Alba Iulia, mai demult B lgrad (n german Weienburg, Weissenburg, n maghiar Gyulafehrvr, Krolyfehrvr, n latin Alba Iulia) este

un municipiusituat pe malul rului Mure, reedina judeului Alba, Transilvania, Romnia. ntre anii 1541 i 1711 oraul a fost, cu unele ntreruperi, reedina principilor Transilvaniei i astfel capitala politic a Transilvaniei. Pentru o scurt perioad de timp, ncepnd cu recunoaterea principelui Sigismund Bthory drept suveran al Moldovei i al i rii Romneti (1595) a fost i capital a acestor state, proiectul politic find continuat de Mihai Viteazul. Alba Iulia a fost aadar prima capital a celor trei provincii romneti. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naional de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza nf ptuirii unirii Transilvaniei i a Banatului cu Regatul Romniei. n anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficial de ncoronare a regilor Romniei Mari, Ferdinand I i Maria, moment care a consfinit importana istoric a oraului i rolul de capital istoric . nainte de cucerirea roman n apropierea actualului ora exista localitatea dacic Apoulon, important centru fortificat menionat pe h rile vremii. Dup cucerirea Daciei de c tre Traian, oraul s-a numit Apulum, iar fortificaia dacic preexistent a fost extins prin efortul soldailor Legiunii a XIII-a Geminastaionate aici. Ruinele zidului dacic i al porii sunt foarte bine conservate i pot fi vizitate n Traseul celor trei fortificaii din cartierul Cetate. Dup retragerea administraiei romane sub Aurelian, n anul 271, viaa urban s-a stins treptat. n evul mediu oraul apare din nou atestat n anul 1199, de aceast dat sub numele de Alba Iulia (Cetatea Alb a lui Gyula), centru al administraiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sai i devenit reedin a Episcopiei Catolice a Transilvaniei.[1], iar mai apoi drept capital a Principatului Transilvaniei. Denumirea latin a oraului a fost tradus n documentele medievale redactate n limba slavon drept B lgrad (Cetatea Alb ). Mihai Viteazu i-a f cut intrarea triumf toare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fort reei de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capital vremelnic a tuturor romanilor. Numele oraului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a romnilor, des vrit la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adun ri Naionale de la Alba Iulia.