conformitate cu nomenclatura sistematic denumirile acizilor se formeaz de la denumirea hidrocarburilor corespunztoare cu sufixul -oic, precedat de cuvntul "acid". De exemplu: HCOOH acid metanoic (formic) CH3COOH acid etanoic (acetic) CH3CH2COOH acid propanoic (propionic) II. METODE DE PREPARARE Acizii saturai pot fi obinui prin urmtoarele procedee:

1. Oxidarea aldehidelor (de exemplu, reacia "oglinzii de argint"):

CH3-CH2-CH=O + Ag2O CH3-CH2-COOH + 2Ag

2. Oxidarea alcanilor (pe cale industrial):

2R-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 + 11O2 6H2O 2R-COOH + 2CH3-COOH + 4CO2 +

alcan superior 3. Oxidarea alcoolilor:

(KMnO4,H2SO4) R-CH2OH + 2 [O] ---------

doi acizi carboxilici

R-COOH + H2O

4. Obinerea industrial a acidului formic:

(2000C, 15atm.) CO + NaOH --------HCOONa + HCl HCOONa

HCOOH + NaCl

5. In laborator aceti acizi pot fi obinui ca i cei anorganici i anume din srurile lor:
(t0C) CH3-CH2-COONa + H2SO4 CH3-CH2-COOH + Na2SO4

propionat de Na 6. Prin hidroliza esterilor:

esterul etilcapronic

acidul capronic

III.

PROPRIETI CHIMICE

A. Proprieti comune cu proprietile acizilor anorganici: 1. Acizii se supun ionizrii n soluie apoas prin eliberarea protonilor provenii de la grupa funcional -COOH:
R-COOH+ H2O R-COO- + H3O+ ; CH3CH2COO- + H3O+

CH3CH2COOH + H2O

ion carboxilat Acizii organici sunt acizi slabi; echilibrul e deplasat mult spre stnga. Acidul formic e un acid organic tare; tria acizilor organici scade odat cu creterea catenei. 2. Reacia cu metalele active:
2CH3COOH + Mg (CH3COO)2Mg + H2

3. Reacia cu hidroxizii:
CH3CH2COOH + NaOH CH3CH2COONa + H2O

propionat de Na 4. Reacia cu oxizii bazici:

2CH3CH2COOH + Li2O 2CH3CH2COOLi + H2O

5. Substituirea acizilor mai slabi i a celor volatili, n urma reaciei cu srurile:

Na2CO3 + 2CH3COOH 2CH3COONa + CO2 + H2O

B. Proprieti specifice, pentru compuii organici: 6. Reacia de esterificare, decurge n mediu de acid mineral:

Derivatii hidroxilici -Alcoolii

Alcoolii sunt compui organici n moleculele crora se conine una sau cteva grupe hidroxil (-OH). I. CLASIFICAREA. NOMENCLATURA. IZOMERIA Alcoolii pot fi extrem de variai. Varietatea lor poate proveni: a) De la poziia grupei hidroxil n catena hidrocarburii. Astfel, putem deosebi: - alcooli primari R-CH2-OH;

alcooli secundari

alcooli teriari

b) n functie de natura radicalului hidrocarburii putem deosebi: alcooli saturai (CH3-CH2-CH2-OH,

etc); - alcooli nesaturai (CH2=CH-CH2-OH, etc);

alcooli aromatici

c) n functie de numrul de grupe hidroxil putem deosebi: - monoalcooli (CH3-OH metanol; CH3-CH2OH etanol, etc); - dialcooli (HO-CH2-CH2-OH 1,2 etandiol; etc);

polialcooli

1,2,3 propantriol Dup nomenclatura sistematic denumirea alcoolilor se formeaz de la denumirea hidrocarburii cu adugarea sufixului (ol). Poziia grupei hidroxil n catena hidrocarburii se indic prin cifre:
CH3-CH2-OH CH3OH

etanol;

metanol;

2-butanol Pentru alcooli sunt caracteristice urmtoarele tipuri de izomerie:

1. Dup poziia grupei funcionale hidroxil (HO-) n catena hidrocarburii:

2. Prin ramificarea catenei hidrocarburii:

3. n polialcooli i dup poziia reciproc a grupelor hidroxil:

1,2-butandiol

1,3-butandiol

1,4-butandiol.

II. METODE DE PREPARARE Alcoolii pot fi obinui prin mai multe metode: 1. La hidroliza derivailor halogenai: a) cu ap la temperaturi nalte i presiune:
CH2-CH2-CH2-Cl + H2O CH3-CH2-CH2-OH + HCl

b) cu soluii apoase alcaline (NaOH, KOH, Ca(OH)2 ):

2. La hidratarea hidrocarburilor nesaturate (alchenelor).

Aceast reacie decurge n prezena catalizatorilor sau n prezena acidului sulfuric concentrat. Reacia decurge dup regula lui Marcovnicov:
(H2SO4) CH2=CH2 + H2O CH3-CH2-OH

(H2SO4) CH3-CH=CH2 + H2O CH3-CHOH-CH3

3. n prezena acizilor ,hidroliza esterilor:

III. PROPRIETILE FIZICE

In comparatie cu alti compusi organici cu acelasi numar de atomi de C, alcoolii au puncte de fierbere mai mari; Odata cu cresterea numarului de grupari OH, creste si valoarea punctului de fierbere, din cauza legaturile de hidrogen. Legatura de hidrogen este o atractie electrostatica ce se manifesta intre atomul de oxigen dintr-o molecula de alcool si atomul de hidrogen alcoolic dintro alta molecula de alcool. Pentru a distruge aceste legaturi, este nevoie de o cantitate de energie termica mai mare. Legaturile exista doar intre moleculele din lichide. In stare gazoasa, moleculele nu-s asociate. Cu cat numarul grupelor OH creste, si numarul legaturilor de hidrogen este mai mare, si in consecinta, punctele de fierbere sunt mai mari. Cresterea spectaculoasa a punctelor de fierbere ale poliolilor comparativ cu ale monoalcoolilor corespunzatori, determina cresterea vascozitatii. Din acest motiv, etilenglicolul si glicerina sunt substante vascoase. Solubilitatea in apa a alcoolilor inferiori se datoreaza formarii de legaturi de hidrogen cu moleculele de apa.

IV. PROPRIETILE CHIMICE

Pentru monoalcoolii saturai sunt caracteristice urmtoarele reacii: 1. Reacia cu metalele alcaline. Metalele alcaline reacioneaz energic cu alcoolii, formnd alcoolai:
2CH3-CH2-CH2-OH + 2Na 2CH3-CH2-CH2-ONa + H2

propanolat de sodiu 2. Reacia de deshidratare. Reacia de deshidratare are loc la nclzirea alcoolilor cu acid sulfuric concentrat:
H2SO4, t0C CH3-CH2-OH CH2=CH2 + H2O

3. Reacia de oxidare. Alcoolii sunt oxidai de oxigenul din aer n prezena catalizatorilor. n cazul alcoolilor primari se obin aldehide, iar n cazul alcoolilor secundari cetone: (t0C) a) CH3-CH2-OH + (O) CH3-CH=O + H2O aldehida acetic b) 2(CH3)2CH-OH + O2 2-propanol
2(CH3)2C=O + 2H2O

dimetilceton

4. Reacia de esterificare Reacia are loc ntre un alcool i un acid carboxilic. Se formeaz un ester i o molecul de ap.

GRSIMI (gliceride) Definiie: Grsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micti ai glicerinei cu acizi grai saturai sau nesaturai, cu urmtoarea formul general:

unde R, R' i R" sunt resturi de acizi grai I. CLASIFICAREA. NOMENCLATURA. Claficarea grsimilor poate fi fcut dup diferite criterii: 1. Dup provenien; grsimele pot fi: vegetale sau animale; 2. Dup consisten; grsimele pot fi: solide, semisolide, lichide 3. Dup rolul fiziologic; grsimele pot fi: de depozit (de rezerv) i de constituie. Grsimele sunt nite esteri ai glicerinei cu acizii carboxilici. De fapt reprezint nite trigliceride. Denumirea lor se formeaz dup denumirea radicalului (radicalilor) acizilor grai din aceast grsime. Mai jos sunt formulele chimice ale unor acizi grai, care se ntlnesc n grsimi:
C15H31COOH C17H35COOH C17H33COOH

acid palmitic (saturat) acid stearic acid oleic (saturat) (nesaturat, o legtur dubl)

Grsimea, care conine radicali de numai un acid gras se numete:tripalmitin, tristearin, triolein . De exemplu, trioleina va avea urmtoarea formul chimic:

Grsimile, care conin radicali ai diferitor acizi grai se numesc dup tipul i succesiunea radicalilor de acid n molecula grsimei: oleopalmitostearin, oleostearoolein, etc. Mai jos sunt formulele chimice ale dou grsimi heterogene:

II. METODELE DE PREPARARE Grsimile vegetale din semine (floarea soarelui, ricin, bumbac) sau din fructele crnoase (msline) se obin prin presare sau, i mai bine, prin extragere cu solveni, de exemplu cu benzin. Grsimile animale se izoleaz prin topirea esuturilor n care sunt coninute (de exemplu osnza de porc), iar grsimea din lapte (untul) se obine prin agitarea sau centrifugarea laptelui. Sinteza unei grsimi n celule decurge ca o reacie de esterificare.

III. PROPRIETILE CHIMICE Trigliceridele acizilor saturai din punct de vedere chimic sunt inerte, dar pot totui suporta un numr destul de redus de transformri chimice caracteristice esterilor 1. Astfel, sub aciunea vaporilor de ap decurge saponificarea (hidroliza) grsimilor cu formarea acizilor grai i glicerinei:

Saponificarea trigliceridelor se accelereaz esenial n prezena acizilor i bazelor. n prezena bazelor se formeaz srurile acizilor grai. Pe acest fapt este bazat procedeul industrial de obinere a spunului. n industrie n calitate de agent de saponificare se utilizeaz soda (carbonatul de sodiu) :

2. Hidrogenarea catalitic a legturilor duble din resturile de acid a grsimilor lichide (procedee industriale de fabricare a margarinei):

glicerinotrioleat

glicerinotristearat

SAPUNURI Sapunurile sunt sarurile acizilor grasi. Sapunurile sunt substante ionice care contin un anion carboxilat si un cation metalic:Na+, K+, Al3+. radical R COO- Na+, respectiv, carboxilat parte hidrofoba R COO Na+ parte hidrofila

Lungimea radicalului hidrocarbonat reprezinta partea hidrofoba si este variabila. Sapunul creaza o emulsie intre doua lichide nemiscibile, cum ar fi apa si uleiul, spunem ca sapunul actioneaza ca agent de emulsionare. Sapunurile se utilizeaza in special ca agenti de spalare. In timpul procesului, anionii se orienteaza cu partea hidrofoba spre faza nemiscibila cu apa( de exemplu grasimea) si cu partea hidrofila spre faza apoasa.