Coordonatele politicii de Marketing. 42.

Una dintre variantele urmatoare nu face parte din componentele strategiei complete: a) strategia de actiune b) strategia angajarii c) strategia rezultatelor d) strategia efectelor imediate. Strategia activa, adaptiva sau pasiva, poate fi adoptata in functie de: a) pozitia intreprinderii fata de dinamica pietei. b) Pozitia intreprinderii fata de structurile pietei c) Pozitia intreprinderii fata de schimbarile pietei d) Pozitia intreprinderii fata de scopul urmarit de intreprindere. Unul din a) b) c) d) factorii de care depinde reusita strategiei de piata este: tipologia strategiei de piata consistenta strategiei de piata realismul strategiei de piata rezultatul strategiei de piata.

43.

44.

45.

Care dintre urmatoarele elemente nu este un criteriu relevant in tipologia strategiilor de piata? a) dinamica pietei b) ritmul schimbarilor pietei c) eficienta personalului d) nivelul competitiei. Strategia activa reprezinta o alternativa strategica a strategiei de piata in functie de: a) dinamica pietei b) gradul de segmentare a pietei c) ritmul schimbarilor d) exigentele pietei. Creatorul conceptului de marketing mix este: a) Neil Borden b) Philip Kotler c) William Stanton d) Elisabeth Hill

46.

47.

48.

Din procesul de adoptare a strategiei de piata nu face parte: a) misiunea firmei b) analiza mediului intern c) formularea programului de marketing d) analiza mediului extern. Modul in care intreprinderea concepe dezvoltarea activitatii sale, directiile de perspectiva si actiunile practice, concrete, vizand valorificarea potentialului sau in concordanta cu cerintele pietei, caracterizeaza: a) strategia de marketing b) strategia de piata c) tactica de marketing d) politica de marketing. Strategia nediferentiata, diferentiata sau concentrata poate fi adoptata in functie de: a) dinamica pietei b) structurile pietei c) nivelul competitiei d) schimbarile pietei. In cazul in care firma se confrunta cu o cerere inexistenta, datorata fie necunoasterii produselor si serviciilor de catre consumatori, fie lipsei de interes a acestora pentru acestea, se impune adoptarea: a) strategiei conversiunii b) strategiei de stimulare c) strategiei de dezvoltare d) strategiei de marketing. In cazul unei cereri in declin, care necesita revitalizarea prin actiuni specifice de marketing

49.

50.

51.

52.

(ambalaj, prezentare, program promotional) se impune adoptarea: a) strategiei conversiunii b) strategiei de stimulare c) strategiei de dezvoltare d) strategiei de marketing 53. In cazul a) b) c) d) existentei unei cereri indezirabile din anumite considerente se impune adoptarea: strategiei de sincromarketing strategiei de anitmarketing strategiei de demarketing strategiei de remarketing

54.

Mixul de marketing presupune imbinarea urmatoarelor elemente: a) pretul, produsul, strategia si plasamentul b) plasamentul, distributia, pretul si produsul c) distributia, plasamentul, promovarea si produsul d) plasamentul, promovarea, pretul si produsul.

Politica de Produs 55. Diversificarea orizontala a gamei de produse se realizeaza prin: a) prelungirea unei linii de produse b) dezvoltarea gamei in directii conexe c) marirea numarului liniilor de frabricatie d) restrangerea unei game de produse. Combinatia de produse si servici independente constituind un sistem care sa statisfaca o cerere complexa poarta denumirea de: a) produse de comanda speciala b) produse care necesita modificari semnificative c) oferta-pachet d) oferta de sezon. Innoirea a) b) c) d) sortimentala necesita: introducerea de noi tehnologii introducerea unui nou management realizarea de produse de comanda speciala diversificarea sortimentala.

56.

57.

58.

Alternativa strategica de mentinere a gradului de noutate, tine seama de unul dintre urmatoarele criterii: a) dimensionarea gamei b) nivelul de calitate a gamei c) adaptarea structurii gamei d) gradul de innoire a gamei. Strategia stabilitatii calitative a gamei de produse, tine seama de unul dintre urmatoarele criterii: a) adaptarea structurii gamei b) gradul de innoire sortimentala c) dimensionarea gamei d) diversificarea gamei Michael Porter, considera ca in situatia in care strategiile de diversificare a gamei esueaza, diversificarea se poate realiza prin intermediul: a) achizitiei unei alte companii b) patrunderii de noi piete c) vizarii unor segmente de consumatori d) regandirii strategiei de produs. Totalitatea ameliorarilor si transformarilor unui produs formeaza: a) nucleul produsului b) produsul generic c) produsul asteptat d) produsul potential. Care dintre variantele de mai jos corespunde articolelor din cadrul unei game reprezentative pentru o anumita forma de produs: b) categoria de produse

59.

60.

61.

62.

c) d) 63.

tipul de produs articolul.

Care dintre treptele ierarhice ale unui produs regrupeaza toate produsele, cu o anumita legatura functionala ale aceleiasi familii: a) tipul de nevoie b) familia de produse c) categoria de produse d) articolul. Tipul de a) b) c) d) nevoie caracterizeaza: nevoie fundamentala pe care se grefeaza produsul; categoriile unui produs care satisfac aceeasi nevoie produsele ce apartin aceleiasi categorii strans legate intre ele identitatea vizuala a produsului.

64.

65.

Unul dintre urmatoarele tipuri de produse prezinta proprietati functionale apropiate, dar inregistreaza diferente atat calitative cat si de pret: a) produse durabile b) produsele cumparate dupa reflectie c) produsele de prima necesitate d) produsele omogene. Calitatea produsului este o componenta a: a) comunicatiilor privitoare la produs b) imaginii produsului c) componentelor corporale d) componentelor acorporale. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta un garant pentru client, mai ales in domeniul serviciilor: a) numele produsului b) marca c) ambalajul d) functia promotionala Diversificarea laterala se realizeaza prin: a) prelungirea unei linii de produse b) dezvoltarea gamei in directii conexe c) marirea numarului liniilor de fabricatie d) restrangerea gamei de produse.

66.

67.

68.

Pretul in politica de marketing 69. In cazul in care pretul produsului de baza este scazut, in timp ce preturile articolelor auxiliare suunt mult mai ridicate, se practica un pret denumit: a) pret momeala b) pret premium c) pret captiv d) pret de linie Clasificarea preturilor in preturi cu ridicata si preturi cu amanuntul are la baza drept criteriu: a) pozitia pe piata a celor care le stabilesc b) stadiul realizarii schimbului c) modul de formare d) ofertele participantilor la licitatii. Rabaturile de natura functionala fac parte din urmatoare categorie de preturi: a) de linie b) profesionale c) legate de evenimente speciale d) cu stimulente si bonificatii Stabilirea unui pret moderat la un produs si plasarea lui langa un model sau o marca mult mai scumpa, clientul percepand in acest fel pretul primului produs ca fiind mai atractiv, reprezinta o strategia a pretului:

70.

71.

72.

a) b) c) d) 73.

profesional de linie psihologic comparat.

Unul dintre factorii care permite fixarea unui pret ridicat este: a) loialitateta clientilor b) cererea scazuta c) concurenta ridicata d) variabilitatea pietei. Pretul reprezinta un instrument de recuperare a cheltuielilor efectuate si de cuantificare a profitului incorporat in valoarea produsului, in situatia in care este privit din perspectiva: a) intreprinderii b) cumparatorului c) cererii d) ofertei. Nu reprezinta un obiectiv al politicii de preturi: a) maximizarea profitului b) cresterea cifrei de afaceri c) patrunderea pe noi piete d) realizarea de investitii internationale. Stabilirea preturilor astfel incat firma sa-si recupereze banii investiti cat mai repede prosibil are ca scop: a) maximizarea cifrei de afaceri b) optimizarea fluxurilor financiare c) maximizarea veniturilor din investitii d) supravietuirea. Nu reprezinta o functie a preturilor: a) functia de recuperare a costurilor si de distribuire a veniturilor b) functia de stimulare a preoducatorilor c) functia de clacul si de masurare a cheltuielilor si a rezultatelor d) functia de recuperare a costurilor consumatorului. Preturile care se formeaza pe piata principala a unui produs reprezinta: a) preturi directoare b) preturi ajustate c) preturi de tranzactie d) preturi de lista. Strategia preturilor inalte poate fi adoptata in faza: a) de lansare a produsului pe piata b) de crestere c) de maturitate d) de declin. Strategia de exceptie presupune: a) calitate medie si pret scazut b) calitate ridicata si pret mediu c) calitate scazuta si pret ridicat d) calitate ridicata si pret ridicat. Strategia falsei economii presupune: a) calitate medie si pret scazut b) calitate ridicata si pret mediu c) calitate scazuta si pret mediu d) calitate ridicata si pret ridicat.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

Politica de distributie 82. Canalul a) b) c) de distributie reprezinta: totatlitatea informatiilor ce insotesc produsul pe traseul dintre producator si consumator; miscarea fizica a marfurilor intre agentii pietei combinatie de utilitati si functiuni prin care se asigura realizarea actelor de vanzarecumparare. d) Logistica industriala si comerciala a marfurilor

83.

Latimea canalului de distributie se refera la: a) numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de la producator la consumator br) numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecareii faze a rutei de distributie c) distanta dintre unitatile distribuitoare la nivelul aceleiasi verigi d) masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum. Cuprinderea de catre o firma in cardul unei secvente sau verigi a distrivutiei, a unui numar mai mare de unitati, ajungand in unele cazuri, pana la monopolizarea verigii respective intr-o anumita tara, zona, etc, reprezinta: a) integrare verticala b) integrare laterala c) integrare orizontala d) integrare complexa In cazul strategiei de distributie, in functie de pozitia intreprinderii fata de amploarea distributiei, se disting urmatoarele alternative strategice: a) distributie directa, distributie prin canale scurte, distributie prin canale lungi b) distributie directa, distributie indirecta, distributie mixta c) distributie extensiva, distributie concentrata, distributie exclusiva d) distributie extensiva, distributie selectiva, distributie exclusiva. Atributiile intermediarilor referitoare la cumpararea de produse, vanzarea produselor si asumarea de riscuri, fac parte din categoria: a) functiilor de natura logistica b) functiilor de facilitare c) functiilor tranzactionale d) functiilor strategice. Doua dintre dimensiunile canalelor de distributie sunt: a) lungimea si profunzimea b) latimea si profunzimea c) adancimea si latimea d) nici una din variantele de mai sus. Care dintre urmatoarele tipuri de canale de distributie este specific deopotriva bunurilor industriale si de consum, dar in masuri diferite? a) canalul producator-consumator b) canalul producator-intermediar-consumator c) canalul producator-intermediar-intermediar-consumator d) toate cele de mai sus. Nu reprezinta o functie a canalului de distributie: a) promovarea b) finantarea c) asumarea unor riscuri d) lansarea unor produse Functia de comunicare a informatiilor de piata partenerilor din canalul de marketing este o componenta a: a) functiei de finantare b) functiei de facilitare c) functiei de natura logistica d) functiei tranzactionale.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

Politica promotionala 91. Strategia promotionala nediferentiata presupune: a) adaptarea actiunilor potrivit caracteristicilor fiecarui segment de piata b) indreptarea eforturilor promotionale catre un singur segment de piata c) indreptarea eforturilor promotionale catre intreaga piata d) utilizarea tuturor mijloacelor promotionale Strategia promotionala ofensiva are in vedere: a) utilizarea tuturor mijloacelor promotionale, precum si un buget considerabil

92.

b) c) d) 93.

apararea pozitiei pe piata promovarea exclusiva a produsului promovarea imaginii firmei.

Publicitatea care are rolul de a intari efectul unor actiuni promotionale anterioare este o publicitate: a) de informare b) comparativa c) de reamintire d) de conditionare. In functie de rolul activitatii promotionale, firma poate opta pentru o strategie promotionala: a) cu surse proprii sau cu surse externe b) permanenta sau intermitenta c) concentrata sau diferentiata d) ofensiva sau defensiva In functie de structura pietei, firma poate opta pentru o strategie promotionala: a) cu surse proprii sau cu surse externe b) permanenta sau intermitenta c) concentrata sau diferentiata d) ofensiva sau defensiva Eficienta participarii intreprinderii la manifestari expozitionale nu este conditionata de modul de desfasurare a: a) activitatii de merchandising b) programului de functionare c) analizei activitatii desfasurate d) actiunii de relatii publice

94.

95.

96.

97.

Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: a) cu cat este mai mare monopolul emitatorului asupra receptorului, cu atat mai mare va fi efectul produs de emitator asupra receptorului. b) Efectele comunicarii sunt maxime atunci cand mesajul transmis se potriveste cu parerile si convingerile receptorului c) Comunicarea poate determina cele mai eficiente schimbari de atitudine in cazul in care se refera la chestiuni cu care receptorul este familiarizat dar pe care le considera neimportante sau nu-l afecteaza in plan emotional. d) Contextul social, grupul de apartenenta sau grupul de referinta vor media comunicarea si vor influenta acceptarea sau respingerea mesajului de catre receptor. Publicitatea de natura emotionala are drept criteriu de delimitare: a) efectul scontat b) obiectul publicitatii c) natura pietei d) tipul mesajului difuzat Nu reprezinta o functie a activitatii promotionale: a) asigurarea unei comunicari permanente intre consumatori b) informarea publicului in legatura cu activitatea unei firme c) convingerea si determinarea actului de cumparare d) asigurarea unei permanente comunicare intre producatori si comercianti.

98.

99.

100. Costul redus al informarii publicului, operativitatea transmiterii mesajelor si flexibilitatea mesajelor transmise sunt caracteristici ale: a) radioului b) televiziunii c) presei d) cinematografului.