Studii, articole

psihologului militar
e ani buni, Rom#nia desf`[oar` for]e militare \n diverse zone de pe glob, potrivit angajamentelor asumate fa]` de parteneri [i alian]e [i \n conformitate cu doctrina na]ional` de ap`rare. |nc` de la \nceput, s-a luat decizia ca aceste subunit`]i s` aib` \n compunere un psiholog militar \ns`rcinat cu asigurarea psihologic` a personalului at#t pe perioada preg`tirii misiunii, c#t [i pe timpul derul`rii propriu-zise a acesteia. Prin urmare, este interesant de aflat care sunt rosturile [i specificit`]ile activit`]ii desf`[urate de psihologul militar \ntr-un teatru de opera]ii, [i nu numai.
sihologia militar` este acea ramur` a psihologiei distinct`, prin obiect, de oricare alta. Dup` Paul Popescu Neveanu (1978), psihologia militar` \n sens extensiv, psihologia militar`, presupune transpunerea [i reelaborarea specific` \n cadrul vie]ii [i activit`]ii militare a \ntregului sistem de psihologii cu toate ramurile sale; respectiv, se refer` la studiul specific al stilului activit`]ii militare [i la personalitatea militarului, la problemele luptei armate, instruc]iei [i organiz`rii militare.

Despre servitu]ile

Locotenent MARIUS NI}ULESCU

|n]elegerea condi]iei lupt`torului pe c#mpul de lupt` presupune demers fenomenologic [i referin]` autointrospectiv`. |n acest sens, trebuie f`cut` o distinc]ie clar` \ntre condi]ia de psiholog implicat \n sistemul militar respectiv psihologul de laborator [i psihologul militar. Orice persoan` calificat` [i autorizat` ca psiholog poate s` \[i desf`[oare activitatea \n postura de psiholog de laborator. Nu acela[i lucru este valabil pentru un psiholog pus \n situa]ia de a ocupa o pozi]ie de psiholog militar. Se consider` c` nu poate fi psiholog militar cineva care nu a acumulat o experien]` militar` suficient de bogat` diferen]iat` pe arme [i specialit`]i militare, ce aduc \n ecua]ia demersurilor profesionale ale psihologilor specificit`]ile lor [i care nu a cunoscut, pe viu, statutul de combatant. Ne\ndeplinirea acestor condi]ii poate determina \n]elegerea gre[it` a fenomenelor psihologice studiate, interpretarea eronat` a datelor de investiga]ie, conceperea de instrumente de lucru inadecvate [i formul`ri de ipoteze de cercetare [tiin]ific` insuficent de pertinente. Desigur c` aceste consecin]e nu sunt universal valabile [i nu este obligatoriu ca lucrurile s` se petreac` astfel \n cazul oric`rui psiholog, dar

Unul dintre elementele care asigur` specificitate psihologiei militare este faptul c` cercetarea [tiin]ific` \n domeniu presupune observa]ia participativ`, f`r` de care obiectul de studiu nu poate fi cunoscut [i \n]eles \n profunzime. Observa]ia participativ` prive[te \n primul r#nd confruntarea de pe c#mpul de lupt`, ale c`rui condi]ii nu pot fi modelate \n laborator sau poligon, ci doar monitorizate de la distan]`, prin mijloacele tehnice mai mult sau mai pu]in sofisticate. Se pot face presupuneri [i teoretiz`ri despre felul \n care se produc diverse fenomene psihologice, dar ele nu pot fi cercetate cu acurate]e dec#t acolo unde se produc, \n zona de desf`[urare a conflictului.

Foto:

PETRIC~

MIHALACHE

14

Nr. 10-11 Nr. 10-11

2005

SPIRIT MILITAR MODERN

Studii, articole
practica a dovedit, suficient de clar \n special cea din armatele care au o tradi]ie a psihologului militar , c` pentru a avea eficien]` [i a ob]ine rezultate superioare \ntr-o asemenea profesie, psihologii ar trebui s` \ndeplineasc` cerin]ele amintite. |ntr-o unitate operativ`, \n situa]ia \n care aceasta intr` \n regim de r`zboi, psihologul militar, fie el [i salariat civil, trebuie s` accepte f`r` re]ineri condi]ia juridic` de a fi mobilizat cu statut de ofi]er [i trimiterea sa, spre exemplu, \ntr-un teatru de opera]ii al`turi de unitatea la care a fost repartizat. |n afara unei asemenea abord`ri, func]ia de psiholog nu ar avea o suficient` acoperire. . Este lesne de \n]eles c` nu oricine are aptitudinile [i disponibilitatea necesare pentru a practica profesia de psiholog militar, care presupune numeroase exigen]e, servitu]i [i riscuri. De regul`, \ntr-o unitate militar` se afl` un singur psiholog militar la fel cum exist`, de pild`, un singur medic-[ef care ar trebui s` aib` autoritatea formal` necesar` pentru a lua decizii militare specifice [i s` se subordoneze direct comenzii unit`]ii. |n domeniul s`u, psihologul militar este cel care d` avize psihologice [i joac` rolul de consilier al comandantului pe probleme specifice. Nu este recomandat ca \ntr-o unitate militar` operativ` pozi]ia unic` de psiholog s` fie ocupat` de un stagiar. Aceast` func]ie trebuie \ncadrat` cu o persoan` care a atins un anumit nivel de competen]` [i autoritate profesional` un psiholog principal, spre exemplu ob]inut ca urmare a experien]ei acumulate, examenelor sus]inute, studiilor masterale [i doctorale \ncheiate cu diplom`. Un caz special \l reprezint` psihologii \ncadra]i \n structura unit`]ilor militare care desf`[oar` opera]ii de men]inere a p`cii sau asisten]` umanitar` \n diverse zone de pe glob. Psihologul militar aflat \ntr-o asemenea situa]ie trebuie s` fac` dovada competen]ei sale \ntr-o diversitate de situa]ii, multe dintre ele pu]in specifice activit`]ii desf`[urate \n mod normal, pe timp de pace. El trebuie s` aib` cuno[tin]ele [i deprinderile necesare: rezolv`rii diverselor problemele psihologice ale lupt`torilor [i grupului militar; evalu`rii competente, sub aspect psihologic, a misiunilor [i capacit`]ii psihice a grupului [i indivizilor preg`ti]i pentru a pleca \n misiune; prognoz`rii posibilelor pierderi sau e[ecuri datorate st`rii precare psihofizice a personalului, ap`rut` ca urmare a condi]iilor dificile de desf`[urare a activit`]ii \n teatrul de opera]ii; gestion`rii inevitabilului stres de lupt`; recuper`rii
Foto: EUGEN MIHAI

psihologice a militarilor \n urma apari]iei psihotraumelor; detect`rii [i contracar`rii efectelor ac]iunilor psihologice ale inamicului; evalu`rii calit`]ii surselor de informa]ii [i a veridicit`]ii informa]iilor. Psihologul militar trebuie s` fie \n m`sur` s` evalueze obiectiv, \n orice moment, starea psihic` a personalului [i grupului, s` prognozeze evolu]ia st`rii psihice a militarilor [i eventualele crize care pot ap`rea \n func]ie de sarcina ce urmeaz` a fi \ndeplinit`, s` raporteze prompt comandantului eventualele probleme de natur` psihologic` descoperite [i s` indice m`suri optime de conservare sau recuperare a capacit`]ilor psihice, precum [i de dep`[ire a crizelor de natur` psihologic` ap`rute. Psihologul militar tebuie s` joace un rol activ, direct, de solu]ionare a problemelor psihice ap`rute inclusiv prin folosirea experien]ei de

psihoterapeut. El trebuie s` aib` capacitatea de influen]are curent` [i oportun`, prin prezen]a [i demersurile pe care le \ntreprinde, a moralului \ntregului personal, \n mod deosebit atunci c#nd apar situa]ii de criz`. Psihologul militar este cel care trebuie s` ac]ioneze eficient pentru dep`[irea de c`tre militari a psihotraumelor de lupt` [i pentru prevenirea contagiunilor psihoentropice. Pentru a \ndeplini toate aceste sarcini, psihologul are nevoie de experien]` psihologic` bogat`, prestigiu, charism`, st`p#nire de sine, for]` psihic`, rezisten]` fizic`, curaj, devotament, prestan]`, capacitate de sacrificiu, toate afirmate, confirmate, verificate [i recunoscute. Trebuie s` aib` toate calit`]ile cerute unui lupt`tor, [i mai mult de at#t.
2005

Psihologul militar este un element constitutiv al unit`]ii militare. El nu poate fi o anex` supraad`ugat` conjunctural [i circumstan]ial, pentru c` rolul s`u este unul dintre cele mai \nsemnate, dup` cum se poate constata [i din importan]a multiplelor sarcini specifice prezentate anterior. Cele mai multe dintre calit`]ile [i abilit`]ile de care psihologul militar are nevoie sunt influen]ate de traiul \n comun, de experien]a cotidian` comun` acumulat` \n r#ndul militarilor. El nu poate fi adus, indiferent de mijlocul [i scuza prin care se face acest lucru, [i implementat \n statul de organizare, peste noapte. Cunoa[terea insuficient` a mediului \n care \[i va desf`[ura activitatea, a subiec]ilor cu care va lucra \n condi]ii normale, dar [i de efort [i stres prelungit va genera disfunc]ionalit`]i [i sincope nu doar \n actul decizional, ci [i \n cel de execu]ie. Nu trebuie sc`pat din vedere faptul c` prezen]a psihologului militar \ntr-un teatru de opera]ii este necesar` [i justificat` [i de \ntreaga sa activitate curent` desf`[urat` \n etapele anterioare misiunii. Rolul s`u nu trebuie s` fie foarte diferit \n cazul desf`[ur`rii activit`]ii \ntr-un teatru de opera]ii fa]` de situa]ia \n care activeaz` \ntr-o unitate militar` din ]ar`. Acest rol cre[te \n importan]` [i este mai bine eviden]iat \n situa]ii speciale cum sunt, spre exemplu, misiunile de men]inere a p`cii sau asisten]` umanitar` desf`[urate \n zone fierbin]i ale globului. Pentru stadiul \n care ne afl`m [i av#nd \n vedere experien]a \n curs de consolidare a militarilor no[tri de a desf`[ura ac]iuni de lupt` [i misiuni de men]inere a p`cii reale, este fundamental ca psihologii militari integra]i unit`]ilor militare dislocate \n teatrele de opera]ii s` fie capabili s` acumuleze informa]ii utile de natur` psihosociologic`, psihofiziologice [i clinic`, s` le structureze riguros [i s` le pun` \n circula]ie pentru a fi folosite de to]i cei care au sau vor avea nevoie de ele, indiferent dac` sunt psihologi, comandan]i sau subordona]i.

BIBLIOGRAFIE
Ar`d`voaicei, Gheorghe, Managementul organiza]iei militare, [tiin]`, teorie, art`, practic`, metode, experien]`, Bucure[ti, Editura Silvi, 1998. Atanasiu, Constantin, Incursiuni \n psihologia luptei, Bucure[ti, Editura Militar`, 1979. Dragoman, Ion, Opera]iile de men]inere a p`cii, Bucure[ti, Editura AISM, 1996. Mangelsdorff, A..D., Handbook of Military Psychology, 1991.

SPIRIT MILITAR MODERN

Nr. 10-11

15