P. 1
Mesajele Ascunse Din Apa

Mesajele Ascunse Din Apa

|Views: 2,639|Likes:
Published by Simona Merlusca

More info:

Published by: Simona Merlusca on Mar 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/06/2014

pdf

text

original

| 61

"
#*'-t;,,1., _ ,';".i
r-I r..'.l
8ll ! 8i e t :j ..- =! ,

A,;.-,@@'
'*"@
G'l )

' 1 . _ , ,, t. i i ; , t', SauCifl'lc(:tljtt-l1ui clr-','t.ilrrri,a,a..r,iJ. L;t)ri:l:'rl-LLl , ilflll,Cr.;cit ve i'ini.e loge l;l;rt u:r.l1r "1r:.1 a!:ia. ,,:r''1'1j r.11 , . ut-r :,iljr,Lfit ulil,tl,Dulnllr:,ieu. ar.r'plilree 1rir,:l-tir,., l'r4i s5 I i. aees'r su.biecI iri tur:tp ee privcrs'l.ii;, -f ii,gr'ii -,i 1.1 r:::;ci:trrel"i ace;r-:sti. in c;Lrte. Ceea ce gtii eu.inirn;rta ei sr nr,.laiic, i:,.,r'" esie iiluastri face si se poaEl Ccea ce :,r i"-ua-glr:*rn l:, ir'r, l'.rriteallo;rstr5. A,:e,"kl estr dcar unul difi n;it!-iitn,-tl ie arl inv6{at rCe a:.r,5. la ilecare d;ntre rrci are puferee magici de a scl.l_. arr', lo,,rst inzesir;iil de edtre Lluinnezei,i elr trlu:r"'r:lrl,:iin- ia-ila;<i1",-l:i;:ri iiceastdputc--;:e" dc vom nLrt.a t'il:.,i1. s:rrlr,uii'li Ar:tiur]eadc a rosti cuvinte arci frc-a.ti.. r. , i.:r:eiritr.1i-iii o eiiprcsica sulfietului. lr.rtr., ,.,gliri.:,'l...flclei ecngtiinta ;i :tuiletu,i.,,-.:' nrj
g"t'lgIr.rtl,'d,ul':ilIff,b1,''e,sl t.:.r-lia,inL:lt'l,r: Jtlr,t;rr,t rci'talio;11'i.il-i,' ,,'girrJrli(i,t;t'.r',r,'1,:-':lt:atu'irrt;6rfti,lr.tipilie il*i.'j:lmentale irl .':.',,tLi-, c.c -.:acutc. Sl;lii: -:;l-rr'irL,'rririr.:-i i.l clil ln;li fi'Llxl-ioi Se rlll'i..r:,tL.:il.i:,i-'e {.
.tl

I

l:'!

--J
'
\----

{r i+l
€-

f,\ T--l '-'-J?

i il

g
{.i Fi r rtl tr\

('r

l'l'rI
(lr
\t\t

(al
=/

?\ \-' \.J

rli rr *^J^
-

-*
ren
nl q!

uiu

I

."d
q.ji

?

p
iijl t\) ..i.1::L.':::';'.'!'|'!:1l;':;-r..JlillsgJljllir'||ij);..|-.''ntiiii.1-]'Ll-..|'

x
:*
i

r"r:tril.i.lleirticnr;,{iLciiL;ri tapl .r.::ui hli;|,tal' '',.i:rie 6e.:ri'rl,,.tsit".tl c:i i'e,rL i.rt- ii,..,ri;t:l irrir Si.tit'ri.i,itie; a,pa ;ti.e ,lr.i.,:t,.,r l'r.rqar:iuiliil':. leil:inrrertteie sl illl-t.i;ier;. trrt F')ri aeL-ceiiAl":iet :, salLt--. clr- r,r.ltr:l:t ii i:arrl;ll"u:r,:,tii''l".alle te;{ii.i-lte sr-l:;tlrle}.e rli-rneirii: !it-tiil,itennrci.ll'-ji-rri' r,l1 11il.'-1 ,1,,'liii..l^il-u1l are trE.ill'1.,lntri;t:llI oarnenli ;ti ilriliirriti r-'r e []:ni-|,i,r 'tt,'-'.ilr :r;:;a lrr.re;s.ljl-;i ir:.] ;-r[tOrulul cl{]ie un-}tLlli si;riii,lr L al .-,eiiil;-rlr.li searu.gio'baXli9i al picii monctriak: l-,rvig.r.,r-rrii Xa.
'. l ,:

-r-'l
F(

rLl

r1
f'l-

,il
l

Puterea rugitciunii

1YlzL3z!-''(''lL Er.r-roLC
:..rt"i

,i

cirlii Cuvinte de apreciere adr,rse ,,Mesajele ascunse din ap;a"'
,,Mesajele asctlnse clin apa este o carte exceplionala. Plin fotogrefiile sale geniale 9i calitille sale deosebite cle om cle gtiinqa, plofesolul Masat'uEmoto a creat cll aceastdcarte o adevilati comoat'i misticl. Contlibr.rliile lui in celcetarea con$tiinlei spilituale sunt cele ale unui maestrLl." opcrelor LegtintinteSpirituttle AntrtotDix F Carolinc M. Myss,ilLrtoal'ea Fr Spiritultti ,,Ca si in cazul lui Galileo, Newton gi Einstein, vedelile clale ale p|ofesofr.rl Emoto ne ejuta sa pfivin-r Univet'sul 9i pe noi ingine clintr'-un unghi notr. $tiinla gi spilitr.ralitatease Llnesc, ploducind r-rn salt spectaculos, plofr.rnd gi de necontestat in modul in c:lre ne percepem lumea si in modalititile de a ne asigur:r sinitatea si de a cfea pacea." Well Today reclzrctot revistci Nttrur'iLlly al F Mar-cr,rs LzLttx,

Folosind tehnici fotonrafice de mare vitezd. profesorul Masaru Emoto a constatat cd cristalele ce se formeazd in apa inghelati se transformd atunci cdnd cdtre ele sunt indreptate gdnduri specifice, concentrate.A descoperit apa din izvoarelelimpezi gi cea cd expusd cuvintelor de iubire prezintd,modele de cristalestrdlucitoare. frumoase,complexe pi viu colorate,in forma fulgilor de zdpadd.ln schimb, apa poluat6, cea toxicd din zonele industriale, cea din zonele intens populate, cea st[tutd din conductele de ap5 gi din amontelebarajelor de refinere sau cea expusd gdndurilor negative formeazd modele nedesivirgite, asimekice, in culori lipsite de strdlucire. Implicaliile acestor cercetiri nasco noui congtiinld a modului in care putem avea o influen1d pozitivd asupra Pim6ntului qi a propriei noastresdn6tdf i. *H4W..@.,.

,,LncLat'eaplofcsonrlui Ernoto dcspl'e api ilustreazi in chip minunat forla vindecatoare a ir"rbirii gi recunogtinlei. Aceste conlponcnte cIe btzi ale glatitudinii ne splijina bttnristarea fizici, mentalir,

sufleteascir si spirituall

Mesajele ,)-cllnse din apzi este o contlibtl{ie

valoloasi in cLeat'eauntti viitor pozitiv pentt'u lttnlea aceestx."
) Noclte C. Nelson, tleclic, co-atttoale a citr'1ti Putelctt Rectt,tr().stitrel

ASCUNSE MESAJELE DIN A p A
-Lrr /\

r

;r--Y

lj$ ot.r\.R. L a u r aC o r i n a ( t r ..sAGE5^ WATER".nozei.\^). Ll.Calea cd../fax: 0268 3t33>5 e-ntail: gr. Ronranian translation is basecion the Englisl'redition by the title : -THE IIIDDEN Ml'. 2 75 .@tiposer. Tokl'o.s "MIZL| VA KOTAE WO SHITTEIRI.cl.L.. insuflegirea armoniei divine ADEVAR ot. tlillsboro.. / t r t t x : 0 2 6 8 . 11..ro Misiunea Ecliturii ADEVAR.. I)arfene.ublishing.S. ) II.divin. str'. Original Japancse eclirion publishecl bl.!'. thror-rgh InterRights. 7 4 8 .lv. u. T e l e f o n .u:rniuntranslation rights allangecl n'ith Sunmar. C. Inc.tre lumind gi iubire" :t. Toate clrepturile asupl? prezentei erlitii in"limbe ronran. 9 7 2 O E-ntai I : ttclev atclivin@gntail. 76. IN Olegon.rt* ffi Bragov.:Crit:ilin I):rr. Japan.ro yahoo I Grotrlt: adevardivin Copy'r'iglrr O 200i Erdirtr-:rADEVk $j$ nrVrN. 8 7 7. 10. Ror. sc.C. . Copylight @ 2001 by Mas:trlr El]r()to. ltp. itilin (ecl.blishecl by Bc'yonclw./ Masrru Errloto .p. r c l .r Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom2niei MASARU EMOTO Mesajele ascunse din api . Tokyo.ww.Aieea Mir.r" bv Masar.r'ds publisl-ring.f'ene.k l. Ectitun ADEVAR €j3 otut* .v. 9 8 3 s a u Q 7 7 . O.: LauraColina Miron .u l)e sitc-r-tl editurii g2-lsitiSi alte clirti pentm slrflet: www.". Brasov: Acler':-rr Dirin. t& Otr. et. 12 M < > l 'It:i 0 72 2 .iclsok. E(IibI: CAIAIJrL PARFENE Traclut:ere Laur-a-Corina MIRON : Teltrutecluctztre pi copertti: Fllenx DAVID Oliginally ptrblished a.) C 54fl 'I'ipelul ASCIJNSE MESAJELE DIN APA Masarut Emoto Traducere: Laura-Corina MIRON execr.Inc. 3 2 4 .A.. bl.u Emoto. ISIIN 0.Inc. e(1. c<xl 500377. 2006 ISBN (10) 973-87591-3 .con. Gridsolo print Company S.rtar cle S.beyonclwor.cor.rt*.p.i apartin in exclusivitate Ectitu i ADEVAR ri *jF otrrt*. 97s-9a3-87i953-1 6 L M i r o n . Sunmarrkptrblishing. tel. 2.. 2006 . tracl. Inc.ru.

xg o\ : : n ! ! . c] \ . : \ +' \) ! - -. (\ \ "(n \ o :r F.|':) 6 :'1 ^fF Ri' 5 '|1x.

CUPRINS Introducere 11 Prolog 15 CAPITOLUT 1NTAT ce este alcituit Universul ? CAPITOLUL AL DOILEA Poarta citre o altd h-rme 81 CAPITOLUL AL TREILEA Din con$tiinfd se na.te totul 95 CAPITOLUL AL PATRULEA Lumea se va schin'rbaintr-o singuri clipd 1 1 1 CAPITOLULAL CINCILEA Un sur1s ce imbriligeazd lumea 161 Epilog 179 Despre autor 183 .

. dar mar ales atunci cdnd am inceput sd studiez cristalele. apa natvrald prezintd o multitucline de cristale superbe. ca .recunogtinfd"sau . Spre deosebire de apa de la robinet. Cu ani inainte sd conduc cercetareaprivind mdsttrarea fluctualiilor de undi din apd.$i trebuie . fdrd intenlia de a lVave Fluctuation Publishing4 I in versiunea enp:.prostule!". la o edituri micd pe care am numit-o Hado Kyoikusha (Editura Fluctualiei de trndil).Mesajeleapei".INTRODUCERE Au trecut mai bine de zece ani de cdnd am inceout si fotografiez cristalele de gheaqd.rlatd. in Iunie 7999 am publicat o colecqie de fotografii intr-o carte intitr. chiar mai multe c2nd aceasta este agezati in ambianla unei mttzici minttnate.si ne tfein viala..Lezd: . am descoperit cd apa se exprimi intr-o vastd variet^te de modtrri. Mi-am dat seama cd aceste fotografii ale cristalelor sunt pline de multd inqelepciune destinati noud. De asemenea.. Deqi am publicat-o eu insunti. Aceste cristale sunt pline de lecgii despre cum ar trebui . sunt generate transformiri fascinante in cristale clnd apei ii sunt adresate prin expunere diferite cuvinte.

rne.$i poate prea bine si fie un semn al tinptrrilor cir aga este. trebuie sd-i spun mullumesc 9i s'i-i adresez omagii apei din Univers' Mltltttnesc.. mi-a sptts c'i exact asupra cirora clorea sd-mi inclrept acestea erau h. clacl atit cle nir"rlli oumeni sunt receptivi la aceste mesaje.rsta m-a cil'iuzit czitre viitoarele slrccese.scene" de pe care pot sd-qivorbesc despre teoriile legate de api ce le-am stLrdiatmai bine de un deceniu Ei. INTRODI. pteqedinte al Kokoro Inc. Aceastd catte mi-a oferit o . de asentenea.tct"ttrile atentia.rlqumesc Ltri Dnmnezeu pentm cir tni-a cliruit $ansa cle a avee aceurstlmisir. De asemenea.z.l semnificalia clrvlntlrlui s2lLrconceptuh-ri cle Duntnezett Subiectr-rl principal zrl 'lcestei cirqi este apa. astfel incdt mul! oameni clin intreaga lurne pot citi despre relaqianoastrt cLl apa' Nu trebuie si r-ritsd le ofer recunoqtinla mea tllturol' cititorilor acestei ci4i. Apa ceva nu se intirlpla aproapc nicioclati in inclustria eclitorial:i.i pentru o eclitiein limba englezi. clirectorul Eclitr-triiStlnmark.. redactor 9ef la Sunmark. Clnd am fost rugat prima oat'r si scritr aceastitcatte pentrll Eclitura Sunrrark clin -faponia. Mi s-a umplr-rtsr. manifest pe deplin un sentirnent de multumire.]CERE meu nenllmirate lucruri mintlnate clespre existauinlSuntrr-rl care cloream si scritt 5i.rfletul1te jumlitate cu uimire cd aceasta s-a petrecllt sub ocl'rii mei $i pe jumitate cll recllnogtinti pentru tofi acei oameni rnulli care gi-au fircut timp si le por. fostul director al Nichirei Ice Inc. $i cu cit vei intelegc mei ntrlt xpx.rbiect timp ce privegti la fotografiile in cristalelor ce Ie vei clescolteli in aceastircurte. fi vinclutzr in liltritliile nrzlf vc)rbele rostite clespre ea all i. despre cercetirile mele bazate pe observal'ea compoftamentului Lrman gi despre propriile mele gindttri clt privire la Univers. transfcrrmat-o intr-r-rn bestseller. A trimis chiar qi un subaltern. sI-nti lscttlte t'onferinqelein Elvetia. datorez mullumiri lui Tetsuya Taguchi.am inceput si primesc cereri clin Elvetia Oi clin alte Eiri cle peste tot clin lume pentrtr a snstine conferinte. ii mr.INTRODIICERT. de asemenea. arr $tillt intecliat cit 12 . Mi-ar pldcea si mecliteziasuprasimlirilor tale legate cle acest sr. Ace'. nu s-ar fi putut petrece la un molrent m:ri potrivit in istorie ca acesta. pe Ryrya Saitou. se-ti povestesc clespre experienqele mele. ?nsoqitecle to:rte nesajele ce le poartir pentnl omenire. Naoki Uchiki. m-tun oclrpat cle tlacllrcerea tlltul'o1' explicaflilor in japonez. Mulltmesc editurii Beyond Words pentrtl publicarea acestei cirqi in limba englez'a. Publicarea fotografiilor 2lcestor cristale. Acum cind carlea este scrise.tientizea.. care mi-a furnizat o mare parte clin apa pe care an folosit-o lt tealizarca cristalelor prezentate in aceasti cat'te. 13 Pentm a implrtipi informatiile din carte cit mai multor oameni. Doresc sI folosescaceastdocazie pentru a-mi exprima recunogtinla catre: Shinji Tanigawa. in cele clin urm'i. cu 3tat iti va fi nai greu sI negi existen{a unui Dumnezeu. Tatsuya Saito gi. spunindu-i acestealui Nobutaka Ueki. $i..'esterscasi altora clespre cal te. inleleg ci unii oameni nu con. oamenilor pe care i-am interyievat pentrll aceasti cafte.

Majoritatea oamenilor nu pot spune cd. ne face sd ne descoperim istovigi . Bine?nqelescd definilia ta despre fericire va depinde de cine egti. Simplul fapt de a ne urma cursul vielii.PROLOG De indatd ce incepi sd citegti aceastd. viaga lor este tot ceea ce au sperat sd fie. fericili ? imi pare cd. aq vrea si te intrebi dacd egti fericit(e). pur gi simplu. Ziarele gi televiziunea ne bombardeazd cu informatii. atunci poli spune cd in aceastA clipd egti fericit(d) ? Cred ci pot afirma cu destuli sigurangdcd nu mulli oameni vor putea rispunde cu un da convingdtor. dar simgi o senzatie de pace sufleteasci. Mai precis. caracteristici materiei dezorganizate care a existat inaintea crealiei Universului. Haosul descrie o stare de confuzie. putem nunri asfel fericirea.? Ce se petrece in lume de impiedicd atdt de mulgi oameni si fie. un sentiment de siguranle cu privire la viitorul tdu gi un sentiment de speranqd. iar la locul de muncd ne 15 .cdnd te trezegti dimineala ? Dacd. trdim intr-o epoci a haosului. aQ yrea si te rog sd-!i evaluezi viaga.i obosili. Ce ne provoaci atdta suferingd.catte.

iar problemele din lume par si se adA"nceascine?ncetat. Cind ne na$tem. orice soluqie propuse este cll siguranqi predestinati e$ecului. corptrl unan este alcdtuit din 70 de procente de apa. ne putem intreba. ajung la noi in doar cdteva secunde din cealalti parte a globului. Sursele probiemelor noastre par nllnlel'oase . Existi oare o solulie unicd ce poate fi de folos tuturor oamenilor de pe glob. iar cdnd devenim adulli suntem sub 70 de procente. 16 17 . probabil vom fi aproximativ 50 de procente apd. ca fettrqi. cal'e este caLrzaacestui intreg haos ? Ce se afld la sursa tutllror acestora? Orice ar fi. face ca qi modul in care glndim sd fie diferit. Agadar. Suntem deja cuftrndati pdnd. PROLOG Probabil cd acesta este un fenomen inevitabil.i coplegitoare. Este foarte probabil ca acesta sd fie un fapt al vielii indiferent de locul din iume in care mergeflt. toate qtirile rele despre oameni aflati in suferinti.PROLOG confruntim cu probleme gi nein!elegeri. ceea ce voi spune in continuare se aplici tuturor. $i astfel ne-am intors de unde am pornit. arn realizat cd aceastd legdturd cll apa se aplica tutllror oamenilor. despre asuprili gi asupritori. $i ca sd fie totul gi nai rdu. despre oameni care devin mai bogali sau mai sdraci. ca niciodatd. este rdspunzator de toatd aceasti suferinti ? Lumea devine tot mai nepasdtoare gi mai dezbinatd. faptul cd trdim in locuri diferite 9i dupi regulile diferitelor culori ale pielii. pe tot parcursul vielii existdnt ntai ales ca fiind apd. poatd. care sd. Cu alte cuvinte. oamenii sunt apd.am inceput se ved lucrurile intr-un mod complet diferit. acest CCVA indepdrteazi lumea de armonie gi o indreapti spfe dezacord. Cine. iar pdm2ntul se transformd intr-un ioc in care supravietuirea este si mai dificili.la gdt in haos. Dacd murim de bdtrinele. Cu totii cdutim un raspuns . C2nd am rcalizat acest lucru gi am inceput sd privesc lumea din aceastdperspectivd. Lucrul pe care-l avem clt tolii ?n comun este acela cd suntem in cdutarea unei cii de iegire. atdta vrene cat oamenii sunt oameni. celor mai nulli oameni le este foarte greu sd accepte lucruri care se deosebesc de cele din jurul lor. oameni cirora suferinla le face pldcere. iar acestaeste: in medie. am gdsit t'dspunsul. Agadar. Privind dintr-o perspecdve fizicd. convinge pe oricine gi care este atdt de simpld incdt fiecare si o poatd' ingelege ? De fapt.gi este un rispuns atat de simplu si eficient inclt ne-a scdpat pdni acum. in plus. rdzboaiereligioase gi toate celelalte categorii de probleme imaginabile. prejudecifi etnice.Se pare cd. Degi cu tolii apa4inern aceleiagispecii. Aceasti planet'i nicuqd a noastri este stiplniti cie conflicte economice. Ne incepem existenla ca fiind 99 de procente apd. Mai intdi. prejudicii aduse mediului inconjurito r. suntem 90 la sutd apd. din intreaga lume. neinlelegeri familiale. Rezultatul este un gir nesf1rqit de probleme gi suferinqe.

). vom inlelege mai bine corpul trnzrn. si ne aparam cLl ltmele inamictlltli". apa . Apzi trnui r1rt rimine puri pentnl ci se afli in migcare. ne vom apropia cle aflarea rispr-rnsr"tlui intr-ebareecleba. este mijlocul prin care hrana circlrli prin corp. daci o percoani suferi de ottivire cu ph-rmb. Clnd duci o viati ?mpliniti gi pllcr_rti.tatci starea mentali are Lln impact direct asllpra conclitiei fizice. Apa. Deci. lnainte cle a cleveni fiinte umane. 18 pl'orrovate de homeopatie. asupr:r apei. Hipocrat G60-370 i.sinrptonele pot fi atenuate pdn consttntll cle api ctt 19 . apa trebuie sd se afle in continu-i circulaqie. Miscarea. Ia gi annme: ce este o fiinqirtrmand ? Daca avem o intelegere clari. iar clncl viata i1i este plini de incrincenare gi tristeqe. De obicei. te simqi nrai bine pe plan fizic. nll ne ptttem nenline in via1d. Acest transport al energiei se aseamdni unui vagon de marfd ce se migcd prin tot corpul. Aceasti circulatie a apei ne permite sd clucem o viaqi activi. ai o senzatiecle fericire gi te indrepti citre sinitatea tr. schinbarea. Honeopatia a ap'irut in Germania in prima iumitate a secolului al nouisprezecelea. PROLOG ba chiar vonl clezlega misten:l motivului pentrtt care ne-zrm niscut si existim in forma aceasta. Clncl slngele nu mai cilculd. Hr. in cdteva cttvinte. Dar de ce ajunge slngele si stagneze? pr_rtem privi aceastastal'e ca o stagnare a emofiilor. am existat sub fomri cle api. conunitatea meclicala a inceput si priveascd a:padrept mijlocul de transport al energiei. clnd emotiile i1i circuli prin intregr-rlcorp. cle asemenea.zi. aceasta moare.insa originile sale ajung pdnd la pirintele meclicinei. n'icliit si murdar.ca incep si vid moclnl in care oamenii ar trebui si-gi triiascli viatur. De exenplu. Astizi nai mult ca in trecLtt. atunci . purtati de slnge gi fluiclele corpului.upului..corpul tiu o gtie. Cercetatorii moclerni aLr ard. corpul incepe si se strice. De aceea. prin creier. care a consemnat mttlte tratanente aseminitoat'e celor Daci luim ?n consiclerare faptr-rl ci. Daci trupul este ciin vagon se va murddri. aceqti pionieri ai medicinei ne-att invilat . Dacd pierdem 50 cle procente clin apa corpttlui.salr s2ngele . c_-ircula[ia ltcestea sLlnt principiile vieqii. atr-rnciviate poate fi in pericol..i n-rarfa cleci este esenlial ca epa si se pistreze nel'etl clll'ati. Apa serveste ca mijlocr-rl de transport al energiei prin toate pir!ile corprilui. Deci ce anume este apa ? Primul clumneavoastri rispuns ar pllte2l fi ci este o fo4i a vieqii.si platin ctt aceeaqi nronedzi.Crrm pot oamenii si aibi o viati fericiti gi sinitoasi ? Risprrnsul este si purifice apa care reprezinti aproape 70 cle procente din corpr-rl ior.clin trupr-trile celor-bolnavi stagneazi.PROLOG Cred. iar daci singele nu mai circtrli. Cind apa stagneazd. Homeopatia este unttl din doureniile ?n care este rectlnoscllti valoelea apel. prin opera lr-ri Samuel Hahnemann (1791-1843). folosincl-o chiar gi in tratat'eabolilor.

Am fost gi sunt ferm convins cd apapoate memofa $i pufta informaqii. putem splrne.M-am intrebat multd vreme dacd ar fi posibil sd se giseascd dovada frzica a capacitdlii apei de a memora infonnalii . la aceavreme. Homeopatia afirmd ci eficienqa cre$te cu mirirea gradultri de clih-rare.pentru a anrla informatiile uvL'vrv o'rtPLvrrrL despre sir-.existd oare o modalitate de a vedea acest ltlcru ctl ochiul fizic ? Dacl. reac\ia este. inlelegerea faptnlui cir apa are capacitatea de a copia infonnalii mi-a schimbat 20 . doctor. substan(a nu mai existd in apd. in 1988. funcqia de copiere a infbrmaqiilor. pe atat ffebuie sd fie L'tLL-tclrLrrc rrc 5a nrariti proporlia cliluirii. viaqa. insi catacteristicile substanlei se pistreaza in apd.ptome oln otfava. laolalta cu comentariul ci acesterezultate sunt indoielnice Ei nu sunt dovedite practic. am dus_o cu mine inapoi in Japonia Ei de atunci folosesc funcqie a apei. ai inima deschisd la nou. trecincl prin corpurile noastl"e gi rdsplndinclu-se in lume. pe cdt cie concentrata este otrava in corp. cle asemenea. Daci am fi in stare sd clescifrim aceste infomraqii cuprinse in memoria apei. rpoteza expusi a fost ?ngropatd 9i uitati de atunci' De fiecare data cdnd apare cineva cu cercedri $i experimente care bulverseazd comunitatea oanrenilor de gtiinli.o cantitatecuprirsi intre o parte cle sr. Sd intelegi apa inseamn?i sa intelegi Cosmosnl.insd aceastdsugestie a intilnit respingerea categoricd a comunitdlii medicale.iinici nu se gXndeau sd ia in considerare posibilitatea ca apa in sine sd arba capacitdritdmdcluitoare.(Lrn trilion) apa gi o parte la 10. nrintrnile nattuii gi insisi viata.cd apa clinocean are nemoria fdpturilor ca1-etriiesc in ocean. in sfdrqit. Totugi.PROLOG PROLOG o cantitateinfimn de plumb in ga . Apa circuld in jurul globului. Alta modalitate de a exprima aceasti idee este urnritoarea: in loc sa folosim efecnl substanlei pentfl-l a inlitrra sinrptomere. Concluzia logicd este ci.publicate. alcdtuincl neclicamentr-rl inpotriva otravirii cu plumb. Dupd ce am fdcut aceastd descoperire in America.lb$anqa 10r. am citi o poveste cle proporlii epice. aceastd pentrll a-i ajuta pe oameni si-qi redobindeascd sdndtatea. acestea au fost. omul de qtiinli francezJacques Benveniste a condus un experiment pentru a testa principiile de bazd" ale homeopatiei' A diluat un medicament cu api pdna la punctul ?n care medicamentul nu mai putea fi Deci apa are capacitatea de a copia qi ntettora informaqii. incepi sd obserui lucruri m'irunte care pot duce la descoperiri de proporqii' 21 Am studiat apa ani lntregi. se poate prea bine ca gheqarii de pe glob si conlini milioane c1e ani clin istoria planetei. ar trebui sd folosim informatiire copiate in api.in la I in acest stadiu. intr-o mdsuri sau alta. aceeaqi. detectat prin mijloace fizice' iar apoi a descoperit ci soluqiecliluati aveaacelaEiefect asupra pacien[ilor aceastd ca qi n-redicamentulnediluat' La un an dupi ce a trimis rezultatele experimentului siu revistei britanice de gtiinqi Naftrre.

ii spuneam ci tot ce a$tept de la el este si facd tot ce ii std in putinld. am citit aceasti frazi ca si cum ar fi ar. este intr-adevdr posibil. Acesta este doar unul din nenumdratele lucruri pe care le-am invaqat de la apa. insi. Adevirurile Universului iau formd 9i devin vizibile. Voinga noastrd face si se poati. intr-un final.. clin intAnrplare. Ceea ce ne imagindm in mintea noastrd devine lumea noastri. $tiam cu siguranti ci ipoteza mea era corecLi gi c:i experinrentele aveaLl sir reugeascd . fiecare se va inftilipa drept unic". Straniu. insi Pimlnt PROLOG in fiecare seari.rl cercetitor gi incercam s5-1incurajez. Am fost entuziasmat c1nd cercetdtorul mi-a adus vestea. chiar daci timp de doar cdteva clipe. invdtasem acest htcru la scoala primari. Am aflat o filozofie addncd' ascunsd in ele. Cristalele se aratd pentnt nunai clouizeci sau treizeci de secunde. Aceastd scurti fereastri de timp ne ingdduie o privire intr-o lume care este cu adev'irat magici.. .-uto cu totul alti semnificaqiesi acelsra pentlll ci inirtra imi erzr cleschisi si receptiv'i mesajului sdu. am cleschiso calte l. il scoteam la cini pe tlnirl. Dupi doud luni de experimente. Nimic nll ne garanteci eforturile noastre vor fi. deoarece ficeam fotografiile la temperatura camerei. tdrziu." Desigtrr. De obicei sufir cle lipsa perseveren{ei. Fotografiile cu cristale pe care incepusem sd le fac s-au dovedit a fi extrem de glditoare in descrierea lumii.a Lln domenir-rdespre care nimeni nu sti:r nimic.PROLOG Si lntr-o zi. Astazi am o incipere frigorificd mate. risplzitite. AvXnd in vedere metoda pe care am folosit-o gi ceea ce anr aflat intre timp.pLtr si sirnplu ptiant. in sf2rqit. infdtigarea tlrtllrol' fulgilor cle zapacla care ell cizut pe timp cle milioane de ani a fost merelr clifer-iti. Planul melr era si pun apd la inghelat pi sti fotografiez cristalele. Apa ne ddruise fotografia unui frumos cristal hexagonal.Nu existi. neexplorati. de vrerne pZini si putem fotogr-afiacristale. este un nimcol ci am reuqit sd facem acea primd fotografie. Am rugat indati un tindr cercetitor clin cadrul companiei mele si inceapi acesta el.Dztc'ipun apti Ia inp4hetatsi nt. cloui cristale cle zipad:i care si fie absolut iclentice. Este in firea mea sd pr-rn in practici o idee nor-rd. in clipa urntitoare an ginclit: . Ceea ce gtii cu inima ta cd este realmente posibil. Iar acea clipi a ?nsemnat primul mell pas ciintr-o aventuri intr-o ltrne noui. sd facem o fotografie. clar nu nl-an] incloit nici o clipd cir vctm r-eusi. tat gheaga incepe sd se topeasci. gheata se topea repede.i ttit la a-istale. Tottrsi. insi cle data aceasta am refvzat si mi clar-rbitut.23'F) pentru experimente. ir care se poate la se inra gi unde temperutLua pdstreazd -5'C (. experimentele. Primul rneu pas a fost sd inchiriez un microscop perfomant gi si mi r:it la apa inghetatir clintr-r:n frigider de btrcitirie.r aceste ctrvinte izbitoare: . bucati. am reugit. in timp ce temperatura cre$te.. insi totul a inceput cu acea prini fotografie. Ne-a h-rat o buni.

gen hear. Dar experimentele noastre nu s-all oprit aici.a venit cu o proplrnere jesiti din comun pentrLl clomeniul nostrll: . iar in trnele tipuri de api nll s-all forntat deloc cristale. Simfonia numirul 40 a lui Mozart. a\tlsesem chiar speranle de a deveni muzician de profesie.la fel de implicat in acest proiect ca gi mine .Pt'ostule"pe bucili de hlrtie 9i .nlr s-a format nici un singur cristal intreg. cu acorcllrrile sale luminoase gi clare.Mttl1umesc" . Sttrciiinci n-roclul cle fomare a cristalelor. a dat nagtereunor cristale delicate 9i elegante. Totugi. ne-2lll clat seama ca cliferitele feltrri cle api dau nastere la cristale cliferite. bine structurate. in apa natlrrali.din izvoare naturale. o gralioasi odd inchinatd frumuselii.OG Sd vd explic cum proceclez pentrr-r a fotografi:r cristalele. Iar intr-o zi. probabil. pentru tlei ore.PROI. Rezultatul este ci tensiunea suprafetei formeazd in vasele Petri picitur"i de gheati. dupi multe incercdri qi eqectiri. ne-au sttrprins prin minu[iozitatea adorabili a structurii. rezr-rltatul este nicioclatiracela de cincizeci nu de cristale aseminitoare. am ajuns la concluzia ci cea nrai bltni tletodd era. altele erau cleformate. Eforturile mele cle a fotografizr clistale de gheati . cu diferite caracteristici. tAninrl cercetitor . 3. Toate mostrele de muzic'i clasica la care am explls apa au reztiltat in cristale bine formate. lntli m-am uitat la cristalele apei cle robinet clin localii diferite. Unele se aseminalr in mocl eviclent. Apa din Tokyo a fost un dezastru . Pun apoi vasele intr-un frigicler la inghetat. cle clor pentt'u eplu'afe. copil fiind. Rezultatele ne-all uimit.i c1ea face experimente inceptneri. Ia -20'C (-4'F). apa expusi la rn:uzicaviolentd.rbitor de muzici. aga cd am aprobat ?ntru totul acest experiment neasteptat. intre doud difuzoare.Ia s'i veclem ce se ?ntlintpla claci expunem apa la muzicd". muzici. La inceput n-am avLlt habar ce fel de muzici si folosirn gi in ce concliqii si facem experintentul.sd punem o sticli cu apd pe o masi. si dea roade. (Foloseam cite o suti ?n primii citiva ani). Apoi ne-zrnrglnclit ce s-ar intimpla daca am scrie expresii satt cuvinte ca . ghefari sau cursurile superioare ale unor rluri . Pun cincizeci de feh-rri cle api in cincizeci cle vase Petri diferite. insa. care distruge complet stmctura apei naturale. Op. a avut ca rczultat cristaie frumoase. Cristalul apare cdncl ?nclrepti o lumin:i deasupra picaturii de gheali. rluri sul-lterane.y-meta1. Nr. uneori nici nu se folrueazi cristale.a produs cel mult cristale fragmentate si diforme. Desigur..s-an format cristale intr-egi. expundncl-o la volttmul la care o persoand ar asculta' in mod normal.. transversale de aproximativ un milimetru. Trebuia sd folosim aceeaqi api pe care o folosisem in experimente anterioare' Am incercat prima oari cu api distilatd de la o farmacie. Apa de la robinet conline r> dozd. Iar cristaiele formate in urma expunerii la Studiul in Mi major al lui Chopin. incliferent cle uncle a provenit . cea mai simpla . in schimb. Simfonia Pastorali a lui Beethoven.. PROLOG Stiam ci era posibil ca vibraliile muzicii sd aibi un efect asupra apei. Eu insumi sunt un ir. 10.

sd prindi inqelesul . $i cu cAt vicl mai mulli oameni suferind.iubirea gi recunoEtinfa" il pot avea asupra lumii. iar cristaiele revelate in apd sunt ca o poartd citre o noui dimensiune. ct tezultatttl unei deformiri a societdqii ca intreg. se spllne cI cuvintele sufletului existd intr-un spirit numit kotodanta sat spit'itul cttvintelor.citi. pe c2. lucmrile merg nai bine cdnd sunt folosite cuvinte pozitive.rlui . $tiam insa din experimentul ctr muzica ci se pot intimpla lucruri ciudate. $i este foafte probabil ca starea sufletului nostrll sd aibi un impact covirgitor asupra apei care alcatuieqte 70o/oclin corpul nostn-r.. ttn suflet sdndtos se simte foarte comod ?ntr-un trup sindtos.. Ne simfeam ca nigte exploratori ce pornesc intr-o cilitorie printr-o jungii neumblati.iubire qi recunogtinli". Experimentele ulterioare au ardtat cd. in general. cu at6t mi conving mai mult ci boala nu este doar o problemi individuali. Apa m-a invilat despre gingigia sufletului uman 9i despre inpactul pe care . .Hai si o facem l" a dat nagtere unor cristale atrigatoare. intr-adevdr... Nu pd. PROLOG imi aduc aminte in mod special de o fotografie. fizic. iat acliunea de a rosti cuvinte are puterea de a schimba lumea. apa expusd Lrnor expresii pozitive ca .Fi-o !" de-abia dacd. Persoanele sin'itoase fizic at de obicei gi o stare mentald bund. Rezultatele experimentelor nu ne-au dezanagit.9i ntl in micd nrisurd .y-metal. Cuvintele sllnt o expresie a sufletului. Era atdt de frumos incAt pot spune ci. Era cel mai frumos gi mai delicat cristal pe care il v'izusem pini atunci . am Iucrat ani intregi ingrijincl bolnavi. pdnd. Cu toqii gtim ca vorbele au o influenla imensd asupra felr-rluiin care gindim 9i simlim 9i ci.Prostule"a produs cristale aseminitoare celor din apa expusi nuzicii hear. pe cind vibraliile cuvintelor negative all puterea cle a distruge..PROLOG gi le-am infdgura in jurul sticlelor. insi apa expusa unor expresii negative ca . diforme gi fragmentate. Vibraqiile cuvintelor binevoitoare au Lln efect pozitiv aslipra h-rmii noastre.corpul. Apa expusi cuvintr. efectul cuvintelor pozitive.. din acea clipd. acum nu am putut vedea niciodatd. frumos stl'uctllrate. Pe misurd ce ne-am continuat experimentele in fotografierea cristalelor.. in Japonia. ne-arn dat seama ci urcam treptele spre o inqelegere a adevirurilor profunde din Cosmos. ceea ce era scris.reasd aibd sens ca apa sd poatd . Pirea cd apa sdrbitorise 9i iEi aritase bucuria creind o floare deschisi.a proclus cristale. mi-a schimbat vla\a. Lectia ce o putem inviqa din acest experiment are de-a face cu pllterea cuvintelor. adicd.Mulqumesc" format frumoase cristale a hexagonale. 27 Cdncl incepi sd inveli despre api este ca gi cum ai descoperi modul in care funcqioneazi Universul.iar acest impact ne poate afecta ..i si igi schimbe forma in mod corespunzdtor. Din dorinqa de a a|uta cat mai mulqi oameni cu pudnli si-gi pistreze sall s'i-qi recupereze sdndtatea..se fomrase prin exptlnerea apei la cuvintele .nd cea expusi cuv2ntuiui . cu cuvintele inspre api. in orice caz.

rl apei pentrll noi. contribuind cu a picitura noastri inclividuald in acest ocean.eazir toate religiile clin h-rmesi.cliforntitlitile luruii ? Acestea sunt clifrrrmititi zrle sufletr-rhri5i asemenea clifomrititi iru r-rn mare efect asupra Cosntctsului insr-r5i. Si am clescoperit cel mai fruruos cristal clintre toate . aEa cd m-am decis sd public fotografiile cristalelor de ghealI.t chiar si a unr-risingr-rr suflet se intincle in hule./\' 28 29 . vei incepe si vezi lucrttrile intr-un mod inedit' Feluritele evenimente ce se clesfdgoari cle-a lungttl vielii unui om sllnt evenimente reflectatein api.PROLOG Daci ntr facem ceva in leg:rturi cu lumea diform:i fir care tr:iim.rnorstinta". presupLlne Se ci pe aceastase baz.ri sufletul rinit. Povestea apei pol'neste cle la fie'care celr-rlI inclivicluala. insd a prodlts o ttncli intr-ttn val care s-a intins la nesflrqit.Sper ci a veti siurti aceeasi nerirltclare$i aceiaSi entr. Indiviclr-rl gi societate fotmeazd Lln ocean imens.. Existi o s2llvaregi se numegte .. avlncl ce a rezr-tltat un impact en()l'lrt asllpn vie[ii mele 9i a multor altora' Prinra oard mi-am publicat fotografiile in 1'999.rziasm si ca mine c/incl aur triit clesfisurareaacestei clraure. pafiicipdm la formarea societilii. chcir ar fi cu aclevlrat a$:r. Am vntt ca un nttmir cdt mai mare de oameni s:i aucld mesair.mai este speranti.cel produs cle . Acest gest a reprezentat cloar o picatr-rr5infimd. Care sunt. rezultincl in clifornritati globale.Iubirea si recunogtinta"sunt ctrvintele care trebuie szi fie lnclrunritorii lumii. clactinu putenl tirml'ich.r frtrmos. nu am ntai arrea ner. ci CAPITOLUT1XTAI Din ce este alcetllit Universul ? faptulr-rica slrnten in esenld apd este I cheia pentl'Ll dezlegarea misterelor Universului' Reexaminlncl lumea clin ir.rn fei satr altul..rm trebuie si ne tr:iim viaqa.oie de legi. Pinrintnl este in cIr-rtare. pentr-Lt cuprincle intregul Cosruos.rpa am pornit in aceasti aventttra ce $aseani incleh-rngaqi 'lnqelegelea . numl'rnrl celor ce sr-rferi cle lxrli fizice nr-r va sc:iclea. intr-r. Am convingereir apa clin persoanele care se uiti la fotografiile cu cristale isi va schimba forma.Vrea s:.i recr. c1eci. la ch. Cnnoagteticleja r:isptrnstrl. intocmai precLtll () picittrra intr-un lac ce procluce Lln trenllrr cle unde care se intincle la nesfirsit. Dar nu e totul pierclut .rrdin aceasti pefspectivi nott'i. Vrea szi fie fie clt se poate cle frunros. Mai clevrenle alt] sptLs cli pllten defini fiintele ullune ca fiincl apa.iubire si lectrnogtinfir''..iultire . Apa ne invati foarte clar cr. clifctrmitate'.

Ag vrea sd prezint aici doar o micd parte din fotografiile pe care le-am fdcut. iar celelalte fotografii au fost ficute special pentru calrea aceasta. in aceqti $ase ani se strAnseseun munte de fotografii ce zd. Voi ingivd vefi putea vedea clar efectul pe care cuvintele. Refuzurile nu mi-au schimbat hotdrdrea de a-mi publica fotografiile. degi mi-aq fi permis se tipdresc fotografiile gi sd le introduc intr-o cafie. Am inceput si prirnim noi comenzi de la persoanele care igi comandasera deja exernplare. dar imporlantd care a prodts un val ce se intinde de atunci in lumea intreagd. iar aceia spuseserd mai departe. am vorbit cu mai mulqi editori despre ideea mea.gi minunati. Italia. aga cd am apelat la o companie de traduceri pentru traducerea explicaqiilor in limba englezi. le-am impachetat pentm vreo sutd de prieteni gi cunogtin[e care igi comandaseri exemplare gi le-am expediat. iar apoi am vrut ca oamenii din toatd lumea sd afle ce con[ine aceaste cafie cu fotografii. iar ca urrnare am inceput sd primesc invitagii de la persoanele care vdzuserd fotografiile. aga cd am hotirdt si le public eu insumi. Pirea ?ntr-adevir ci picitura din lac devenise o undi ce se extindea rapid. Aceste fotografii au fost vdzute de iaponezi qi de oameni din intreaga lume. Oamenii cautd o cale prin care sd dea un sens acestei lumi a haosului in care trdim. Acest album cu fotografii a devenit o picituri infimd. Canada gi multe alte gdri (printre care Ei Rom2nia). La pulin tinp dupd ce anr trimis primele exemplare.ceauin biroul meu. Anglia.MESNELEASCLI/. Totul pdrea si se ?ntdmple chiar la momentul potrivit. sd vizitez acele tiri 9i si lin conferinle. mulqi dintre aceqtia mi-au trimis scrisori cu pirerile gi gindurile lor. pentfti a prczenta cristalele oamenilor din intreaga lume. Germania. Olanda. sistemul lestrictiv de distributie din Japonia nu mi-ar fi permis si-mi vind cdrqile in marile llDfarl t. dar nimeni nu pirea interesat. oamenii din intreaga lume chiar au ajuns sd vadd cartea: Shizuko Ouwehand. am fost binecuvlntat cu ganse de a vizrta Elvegia.SEDrN APA neobignuiti. pur gi simplu. si nu-mi fac griji in aceastdprivinqa. 30 . DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? Speranlele mi s-au ldrgit repede. Unele dintre ele se gisesc gi in lucrarea Mesaiele Apei. Australia. Statele Unite. De-a lungul anilor. Mi-am dat insd cur2nd seana cd. a trimis cartea unor prieteni din Europa gi America. fotografiile qi muzica le pot avea asupra apei. Din momentr-rl in care arrl hotirlt publicarea fotografiilor. o femeie care. avea sd-mi fie traducdtor. Unii au cumpdrat cinci. Pietricica pe care am 11 Aceasta pdrea o piedici grozavd. Am inceput si inqeleg cd fiecare cristal in parte incerca si ?mi spund o poveste mdreatd. CXnd am primit cirqile in forma finiti. am cdutat sd le agez intr-o oarecare ordine si. rar unele din cea de-a doua coleclie de poze numitd Meniele Apei II. ficdnd asta. dar am decis. Pregitind fotografiile pentrll publicare. Din fericire. Ei le povestiserd prietenilor $i cllno$tinqelor clespre carte. a inceput si se ?ntdmple un lucru ciudat. am vd. chiar zece exemplare gi le-au impdrfit prietenilor. mai tdrziu.zut o poveste desfigurdndu-se sub ochii mei.

stin[a naturi. vorbele si glncfrrile all putel'ea de a transform:t apa qi alte substanfe . intr-adevir.rvintele il au asupra formirii cristalelor cle gheaq:i. cal'e acuil a incepr:t si se intoarci la mine.i recr-rno.I-am ardtat apei diferite cuYfurtc ASCUNSEDIN APA MESA.. ceea ce aratir ca sr-rntesentiale fen<>menului ir-rlrirea gi recuno. vielii in ?ntreztga ll 12 .JELE aruncat-o in lac a cfeat intr-adevir un v:rl mare. Am rimas surprins sa v:id ci atiit de r-nulti hrme a fost impresionatd cle efectul pe care energia con$tiinlei Llmane gi cr.tin[:i Acest cristal este absolut perfect.gi anllme ci.poate. (Textul continuzi la pagina 65) Am inf-isurat in iurul r:nei sticle cu apit o bucat'ir de htrtie clactilografiati cu urmltoarele expresii salt cuvinte indreptete sPre aPi.gi aceastain cir:da faptului cd aceastdiclee . sd pari ct religie szrlr o filozofie neobisnuiti. i Ir tl I I Iubire .

.lt "'.. #j $.: W.| :r.

\ L'. i lil 4:1 t .. .' : ...

' i:. w 'i'::1.. . .:a:.

4l .Egtidriiguq5" a produs cristale clrigufe.Apa cdreia copiii i-au spr:s .. Copiii all rostit cuvinte cliferite in fala c2torva sticle cu apd.. in schimb cuvAntul ..Un experiment fdcut la o qcoali primard Acesteasunt unele fotografii fdcute dupd ce copiii de la o gcoall primari japonezdi-au vorbit apei. precunr gi o fotografie a unei rnostr€ de apd neluatd in seamd.Proasto"a avut efectul opus celui anterior.

Costttos"in limitile japonez:t."q: Aceste lbtografii ale cristalelor ar: fosf thcute unor llostre cle api.rs englezi) (in I(ostt-tos gcrttranir) Cele trei cdstale se aseatnini.:r€-{.+": } irrIrit is.fl$ . avincl contururi clare.{."qF$stlcr5{.lezd.i germani. . epll x lost exprlsi unei lbtografii a PiuniintLllui... Se pare cir principiile Cosmosului nu lin cont cie dif'erenteie clintre limlti.ar. expuse cuviintr"llr-ri . intr-o imltginc.-: {. Cosmos(in japonczi) (in Cosnx. eng.

cr.e: s*.. ie$}.Pctslorctlcr Nluzic:rlui Beethoven a dat na..Simfbniot Reetlrovcn: Sirrfonia a Vl-a - .rl difuzoare.rmr:lte cletalii .tere unor crist. riaiaiirr+p*ii.rpa ce sticlele clr apl an lost a$ezatelntre clor.E *:Ssa{-$ {:${ff {"::. llcctlroven: Sirlfonia a V-a - destittultri" .i {.{ J' Fotografiile cristalelor ulnirtoare au fost Iicrrte ch..i forme lanteziste ce proclttc ltn efect terapeutict...i gaeg"cgiil..tle cleosebite.3}tiu. l5 .E.

. rdtl.a...... .irn-" ib .fl' " "% '.. ..ffi:l il::r4r4'r': :t+h+ ' .. L lf . r'. :iu. ".*911. ii* : .] .j t _=+ '':i...

.

.

.

.

. Alte mostre au fost incdlzite in cuptoare cu microunde.iubirii gi recunogtinlei".i apa cireia i-am ardtat cuvintele . Televizor ComPuter Mostrele de apd din stinga. au format cristale mai completedec2t mostrelede apd distilati. care fuseseri expuse . din dreapta.. 57 .iubire $i recunoqting:i'iau fost agezate lingn televizoatel computefe gi telefoane mobile.Hfectele ddunfitoare ale undel*r electr*rrnasiletice Mostre de api distilatd . tmalinile atatd ci e nevoie de moderalie in folosirea televizorului qi a comPuterului.

+' -'E""ft *' .tt " .

:-.clelflni . un gi - ry Aplr r-u-tiri inrrinte. l)r'imul cristal. r r n l ) r c ( ) t x r c l ) e t l t t ( ) t ' u g l l c i u t t ( ' tirnlicluitoure.i clupli_cfLcturlrelr rrrglrcruni llrc rrnei lrrrclislt: tlullll(tLl1t( )llfe S t l i n c lc L r l l r q ai n s p l e l l t r ' . sLtlcrincl.:.rn:i 1rr scllrt tilnp inaintc 5i clLrpa cLltrenrllr. lt llrtl"[ ca Llll chip clelirnnat. ':i': '' .l ln plrginilc unrrirtoaresiuntprezent:tle I'otrrgrullilccristltlelor firrmute rrstf'el: apa unui lltc uncles-eu lricr:t in (zciq:r lLrgr-tcir.i in apa sulrtcr:.: l :. itlrinte cle rrrgieiunc. iar c'ristah-rl lirnrat clupri rurgliciune' pare (':r o lLtnrin:i cc strilucelte (lin glrllrxie. i ::. in aplr clireilt i-au Iirst er-rfuteintlrgini cu cercuri clin lunLrri. aplt exprrsirnuurcluj ArttatellLsr-r in scxtreiuiShinto).|: :ti .rni.

i ri .:'.

Am descoperit ci o singurd picituri de apd poate avea diferite efecte de undd asupra unui individ. Cdnd qin conferinqe. aceastd schimbare. Reacqiilela aceste diapozitive sunt dintre cele rnai variate. parcd pentru a ne spune ceva despre cotloanele intunecate din suflet. Un alt participant elvegian a reaclionat astfel: Prin intemrediul fotografiilor anr plrtut vedea energia con$tiintrei gi a cuvintelor noastre 65 ci . folosesc diapozitive pentru a ardta fotografiile cristalelor de gheagi. cristalele formate in alte tipuri de apd erau diforme sau nu apdreau deloc. au produs crisrale sublime. congtiin[a noastrd face un salt rapid. parci pentru a simboliza toatd fiumuselea acestei lunri. Ca urmare. Faptul cd lucrurile pe care le-am gXndit gi le-am simgit pot fi vdzute acum cu ochii nogtri accelereazi. Aceasti trezte a congtiintei are loc aproape instantaneu. Manuela Kihm. persoana care m-a invitat printa oard. si gin o prelegere in Elvegial a re^clionat la fotografii exprimindu-gi sentimentele astfel: Putem vedea minunea din fotografiile cristalelor de apd. cu propriii nogtri ochi.DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? in timp ce unele feluri de apd. Deseori aud oamenii trdgdnd aer in piept de uinire. iar cdteodatd vdd chiar lacrimi in ochii lor.

lucrttri ca letlnr-tl. betonul . ci S:i ne it-rcl-ripr-rinr v-aqi ptttea reclltcc trttpttl la o re.rade azi gtiinqa mecanicii cllenticre aclurite. ilr aceasti cheie poate nlateria ntt este altceva cleclt vibraqie. $i pe flecare obiect igi ploc|-rce proplia cere este orclinii insi cristalele cle gheati ne arati totul . vreaLl intii si tni asigttt' ca infelegeli r.i cd a[i porni intr-o cxplol'afe pentrLl 66 .tiir-rqa ii conferi apei capecitatea cie a t-eflecta ce se ef'la in suf'letele oanrenilor'i Pentn-t a rispltncle la acreasti intrebare.ir-r..se afli toate in vibratie. insi in zir. cale plin ca1'e xcexsti energie inefabili ziliti.tlizez.i etinge? Este intr-adevir grelt cle ct'eztlt ci h-rclurile pe cal'e le poqi apLlcrain miini gi exatuina . oricine poate si incerce experimentele pe cont pr.nu mai e vorba clesple a creclc slll a avea incloieli. TlI rrn ciliroI jelttlncz I scris: trnic'f.opt-ili pentl.. ?ntregii fl'i. intritn rnel'ell intr-o h:tle Lizari.Dlti A1'A poate tfansfornra lucr.a tlotivlrlr.truritorltl h-tcl-t: Existenta inseanrni viblaqie. Nu creclem ceea ce nu plttellt DlN CE ES'|E ALCATTI1T tAIIVflIsTiIZ cleschicle con$tiinta necesatit pentrLt in[elegelca aclevirate a Universtthri si a t'olltlui nosttr.te cheia citre misterele Universuh-ri. intleglrl Univers se afla intr-cr stare de vibratie frecvenlJ. sentinentele . ci Cristalele de gheala strnt legate strins . din a apei cle a pr-rrifica si c1e a cla viaqi alr un efect in formarea cristalelor. in general.tri.ea este folta M-a ajutat si clpacitate vieqii in natura maiestuoasi. Aceestd informa{ie este cle-a clreptlrl nrinunati mocl unic.i singr_Lre poate fi veclea.t eici.TESAJELE A. Ce anltnte prin aclaptarea apei la cc.i permanent cie suf-letul Liltltn.l. Pot veclea ci suflettrl.i cere le putem veclea pe cr-r ochii no.. Va puteli intreba. Tot ce am cle spr-ts in eceestal certe se btzetzl este plincipiltl fttntlaurental al Llnivet'sttltti. Cincl descolupllnem ceva in ccle mai tuici courponente.t-rr. mr-t1te fiinqelor ttlllanc. fcltlrate At'e Apa este oglincla surfletr-th. pietrele.ri.i clot'ecli tcttr-r1.u a-. Aceasta este pllulil . nou. chillttri. sllnt cr-tvinte foarte grer. Existen{Lr inseantni vilv"tEie'/ Cltier si ntastt eceaste? Scattnul ac'estit? Ttupul nteu ? Cttttt pcttte si fie vibralie tot (-eea ce pot t'eclea. si impresictnantj intr-trn mirir-ne nricroscopicir .rCL/t/st.i trncle. acest f'apt.I. niisterioasa Poate fi expt'imat ln cioer trci cuvinte.iltratiile cle glieali. Anii cle cercctlre r ellei rl-t-lttl invziqat ci acesta Apa ntr este cloer o sr_rbstanqi intre snbstanqe .intelor. insit pentrll cei care ntt le-att ar-tzit nicioclat.ri pentnt care cristalele cle gheati le-au rrorbii atiitor oanteni. Folosinclu-se cle aceasti ntetocli. .sil.stitr ci aceasta s-a intiniplat clin cauzi ci in ele se gise. iar prin aceasta pot sinti inlportanta sufletuh"ri gi a crtr. Clnci reflectez asLlpl.t cle inqeles. lttlcle tot ce exista sllnt particllle .

iar cineva care igi trAieqteviala clin plin va gi este mefell br-tcttt'os emite ftecvenqa cofespLlnzttoare' Cineva care ii iubegte pe ceilalgi va enite o frecvenld a iubirii. ci 9i feluritelor fenomene ce au loc in hrme emit. incliferent de sultstanqi. Existi cloar nucleul oprire. ier.IELE a clcscoperi secletele acestlli univers nLunit t'iinti untuni.. nimic nll este masi soliclit.i ftrrtuni. dc aselllenea.las rispr-tnsttl pe seama dumneavoastri. s1-r:lIir-rl este inchis ca intr'-un tnr-rlaj intrrnecat Si rece.irglncliti clac:i nu cLlnva ali '. insli nlr ltot l'eclea vibratii. prietenoasir si clescl-risi. o gregeali la locul cle mttnci sar-tcloar un clezgr:st general pentru viaqa .i aceasta: Stati cle vorbir cr-rcineva intr-o cameri. Confornr Heny. Fiecare dintre noi ate capacitifle senzorialenecesele pentftr a simqivibraqiilecelorlalqi. insl din paltea cltiva cate face riu va porni o fiecvent'i intunecati gi maleficd. Aqi clescoperi ci. Si fiintele Llltlane se afli in vibraqie gi fiecare indivicl vibreazi la o anumiti frewenli tmicd. cr-r r> r. in locr-rl cilclLrrii care uniltlea inciperea. fiecare aton'r fiincl lrn nucleu ctr electroni ce se invlft in jun-rl lui.esbingyo.-enit gi vezi o expr-esie pos<rrrroriit'i . ciuclati contraclictie.din inconjr-rrat de o uncli ce se rote5te fir.Pj{ ILI-:SA. obsen'aqi o schimltare in atmosf'eri. pur gi siurplu. atmosfera este calcli. Daci ne glnclim la cantitatea cincl in cind. frecvenqespecifice. ial acllnt. vezi pe cineva care 69 . as vrea si r. existi locttri ttnde att loc frecvent acciclente. $i se prea poate ci ali auzit de o bijr'rteriecare aduce nenot'ocire posesorilor sttccesivi. Nr-rr-nirntl for. a fost valiclati Ochii no.ti chipul noului r. Vreatt si vi gincliqi la motivtrl pentrll care s-a schimbat atutctsferaclin cameri in momentltl in care s-21deschis r:$a.. Pntenr spllne acnnt cir aceasti cle citre pot veclc:i obiecte. in orice ci. ? Care ar plltea fi cauza acestei suferinqe Poate o inim'i frdnti. locatii uncle afacerile au succes 9i locaqii care ptoclttc fericire.itezi increclibila.i r-rmeli incorroia(i. Sutrt btrclistti a intelepciunii si . Aqi rreclea in scr.care si vibra(ie .t Initttii: .rz. rostitti cu secole in untri Btrclcll-ia.rvLrt cluntneevoastri o expelienqi asenrin:'rtoal-ecll .tiinta tlocletni..rrt tinrp ci orice hrcrr-r nll estc elcirtlrit clin altceva cleclt clin atonti.i TINIVERSLIL? DIN CE ESTEALCAI-T]r7' aratiaca gi cum viaqa l-ar fi extenrtat. iar ce mr poate fi viztrt are folnri". Prive.ibrationale.tri cle .Tot ce poate fi \.Apoi o altu persoani intli in camerl.. o schimbare in energia din atmosferi are ca Llrmare fr. Aceasta nll se aplicd doar obiectelor fizice. Cineva care trece printr'-o mate tristeqe ve cmite o frecvenq'i a tristeqii. O energie intensa va procluce cataclislre.izut nLt are forlti.nra acestor gi electroni gi a orltiteior lor ii conf'erir fiecirei snbsnnqe un set specific cle frecvente r.ASCLAIU! 1)1N . Acelagi principitr se aplica obiectelor 9i locurilor' De exemplu. Din ciipa in clre e intrat in caureri. Totul se afli in contir-tr-ri nti.llgere . insi trebtrie si inqelegem ca acestea nu sunt evenimente negative.

lrllense cle energie negltir-.iar zrceste clescoperiri gi sentinrentc ii r. Sunetele ca meloclia proclusi cle o voce ttmani la o inurornlintare br-rdisti creeazd o frecventi tdmdduitoat'e. inleleglncl aceasta. e un lucrr-r bun cli ur.rvintelescrise pe hirtie gi aritate apei ? insegi cuvintele scrise emit o vibralie specifici pe care apa o poate simqi.i existi persoanc cl-ll-cse p:rr. receptol cale sd-l asculte: intotdeatrna exista Ltn lltaesrl'Lt apa. sir pelceapi frecventc cirltrinse intre 15 Hz si 20. Iar atttnci clncl Lln sllnet este prodtts. r'ai cler. Permiteqi-mi si vd rog sd va glnclili cle ce formarea cristzrlelorar fi irLfluenlati de mr.atat de sensibifi la flecvenla specific'i eurisi cle lr.rbretzi la prcpria frecvenlu.se crecazl r.Aceast:i intelegere r.e l. clin nou. intr-o stere cle vibr.lnsulse giseqte.ne ci fr.ec'en(a particulari a tlltllror obiectelor l)oate fi interpletat:i ca fiincl sr-rnet.r cral'e este lstfcl all aceste lin-rite . Pe'tru .. in general.i cxe'rpiificar.i va cleschicle ochii citle lrrcluri pe cal'e nu le-ati zirit inainte .l ALCATUIT UNIVERSTTL? D. Dar cttur ptlten interpreta fenotleur-tl cle formare a cristalelor ce sLlnt afectate cle cr. clntincl |ezultatlrl este ci vilr|aqiile negative .reasci iurpreuna. Rlspr.r la faptul ci oer'enilor clin int'crga l'.tcltttl se afld in echilibrtt.e 70 ..'or clilui c-r nor.i fiecare t.atie FaptLtl ca t()ate se afli insearttnd.ice .rzici 9i cle ce s-ar ajunge la cle rezultate complet cliferite in fr-rncqie cttvintele rostite sau scrise la care apa a fost expttsi.i esenqial lunlea clin afari.re le face pliicere si se intilneasca si si sirbit.eetz:-] suncte.ocile copacilor si pot corrlrnica cu pler"rtele.lucrnri pe carc le-eqi inghesLrit ltir-ri acum in strifr-rndurile conf tiinlei .1)1N itP. cle asetnenea.sec.ilrraqiiale fericirii. pLlfiancl haine cleosebite.IN CE ESTE neLltl-alinti. ci'cr oa'renii se si clansincl. gi'cliti_l. Apa oglindeSte cu precizie toate viltraqiile produse in luure . cle.e cir aucl l. 71 ar ttebui poirte sI fint recuncisc:itori pelltrLt Iirlgerc si fultuni.rl cd totul este vibratie.alie . bine gincliti .lnclif-erent clacir puten] saLl nll si ar-rzi't sunetcle. ri veti largi inqelegerea clespr.oglindeqte in mod eficient .000 Hz (LIz sau Heltz inclici r-rr"rni:irul cicluri pe .ttne.r. Asta nr-r inseantr-ri ci putem auzi or. De fllpt. puteul sp. cit foate cl. Toate luclurilc se efli in viltr.altfel.apa il pleia intr-o fortni specificd' (Aqi ca vibralie gi explimi rnesaiurl putea privi literele ca Lln cod vizr"ralpentrtl expl'inrrcrt cr-rvintelor). Lumea naturalzieste. Muzica .si cr-tvintelerostite sunt villra{ie 9i sunt lesne inqelese gi interpretate cle oricine.rnirrer-s. intr-adev'ir.ri viagi slrf-letr-rlr.echile noastt.e.sunet. Apa .ri vostfll. Clncl i se aratd ltn ctlvlnt sct'is.i transfoluri aceste vibraqii intr-o formi ce poate fi perceputa cle ochiul Llnan. acllrni. Se sltune ci Lrlechea ontultri potrtc.untlli cle ale trnclei t'epetitive).i care strgneazi sLlnt risiltite gi. in faptr. probabil nll alll pLltea doruri noaptea.

u.tnci cinci se fcxureazi ttn cristal iutleg gi perfect geotrletric. o clata cu dezvoltar. inclif'er. plincipiile ruecliile inconjltrdtoare funclanrentele ale naturii sLlnt aceleaSi.se cle neturi.i sr-tnetcle prorlu.e clectsebite. r. .ol cle inleles chci lineru seanle clc f)ptril ci limba se inve{:i clin vibraqiile nrerlirrlui inconjur:'rtclr.r cliferr 'rrrlt clc la r-r' loc la altrrl si fiecare tnecliu proclrrcc vibratii clife|ite. vot. clima eulr4rcani cu vfclne schinrbitoare .i voce:l el'J nc(cs.i -fltrnr-il l]ltbcl' toeti lr'tmce Poete aceasta ne spLllle ci.i cr-t fenomenul pe care noi il nltmitlr viala' Ntt se fot'meazl cristale in apa cale a fost pcllr'tati prin ignorarea.Iecliul inc'njr.ti. se fot'meaz. insi apa exllr-tsi cuvlntuhti .enqelc .Prostttle !" ntl existi ?n natr-tri.Nltr-rl1 r-rrnesc'. rezr-rltatr-rlcr-rltr-rriic1'e:rt.inesc 9i batjocot'esc sllnt cle oatleni.intu1". crclte cle oameni. r'ocabr-rlar-trl s-a clezvoltat. i Asta ar.i ir-rstrlelc asietice cu climi r.CA7-T]I'I' liilrba folosita. ei tlebuiau si sc apere. cli sLlnt elemente netirc. inaintee creirii I Jnir-er suhri.r.atc cl-eeezi viltrl(ii clin nrtur. ineitlte cle vorbea aceea$i limbi. si astfel lintba jaltoneza reflcctir tlcc:tsta cLl Lln fhruro. carc ernani Sr-rnetr. a9a cir er. N.l ELE r{sc{ 1Al5l. clistrr'tgincl r'r-se astfel ca apt) este epurati capacitatea inniscuti Clncl inghea[i a apei cle a fotua cristale' rpa.'e cle n. insi.\. Plrteur plesllpllne ci.'it ]libliei.uicr-incl.i acumularca clc exlnienli.ile nrrbite cle oanreni atit clt: ciiferitc ? E u. ni De ce slrnt atunci linrl.i cle a le transuritc celor.e 7.I tES.insertrna ci. apare Lln cristal cle api vizibil.inte legate cle vl-ente.t.capacitatea cle a inlclege acestc sultete .{ l)al cc sllnt. Alta cxltLrsi clrvintr.s lexic cle ctn. apa este itr arulonie clt natlll'a .5'fL: AI.cln.er-ic(r_ririi. Jepor-ria a1'e patnl an()tirtrlllri clistinctc. clar cind se grisesc irlformalii ce sLlnt in conflict cLr natLlra. cLtviute ca .i un cristal incottrlllet' Cuvintele recLtno1tin(i .Prostltle !' sar-t altor cuvinte clegraclante a clat ltagtere nnor clistale rrizibil frinte gi diforme. a legilor netr-lrii' Cind arn incercat si fotografiem cristalele din apa cle la rclbinet din Tokyo.i itbire alcitttiesc prir-rcipiile fundar-nentale in cach'ul legilor natLlrii .entde clifer-ite. in tirnltLrrile de clcnrrrlt. iar acestea arr ir-rviqat epoi crrlrnre clin natr. iar cincl nltclcltl cfeste' Iuincl o foruri hexagonala stebila.lalti folositrclLr-. atr.ea ctrlttuii . ilt firnc[.. Potrir.rnrri anirnal trnrlrlincl pr.. existx. rezultatele au ftrst lamentallile' Nlotivul este cLl cltlr.. locurile .rlui.rnrcch . pe clncl oanrenii triiar.rl vintrrlui I LiN.eJt fiinqele Llnlene. apa este preclispr'rsi si creeze fofma hexagonald. pr-rtincl cletectr ltericolul inaintc si fie luati pc ncpr-cgititc. cltrpi firea ei..at.bele ce insultit.j. sr-rnetul r.tr:i. Inrerpl'ctarei-r pe cere o chlr t:u estc aceee ci .J sr-rpr.in ier-bi . cul'ir]tclc 7 Vechiul 'festsn]ent a f l t t t r i : . clir-rpartea noastLi. pr-obabil ltste ca accste incerciri sple un lintbaj sd fi fost sinrplc ntesa. Astfel.I)I'V -{1']. deqi clifet'i.J . 1trccl cristale a us fruntoase in fonne geometric. an c e p r L t a l i r s t ( .r in slnul natLrrii. sunetul altci curgind.i ale f'enomenltlui vie[ii.I\/E. .rnui catela cllvirte.. 1 .errsensibili la frecr.Cul'inttrl" e cl. particLllcle cle apa se itnbini pentl'Ll a forura nuclettl ct'istalullti.{ISL/I DIN CE 1. in scl-rirnb. u l i n t u l " .

ASCUI/.SEDIN APA MESAJELF: Este foafie probabil ca in naturi si apan doar vibratii de iubire gi recuno;tinfd, iar obseruarea naturii confimd aceasta.Copacii si plantele igi ciovedescrespectul reciproc prin felul armonios in care tr-d.iesc. Aceasta se aplici gi in lumea animalelor. Chiar si leii ucid doar clnd le este foame, niciodati clin intlmplarc. Plantele ce cresc la unbra copacilor nll se pl1ng, iar animalele nu cauti. si aibi mai mlllti mancare declt au nevoie. inrr-un afiicol din ediqia Martie-Apriiie 1989 a revisrei americane de stiinqi 27't Centuty Science and Technology, \Warren Hamerman scria ci materia organicd ce alcitr,riegte J. corpul Lrrnanproduce o frecvenqi care poate fr reprezentatd. prin sunet la aproximativ patfl_rzeci gi doui de octave deasupra lui do de mijloc (nota aproape de centrul claviaturii unui pian). Standardul nodern pentfti aceasti notd do este de aproximativ 262 Hz, ceea ce inseamni cd sunetul atin5{e?n jur de 570 de trilioane de Hz. De vreme ce Hz inseamni vibraqii pe secunda, aceastaindici fapml cd fiinqelerlrutne vibreazade 570 de trilioane de ori pe secundi, o cifri care clepdgegte puterea de imaginalie ;i indici un potenlial ascltns incredibil gi minunat. Este greu de inchipuit patruzeci gi doud de octave, ?nsi doar realizati ci frecven[a fiintei Llmane este fantastic de diversificatd qi incomparabild. Fiinqatimand are ?nduntrul ei un univers cle frecvenqe ce se supfapun, iar-rezultatul este o simfonie de propo4ii cosmice.

DIN CE ESTEALCATLIIT L]NIVERSUL? Clnd le vorbesc oamenilor clespt'evibraqii 9i frecvenle, md folosesc de ceea ce imi place sa nttnesc ,,teoria do-re-nti-fa-sol-la-si". Aceastd teorie simpli spttne pur si simplu ci frecvenqa oricirui lucru din lJnivers poate fi rezurnatdla gapte pa4i componente - do, re, nti, fa, sol, Ia ;r si. IJniversul este alcitr:it clintr-un numir nesfirgit de lucruri cle la cea rnai loasd la cea mai inalti frecvenqS. imaginali clapele unui pian ataniate in ordine, inceplnd de la cel mai jos slrnet. Daci apeEi clapele albe, vei atinge sunetele do, [e, nti, fa, sol, la 9i si. UrcAnd pe claviaturi ctt o octavi, de la un do la V-ar putea aj\Ltaslvi celilalt, fi'ecvenla se dubleazi. Cu alte cuvinte, aceastd dublare a frecvenlei impirqiti in sapte pirqi rezuitd in do, re, nti, fa, sol, la gi si. Astfel, repetitia acestor $apte sunete exprimi toate sunetele, de la cel mai jos pina Ia cel mai inalt. Dar ce revelagie se poate obline clin inlelegerea frecvenqei ca sunet? Cea mai irnportanti revelalie este aceea a rezonantei' Sunetele cu aceeagi frecvenqi intrd ?n rezonan\d..Ptttem inqelege aceasta folosindu-ne de ttn cliapazon, tln instrument in forma de Y, folosit pentru a da tonul unei voci sau pentru a acorda Lln instfllment muzical' C1ncl un diapazon este lovit ctl Lln ciocinel cle caucilrc, proclucdnd nota Ia, iar un cdntireq rdsllunde ctr Lln sllnet Ia, cliapazonul 9i vocea produc o ttndi sonori de frecven!5 unici. Aceasta se nLlme$terezonanti' Cand
75

74

\TESAJELE ASCL]NISI' DIN ApA una ctintre pirli prodr_rceo frecr,-enli, izrr cealaiti pat.te rdspuncle cu acelagi slrnet, ele intra in rezonanti. Se spllne ci ce se-asearuini se-adr-rni, aga ci s-ar par.eaci vibraqiile se arra:l gi interaclioneltz:t intl.e e1e. Printr-o observaqie atenti veqivedea ci acest fenomen se intimpli peste tot ?n jurtil r.ostrn. Un cline ce se plimbi pe stracli probabil cd nu ie r.a rispuncle altor animale pe linga care trece, ?nsi poate fi fbarte sensibil ia un ciine cle pe cealahi parte a s.aizti. Ciinii trrli adesea cind ar-rcl sunetul unei sirene, iar aceastaal. putea fi, de aseiltenea, un tip de rezonanli. aceasta ;i in relaqiile clintre oameni: persoanele cale prctcit-tc frec-u.enqe asemir-ti.toarese simt atl'ase unele cle altele, rezultatul fiincl prietenia. Anumiqi oameni rimin indiferenqi turii f'atd de ceilalti, indiferent cit cle apropiali er fi ftzic. Torugi, claci. ct per-soani pe care n-o sintpatizezi intli ir-r contect cLt tine, iar tr-r reacfionezi, aceasta,rle asemenea,inseamni ci intr.i in fezonant:eintr-un annntit rnocl cu acea persolni. Cel mai nrare secl'etal artelor trlartiale japoneze este numit ,.victctriafdrl lupti''. Accasta inseatnni, in esenli, a evita si intri in rezonanld cu inaruicr_rl. lupqi gi si Si cl;tigi inseamn:i si intli in rezonan[i cr_rinaruicul, iar astfel nivelul relaqiei este foarte scli"zr_rt. Cincl fi'ecr.'en[elesr-rntfr-rnclarnental inconrpatibile, ele nu pot intra in rezonanli. Nu plrtem eccepte ceea ce este funclarnental clif'erit cle noi insine. intilnim

ALCATL]ITL]NIVERSL]L'/ DIN CE ESTE in orice caz, este interesant cd poate exista rezonen\d chiar si cincl frecventele nlt sllnt identice. Aceasta se intimpli, de pilda, cind frecventa se dubleazi. Intonarea la pian a notei la, h 440 Hz ;i a aceleaqinote 1r cu o octavi mai jos, Ia 220 Hz, produce Lln sllnet ce risund foarte plicut; la fel, dace la sunetul de dt'epazon rispundem prin intonarea aceluiagi sunet cll o octave mai jos, rezonan\a va fi, de asemenea, una pldcutd' Cind cliferenqacle frecvenld este dubli, cle patru ori mai mare, de opt ori mai mare $.e.m.cl.- sau la jumitate, nn sfeft etc. - rezultatlll este rezonan\e. Principiul acestei legrituri ?ntre frecvenle se extincle la infinit. Indiferent cit de indepirtate sunt frecvenfele, rezonan\a va exista daci una dintre cele dor-ri cifre este multiplul celeilalte. De asemenea, plltem spllne ci pentru fiecare sr-tnet,de la fiecare nivel, existi cite Lln sllnet rezon:lnt, il celelalte niveluri. Daci stim sa ne glnclim, oantenii se simt atraqi de Hristos, cle Br-rddhagi de allii care eluit un nivel inalt de vibratii, dar, de asenlenea, ne simqim atra;i de speqa joasa a renega{ilof societilii (cum sttnt Bonnie si Clyde). Pare o inconsecven\i, dar se poate explica prin faptul cd oarnenii intrd in rezonanfi cu altii la niveluri cliferite. Este posibil ca aceasti clihotonlie sa facd parte, in mod nattlral, din viati. Pentrll o mai bund inqelegerein acest donenitl, am putea si ne gindim cum sd interpretin, din pclspcctiva torte

76

MESAJELE ASCU /5t DrN APA frecvenqei vibralionale, fenomenul indragostirii clintre cloua persoane ? Iubirea este Lln tip de rezonan\d. De exemplu, daci aveli capacitatea nivelului de frecvenli 10, veti intra in rezonan\d cu alfli de la acelagi nivel sau, poate, gi cu cineva de la un nivel putin mai inalt, sd zicem 12. Clnd oamenii intrd in rezonanga gi se indrigostesc, acegtia ajung la cel mai inalt nivel a\ capacitdgii lor. Dacd o persoana ctr capacitatea 10 care, pdni atunci, s_afcrlosit doar de 5 pdrgi din aceasti capacitate, se indrdgostegte de cineva cu capacitatea 12, atunci el sau ea ya incepe in mod natural si se fcrloseascide intreaga capacitate 10, indicind o cre$tere a frecvenfei. Cdnd egti indrdgostit, lucrezi mai eficient, iar rnunca pe care o faci (gi, adesea, chiar mediul tdu inconjuritor) se poate transforma ?n bine fi,rd, ca tu si observi. Persoanele care contintri. sd lucreze eficient p6,nala virste inaintate sunt, aproape fdrd exceplie, inclrigostite. Desigur, aceastd iubire nll se liniteazd, la iubirea ronnntici. pot fi incluse respectul afectuos gi atracgiapentru alte persoane. Iubirea ne detenrrind cregterea nivelului frecventei. Ea ne face sd strilucim. Nu ar fi minr:nat dacd an outea fi indrdgostili toata .via\a? Majoritatealucrurilor din naturd emit frecvenqestabile. Fiecare vribiufi are, in esenli, aceeagi vibratie (deSi, intre ele, vrabiulele pot silnli mici diferenle), iar sunetele emise de cAini sau pisici ntt variazd.prea mult. in schimb,
78

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? fiinla umand. are capacitateade a se folosi dupi bunul sdu plac de gama do, [e, nti, fa, sol, la, si, pentru a crea melodii frumoase. Nu gdsiqi9i dumneavoastrd cd' aceasta este o capacitate minunati ? Oamenii sunt singurele fdpturi cate pot intra in rezonan\d clr toate celelalte fiinle 9i lucruri din naturd. Putem comunica cu tot ce existi in Univers. Putem sa emitem energie gi, in schimb, sd primim energie. Totttqi' aceastd capacitate este o sabie cu doui tdiquri. Clnd ac\ioneazdin slujba propriei ldcomii, oamenii emit energie care lllcreazi la distrugerea arnloniei din naturd. Pdngdrirea Pamintului nostru este rezultatul unui impuls neimbldnzit pentru caqtig, ldcomie $i pentru implinirea poftelor, ndscute din revoluqia industriali' Aceasta a dus la stilul de viatd al consumului in mase' periclitind in mod serios mediul global. Am pornit la dr"um intr-un nou secol' o perioadi din istorie in care trebuie sd teaLrzdm schimbdri serioase in modul nostru de gindire. Doar fiinlele umane pot rezona cu tot restul lumii gi, din acest motiv' este esenlial sd ne schimbdm modul de glndire, pentru a putea trdi in armonie cu natllra gi pentru a nu mai continua sd distrugem Pdmintul. vibralia pe cafe o ddn Pimlntului qi planeta pe care o creim clepinde de fiecare dintre noi in pate. Cum veli alege sd va ttdi\i vtaga? Daca va umpleqi inina de iubire 9i recuno;tinfi, vi veqi gasi inconjurali de atitea lucruri vrednice de iubit Ei pentru
79

nemultumire gi triste[e? Probabil veli ajunge intr-o siruaqiecare vi va face neslferiti. Viaqa pe care o triiqi gi lunea in care tr. dacd nu se poate. incdt rareori stdm sd ne g2ndim la ea. pufine persoane ?gi petrec mult timp reflectind serios asupra apei. imaginaqi-vd cd ati fdcut-o). ne spdldm Ei o folosim Ia gatit in fiecare zi din viali.diti sunt in mlinile dumneavoastrd. nentulturniqi gi tristi. DeEi o bent.peisajul de pe fereastrd gi puteqi simli intreaga atmosferd din jur toate acestea surprinse de apa din pahar. in faga dumneavoastrd. a$ vfea sa vd rog si lasali aceasti carte din mdnd. cregte densitatea BO B1 . Ce vedeli in pahar ? Puteli vedea inciperea in care vd aflagi. Unul dintre cele mai misterioase lucruri despre apd este simplul fapt cd gheagapllrteqte in ea' La alte substanle care tl€c de la starea lichidi la cea solidi. (Sau. Apa este atat de banald. si vi turnati un pahar cu apd gi sd pe il aEezagi masd.ASCU /.58 DrN APA MESAJELE care putefi fi recunoscitori gi vegi ajunge cliar si vd bucurali de viata plini de sdndtateqi fericire pe care o ciutali ! Dar ce se va intAmpla dacd emiteqisemnale de uri. CAPITOLULAL DOILEA Poarta cdtre o altd lume cllm. Probabil cd nimic ntt este mai nristeriosdecdt apa.

t oceanele cu slrbstantele hfrnitoefe nccesltfc Viclii.rbstante. Aceaste este tel)rpelrrtLrreIa cale pxrticlllele xctive cle epi lrnrph-r spatiile libcle clin strr"rctr-rra nroleculari. meclir.tpci fiyafte purificator.ie!lri ielnilor' Iungi. Gincliti-r'i cit cle cleasttltta Llnor ilPe sltbtet"tne' 82 .sr-rpi a vieqii" cere aprovi'zic>nxaz'it Accast'.ttitetc.td clevenit locr-rl cle nlr$tefe al tlttttttlt' r'ietr-titcxtelor cle pe Pintint. ciincl supluf ala apei este rc()pelita biologic cle srrb glieall De ascrlener. conqitre urttlte impurrit'i1i .CeeaCeilficealoctrliclealpentftlriclicerceltnttt s'"lct'e altar. iar' O PO.: AI'TA LT]Y|F: nlrltd uratede porre fi clizolr atri in epi li cit cle clificil esre cle reclat apei stacliLrliniqial tle pr. cle asetltenet. funclLrl lecurilor \ i c l u i t (x .tcto]re $i in frrlrricile chitrlicc se fblosesc '..rlticr.rpri s-irr c()l)rporta cu celelalte sr. ] su1.te. Particr-rlele fiincl mei active.'i l'eqi ce atrziqi ci pina . Oancl ghealr se transfbmrir clin nou in ap:i. cceu ce cluce la sciclerea clensitaIii. cu nrulte spxtii lxrgi intle ele. Este cleosebit cle clificil urira sll slr pistrezi alta ln stafer peffect 1tu|i. ntttlrite lar ilceste clatoriti.|': ln()leclllclor . la .. lclclrl cle ltncle izvora et'a considerJt sacrll .i :rpa cle la rol>inet . faclncl apa in starea lichiclir nni clensi . tenrperxtllra cle le funclrrl apei lirmine constanti. intr-acler''ir. Apr are cea mai lr)are greLltate la 4"C (J9"F).i cee clin rltrrile par pelf-ect cllrilte. prrticr-rlele cler. locut'i s-art cloveclit allroape intotclelr'tnlt ca lflinch-t-se respectivr strbstarrlir clevine ceve r)]xi glea. Nr-r r. Alte locur.A. tr-r Japclnia. p.i atunci cle glreall-r. Pe nrlsr-rr-r cc tenlperatulu creste.rritiqile lr.'ieqr-ritoarele clin 1ac pot slrplar.i au fost. r. in ir-rstalaqiile tehnice senicgncfi. incliferent clt cle joasli este tenrpentllra cleasupla r-rnui lac (sau e oricitrei alte ape).rczLtltattli fiincl o planeta ce abr'trrclit apa' O creclinq'i striveche sptlne ci acolo r'tncle estc apir clin este pi l'iap. aplt lrc cuptrcitltctr r.rce1t sa se clizolYe. iar gheala s-ar scuftn-rcla la funcl. occrtnekrr ar ingheqa f i t()ate frptLrlLri ci gl'reaqaplrrte.1'C. chiar .i cle r:n nir"el energetic plmlnt lnelt.rl pcnnite continr-ritrtea vietii. Ca LrnnlIre. l)efiiclllele nLl s-ar llnesteca .i a etonrilor clrfe fbnueazi nusa solich. ce s-ar intinrpla i' Probabil ci noi nLl anl fi aici. ep'. impr..S(-'r/AIsl'DIN I I']r x IESAII:-I.i nr't ar cit'cullt' nllstere Apa a clcet he()sLll pe Pitmint 9i tot ee a cl''Lt clc viaqa' olclinii .i minerale' Aceasti capacitate a apei cle a clizolr'e alte sttbstan[c creeaz.in cle sllte cle nrii cle ori mrLi actir. Din aceasti catrzli.rniclicle a clizolva elte slrbsnntc $i cle r le purta cr-r sine'.t l t ' l c l l Datoriti si rl rttttt'i.. spxliile acelea se umplu. Daci '.sLlrsel()r cle energie" care eutitcatl.i mai grea cleciit cca clin stalea yrlicli. insi parlicr-rlele apei se alir-riazi intr-un n'urcl extrem cle regulat. clar clin urourentr-rl in care acelst"r apa este pusa intr-lrn Vas clin plastic (sau clin apfoape orice alt m:rterial).T un fel cle ..TII]:1CA]'RI. La fiecare sciclele cle temperattrri.i speciali pentfLl elli llent|r-r 1l'Jtsttltrel pure.e.rlele cler-in 5i nrlri lrctive.I este fbrp Firi care ctee'rzl $i cli viatlt' apa. sr-rb gheaqa.

Dacdnouaabordareaclrestittniiarcigtigacr. Resturile de plaf si gaze s-alr adunat si ele.ie.6 miliarde cle ani. particulele de gaz se amestecl cu aerttl din atmosferd 9i sunt suflate intr-o parte gi-n alta. Unul clintre acestia este Lor.Pe ntisuri ce magula s-a ricit. insi totul a inceput cLl ne$terea soarelui. a ajuns la concluzia ci aceste pete negre erali mici conrete cizincl pe Pin-rint. hidrogenLrl s-a evaporat in atmosfera proaspit formati.i timp. iar acest fenomen continud 9i in ziua cle azi' For-fade gravitalie a Pdrnintuh'ti atrage aceste comete de gheag5in atmosferd. a fost puternic ntediatizat Lln anunt. fonnincl astfel oceanele.Cele mai multe explicaqii afirmi ci atunci cincl s-a fomrat aclull vreo 4. Aceste mini-comete sLlnt cle fapt rtringi cle api si ghea$ cintarincl nrai bine cle o sutd cle tone si care cacl Pimintul.rlgiri inren. enefgla vieqii.i cle gaze s-au aclunat la un loc gi ar-rinceput si se roteasci.azut pe Pimlnt. Br.i.rile ntele in misterele apei m. clatoriti caracteristicilor sale unicc. sursa oricirei vieti. . Pimintul era inci o minge de magur. ficr-rt de NASA oi ljniversitatea din Hawaii. iar dacd acceptem ca apa. De ce crecle[i cii existi ^titr.i topiti ce conlinea hich'ogen. in spalitll exterior. pl€cllm cea a originii omului gi teoria evolttlionisti a lui Derwin' Este o iciee r-tniversal acceptard aceea ca nu poate exista viald in lipsa apei. transformindu-le in gaz. Acum ciqiva ani. cdzdnd pe Pdmint sttb formd de ploaie sau ninsoare. Profesorul Frank gi-a inceltr-rtcercetirlile deoarece l-a neclnmerit faptul ci fcrtoglafiile clin sateliqi aritau pere negl'e. Pe atunci. incepind de la 55 cle kilometri deasupra Pamintului 9i plnd aproape de suprafaqatel'estre. s-a evaporat si a prctchrsploaia cale a c. Ar afecta aproape toate teoriile gtiinqifice ce trateazl viaga pe aceastd planetd. insi nr-r toli oartrenii cle stiinvi sunt cle acorcl clr aceasti teorie. api 1te Pimint ?. Cerceti.i fac sa mi O POARTACA'I'RE ALTA LUME in atmosfera Pimlntului intr-o pl'opoflie de aproximativ dov'azecipe minttt (sau zece milioane pe an)' Teoria este aceeacd aceste mrngi cle gheaqdau bonbardat P5mlntul gi acum patruzeci cle miliarde de ani. nlal sunt incl mul1i oameni cle gtiinqd care refvzd sd accepte aceasta noui modalitate de a privi lumea. a fost trimisd clin spaqiu. in acela.pe parcul'stll ciderii. fonnlncl o rninge lo. in mod B5 glndesc ci apa nu aparline acestui Piurint. apa s-a transfctmratin aburi. iat cildura soarelui le evapori. atunci.risFrank cle la Universitatea din lowa. formdncl mdrile 9i oceanele. care relata cd teoria profesorului Frank este intr-adevdr veridici' Cu toate acestea. iar r"rniiproplln alternative raclical cliferite. cale a sugeratcit apa a ajuns pe aceastdplaneta sub fomra unor gheqali veniti clin spatiu. alcitr-rind Pinrlntul gi celelalte planete clin sistemlrl solar.ASCUNSE DIN APA I\IT:SAJELE Apa este utaltla vielii . multe cirqi din bibliotecile h-rr-nii trebui sa fle rescrise.edibilitate ar pe scard largd.

an". sapi in pirniint. Se presupune cd aparitia strdmosilor noqtri umanoizi s-a petrecut abia in ulmi cu 20 de milioane de ani' in Africa. ca fiincl de natlu'd extraterestli. Daci continudm cu aceastliteorie a apei. eliberdndu-se din aclincurile oceanului ctt ajutorul oxigenului 9i a stratului de ozon. apoi iese din nor: la sr-rplafali.urte. Iar fo4a care a creat viata 9i i-a pernris si evoltteze a fost. nisterele acestea ca gi altele care tin cle apd pot pirea rnai tr. clin nou.poate pirea o idee exagerati. a inconjurat Pdmintr:l intr-un fel de brAu protector numit stratul cle ozon. apoi se tlansfcrmri in nori gi. imbogifindr-r-se in ntinerale. in cele clin urmd. Dar nr-rvi si intriladimaginaqiai. de ploaie sau ninsoare. Occantrl cste locr-rllutcle. Cind ne glndirn la povestea a c'irei intriga a inceput ?n vremr. Oxigenul. Dioxidr-rl cle carbon clin atmosferi se dizolva in oceane.clecie ani. acLtm vreo 3.li. viaqa a pagit pentru prima oard afati din api. apa i.estri. aparent. sfidlncl. ceea ce a dus la asigurarea primei provizii de oxigen. cind ne gdndinr la naqterea vieqii pe aceasti planetd Ei la modul de creare a unui sistetl perfect care a ingdduit evolufia. Aga ci ttrmitorul lucrtt despt'e care ne intlebim este claci aceastd granclioasi dramd a vieqii este doar ttn accident.nrele c1e viaqi. Apa spala apoi mlrnfii. ajr-rngemla concluzia ci toate for.i oceane soarele evapor.6 miliarde cle ani a Pimlntului constituie un singur . este de naturi extntel.incheinclu-gi Lrnga czilatorie prin C<rsmos. legile gravitatiei? Privind apa ca nefhci.\IESAJELEASCr/l/Sl' DrN APA logic. interacqionind cu razele ultraviolete ale soareh. Api veniti din spatiu . Blocririle cle gheali ajr-rngpe pinrinr. Apoi. probabii vom putea inqelegc mai l>ine numeroasele caractelistici neclbigntriteale apei. in Llrme cu circa 420 de milioane de ani.apa.atunci fiinqa tlman'i s-a ndscttt la ora opt seara.Din riiuri .tri atit de indepdrtate incdt ne simqim inaginalia impovirat'i. ntl plltem si nlt speram B7 . Daci consiclerdmci istoria de 4. De ce phrte. Aceasta a rlevenit o POARTACA'I-RE ALTA LUME O algd capabild de fotosintezi. cacl pe pam1nt sub formi. inclusiv cea a fiintelor Lurane. ficlincl posibila fbtosinteza si creincl astfel r-rn sister-necologic per-fect cchilibrat.i peutl.i incepe urmitoar-ea fazi cle czrlatorii pe planeta noastri.ste gheaqa Cum cle poate apa sa dizolve ? atat cle ntulte i' Cum de poete un prosoll si absoar-bi apa. ?n ultima zi a anului . Aceasti api gi rnineralele pe care le pctarti cu ee pe clurata acestlli cichr. e apinrt pr-ima sclipile cle viafi. nctfi.Lla fomra. bineinqeles.ol cle inteles.8 miiiar.. acltrcincl-odin nou ln atmosfer.totul fiind posibil datoriti form'irii oxigenului 9i a stratulr-tide ozon.i apa. fac ce viala si poata exista. Apa a putllt face acesteadeoarece are capacitateasingulari' de a dizolva stlbstanlelenutritive necesare vielii gi de a le pufia apoi din munli 9i r2ltri plnd in oceane.nd parte din aceasti h.

o clespre ce 88 . s-a retras cle la ttniversitate.care circr. Kazuo N'lulakanri.iar. tirnp cle circa trcizeci cle ani. Joan S. dr. Po\estea se clesfi.rpi scenarir-rlscris de intentiile nrirete ale Cosnrostrlr-ri. este inrltlicati cLlmva o intenqie ntireati. apa adtrn'f.rkubl.Ea I'rea sI clescoperecLlllt se poate miqcarea naturali a apei in sistemul de intro<1r-tce aploviziotr.i rcie.apa ace:lstx ve ajr'rtala clesterea ttnor recolte tlrai bogate. de asenenea.ede|eailrbun'itiqilii celitlllii epei folosind tltagneti gi inventincl robinete care si clea apei o mi.i si cier. cercetiri in r.i a vieqii nr-r poate fi explicata claci excltrclent existentaa cet:l ntircl.LIESA.ini apir strltterani.. nunrit renin.oari chiar gi astizi.scgtepentrLr a clesc|ie ece:lsti existen[:i este cer? ntircg. Joan a f:icut.i sofisticateintr'-un spalill amt clc nric. astf'el.oltirii vietii. f'ennenr-rl 1re care il folo. Joan Dupi cei treizecicle ani in care a fost profesoard.Anr alttt onoarea cle a face o plezentll'c llinrri de ea la un sitnpozion clin Elveqia. iutrand in pirlant devine ingeleapti. Una clintle propr-tnerile ei este fblosirea cristalelor: cind sunt intrctclusein apa cr. Apei care cade clir-r cer li trebuie zeci sau chial sute cle ani si se inliltreze in pirufnt .ind apoi. Pirerea h-ri tlesple aceastl chestiune estc ci.L: A5CI/N. legitr-rrileapei se sfirimd.ltrofesor emerit la I lniversitatea Tsr. cercetairiasulrra apei cle ritr clin lrlveqia.IEI.izionale clt apd transllc-rnata urrnare o tpa nlt plea sinitoasi pentfl'l n'up. Acr-un in sper cI incepeli si aveli o intagine mai chli insearnni viata.rrl)x c-xrea ciztrt cle cr-rlj. inch:siv pclrtl Ll cei sireci.5E DIN AI)A O CA'I'RE AL'|A LUI\IE POARTA .ncl. in schirrrlr.istalerlici cle gheala. a clevenit cllnoscllt in irrtreagl lunte pentftl interpretereape cere a aclus-<_r cochrh-ri ADN. cu cdt inqeleginrai proftrncl Al)N-ul. Davis cle la UniversiLatcaTchnici clin Ztirich a ficLrt. tnineralele din api se pastreazd. clr atfu mai obliget te simqi si aclnriqi cinel'a rlnLllncI jr-rclt r-rnxrl in inregistrarea ci atator infirmaqii arlinunlite . Joan 9i-a inclreptat aten[ie spre a gisi cdi simple cle aprovizionare cr"rapi sinitoasa pentrll Lln numir clt urai rtlal. (lranclioasa clrarui a apei . nlunc)te npti tiniri. informaqii cle la diversele urinerale 9i Cizincl pe Pimint. pierzind urineraieie' Prin urmare. Iati ce are cle sptrs clespre cercetilile ei: Am altzit cI mr-rltaltttne se intctcselza tle cercetdrile tale asr-tpt'acristalelor cle gheaqi' 89 $r si nu sinrlim ci. Ce infctltnaqiia acltrs cLl et apa clin trectrt cind a parasifsp:rtiLll cosnricpi a cizrrt pe Pimint? PrrtenrpresLr1)Lilte ci pr-rrt:-r ea progrartrtrl neccsal' clezr. Cercetarile ei se concentreazi pe prelucrarea apei.rlari.pe ('are () rtlmeFte ltlt:i ?ngclcepta.iat' acuur cercetclzi pe cont proprir-r. Cind apa este exputsti la presiune ridicatd 9i cr-rrgind in linie dleapti prin qevi. Sisteurul actltal de prin qevi lLrngi are ca aprol.ede oameni. in t()ate tcestea.rrectt aPi.

vei putea face un anun! foarte convingitor citre intt'eaga Irtme. De exemplu. se spune ca apa minerald. Apa 9i-a pierdut caracterul mistic. Apa inregistreaz/e acesre infoflnalii.ti se ltezeazd. chiar cle aici. Joan mi-a clat urmitorul sfat: Daci rettgegti sa pui bazele fizice pentru teoriile tale privind cristalelede gheaqi.pe protectia apei. Consider cd. ceea ce este nesinitos pentflJ trup. Acest inclemn m-a inctlrajat ctl adevirat intr-o vl'enre cincl aveam cle gind si deschid Lrn centllr in Eiveqia pentru a-ni pronlova cercetirile asupla apei' informaqii . oamenii omagiau cu aclevirat apa 9i nulte legende grece.i. Apa vrea sd fie liberi. in orice caz. A fost deosebit cle incurajator faptul ci un otn de gtiinfi de o asemenea calitate 9i-a exprimat.MESAJELE ASCI/I/. apa minerali carbonizatd" are aciditatea riclicati. vreall sa le aduc la cunogtinqa oamenilor de qtiinqd si autoritatilor cd. la momentul actual. Aceste vorbe inlelepte sunt rezultatul a nul! ani de obselare a apei. de bani pentru stuciir_rl apei. circulind prin pdm2nt. POARTACATREO ALTA LUME insd a apirut $tiinla 9i a respins aceste mituri' deoarece nu erau gtiinlifice. Joan ne mai transmite urmitoareie cuvinte: Ce conteazi acum este si ne redobindim dorinla de a trata apa cll respect. Alta ar fi realizarea faptr-rluic:a apa rispunde chiar gi celei mai subtile energii. Iar. in final. ar trebui sa inlocuim apa imbuteliati cr-rapa culgitoare. clin respect pentrLt api.. mineralele din apa minerali pot ddllna afierelor. Nu prea existi interes pentrll importanla caracteristicilorfizice ale apei.este sinitoasi. Spunem uneori: . Aceasti api trirnisd clin spafitt distribr_rie 91 . in cadrul cultr-rriinoastt'emoderne ne-an pierclut atituclinea respectuoasi fatd cle apd" in Grecia antici. nu este alocatd aploape nici o sumi. Apa prelucrata ?n statiile de tratare nLl este apa care produce cristale nlinunate' Ntt de purificare a1'e nevoie apa. ci de respect. devenind doar o sllbstanli ca oricare alta de care tehnologia poate dispune dupi bunul plac. interesul pentru cercetiriie mele asupra cristrlelor de aPa. cici Elve[ia este recLlnoscllta in intreaga lume pentru cercetirile sale asupra apei. dar pulini stiu cd. De asemenea. De asemenea. naturala. Una clintre ele ar fi lespectul crescut pentftl ap5.5EDrN APA Cred cd aceste cercetdri le vor aduce oamenilor nigte sugestii importante.Apapurificati nu este purd". cercetirile mele pot fi folosite in domeniiie sdndtdlii gi ale ingrijirii nedicale.

. DrN APA este plind de infclmalii clespreviaqi...Pt'ostule" ptttrezit mal1.r pus orez in cloud borcane .NLrlqtrnesc' a incepr-rtsi fet'ruenteze.. tirup cle o luni.Chiar si copiii.5E NTESAJELL.Mr-rlqlunesc" orezullri dintr-un bolcan . Aceasta pentnl cd.. i-att sptts .Prostule"ceh-ride al doilea..i si vorbim ctt ei..r granclios. in fiecare zi.i . oricllm. Ctt tofii rezultate. Cred ci acest experiment con[ine o lecqie foerte impoftantA pentfl-r noi. Cristalele care se fomreazi cincl ii araqi apei cuvinte pctzitive sunt cle-a clreptul fantastice. atunci c1ncl privim cristalele cle gheaqi. Acelagi lttcrtt este valabil si pentru animalele cle casi gi chiar pentlLl insecte' 93 92 . Privirca are energia sa specifica gi..pe cdncl otezul cdmia i s-a spr-ts gi s-a innegrit. apa i. o moclalitate de a transurite energie' Forma 'lrceea de a cea urai clegraclantda comportamentttluri este nu acorda atentie. Rostireacttvintelor de iubire gi bunitate ar trebui sd inceapa inci din timpul concep!iei. allt impresia ca fapttrl cle a plivi cristalele cle gheati este Ltn act cle creale a vie[ii..rieste curaj. Dupa o hrni. cle rosteall aceste cuvinte in faga ltorcanelol cll olez.oari in faqa ochilor mei.i schimbi inidqigareacu fiecare clipi.incl lrn miros sLlav ca cel cle inclepllteazd sentimentul O POARTACATRE ALTA LUA'IE a . iar apoi au pregdtit un al heilea borcan cll olez pe cate l-au ignolrt pLrr 5i sirttPltr. pentrLl a reda viaqa in cleplinitatea ei.tzi. urmdrincl schinrbareasr-rferiticle orez pe parcursul acelei lterioacle. O f'amilie aboneti la revista noastri a ficut un experiment iltteresant. Ar.Plostule'' celui clin celalalt borcan. pe cale-l nutterialize. cl privire liuticioasi curajnh-ri. Trebuie sA avem grij'i si le acorclim copiilor nogtri atenlie .ASC{/N. Una dintre familii a incet'cat o extindere a experimentttltti: ca 9i ceilalqi. purtlnclLt-r. ca Llrt-Ilare'sute de familii clin atl avut aceleaqi Japonia au ficr-rt experinentui. orezul cin-ria i s-a spus . iar lrna clin ntodalitittile cle a clescifra aceste infbrmatii este ol)sen'area cristalekrr cle gheaqd. Aceste cuvinte pozitive ii conferi suflet apei.a fn unos cu plantele clin casd . au avllt aceleagi rezultate. Ce crecleti ci s-a intlmplat ? Orezul pe care l-au ignorat a pLltrezit mai repede decit cel ciruia i-au spt-ts Altii care an incercat r. .privinclu-le bldncl $i rostinclu-le clrvinte cle lar-rcli le veli ejtrta si fie sdnitoase gi pline cle viaqa.. i-aLr spus .tlterioracest expef iment .ar. Clncl rna r"ritla nenumiratele clistale ruinr-rnate se ce formeazi in api am senzalia ci privesc la m:iterializarca vieqii ce se clesfi.'Mulqr:mesc" primului borcan cu orez. De asemenee. Se pare ca a fi riclictrlizat nu este chiar atet de distrugator ca a fi ignorat' Faptul cle a acorda cuiva atenqiepozitivi sau negativa este. Am scris despre acest experiment intr-o carte pe care am publicat-o qi.i.Prostule. Risltr-rnsr-rl apei la cuvintele iul_llc si recunrrytiny'ieste pLlr gi simph. intorciinchr-se la gcoali. in tintlr ce o plivire binevoitoare clirr.

Clorul. in sfdrgit. in timp ce ne vom folosi liberul arbitn-t in practicarea acestei abilitdti. Din aceastd ruemorie s-a niscurt via\a. Fiecare mostri de apa din diferitele locuri de pe Pimint afe caf^cteristici unice 9i minunate. iar astfel vom pafiicipa la crearea unei lumi micu[e.ASCU /5E DIN APA LTESAJELE Prin aceastd. 91 95 . Iar astazi privim din nou apa gi-i insuflSm viatd. din cauza folosirii clorului. catle sper ca un numdr cit mai rnare de oameni sd dobdndeascd" respect pentru apd Ei sd o priveasci intr-un mod mai prietenos. te-ai ndsclrt gi m-anr niscnt. introdus in apd la inceputul secolului al )O(-lea in Londra. Memoria modulr"rluide viagaa ajuns pe acest Pimdnt.i noud Sa capacitatea Sa cle a crea. am vdzut ctt proprii mei ochi cum este poluatd apa.nd ma aflu sub vnia niracttloaselor puteri apei. am fost binecuvdntat cu gansa de a CAPITOLUL AL TREILEA Din constiinld se naqtetottll T\" L)ale vedea gi intreprinde experimente pe multe tipuri de apd din intreaga lume. a fost folosit cincizeci de ani 9i in Japonia incepind cu cel pulin in urmd. av apdn:t fiintele Llnane gi.toate acestea ii damiesc apei o noud viaqdgi au ca Llnllare clealea unui Univers nou si mdret. pufiatd de sr.nzi. Nn am nici o indoiali cd DumnezeLl se ltucur-i pe deplin de creagia gi ci doregte si ne dimiascd . Otganizagia mondiald a comerqului (vorld Trade organizationi) a afffn'nt cd secolul al )c(-lea a inceput cu rdzboaie pentru petrol 9i cd in secolul al )Cfl-lea se vor da fi'zboaie pentru apd' An-r menlionat faptul ci nu existi apd de la robinet in Japonia care sd poatd produce cristale desiv2rEite 9i intregi. Atunci va privi in jos citre noi cu ochi blA. Congtiinfa. conEtientagi bunivoinla ta. clar fiumoase. De asemenea.rfletr-rl apei. Rezultatul va fi c:a apa va procluce mai multe cristale frumoase. cl. ca $i surisul tiu pornit dintr-un sentiment de ir-rbire .

din motive pe care le voi explica mai incolo).dintre toate viedfile. poluAnd apa in circuirul ei gi imprdgtiincl roxine in lntreaga lume. dar este foarte probabil cd doar oamenii (qi alte animale apropiate. Reziduurile inclustrialecirculd. Eu cred insd ci mai stlnt elemente nedescoperite in noi (satt c'i vom acttmula restul elementelor pe ndsuri ce evoluim Ei ne apropiem de desdvirgirea fiin[ei umane). api ce fusese poluati cu dioxini. gi care este urnrarea acesttli lucru ? Plltem deduce ci mai pLlline elemente inseamnd o capacitate nai mici pentru emotii. Am inceput si glndim cd vrem un stil de viati imbelsugat gi comod cu orice preq. Conform budismului. Privind corpul Ltman ca pe un ttnivers conlinllt in sine. este normal si tragem concluzia ci pttrtim in noi toate elementele.MESAJELE ASCUNSEDIN APA Spre deosebire cle apa de la robinet. (Cred ca cifn este 108 . este tot mai upor si produci cristale. Poluarea s-a ndscut in propria noastrd con$tiind. Am incercat sd fac fotografii ale cristaleior formate in apa de la robinet dintr-un ora. Existd?nsi speranfi. Diverse aninrale pot simli clurerea.ente se afli in corpul Llnan . incotro ne indreptim ? Care este roiul nostru in protejarea acestei planete ? Astfel de intrebiri se pot nagte doar daca recLtnoa$temmi.refia fiinlei umane. numai corpul Llman conline atdt de multe elemente. Fiinqele mai evoluate conlin o gami mai largi de elemente. ata$amentul.ti corespund celor 108 elemente. Pdna aclll1l. omtll se naqte cu 108 de clorinle lumeEti (de exemplu: dezotdinea. gelozia gi vanitatea) care ne chinttie de-a Iungul vieqii. iar acum. Cum ne arati. Cred ci este logic sd concludem ci aceste 108 dorinte lume. stifletele _ si cum ar trebui si. afecteazd. apa de izvor. in comparalie cu otrul. de la an la an. gtim ctt sigtrranld ca 90 din aceste elem.canl in perioada cdnd. Oamenii de gtiinli estimeazi ci existd intre 108 9i 111 elemente. cea din cursul superior al rlurilor si din alte surse naturale formeaziacristale superbe. ca nivel de evolufie. din Japonia. Cred ci subestimim capacitdlile inndscute pe care le are fiecare dintre noi. omului) pot simfi unele emofii superioare ca tristelea 9i pasittnea. care) acun. .orice colq al lumii. Locuitorii oraEuh-ri apa poluata cLr au devenit extren de interesafi de proteclia apei. TotuEi. cea rnai nttre parte a apei care qlgneqte astazi din pimdnt a cizut din nori de mai bine de cincizeci de ani . plantele conqin mtllt mai puqine elemente. din fotografiile cristalelor ci apa este oglinda sufletelor noastre. iar acest egoism a dus la poluarea nreditrlui. poate cli a Am vizut cu dioxini Dll/ COI/5711/TA SE NASTE TOTUL venit vremea si lncetdm si mai considerim omttl ca millocitorul riului. a inceput industrializarea ln Japonia. Poluarea apei de ploaie s-a intins la scari globali. Dispunem de puteri incredibile. dar nu am reugit sd scot la iveali nici micar un cristal. arate? Aceste intrebiri pot fi clezlegate tot de citre api.

i cll stllree cle ftrrie. specialisti in cer.t Slttrrn si ph-rn'rb.tzzle. jocttl acesta cle llr. n e s i g t r r a n [ a t i n e c l e c a d n r i t r . primul clispozitiv cle cletectiea r.VSE AI'_i D/N De fapt.sireacratilelor si ustensilelor. '.vibraliile pr.rpira'e . in s1t'. Folosincl tabeltrl perioclic :rl elementelor. Aceas&r este o teotie foarte insetnnati cu atit tlai nrr.r sllnt asezate stelele. Fol<tsinclapi ce con{inea clir. clespre care l-orllesc ilstrologii' at'e cle-a frtce ctr mctalele. 98 .a1iik.rrginttrl 5i fieml.SC[/. L a f e l . Chiat' i'r tit't'tp ce lttct'aur la plarrtrl pentrll aceasti ciute. cc planete cctt'espltncl eletnentelcx.br-rcit:irie cle clin aluminiu :rl putea contribui I:r declansare:rbolii Alzl-reinrer. iar . clin Iata inca ttn elet'uent intereslnt clepalte.rle.tlt ctt cit lLnr propriile pentrtt tllinc. Poate cir 1eg'.x. De pilcla.. intr-o zi.r pe care l-a't introclr-rs Japonia :r acllrs nttrlte clovezi in in clilectia aceasta.ibr. Ntruriml pllLnetelor clit't sistetlttl solar este 9. alt teactionat absolbit ptttin sau chiar cleloc.ocllrse iritare sunt echivalente ia celor ale mercurului. 1)1N (. cll cifra 108.Daci este aclevirat.r1 cle hirtie.IIESAIELF: A. iar cele la tristete si sr. o cifiir cat'e nrr-tltiplicatir cr. pllur-rlrr. atttnci cincl -satr-trn lcactionexzal hsiincltr-se clomin'. transntiqincln-lc apoi in api.itttra clintre constele!ii st caractet'ttl outtthti. a testzLt lzrpiclitatea cu care hirtia absoar. i cleznidejclea cle fier.beapa in functie cle ctrn.rlui. Am plttltt mirsu'zr vibratiile mai rnlrltof persoane cliferite si am clescoperit c?i vibr. Puten't cleclr-tcc clin aceasta cit existit o legattrlir stt'insli intre planet'.'ONsZ/N/}{ SE NASTT' TOI-(IL Descopetirell stl 1l fost cit. o sI clescifralll poate.t1ilr. in r.tr vibratiile singr-rlale euri. mele concepte clespt'e legirtura clintt'e ceie 108 cle clorinle ltltl're$ti lii elcnrente.stresuisi incorclarea de zinc.cetir. mentionat:i ln c:rpitohtl anterior.se.erseleelenrente.i P'Jtnrintnl..iasupra apei. probabil este clin cauzi ci alu'inir-rl are aceeasifrecvenqi cr-ltristete:r. vibratiile procluse la furie plunrbulLri.:rh.stfellnc/it tristetea si glnclurile sumbre a1e bitrlnetii atrag ahrnlinir-rl. ilm r''lizt-tto eurisittne la telelizcll' ttncle se spllnex ci toate elcurentele cle pe Plimint r-rriag'i provocat'i ar-t lpiLrlrt chn c'ilclura cle o stea czlre a exploclat ttncler''a. cir-rtAncl sI afle ln ce fel pozititt stelelor afecteazi apa. cleclansinclboaia Arzheimer. pe cincl celelaltc eleurente clrm sltnt cttpnrl. cleci r-tu-ulitoareaclecltrclie logicd este cit Szttttt'nse afli in lel'. Joan Davis. relateazir lrrmitorul episocl interesant: Lln lizician a f:icut lrn experiment.atiile negatirre pe care le emitenr corespuncl viLrra[ii1oremise cle clir.rltimii ani s-a afirntet c:'r folo. N{etalele intli in rezon:rnfir clt emotiile $i stlrlilc omr.l 12.erse miner.rtie stl'ins'.rminiLrh-ri.Dispozitivul ptrtea nrisur. c li s p e r a r e : r .

e1ll pr-rtea ce face si ne eliberlm cle tot acest negativisnr ? Sprijininclu-se principiile vibratiei.r existi om rau pina in miclttva oaselot'. Proch-rceau un sllnet care avea roltrl cle a $tel'gezgor-ncttul neclo|it. Contbinlncl clor-ri trncle opLlse. o nelegitlire' De ctl ori auzinr clespre un bdrbat care este clragtll $i atent prietena lr-ri. o universitateclin Japonia a cl'eat o metoclti cle a gterge sr.ASCT/A"S-E APA DIN NTESAIELE De-a lungtrl vieqii vom fi victil-nele celor 108 cle dctrinqeiumegti. szi facerl cincl ne simtim mintea plina cle furie. cu tolii Probabil vi este cLlnoscllt faptul ci persolnele netvoltse' vi se cu firi apritlse.-e care ne n-ncini sufletr-rl. Chiar.remoliile negative este aceeasi cunoastere cle care avent nevoie pentrll a ne descurca bine in aceasti viati. Oricum ar fi.ea se gAnclegte sa-l pirdseascd' La fel cum nll existi om fdrd' fir de rdtttate in el' tot Faptul astfel nr.i pentnl o cli1-ti. clar ctrm ar treblli si aborclim er-noliile negative care paf imposibil de evitat? Cr-rnoa5terea moch. Tot ce avem cle f:icut este sl'remiter-nsentimentr-rl opr-rs celui negativ. Cr_r totii plrrtir-n in noi ntentoria strimogilor clin vremtrri indepirrtate. Nirreni nll este ?ntru totul liber cle ginc|. Cu cltiva ani in urrtli.cd incepe s') facd ameninldri . Lln corespondent pozitiv' IJnnitoarea listd contine sentitlente care clall naqtel'e la frecvenqe opLlse: Lll'a recunoqtinli bundtate curaj p:rce liuntricd prezen[zi cle sPirit furie tean]a anxietate stres Faptul cd cloui sentimente opLlse genereazl aceergi rind' uncl'i este semnificativ clin cloui motive' in pr:imul 'rvem doui feqe' asentenea lui Jekyll si Hycle.reste posibil sar_r necesar sd ne eliiterdm cle prctpriile noastre sentiurente. cleci.rhri in care ar trebLli sir ne compofi:'tur in legitr-rri cr.i sa fie violent clacd. tristete. Exista corespondenle ale acestui principiu. in jurtrl unui telefon).rl prin sunet. dintr-o datl. Aceasti metocli a fost deia folositd pentru a combate zgomotul ficut cle urotot'ul automobilelor. sentimentul negativ clispare. cliincl astfel na5tere la liniste (cle pilcli. emillnchr-l plin clifttzoare' s'i anuleze conlplet sttnetttl clintr-un anumit loc. Ce ar trebui.rri negative. este intradevirr dureros si nn ne putell elibera cle neincetatele giincluli si sentinente negatir. gi tr-rtlrror este scris si mostenim o pelte clin negativismr_rl ne lor.tnetr. r'ispunsul este pe limpecle. cr'tprivire la sentimentele umane' Orice sentilnent negativ are' la polul opus. incepincl cu nasterea lrrimei fiinte umane. cel"cedtorii pllteaLl proch-tce gi. izbttcnesc adesea in p12ns 9i ci nu pare Lln lttcru neobignuit ca o persoani considerata urttlte cumsecade sir cotltti. Iclentificiincl h-rngimea cle r-rncli a zgomotului r00 1)1N CONST/INI-ASE NA57" 'I-OT'UL opusr'tlaceltti zgolnot neclorit. 101 . inviclie sau alte glnc|-rri negative'i Mai ?ntli treblrie si inlelegem cir nr.

ca s'i fie eficient.i . trebttie si implice flecvenle la fel de intense sau mai putemice .s clin Frant:r. nredicanrentele sunt bune nu pentm tnlp. Dar claci se intlmpli ca aceste vibratii si clduneze altor structuri celtllafe. in mod cu ajutorul bistttriului.i opteste cluretet. Dupi parerea nrea. in astfel cle clipe v-ar prte2l fi cle folos sr vi bazati pe serwiciile rnlri terapetrt. atunci va trebui s:i cliutati vinclec:rr-ea in sentimentul cle recunclstinf:i.i ntr mai rimin cleclt info'-':rtiile c. fizic.I 1)IN ci acl:rpostir-n noi sentimente opllse ne face.nele care s_arr inrb. soluqiacarc.cr-trri. in trecut. {i'ecvenle inalte gi este de clatoria chilr-rrgtllui si foloseasc'f. Medicamentele sunt eficiente in tratamentul bolilor'. care 103 dtrrere'J.ntefi conqtienti cle rrceste 1. eviclent. Poate ci atenueazi r-rnele simptorle si inlituri szi clevina si o otravit perictrloasi.rlos claci beatr clin aceasttj zrpi sflinti. Dac. emilind vibraliile lor substzrnqe specifice. substanlzi si incerca{i si o claqi .tati. in astfel cle cazuri. perso. Ca '''ar-e.\IE.lni'it clin cauza vibratiilor cle r. frecvenqa corpttlui vi cre. iscind.a altora. Jnstfl. r-rn filozof. veli avea o perspectivi inedita' De exeurpht. astfel c1e instl'tlmente pentl'Ll x taia corptrl pacientului si a-i reac|. otrzlva si medicamentul clevin rrna.ar-el pr-rtcri t:imzich-ritoale. tot poate fi clificii s:i v.i ne gindin-r logic. in clipa impactului. se po:rte c2rapa miraculoasi cle la Lolrrcle. injectincl respectiva pe 102 't'OTttL D/N CONS77NIA )-E ArAl-7E' obtineti efecttll clorit. Meclicamentele care inlitr.i oaurenilor' aittnge ?n corp .i'.iar asta se obfne acleseori asculite att. inszi cl-riar clacii s. acl'-n. leac'? Clincl sr-rbstant:r sine in clispare . nu mai poate fi detectati. frecvenla vibralional'i afectati va fi tratati ctt o frecvenld mttit nlai puternicd' Si spunetn ca se intlmpl'l si cadeti c1epe o clddire 9i vi izbiti cle p'imint. nledicul care se octtpi cll tl'atarea corpului Lrllzln trelruie sil fie. Daci vefi privi ueclicamentele conform principir-ilui vill'atiilor. r-rrtrani. clar ele p't .rri ch-rrereaau frecventa vilrrationald opusi clurerii pe care o avem in vizor. si in sinplu. nai intAi. o situalie criticzi' Schimbdri bruste gi cL'amaticeale r'-ibralieicorpr-rluiau c:l 'rmare cltu'erin-nri si rini.ibralii. puleli :lpcli intr-ttn soarcrce.. iar cliverse revin la stacliul lor inili:rl. claci cliltu'rntotrar-ir in apa pAnli la punctr_rl tincle. Acelasi principir-r este folosit si in l-ronte()patie. CLln se face cir. poarte in ea sentimentele cle gratitr-rcline s:i ale' Maicii l)omnului. clar nu inlelegem ctr adevirat cum se face ci ele funclioneaza. in timpttl unei operalii.prinse in r. ptrr.tce frecvenp la nornai. clac:I r'-ati imboln:ivit clin caLtza sentimentuhricle r-rri. clespre care se spllne crl lr.TiVSE Al. Prin Llfllare.mpleti ini'ra cle recunostintd claci ea este cleja plin:i cle trri i'potr. Ciincl meclicattrentttl se opresc si vibratiile sutlst:rntelorcombinate.inaintc: fusese toxici clevine.te cle sllte cie ori. tratamentttl. Dac:i. Amestecincl cliverse substante intr-r-rnlaborator veti plltea gisi frecve-nt2r care o c:i.unentele normal.':-r se pot vindeca milacr. meclicttl era FananLtl sau preottll comunitetii.SAIELE ASCI. vor apirezr efectele secttncl'lt'e neglttive.

Am cliscr-rtat nrulti oameni clespreproblemele lor ctr de sanitate $i zrm ajlrns sI inteleg ci bolile sunt. un meclic care ipi tratee. si-$i tr:iiasca viafa intr-trn uroc] corect si si se foloseasci de pr-rterile tirr-ni.existit un interes crescincl in medicina holisticrr .pe llngd tratarea sintptomelor cle boala se are in vedere stilul de viata al pacientr.rncle gregit gi s-ar intoarce au apoi acas:i cu hotirirea cle a trii o viaki mai bunrI.rl imnnitar si vi va ajrrta pe calea insdnito$ilii . de DLV CONSTI/NTA 5^ENA57E 'l'OT'(tL oorglniza(ienr-lmitiiSocietateecleNleclicinal{olistic:rclin tip cle meclicini in Jap<rniar. Nu trebr:ie subestinratir importanta unei atitr. in trai mare ntisuri ^stazi.ir{iie boinave ale corpr-rh-ii. De asemenea.aot. ceea ce Atl trectlt vretllttrile in care ctecleatn cl<lar sfirsit si vecle:rmcLl ochii lil-reri 9i incepet-uin pas in clirecqia clescopet'itu inrportanla sttfle:tuh'ti' Este Lln tuoclul cle bunir si crecl cir.c l i c e lS o c i e t v negative 9i in reclarea vitaliti!ii expeli- 101 . in acest secol.De f.rdini 1-rozitive. Gindirea pozitivi vzi va int:lri sistemr. cle exemplu.ASCT/Ns/] DIN A1'A NIE. cred ci atn obsela ci o scriclere consiclerabili a nevoii de meclici si spitale. care pronoveazl "rcest Japotrie. le riclica moralul si le intirreste sistemr. in mare p2rrte. Persoanele bolnave ar' rnerge la cel mai apr"opiat filozof cirre s'i-i ajute si inteleagi r. ci ittbirea ttrmltorttl M-am convins cle acest h-rcru clttpi 11-Ient.tperioalettlttll. sr.fapt pe cal"ecomunit:rtea meclicali incepe si il inqeleagd.rnti.z:d pacienlii bolnavi cle cancer prin escalacl:iricle mr.rezr.rleclicii aLrformat de curind clecit rolul meclicilor clin ziva.rluigi bunistarea mentali a acestLlia.laltenretoclenreclicaleaccesibile intr-o sr'rfletr-tl noltl.ActrtrrFtitrclicloltritrbir. Daci meclicii ar trata nu numai p. avefi capacitatea inndsctrti cle a r':-r reveni dintr-o boali.SAIELE inclemna lumeu s:i urnreze legile nattrrii. gi con5tiin(a umani.rl sentimentelor negative. Daci pllteti gterge caLrz'J unor astfel cle sentimente. Se prea poate ca nrecliciiviitorului s'i aibi rolr-rlcle sfituitoli.elsingtlrli pi recrtnostinfa iurpretln:r' nu creeazit iurunitate. le spltn lllereLl oamenilor mai eficient in inseatln'i itil'tire' Ce altceva ar ptrtea fi cornitatet'ea fortelor r'orprrItti nevola sa-m1 in rtrice cllz. nepolttutLi.o1. V'i puteqi itlragina form'a crist'llele si ne circule prin corp api care s"i poatit ltlcrlt p()ate acelea sttperlle ?' Daci ii penniteti' acest cleveni rezrlitate.celor. va cleveni gindire al celrlr lrlai mr-rl1i oatnetli' este iar Truptrl tlman este in esent'i a1-r'Jr' con9tiinta cLlfgal Ll$ol' sllnt Nletoclele cle a aiuta apa si sr_rfletr-tl. 'r The l:trxln tlolistic N l c . elll simtit in ttltima vreme sclrinrbternrinologia. Idcea principalir este si ne pitstt'itm ce ar insetnnlt stare puri. nici trnr'tl ctt Dintre toate lledicatttentele. ntt erist:i cincl am realizat puterile titnriclr-titoare ale iubirii' De cit itttunitatett 2rcest lLrcrlt.cluitoare existcnte in nattrri.rlimunitar.rltatr.Existd.Diruinclu-le oamenilor un motiv de a tr:ai.

Am menlionat ci. Aceasta indici faptul cd vibratia recttnoptinlel este mai intensi Ei are o fortd mai mare de influenti. nr. reprezentati de formula lIrO.Am fost foatte impresiclnate. Cu alte cuvinte.rm afimat acesl lucrr't.chiar aga !" am exclamat 9i am stiut ca . clal' ntt toate aiung s:r fie clocite' Doar tln nllmdr mic ajunge la staditll cle a cla viali pr-rilor. Iubir.tl de oxigen. c'..tla apei este alcitttita din doi atomi cle hicl'ogen gi unr.Aga este devenisem ttn pic ntai infelept.ru apropiat de mine . An folosit cloua tipuri c1eapi: api clistilata Ei apd de la robinet cireia i-am ardtat cuvintele ittbire gi recunogtinfd.sct/t/.i oceane clepun c'.^/ (l()l\/sTrlNIA SE NA\sTE T'OTLtt' Atr-rnci ce inseamna cincl spllnem ci energizl 1'rzlsivi a umblei szllt :t recunogtinlei este tllai puternici clecit iubirea ? Reflectlncl asupra acestei intreb'f. intr-un ctuptor cu nicrouncle.i cloua r-tt'echi pentrll ascr-tltat. iubirea 9i recunoqtinfa au reugit si facd apa imuni la efectele ddundtoare ale cimpului magnetic. ca oxigenul .dar apa cireia ii ardtasem cuvintele ittbire gi recttnostinfi a produs cristale intregi.mpului magnetic asupta cristalelor. ctr o striiucire de clianrant. Cristalele formate in apa distilati au iesit doar par{ial gi neclesdvdrgite. ? Pentru apa importanti privincl moclul in care ar trebui Care este legitura dintre ir-rbire si recunogtinli un rispttns la aceasti intreb'.i uri-atl sptts: . in vLene mai puternica.r?" . recunogtinla este o energre mai degrabi pasiv-i.in schimb.A. Legitura clintre iubire Ei recuno. recllnostinta este luna.u-imbina. cristale fnrmoase. ptltem veclea ci enetgia pasivi este Pestii clin mari . dar iubirca gi recunoptinra impreuni dau nagtere unor cristale de o profunzime .ase cristale.i un rafinament unice.ri.rre pLltem sli foiosim clrept moclel. Ati sptts. 106 1)/.tintd fontteazd. Nlolecr. intt'-o p1opo1'!ie cle 1 ia 2.i hiclrogenttl. un sentiment izvordt din faptui cd"ti_a fost diruit ceva. Daci iubirea este soarele. am dat peste un concept interesant care a devenit o pisti in clezlegarea intrebdrii si ne traitl viafa.sn DrN APA MESAJELE An incdlzit apd. cle unul singur. Daci iubirea este bdrbatul. ce restul <tuilor sr-rnt oferite ch'ept hfanu altor vieftlitoare. DacI privitn nzltltfa.tin1d poate fi asenldnati aceleia dintre soare si umbrd.ea tincle sa fie nai degrabd o energie active. Desigur cd gi cr-rvlntu\ ittbire poate forma. constinci in actul cle a dirui in mod necondiqionat. clupi ce cloui tinere fetnei s-'. Lzr un setninar. de fapt.tinla s-'. apa cireia i se arati cuvintele iubite gi rectrno. iubire. t'ectlnoqtinl:r ar fi c]e cloui ori cAt ittbirea. $i arl mai descoperit ci cristalele formate stib influenta hbirii gi recrinoprlnlei seamini mai mult ctr cristalele produse sub efectul unic al lecunostintel clecit cele influenqate doar de iubire.r-i as'. iar apoi am incercat sa vicl efectul ci..cele mai fillm. cu ambele brale larg deschise.lntititi uriage cle icre. recuno$tinta este femeia.. . clin cunostinta faptului cd qi-a fost ddruiti viata gi din actul de a primi acest cjar bucuros.r omttl are o guri pentrll vorbit . Daci iubirea si recttno. spre care trebuie s'i Sugestia rrrea este ci echilibrul tinclenr este acela in care rectlnostin{a este clubli fafi de '.

in sfdrSit. fecLlnostint'i de minttnat apa care ingicluie viata. evidenti. arn tiiat pi(lLlri gi am ctrcerit de$erturi in efofiul de a asigura dominalia supremi a culturii noastre.insi. ba chiar am pol'tionat si arn vi. tot corpul ginclili-vi la cit se va 9i vostl'Ll' Clnd acest lllcl'tl.nclut pimlnt.Trebr-riesd D1N COI{STIINIA sinr[im recr. ca acegti paqi inainte facr-rticle societateauman'i sd fie lezultatul iubirii . Lumea are nevoie acum cle recunoqtinli. iar majoritatea oamenilor au o iclee generala clespre puterea iubirii. Stim cu aclevirat cit cttrat ? este si putem respira o gttri buni cle aet este plind Daca deschicleti ochii. Trebuie si incepem invitlnd ce inseamna sd ai destr-rl.in timp ce al doilea element al formulei nu prea este luat in seami.iVSE Dll/ APA A. Poate ci incepem. Am ficut prea multe sacrificii pentm a ne asigura bogaqiile vieqii. $i.rrd va fi intdmpla strilucitor apa din cle recunoqtinl'i. Au fost clistruse paduri gi am pierclut ape cLlrate.JELE Au triit oamenii intr-o propo4ie cle cloui pi4i cle -/ recunogtinti pi una cle ir-rbire Senzaliamea este ci exact opusul este valabil. Istoria secolulr-rial )O(-lea a fost o istorie a luptelor gi a rdzboaielor. pentru a ne insuSi clt mai mult din aceasti lulre fizic'a. veqi veclea ci lttmea cle nenumdrate lttct'uri care v'i merit'i rectlnostin[a' Cincl v-aqi umplttt de pr. conflictele nlr vor mai lr-rasfirgit.SCI MES A. Fili indoialit. Se poate. Atentia umanititii s-a inclepirtat cle la ceea ce mr se poate vedea si s-a inclreptat spre lunea fizicd. intr-adevdr. clt timp vom continua sd ne triim viaqa bazlnclu-ne pe aceasti strategie. insi am fost crescu[i intr-o culturi in care intreaga noastri atentie este indreptatl asupra energiei ir-rbirii. voi insivi clistal de luminl' veli fi ttn minttnat 108 109 .fatd de familiile $i patriile noastre .si inlelegem cd clirecqia in cale ne lnctreptim nn cluce niciieri.rnoStin[I pentnl 5^ENASTE TOTUL faptul cle a ne fi nziscllt pe o pentrtt planeti cll o natlll'a atit cle bogati. nn pLltelr nega mirelia iubirii.

in ziua de astdzi. ouri ? )Poate de la poalele Alpilor Elvelieni sau de la poli ? Nu-i greu. apa nu va avea un gust bun. se prea poate ca apa pe care o beqi sd vi se pard stdtutd pi greoaie.rna.CAPITOLULAL PATRULEA Lumea se va schimba intr-o singuri clipd (-\titi de unde putegi face rost de apa cu adevdrat \ \Jbr. bund. fdri un suflet pur. din lttme. Dupd ce p rticipa\i cu pldcere la un sport sau la un alt fel de exerciqiu.chiar si cea de la robinet .? Apa nu este pur gi simplu HrO. dar putem cumpdra. intreb: Cit de limpede vd este sufletul ? Cdt de mult vi inpovdreazd problemele de serviciu ? Cunr e cu problemele din familie ? Aveli conEtiinta incarcata? Dacd da.are 111 . sau purd este apa pe care o be1i.ap . sd gdsegti apd imbuteliatd cu preten[ia de a fi cea mai bund apd. Indiferent cit de naturald. Penliteqi-mi sd vd. apd. intr-adevdr.

i lipsuri ? Rdspunsul depinde de atitudinea voasfi-e chiar din acest moment. Cu alte cnvinte. sunt sigur cd nontl va incepe sd se subqieze 9i c\. lumea in fiecare clipd. 112 LUMEA SE VA SCHIMBA iNTN. Tot ce ave[i de fdcut este o simpli alegere: Ve.. Vreau si incercali si qtetgeli norii folosindu-ve de puterea gdndului. Afectele gi sentimentele noastre influenle azd. Gdndurile pe care le aveli sunt foarte importante in acest joc.rmii fizice riscd 113 .Daca transmiteqicuvinte gi imagini creative.Noml a dispit'ttt". in mod tradiqional.crtt asta". asupra norului 9i in care il sfdrdmd. energia vibraliei trebuie sa rdmdnd. spttne{i-i energiei (din nou la tinipr-rltrecttt). Daci vreqi sd aflatri cit de mare poate fi impactul con$tiinlei voastre asupra lumii. Norii sunt fdcuqi dtn apa sub formd de gaz. cel sall cea din acest moment. dar nu trcbuie si vd strdduiqi prea tare. Din perspectiva principiilor vibraqionale. dar ce incerc de fapt sd vi spun este cd atunci cdnd beti apa cu un sentiment de recunoqtin\d. ttnul nu prea nure. vefi contribui la distrugerea Universului. daci" cineva sus{ine puterea de influenld a congtiinlei ttmane astlpra h. in migcare continud. de aceea reaclioneazd atdt de prompt voinqei noastre. va va aduce speranfd gi lumind in viaga. Dacd. imaginagi-vdo razd invizibild de energie indreptati. .MESAJELE ASCUNSE DIN APA un gLrst clelicios qi invioritor. . Aceasta aratd cum constiinla umand poate avea un impact enorm asupra lumii din jttrul nostru. Rostili apo| la timpul trecut. toate lucrurile gi fenomenele din lume se afld in continui schimbare gi nimic nu se schimbi vreodati. va dispirea. Nu veti mai avea de ce sd vd. Dacd' vi concentra\i ptea tarc atj putea chiar si impiedicali energia in dmmul ei. nici sd-i invinoviqiqi pe alqii de propriile voastre greqeli gi sldbiciuni. buclqi. in clteva clipe. veli contribui la crearea unei lumi frumoase. vi sugerez si faceqi un mic experiment printr-un joc pe care il vont nttmi . Cind sunte[i pregdtili. mai mult ce este in interiorul vostru. facetri probleme din cauza trecutului si veti $ti cd viitorul poate fi tot ce veti dori sd fie. conteazd. inlelegerea faptului cd rorul existi in clipa de fagd.gieste.untire . Urmirigi cu mintea cttnt Lazalaser tinte$te in tot norul gi nu numai intr-un singur loc. Dacd respectali aceqti paEi..apa insd. deginegi cheia citre orice. imi dau seama cd acestea suni ca gi cum aS spune cd totr-rlse int2mpld in mintea voastre. aiungeli sa fili congtienti de acest lucru..O SINGURACLIPA Dumneavoastri.. alta decdt dacd" o beqi cdnd sufletul vd este plin de sentimente sumbre.. plind de nenntl. aqa cd este impofiant si credeli cu tdrie ci norul va dispdrea. din congtiinld.i1i mulqumesc cd ai f5. intr-o zi cu centl pa\ial noros uitali-vd la cer 9i ochigi un singur nor.i alege o lunte a iubirii pi recunoptintei sau o lunte chinttitd. fizic. Potrivit invdqiturilor budiste.$tergereanorilor". insi emiqdnd mesaje distructive. Avegi puterea de a schimba lumea intr-o clipd. nu veli mai fi in stare si le spuneqi celor din jur cuvinte de supdrare. in acelagitimp.

Concepqia sa este ci tot ce exist.'A SCHIMRA IAryI?-O STNGURACL]PA clrm Lrn antturit aspect al flniversului interior este proiectet asupra fieclrei Unnltorul clipe clin timp.d. Nr-r pirea pentrll acest lllcfl. Altfel spus.rntlu . Aceast.JEI. creincl astfel pt'ezentui. Este o lurne nnde insusi timpul nu existd. prczent . in cltrpi-atlriaza invacl'irii Irakultli cle la inceputul priul-tlui Rizboi clin Golf am m'isttrat vibratia apei cle l:r robinet clin Tokyo si am clescoperit o crestel'e neobi$nuit cle acut'i in valorile vibratiilor proclttse de merclrf.ordineaimpliciti".i in ordinea expiicita a fost cuprins in orclinea implicita si ci fiecare element al ordinii explicite contine toate informatiile din orclinea in-rplicitd. a unui alt aspect g. Conqtiinfa no]stri Crecl ci. dar ceea ce spLlne el este ci fiecare element clin Univers conline infolmatiile clespre toate celelalte elemente clin Univers. Confortl clipi. viaqa c'ltulneal-oastrir ntl va tlai fi aceeasi. clipa nu este o simpli fantezie. iar aceasti schinrbare. c. moment in timp este. Aceasta ar putea fi ceva mai greu c1einleles.m. faptul ci existati aici si acrllrrl este inclus in informatiile c1inUnivels. in fiecare inclivicl . Aceste informatii ale Universului incltid timpul. iar firea clinir..se gdsesc toate inforntaliile din gi despre Univers. Aceasti lnme nu poate fi viztttd cn ochiui liber.a. Cnnoscr-rtul teoretician al fizicli cuantice Davicl Bohm nume$te lumea accesibili simfurilor noastre . Deci schimbarea lumii intr-o singtrri.-si viitor. alttminilt si alte stlbstanle clir-tndtoare sI existe vreo explica[ie logici corptrltti Lllnan. la incepi-lt am crezllt ci se intimplase ceva cll echiparuentrtl lltett. plttmb.rploieclie fiecare lume ntontentani. impreuni cu toate informatiile din trecut.chiar si intr-o singurd celula .DIN APA A. Arl menlionat faptr-rl cir all inventat ttn clisprlzitiv clc mdsurare a vibraqiilor gi cir l-am folosit pentrlr a inlelege mai bine apa. Cum o putern explica pr1n stiinta flzicli/ David Bohm explica 111 I. in fiecale clipzi ne este arit'lta morlentani o alti lttme.LIMEA 5E \.. cle 2lseillenea.l. Doar ci ltlme va influenta ttruritoarea iar astfel aveur impresia zrceleasi h-rmi contintte. De-abia a clotta zi.ordinea expliciti". Cu alte ctlt'inte. anurrite teorii psihologice (cum e teoria lui Jung) si ingjneria genetici ne invati cd existi gi alta iume clecit cea pe care o cunoagten atdt de bine. aceasti cl'eare a lumii.r lttme se schimbi apa recltnoa$te cea dintii ctt fieciire clip:i. Cu alte cnvinte.E As'CL/I/SE sigur si fie ostracizat pe motiv cd nu glndegte gtiintific. ltlme'. Am cliscutat r-tnele lttcrttri complicate si se poate sit fi dat nastere la confr-tzii. insa stiinta a ajuns la r-tnpunct in care ignorarea constiintei gi a mintii ne limiteazi capacitateade intelegere a lr-rmii din jurul nostrll. Mecanica cuantici.t se schimbir in fiecare rte ttn tol claci veqi cleveni recleati in contintttt.IESA. in acestei teorii. dal repetarea misltritorilor mi-a clol'eclit contralitrl. con$tienli c1e acest lucttt. Dar claci ne intoat'cem ctt glnclul la cristale ne-ar fi poate mai r-t$or s:i gisim rispunsrtri. nici atinsi cu mdna. Dar si reflectim Lln nloment la clipa de fata. cincl at'n citit 115 ..

deci este posibil ca energia spiritului cuvintelor si fi fost cea care a purificat apa clin lac. apa cletecteazliprima acest lllcrll si ne transntite se ?ntl'rpli acelstl-linlorntrtie noui. $i chiar aga era.. s-a folosit pllterea rr-rgiciunii pentrll a pr-rrificaapa.rtd?naintea unei incantaln.rndul lacuhti. De clata aceast:r. clar claci ag fi facut sr.ri. . Dar cristalele din apa cle clupi incantatie eraLl intregi qi superbe.j.5E' DIN APA ziarele. pe nume Houki Kato. aga ci am dorjt si vid gi ett ce eru in acele fotografii. la mii cle kilometri clepirtare cle Orientul Mijlociu. incliferent in care clintre lumi. Dr-rpd incantalie. :url plltut nrz'rsu'avibratiile substantelor nocive aproape ?n r-nomentele izbucnirii riizboiuhri. induntrul unni hexurgon se afla un hexagcln mai mic.rea fizici. Aceste vibrafii s-alr intins crincolo cle limitele tinrpultri .ns i'recliat in celilalt cap-it al Pimlntr-rlui. Putelea incantaliei venise de Ia spiritul cttvintelot. V_ati ptrtea intreba: Chiar este posibil ? Sigur.Esteincredibil ! Apa se lirnpezeqte sub ochii noqtri". Preotul a stat pe marginea lacului gi a fdcr-rto incantaqie cle aproximativ o ori. in Japonia. vegetalia de pe fr. Cristalele formate in apzi inainte cte incantalie erau cliforme 9i seminatt ctt chipr-rl unei persoane ce sttferi cuurplit. $tirile clespre cleclansarea Rdzlxrirltri clin Goif ur'pleau pdma pagini clin ziare.apa era vizibil nui curati. cincl ceva pe pamiint. ci intr-o lume intermecliari. a doua pozd prezenta o diferenqi impresionantd . iar cealaltd'dupa. Dar vibratiile negative cre:lte prin lansal. Si vi CLIPA LUMEA SE VA SCHIMBALNTN-OS/A/GURA Am chemat la barajul Fujiwara din centrul -faponiei un preot Shinto clin secta Shingon. a splls cineva. am fictrt legitura. Pentru a verifica acest Itrcru.ea bombelor pe cr parte a Pzi'rintrlui atr a. tottll fiind invlluit intr-o ar-treoli de ltlminl. nrai clau Lrn exentplu clincl vibratiile au inflr-ren{at plltel'nic si rapicl h-r. La vrenrea Rizboiuh-ri clin Golf nu ?ncepusemincir si fac fotografii cu cristale. Prima oari cind l-am cttnosctlt mi-a ardtat doui poze carc iurpresionaseri nrttltd lume.si s1-rrtitrh. O fotografie ftrsese fdcr. Am plltut chiar sd veclett-t care ftrsese acoperit'i cle apa tttlbure.MESAJELE ASCtl \/. S-zr sptrs czi grelrtateabonrlrelor lansatein prima zi a acesttri razboi a fost egalir cn cea 2r tlltltror bonrbelor lansate ?n tir-npul Rizboiului clin Vietnan-r. clupd cincisprezeceminute m-au chemat cei din echipa mea. efectele noci-"'e ale bontltelor clin Orientr_rl Mijlociu nll :llt fost transportate imecliat in Japonia. pe care am inregistrat-o. atn stat c1e vorbi clt preotul. sd faca incantatii. in timp ce o priveai. am v1'ut si fac poze cu cristale forrnate in apa clinainte gi dupi o astfel de incantaqie.rnt sigur ci ar fi fost nigte fotografii foarte interesante. 117 1t6 . Se plttea veclea clar cum apa devenea tot ntai transparentd. Am fotografiat apoi clistalele. Am senzaqiacd vibraliile nu existi in caclrul lumii noastl'e triclir-'ensionale li nici intr-o lrme dintr-o climensiuneinvizibil:i.

insi profesorul Sheldrake a ales un clr totul alt mocl de aborclare. Dar nu existi indoiali c:i vibratiile rugiciunilor sunt transmise pe cale nemijlocitd gi rapidi obiecteior clin jur.rri care acllm nll ne sllnt eviclente. La ciiteva zile dupi acest experiment. daci Lln lllcrtl se intinrpla de doui ori. a h-rat ceva timp dupa inczrntafieplna sa se limpezeasci aptt. in lac fusese girsit corpul unei femei si. Ctlm de a atras atdta aterttie? Se spune adeseori cd. nrentbrn al Royal Society. nu acceptin icleea ci mai existi o alti htme in caclrul celei pe cal. Conform teoriei sale. c. veli vedea cd de-a lungul perioadelor mari de timp. Poate ci prin aceste cristale sufletul femeii a incercat si ne spuni ceva. in general. Teoria profesorului Shelclrake este clezvoltati intr-o cafte pe care acesta a scris-o ?n ltrmit cu mai bine de t18 CLIPA 5E LLIX.suri. Profesorul Rr. oamenii cle gtiinqa aborcleazdlucruliie pe care nll le pot veclea cu ochii lor prin reduclie' pentrll a tzola un fenomen ftzic.rzincl acestea. De obicei. influentlncl apa din apropiere. pe cale ins'i revista cle gtiinla l'lature a respins-o afirmdncl ci ar trebui si fie arsd. Plobabil vi s-a pimt ciudat faptul c'i accidentele. Mai existi o lume pe linga cea in care triim.e o numim lumea noastli.mi-am amintit de crist:tlele formate in api inaintea rngiciunii. de rugiciune. presa a relatat un inciclent. Profesorttl Sheldrake sugereazi ci incidentele pot rezona in acelaqi fel ca sunetele. se va mai tot intlmpla. teoria profesorr.tiinlifici. privincl la lumea noastri clin acea lume. crimele 9i nelegittirile atr tendinla si se repete.tluia atins inimile multora. pe llng. cind ttn lucnt se tot repett se creeazl un cAntp nlorfic. Vorbegte despre locul unde se intimpli astfel cle incidente numinclul 119 .le aseminarea formei cristalelor cu un chip in agonie."i asta.51I/GT]&1 clotrizeci de ani. intr-o oarecare mi. Cttm se poate explica aceasti ciudatl repetare a evenimentelor ? Profesorul Shelclrake a cdutat sd afle rdspunsul pe cale .'EA YA SCIIIMRAiNTN-O.rnfenomen fiztc pe care nlt ?l putem explica claci. Daci va glncliqi la istorie si la curentele sociale. Acesta a fost r. putem veclealtrcrr. Ptttem privi aceasta ca pe o exemplific re ^ teoriei rezonantei. ci mai degrabi un fel de schita pentftr construclia unei cl'idili.rpert Sheldrake clin Anglia este Lln cercetirtor zr1c:inti qel este promovarea unei noi vizir_tni asupra ltimii. inri place s:i crecl cd strfer-in{a a fost ei alinatA. evenimentele se repeta. ceea ce aratd cir transformirile clin substantece pot fi observate cu ochii liberi au loc treptat. in serie. in legdturi cu lur-nea invizibili nor_ri. iar cercetirile pe marginea teoriei continui. Dar zrsta nu este totul. ar.Dupi ce a obqinut cloctoratr_r1 biocl-rimie la Universitatea in Cambriclge a fost conferentiar cle biocl-rimie 9i biologie la Cambdclge Si. in ciude xcestei respingeri. iar tezonanta ctl llcest camp n-rorfic mlregte probabilitatea repetirii aceltli incident' Un cin-rp morfic nlt este informaqie pe baza de energie.MESATELE ASCUI/s-EDIN APA Sigur.

giicerina dintr-un recipient transportat cle la Viena la Londra a inceput brusc sd cristalizeze.ll si asigrtre aceleapi imprejurari 5i telespectatorilor clin alte tiri c"leclt Anglia 9i Irlancla. Experinentttl acestane areti ca claci cineva clevine con$tient cle un lttcnt. alt lot cle glicelind a cristalizat. clar trebuie si" recunoagtem ci teoria h-ri contribuie mult la explicarea Llnor mistere pe care $tiinla traclitionala a stitrt cum si le aborcleze. A treia etapi: dupa emisir-tne.intii. tln gl-Llp de pamicipanti au in '.eze 121 Ce si intelegem cleci din acest lucru ? Clncl s :ru format prima oard cristale (indiferent din ce motiv). Experimenttrl s-a desfdguratin trei etape' Prima etapa: inainte cle enrisittne:r in direct. in conformitate cu cimpul mclrfic. ceea ce a dus la discutii impofiante. A clotta fost pr-rgi si spuni ce 'u-ecleau etapi: in timpr-rl enisiunii a fost clezvilttit secretul tablouli. au fost cle asenleneaintt'ehlrli ce vecleart in pictnrile respective' Care credeti ci att fost reztrltatele? Al doiiea grup s-a clesclifcat mult mai bine clecit primul in iclentificarea birbatului cu ilrustatzi.ri acel:rsi lucfr-r. aceasta s-a ficnt cunoscuti si a fost hratd in serios de persoanele cu vecleri rnai largi. astzizieste un fapt genelal l'ecunoscut iar ci glicerina forneazi sr.A. Cei care ait ficttt experimentr. Acest tip de fenomen s-a petrecut si la mr-rltealte substante. $i. Cu nu prea nul1i ani in ttrt-nit.tstat.rb 17'C (63"F). c:lre ntl arttsesera voie si rradi emisitlnea.ue formeazi cristale. claci o substantii zl format o clata 120 . un barbat ctt mr.tln post cle televizitlne din Anglia a hot:irlt s'i faci un experiment ptlblic pentftr a vedea claci teoria rezonantei morfice a profesorului Shelclrakepoate fi confirn'ratd.. La scurti vreme clupd asta.uticipan[i. in final.SCt/l/sE DrN APA I. iar celilalt. atltnci si alte persoane vor avea cimpuh. glicerina a devenit o subshnti c. in primii patnrzeci de ani de la clescoperirea glicerinei.rl au fdcut tot posibilr. intr-un cu totnl alt loc. cristale cincl temperatura scacie A]PA SE LIT]VEA VA SCI]IMI]AiXTTi-O.rce1epicttlri. disculia revine adesea asupre cristalelor cle glicerina.Efectr-rl tenclinta sir con$tienttz. Fenomenul a inceput si se n-rsplndeasc:i.un alt grr-lp cle p'. s-a creat un clrlp morfic gi.i.ri reprezentincl bir-batul ctt nustafi. dar unul zrscuncleachipttl unei femei cu o pilirie. iar fenomenul repetirii unor incidente sinrilare il nume5te rezonanfi ntorficti.TESAJELE cdurp morfic.Chipurile erau niscocite astfei incit nu pllteall fi recttnosctlte.rite despre astfel de mistere. Desi tcoria sa a fost ferm respins'i in revista Nature. atr pictat clou'. ideea generzrlacceptati a fost cI glicerina nu formeazi cristale. iar reznltatele atr ariitat n]€tfell ci al cloilea gfttp se clescttrci de trei ori m'li bine clecdt primul. formarea cristalelor va cleveni ceva obisntlit la acea substanti. nn in dezbaterile obiqnr.in ciLrcla hazarcluluice clomne5te in hrme.SII{GLTITJ cristale. intr-o zi pe la incepr-ttul secolultri al nou:isprezecelea. Firi indoialzici profesorul Shelclrake abdtut s-a cie la ciile bitute ale gtiinlei.rtablouri: ambele pireatt nipte pictlrri ficute la intimplal'e.

tiu cincl cineva ii pdveEte cle la spate. o datd ce rezonanqamorfici s-a rdspindit. nu mi-am putut abtine interesul. lri-a splls: o sct'isoarein .rltatul rezonanfei morfice. el va avea un inpact instantaneu asllpra tllturor celodalte locuri.sincronicitate").rtd. nlr aln avut nici o reuqiti timp de doud luni insd.rezonanqamorficd joaca qi ea un ro1. Arn fost bttcttros si ar-rd ca el aflase dejzr despre cercet:irile mele astlpra cristalelor de ape." Aveammttlte intreb'iri dar 9i el era foarte interesat pentrll profesorul Sl-reldrake..nu sllnt altceva decdt o incercare de a exprim^ rezonan\a cAmpului morfic intr-un mod ce poate fi vizut cu ochiul liber. Cdnd am ficut primele incerciri de a fotografia cristale. colectivd) gi modelele arhetipale.aceste lucmri ? de Eiichi Hojiro. se intincle in intreg spa[illl Ei timpul. deoarece cercetdrile mele asupra cristalelot de apd. de (cu trimitere la sd inlelegem aga-nllmitele coincidenle fenornenele congtiintei de grup (memoria .ll actului cle obserare asupra celui obseruat. Cu alte cuvinte. Aspectul important clin teoria profesorului Sheldrake este acela cd. ADN-ul nu este singurul factor care determini trdsiturile asemdndtoarela nrenrbrii trnei familii . Sttnt oameni care .L]MEASE VA SCHIMBA TTN-O. cle cercetdrile mele 5i pinir la unni s-a cloveclit ci avea la fel sau chiar mai mttlte intrebari pentrtt tlrine' El mi-a impirtaqit ttrmitoarele lttctttri: Aur fdcut cercetiri privind organismele vii gi conportamentul lor. Cdnd am auzit prima datd" de teoria profesortrlui Sheldrake.. intitulati Din ce catrzit se intAntpld.s-II/GURA dar am devenit ctt aclevirat interesat c1nd l-am vizut pe profesorul Shelclrake intr-lrn docltmentar cle televizir. Conform profesorulr-ri Sheldrake. o datd ce se formeazd" ttn cdmp morfic..rne ntrnrit Saseoanteni cle Stiinti clentni cle interes' Soafia a de vrut ca la patru ani clupa aceea sd anl <>cazi:'t a-l intllni pe profesorr'rl Shelclrake ln tirnpr'rl trnei serii cle prelegeri prin Europa. insi nu privind apa.aqa inclt m-am pomenit ca stlnt invitat la casa lor clin Lonclra. Teoria profesorului Sheldrake ne ajr.Printesccel pulin o data pe siptimini cafe ml se poveste$tedespre tine.-I este efec0. cleci ntt md pricep prea bine in acest dourenitt' Este insi clestul de probabil ca in viitor sa se stabileasc?ileg:rttlri intre cercetarile n-rele Oi cercetlrile tale privind cristalele cle apd' intereseazi cel mai mult Dotnenittl care n-I'. Vrear't si cercetez acest 123 122 . Poate cd acesta este tot rezr. CLIPA I. asemenea. S-a intimplat ca Lln prieten care lLla parte la seminarttl tueu sd o cttnoasci pe soqia profesorultti Shelclrake. o datd ce am reuqit sd fac prima fotografie. Prima <>ari am auzit cIe lucririle profesorului Shelclrake clintr-o cafte bestseller din Japonia. gi alqi cercetltori au inceput si aibd succes. avdnd ca urmare o transformare instantanee pe plan global.ASCUA/SEDTN APA MESAJELE notfic a determinat impresionanta cregterea rispunsurilor corecte.

As r.i. ?ntrebam ciaci nLl s-e1. Voi incerca sd fotografiez cristale. Dacd ne folosim la maximtlm de aceasti plltere. Acesteaaclnceatr foafte bine cu expedmentul in cadr. a reusit si clovecleasci acest fenomen in mai mtrlt cle dotri sute cie caztu.rriri. Corlbinincl invirliturile apei ctt teoriile propuse de profesorul Sheldlake vom face pa$i importanli in nttmeroaselor mistere clin lttmea in care triim' clezlegarea Fiecate clintre noi are pllterea magici de a schimba lumea' Cu to(ii an fost inzestrali de citre Dumnezeu cll puterea cle a ctea. A ficut r-rn expelinlent pentru a zrflaclacd si clinii reactionezrziin momentul in care stipinii lor pornesc spt'e casi. Cind i-ant povestit despre acest experiment. Din acest motiv sper ci votn fi merett. pilinlii trebuie si acorde atentie 5i griji copiilor 1or'. de oameni nornraii gi. aga ci n-ri. Este foafie important.l exprim ?ntr-un mocl statistic. deoarece actiunea c1e a privi ttn iucru a1'e o influenld inrediati asLrpraaceltti ltlcru.i lticrurilor care se intimpfi. con$tienti de aceasta si ci vom acorcla atenlie celor din jtlrul nostru q. Profesor-r-rl este initiatontl acestor studii despre impactttl conqtiinlei asllpra obiectelor. cle oameni cieosebit cle malefici. Existi liscul ca cloctrnenta!ia acestor cercetiri si fie subiectiv:i.SEDIN APA fenomen gi s:i incerc si.5-E SCITIMBA Vieqile noastre se datoreazd tli.profesorul Shelclrake este foafie interesat de fenonennl telepatiei. cie erenrph_rclncl este ignorati.'rea si vi impirtasesc r-rn mesaj pe care l-am prinit cle la profesorul Shelch-ake: iITM-O s/I/GT/R4CUPA l/A LUMEA. gi . in sflrgit.cirii unei energii nev:izute. Acasi. Este acela$i lttct-tt.pLltea s-i folosirl apa in experimentele noastre.Multumesc.Orice ai face in clipa aceasta.striri cleosebite.l-l pr-rnein practicd. aqa incAt spttsele sale au o impoltanli cleosebiti. Toli par si gtie aceasta.. Penftu cei carc nu intreziresc sfirsitul grijilor 9i stferinlelor Ior.iti sti in putere si schimbi lttmea ! Jie . c2ncl este priviti de oameni cu inze.leo pentfll obselare..o alti persoani face acelagilttcltl altttncieva' 125 121 . a clevenit si mai interesat si mi-a sugel-at cd daci a. Actuahnente. Folosincl r-rn echipament vic. sa vacl cllm se transformi apa in cliferite imprejr.ul cin-ria orezul clin borcanul ignorat a putrezit mai repecle clecdtorezul cUn borcanele exptrse ctivintelor .este o expresie cle ittbire. ctt tolii.]stipra olicirtti Sheldrake Iucru . incerca efecttrl simplei <tbseruiri a apei as obtine mai usor reznlt:rte decit folosind orezr:l (care implici pr-ocesul complicat de dezvoltare a microbilor).I\IESAJELE ASCrr /.dar nimeni nr.Prostule". aceastit pelspectiv'i ar hebtti sd le fie o male alinare' .da fie Totul in lunrea asta este intercorelat. Faptul cle a vi concentra atenfia . vonr plltea schimba lttmea intr-o singurd clipir.

faptd. pagina 16I. prin glndurile. cristalin si limpede' Depincle de fiecare om in parte ce fel de influenli aduce in jurul siu. icleile si ntuzica influenteazi structura moleculard a apei. de asenenea. cuvintele 9i acliunile sale. undeva in lumea asta cineva se umple de iubire gi recunogtintd. Si nu uitdm cd tot ceea ce facem. Oglinda apei ne redi fidel proiecliile cuvintelor Ei gindurilor noastre care influenteazd direct structura materiei fizice. Fotografiile prezentate in carte sllnt dovezi convingdtoare pentru faptul ci putem sd ne vindecdm si si ne fiansfonndm alitLlri de planeta noastld atlt prin gdncluiile pe care le trdim deliberat c1t gi prin n-roclurilein care punem ln aplicare aceste ginduri. Dac'i dorim si avem o viati fiumoasd trebuie sd aven griji si bem api proaspdta in fiecare zi 9i. Putem acoperi lumea gi pimAntul cu iubire gi recunogtinfd. cr. privire. CUPA LUMEA SE VA SCHIMBA|NTN-O 5'1I/GUR}1 incredibila capacitate de refleclie a apei. Nu trebuie sd nrergi nicdieri.ti vei crea. cu vorba 9i cu fapta 9i i. mesajul ei devine uimitor. si fim atenfi la modul in care gindim. vorbim gi acliondm pentfti a nu influenla negativ apa din interiorul nostftr. vor-bi. fiind direct rispunzitori pentfl. Acestea vor deveni un mi.req cimp morfic care va schimba lumea. Apa ne indeamnd si contemplim mult mai proftrnd spre propria noastrd frintd. calea citre lumini 9i iubire ! ly'ofd. cle ce tip de cdmp morfic ar trebui si fim interesati si creim ? Vom crea cimpuri de suferjnln Ei rdutate satr o lume plind cle iubire gi recunogtinti ? Ori de cdte ori stai in fap unei ape gi transmiti mesaje de iubire gi recr:noqtinti. astfel i. simfim. aici. Ele relevi t26 127 . vei descoperi adevdl-rl divin. gest. la fel de vie gi receptivi la toate emofiile gi glndurile noastre.ASCUI/SE DIN APA MESAJELE Aqadar. Urmitoarele poze color de la pagina I29 Ia 160 atr referinqi in capitolul al cincilea. inima qi sufletul ! Atunci c2nd ne privim prin oglinda apei. Apa pe care o privegti va rezona cu apa cle peste tot. de la glnd. Apa din faga ta se afld in relatie cu apa din intreaga lume. rair-rl tiu ve$nic. Nu este vorba despre timp $i spatill. se inregistreazia undeva' ?n finitul care ne inconioari gi cind plecdm din via{i ne intilnin cu noi. acum. bine sau rdu ! Tu ce alegi ? intreabd-fi sufletul 9i ili va rispunde ! intreabi daci trupul tiu dorcqteapa pe cere tunrcaza si o bei. iar mesajul tiu de itrbire va ajunge la sufletele tuturor oamenilor din lume.i modeleazd realitatea fizic'a.rvintele. pentrll cd' ea ne reflectd congtiinta. clr liberul atbitru. fii bun cu gindul.l tot ceea ce an ficttt. se pot intlmpla lucruri minunate si miraculoase. Aceste fotografii sunt dovezi materiale privind faptul cd energia vibrafionald umani.

:r*alc Am a.ApA *sir:eia i s-. IatI reacgiaapei la pozele respective. este nlare .te poze infaqi. apoi am fotografiat cristalele care s-au format. Cristalul acesta.eu ardgat prlce cte peisaj*: *at**.i frutlos ca qi Soalele.ind peisaje frumoase. fomrat sub influenfa imaginii ce reptezintl Soarele.ezat un vas cle sticli cu api pe ni. .

: '.t:.' '::l:: . ..:...

iftEFer&Hlrp4r: .

.. t.: .a:.':. .

-b-$E.h*. .' " l . .. t: ' t. trl . .i *":t" I -... ..

' I I : i ' ' .l: 'i: l I .

( l l n l l l ) e t l. i r t l t ' r ' l r r r c l i< lti n I i l r t ' t s imlrinrilile anr:inunqite ciin structLll'a clistalrrlLri inclici lort:r. asenrenclrlentplelor.( .lo .

..i . l..1 .

:i ' rs''' Fn.t: 1 .f:} I .' ffi .':3 i+.

+- Londra "l'okyc> a Nu se formeazi nici un cristal.ra:icg.:h.im 9i s:r lnr':i!.$c.:l.17 ..l'q: c. Poate e titnpul si cttoper:. ca Ltrll-Iare fblosirii de capacitateanaturalr lL lrpci dc substantecare alecteaz:i a cla viat:i.rrnunii cle la altii clrtn si avem griil rnai bine cle ap?i. l"+.t.t {e'}s.. este clil-icil sa cristztlein apa cle la r<lbinet cle xproape orir"lncle proclr"lcri in lutne. '\jli+''.$ix}?xt{.i.irtc:{ I)in car:za tnetodclor cie iratare a apei. 1..

.:l: ::.. l':.' .i' i.': : .. :.:...

l l ..

numitl sake). O parte din cea mai gustoasd gi mai bunl apla dinJaponia provine din Saijo. din orez.i r2uri.Splendo area ap€i naturale Cristale bine structurate. in forml de bijuterii.te 157 . izvoare s.Hiroshima Acest cristal cll structurd minugioasi pare un frumos omament din argint. ApI de izvor clin Saijo. (Cu ^ceastd api se prepard Ei biutura alcoolici japonezd caldi. ce se serveq. s-aLr forryat in apa naturald din gheqari.

.' . .i...: .

: .

.

:rre loc o transforutale fizicir in apa clin corptrl acelei pers()anc.t-i ir-tbile 9i recuno$tint'. .rl cristalelol cle api. it-tsi celc ttrai tlrttlte r":ispr-tnsttt'i 1e-arn priurit clin Errlopa. Apa arc ttn nles'.* a tlolintrL c-aLtn nr.lll creat llriur:r sclipile .te fotografriie ctt cristale cle api. Irrbirea . ape a ajuns pe Priuliint. pnrtincl in sir-ir.rj pcntftl llttlte: Itllltea unitti prin e'sre iul'tire .1.i rccut'trt5tirtti.AICAPITOLUL CINCILEA Un suris ce imltt:itise:rzi lttt'ue:t .. La clpittlrl ltrngii sale cillitorii prin (lostt'tos.ti in felr-rl cLl11t acestea sLlnt reler''lte 1ll'in interureclir.i rccltnrlgtinta'. Care s'f. hrltir-ea . cafe s-a extins crt o r''itez:1 rnai mare clecit mi-as fi putttt iniegin'.. uncLi in sr-tfletele oanlenilol'.ttin Japonia coiectia cle T\in lJ pozc cu ctlstale clc apli.rin tuotllentltl in c'lt'e o pers<tani lllive.turirt'cit tlrai t"t'iarccle oarlleni .i t'ectLno5tintxsLlnt pl'incipiilc fttnclrurentalc a1e ntturii. fie factclrr-tl cat'e a trezit interesltl atetof pel'so:rne clin atitea qlr|i clife|ite ? Er-tcrccl c.l rtfle tlcspre uinr-tnlLtcle uristel'e ale lJnil'ersttlr. Sc parc ci s-a creat Lln efl:ct clc -a. ttti-aur pr-rblic'.r.

Gemtania. Ni se pare itnltosibii si tlaim fira colllplltere. Uitati-vi inci o data la imaginile cr.ASCUA/sEDIN APA MESAJELE de viaqd. ni se trezegte o anintire ancestrali aflatd. Cdnd privim imaginile cristalelor de api. Er-a ca gi clun aceste cristale ar fi fost exact lllcrlll oe care il catrta 162 LL:AIEA I'N. in Japonia..Shizuko de nri-a ficut o vizitd la biror-rla mai plltin cle o ltrnd dupa prima publicare a acestei colectii de fotografii.r cristale de la paginile I29 . ial eu i-ant ardtat un exemplar al cdrtii.rko tlr-a invitltt si fac <r prezentare in caclrtrl r-tntti uric setninar anttal pe cale il tine in Ztirich. addnc inriclacinatd in apa din fiecale celuld a noastri. Dar pLltenl veclea clar cliferen(a enomli fi con$tient clintre a ntt cle riscttl expr. gi a inceput si primeasci foarte multe rdspunsuri.lenie olandezi care acum imi este translator.760. llna clintle petsoanele care eLl or!{enizet xcest e'n'eniment urajor este Nlanuela Kilillr.ingrijindu-se apoi de hrana necesar.rnogrin[a. A cLlmpdrat pe loc Eaptezeci gi sapte exemplare pe care le-a trir-nis unor prieteni gi cunogtinfe clin Olancla. si ea ntunit'incllt-se printre acei'"t care att fost lncintali la r''eclerea fotografiilor' Ea a transtnis ltruritorttl tlesaj: Am cloi cclpii 9i gtir-rci este o mare cliferenli cu clragoste satl claca pttr 9i claca le l'orlx.. Dupi cr:m am ruen{ionat in primul capitol. Australia 9i clin alte qdri.5Ti/Iri.. Fiindr-r-miprezentataa o ctinogtinli comr_rnl.|.tnerii la cimpr-rri t6J . Aceste irnagini oglinclesc fir_rmoasa noastri lume. Acest lucrtr a fost posibil datoliti stridaniei doamnei Shizuko Otrwelrand. inqeleg foarte binc ci aceste lttcrttd sllnt sillltite cle fiecare celtrli a noastri' Cristalcle cle api ne inr''a1air"tcrltri ilrpofiante pentrll vlala noastri cle zt ctt zi. Din clipa in care s-a uitat la fotografii mi-am dat seana ca a rd.cu ceti. lumea a aflat pentru prima oari de cercetdrile mele din prima mea colecgiede fotografii cu cristale cle api. o japonezd. o compara{ie intre apa cle la robinet si apa naturali.tald inlpoltanti. Existal tl cliferenqli intle .luct'lrl cle care avelll ne\/()ie in Vt'eurr-trilegrele in care trititn.i dezvoltirii.Fit asta"' De aselllenea. asistat cle Shizuko. Elvelia.i si a ir-rlelege lttltnca mea. Mesajul apei este iubirea gi recr. N{ai tlrziu. Shizr.a t'eviste. Rezultatul a first r-rniurens yal clc intet'es pentlLl a dcsctllle.ntas impresionatd. La o sitl'lttimina ch-rpi acest evenilllent trebtlie sa aill'"r loc o aclltnare anr.in citr-ttat'ea reporteri gi cle a fi intervievet pentn-r ciitel.Hai slr f'aceur lttcrttl asta" 5i . Statele Unite.SCE i NIB. Nu a trecut mult ch"rpi ce a expecliat cirtile. 9i care se ntllrefte nestenletel()r Lllllllne". an-t in faqa urai urltltor arrut ocezia cle a qine o plelegere . Fotografiile arati transformarea apei in funclie de peisajele minunate gi de muzica din intreaga lunre si prezinti.ti simph-r Ie pol'ttnceSti.1^11'I':AZA oamenii . Elveqia. in fiecare zi sltnteltt inctlnjlrraqi de cit-n1lltt'i tnagnetice.

. mesajurl apei se rispindegte 9i mai lapicl in jLu'trlltrntii.r mulqi oameni din intreaga lr. nnde am fbst invitat si votbesc la Harvard si 1a o gcoali speciald clin suburbiile Boston-ului. alll pLltea spune ca acesta este rczultatul cdutdrii unor rdsptlnsltri in vremttt1le acestea tulburi. Datoriti strddaniei Mannelei. ctt zimbetul pe buze.i-qi cameri l" I)ar acesta este cloal' ttn alt aspect al fenomenului rezonanqei.rritor clintr-un origel ntrmit Sanglant pentrll a line o prelegere despre apd Ei mecliu.e avea si il or.i neconven[ionale. Poate dtn cauz:aca apa este atlt cle misterioasi sunt 9i modurile cle aborclale atat de cliferite . X. Elvelia. am fost asaltat cle propuneri pentrlr a tine conferinqe qi prezentiri.afiile. pe rudsuri ce tot mai mulqi oameni aritau interes pentru colecqia de fotografii.F. Olancla.Fd-titemele l" sau .eveninlente au dus la Lln noll val de interes in intreaga hrme gi. dar i s-a sptrs ci ml o pllteau ajuta deoarece era Lln sr.rbiect prea delicat. Toqi cei care auziseri despre cristalele de apd erau vizlbll impresionati gi inspiraqi. Ea a apelat atunci la persoane mai cleschisela chestiuni spir-itr-rale a acllrnat un grLrp gi de oarrreniclolnici si cercetezcceca ce nll poete fi vdzrrr cu ochiul liber.58 DrN APA MESAJELE magnetice gi a fi con$tient gi atent. Pe mdsuri ce persoanele ale clror sttflete delicate aur fost rdnite intr-ltn fel sau alttll afla despre cristalele cle ap'a. reacfia a fost senza[ionala. Probabil ci sensibilitateaaceastacleosebitaa elevilor i-a ficut mai receptivi la inforrnatiile clesple cristalele cle api. imi inchiptti.r profesional. ltalia. Anglia. Sttnt aproape convins cd elevii ar. to) .tclevenit congtienti cle faptul ci rostirea cuvintelor neprietenoase ddltneaza atit apei cdt li celor'lalqi oameni.ganizeze. Anr fost foarte impresionati.A vorbit intli la o agentie a mecliului inconjr.. fiectatd cle arnte. Ntt am nici o incloiala cd cristalele cle api vor ajunge in centn:l atenliei ttltllror acelora clin intreaga lume care cattti si giseasci tln sens in hacls' Vizitele mele in Gerurania. ei le-au spr-rspdrinqilor si nu cttrat in mai rosteasci vorbe ca . Canada gi Statele Unite mi-au dat ocazia sa cllnosc gi si corespondez cr. Dupi ce a v:azut fbtogr. ajttngdnd acasi. Primei invitatii din par-teaManuelei i-au urmat multe altele 9i ori de cdte ori am vorbit despre cristalele cle apd. Articolele ce all Lurlat acestol.rmecare se ocupi gi ei cu cet'cetiri asltpra apei. De asentenea.Ianr-rela mi-a propus sa sus(in un seninar pe cal. Franla.ASCU/. frecventat'i cle copii care nll igi gisesc locul ln societatea american'f. clroguri gi violenqi. c'i. 161 LL]MEA rD/ SURAS |MRRATI$EAZA CE Vestea clespre nlllnca mea s-a ldsplnclit clin Europa in Statele Unite. in clecurslrl unei siptdmlni am ficut prezentdri in uei orage clin Elvetia gi m-am intors in Japonia gtiind cd exista trn numdr mare de persoane dornice sd inveqe mai rlr-rlte clesDremlrnca nlea. Am avtrt Ocazia sd fac multe excnrsii in Europa pentrll a line conferin{e si prezentdd in sili pline cle oar-nenial ciror interes Dentm apa era personal sar.

primtrl la conch-rziaca este vorba cle o courllinaqie. Clncl aucl ce mesaj :rm pentru ei si cdnd v:acl diapozitivele.Cum de nlr sllnt gnnoaie 1te llnga lac ?" Ghich-rl. care considera cle la sine inqeles ca lacul si fie curat.tiinqa' si care. din tnine un otr ocllpat Simpozionr-rlclin Elvetia s-a mai qintrt inca cle cloui ori la Lrtcerna gi este foarte probabil si clevini. M-aur ginclit la acest htcrlt urtilt tilllp' din clipa cind arn inceptrt sI mi intreb cle ce tneclir. astronourie 9i oceanografie. instlmete.tient formarea trnei astfel cle societi[i.am cle gincl si creez Lln institut cle cercetarein fonna unui cristal cle aoi t. si dee cifla 108. existi 9i oameni cle gtiinqa cr-tvoinli proprie pr()pl'ia con. faclncl in . iar alte gase laboratoare vor fi altor teme Si amplasate in jttil-rl centrttltti. imi aduc aminte clnd am auzit clespreun grLrp cle japonezi care vizitau Lacul Ztirich. filozclfie 9i religie' in chinrie gi inginelie. Reacliile acestee sincere cloveclesc fapnrl ci au o congtiin{i pr..5 Cp'iurnA'{$el'zA LUNIEA hexagonal.ASCLINSEDlAr AI']A ML':SAJELE Acest mare interes pentrll apa presuplrne ci merell se lin simpozioane gi adr-rnari intreaga lunre. clar gtiu acum ci celelalte fdri sr. in oamenilor rind. er. lrn eveniment internaqional.. acqir'rnea permite gi incuraja in mocl con.clteoclati plci. pentrLl ca. biologie 9i medicini. cle asemenea. Ideea este grandioasi gi unici .Cum cle pr-rne{i o astfel cle intreltare ?'' Oriunde cilitoresc.l ocLlpllt. Sigltr. aga incit lumea a cerllt si cl'eez Lln centrLl cle cercetare in Er-rropa. La inceput lll-arr intrebat cit interes poate exista pentrll api in Europa si in alte 1iri. Lacr-rlerx atat de fi'urnos incit unr-rl dintre turigti l-a intrebat pe ghiclr"rl elvelian: . in al cloilea rincl. in aceasti categorie nobil'i nu oamenii cle gtiinld ce sLlntla urlna autoritalilor clin Japonia astfel cat'e insista ca apa sd fie tratati cll clor. se ghlde'tzaclLlpd sealra insd luincl in consiclerafestafea societaqii. Fiecare laborator va fi specializat 18 categolii cle cercetare. iar apoi Ie alit oamenilor cristalele fomrate in apa clin oraEele lor.tlinconjtrlitor cle pe P'imlnt este intr-o stare atat de grav'i. pentrll stuclir-rl clonenii gtiin[ifice ct': ftzicd $i nateilatici.rnt la fel sar-rchial mai interesate decXt Japonia.ne cliur cLl ci sunt foarte pulini cei care igi incleplinesc lllltnca phneta pe intentia cle a ajuta onenirea si cle a cr-rrafa care triiur. iau cr-rnine cliapozitive cu imagini ale clistalelor de tpd.le simpozioane clin Australia si Anglia. intre m1nclria gi con-rpliaclin courr'tnitatea autoritdlilor de a cle gtiinqir gi. cercetirile mele snnt limitate cind produc cristale in Japonia. in orice caz.imdn viziltil surpringi gi impresionali.rropeniir. cu tirupul. in mtlnca lor. am fdcut cnnoscr-rtd idee care rni-a r:mblat ntulti vrelne o prin ntinte.. nu a gtir-rtprea ltine ce sd rispuncll si l-a intrebat 1te laponez .'N 5I/R{. intra De exempltt.rternicdin ceea ce ltdvegte apa. de ce oaurenii sunt atat cle confr-tzi 9i cle ce civilizaqia noastrA este Reflectind asupra acestof intrebdfi am ajuns aseltlenea 1or.l problemele ecestea' l)'tzele sociedqii r67 166 . Laboratoml pentfLl str-rditrlcristalelo| de apd se' va afla in centrll.La r'lncltrl meu. Am participat. cauzlnd r-rn declin total al societdqii' Bineinteles cI nr-t doar oaurenii de gtiinqi stlnt singlrfii s-alt vinovali pentfl.

energia vine ?nspre tine. clnd spuneti ceva.i aventajele cuvintelor pe proplir-rl trr-lp. se afli in legdturd cu oameni de stiinli din alte domenii.afi clespre natrlra sllnt cllvintele creatotr:lui. Maestn-tlShiol'a spllne ci secretttl sinitdfii sale este metocla sa speciala de respira!ie. in cadrul laboratorului pe care ?l am in minte. treblrie si fili hotiriqi sd vi angajali in ce ati spus. Spun asta cu sip4rrranqa multor ani de experienld in afaceri. obqindnd astfel o vedere largd.ry-. si. care se concentreaza asupra propriului doneniu de activitate qi.'E MESAJELE gubrezit intr-atita ?nclt o mlni de oameni de stiinta ntr ntai are cr-rmsd schirnbe directia nefasti in care suntem indreptati. dor-ti ore tinand prelegeri cle citeva ori pe an' igi exerseazl in fiecare zi migcarea de golf gi netge la curs o data pe siptamin'i. cercetetorii nu le pot obqine pe cont propriu. Cr-rvintelerostite c1egttra voastli au o plrtcre proprie clre influenqeazdintreaga hune. nu spLrnsa faceqi afirmaqii le voirt intarlrplirii . De aseuenea. Comtrnitatea locald"se va ingriji gi de asigurareafinanfirii necesare gi a altor ajutoare pe care. Chiar 9i actttn sti in picioare una.este important si rostiqi ce simqiti cr-t aclevirat. Capacitateasa cle a-qi menqine sinatatea este pur gi siurplu ruiraculoasi. Cttnosc Lln onl care a clovedit plltclea .tue cevlr esle Lln urod de a atralle energia in dileclia ta. si \''i ascultati surfletul. cr-r minclrie. ele se vor implini' Bineinfeles. care ?i ajutd sd-si traseze cursul cercetdrilor. clar are spatele drept si se aratd sindtos 9i in plttere oricui il vecle. ficindu-r'i crtnoscute intenlile fali cle ceiialqi poate cleseo|i sa duci la aflarea ajr-ttorttlui c1in sttrse nea$tePtate.Nobtto Shioya este Lln bdrbat pe care il numesc. Indiferent care v5. Cuvintele au propriile lor frecvenqer"ibraqionalettnice si an vizut cleja cunr energia lor infhrenleezi UniversLll. Daci vi exprimali intenqiile.DIN APA ASCU. cleci. 5 ii vad cu ochii minlii pe cercetirori aduninclu-se la restaurantlll central cu alltoservire. facent ceva pentru a imbuneteli sintitor deplorabiia stare a lucrurilor care cuprinde comunitatea oanenilor de stiinti ? Cred cd trebuie sd incepem prin a schimba mediul gi sistemele legate de comunitatea oamenilor de stiinti. comunitatea locald" ii sprijind pe oamenii de . in special clncl spui ceva celorlal! oanteni. este Lln pas important sd le faceqi cllnoscute.Cuvdntul vd este protnisiune. purtdnd discutii in timpul gustarilor de dimineaqi gi de prinz gi anunqlnd la sflrgitul zllei rezttltatele cercetdrilor lor. ajutindr-r-tesd iqi atingi lelLrrile. totodati.tiintd. naestftll meu' Ale 101 ani.sunt intenfiile. Sigur cd existi multe obstacole in calea implinirii acestui vis. Curn putem schimba direclia gi. Cred cd asta va duce la descoperiri gi progrese ale gtiinlei care vor contribui in mod real la viitorul P a n r a n t t r l r r ii a l o n r e n i r i i . Puterl spLlne chiar cd ct-tvirltele cafe lte inr. in acelagi timp. dar simt acun ci primLrl pas a fost ficut. Ia momentul actual. inca de clnd eram copil le spunean mereu celor din jur ce gindeam gi ce aveam de LLI\|IEA tr-Nst/&{s CE|I4BR4T\SEAZA glncl sa fac gi mi s-a splts lllel'elt ci vorbesc prea mult' Dar' sirnpltrl fapt cie a spr. Aceasti metodi presuplrne sd inspiri pini ce aerltl uurple pldmlnii' 169 168 .

Cuvintele fostite cu hotdrdre aLl o mare putere carc atrag aceste pafiicule-duh. provoclnd un miros ingt'ozitot'' care apiteatl in fiecare nlr aLl aP'irtlt anttl acela' Dacit ntt inqelegeqi principitrl spit'itului cttt intclor' clar noi aceste h.t mi indoiesc ca spiritul cttvintelor' cle rugicittnile hotirdte pentrll pecea moncliali' a dtts' in iurportant citeva clipe.Puterea infinitd a Llniversului se ya concentra pentru a aduce lumii adevd. toatd apa din Japonia va fi curate. se putea auzi imprejurul 170 intregttltri spinirii.sI/R45 CE iMBItA'.Maestrul Shioya recomandd ca la sf1rqitul exerciliului siu de respira[ie sd rostiqi urmdtoarea afirmalie: .t pace in intreaga lume la incepr-rtr:lunui nou secol.. i /N . Dar ptltem intelpretx vleure ce M con1tiinlLi in ioc de viteza luminii' l)e cl nlttrl'irtll reprezintd llfasa.energie este masa C chept vtteza h-rminii la pitrat".C"-ul clin 171 . indruma. ecttalia o ptltem interprete persoaneltll' ce se concentl'e'Jzi congtient' Aceast'i interpretel'e am inviqat-o cle la plofesorul niscut in Hoang Van l)ltc. in acea zi se adunaserd aproximativ 350 de persoane pe marginea Lacului Biwa.. la cr-trilirea apei clin lac' Alt htcrtt t'ugat este c'i 350 cle persoane s-atl adllnat 9i s-au impreuni.. pe atunci in vdrsti de 97 de ani. cd '. Alt scop al adundrii era si ne rugdnt penttr.ti de Maestrul Shioya. in timp ce meditezi asllpra energiei Universr. Ctt mai mult cle zece ani in urmi' invitinclu-l I polllenlt' la ttn seminar pe cale il lineam in Japonla' E = MC'ntt in timpr.rn.t'l$EAZA LttMEA lac si o senza{ie cleclsebita ne-a lnfiorat q. intn: Voinla unit'i a atator oameni a fost ca o forqi teoria relativitilii a lui Einstein schit-ubarea Universttllti' Folosesc citeodati (E : MC) pentftl a explica acest principitt' Fotnltl'r lceasta general'i mai are o setlrnificafie importanti' Intefpfetarea inurlrlliti ctt este ci E = MCr. Potrivit Maestrului Shioya. qi-au armonizat vocile qi inimile intr-o rugdciune pentrtr pacea nrondiald. existi pafiicule-dlrh ce nu pot fi vdzvte cu mijloacele gtiinqei de azi pentl. un ?nvilat in psihoimunologie Vietnatl. in Septembie 1999. Aceasti.ASCUNSE DIN APA MESAJELE rdspdnclind oxigen in tot corpul. am putut si simt cu adevdrat puterea cuvintelor descrisd de Maestml Shioya. Nr. metocli ne confirmd pLrtereaafirmaqiilor.Lrci se afla la granita dintre dimensiunile a treia qi a patra.rrultiu si iqi diruieste energie revigoranti.ira r'tn lttct'r-t La cloat o lund clupi aceasta s-a intimplat putrede ciudat cu Lacul Biwa.tt'ivi se vor pirea intr-adevir stt'ltnii' are pLlterea cle a influenla .. cel mai mare lac din Japonia. fic1nd posibila realizarca unor lucruri in lumea tridimensionald. dacd. ce provine din verbul a voi.rluicare se adund in lr.rl r-rnei clisculii libere.rata pace. aclici . Lacul Biwa este ctrtat. Ziarele alt relatat ci algele '. toqi acegti oameni gi-au adunat fo4ele.tcrr. clar ce este important este hotdrlrea puternici cuprinsd in cuvintul va.tim c'i acest spirit al clt\'intelol' aproape intreaga existenq'i Ei cle a schirnba ltturea cleat instantaneLt. Incantatia noastrd. Existi o zicala veche in Japonia care zice cd. Adunasem acest grllp cu intenqia de a curdqa lacul. Aceastd afirmatie este Lln fel de rugiciune.

rbiresi recunogtint:i pentlu to[i. chiurice sltnt este expttsi la 1. sa se fi creat concliliile plopice cle ultrasltnete. aLl cfeat la care nLl pot fi Ultrasunetele se afla la tln nivel ntt ell creat aceste cletectate cle tlrechea lttttani. A trecut aproape un secol de clncl Einstein a ficr_rt cunoscuti lunii aceastd formr-rla. cliferenta energetici ar fi enormd.o. efectr. mi-am adus aminte brtrsc cle acele votbe. Dal se poate ca' stlnete cle 1le c)ctave rezonanlei privincl acordarea aceloraqi pcntrll pt'och'tceree cliferite. clesctlurptln clioxina . Asfa incear. Articoh.clncl astfel ll:le minr'rscr-rle spal'g.100 de kHz.SCE |]\IBRA]'$EAZA LL]LIEA unei tehnoklgii clioxrna in api..rl relata clespre clearea cle 1'100 pentrLl expllnerea apei la o eurisie de ultresunete cle aer calc' cind se kHr. o cale oaureni s-att lclttnet spiritului cltvintelor' Cind cei 350 cle incentetii $i a se pe malul Lacr-tlui Biwa pentrlt "r face pclate 2'000 cle kHz' nlga pentrLl pacea nroncliali. p.. cler courllinlncl cele . Cu mai multi ani in umd ant vnlt si mai f'ac r_rn pas in clirec{ia fr.Nu avem cum si gtim daci Einstein instrgi a avut in veclere posibilitatea ca litera C din ecualie si reprezinte congtiinfa. aceast.t' grozava clar ci.ti formula in acest fel.-o a dor-ra etapi. clacl am cLl tehnologia vibraliilor cle cr. intr. cLt vibraqii.i asupra moduhri in care ar trebui si ne trdim viata. cleci potrivit principiului ultrasttnete cLl vocea. ant fost cr'tprins '"r analiza energia cle Arr gtir-rt ci gisiseur.i oarnenii isi folosesc cel nult 30o/oclin capacitaqi. Daci toli oamenii clin lume gi-ar spori congtiinta in acelagi timp. clttpi ce apa poluata ctt ar putea fi apoi industriale este tratat. Trebr-tie spus ci pllterea spiritr'rlr-ri ctlvintelor este courbina tehnologia intr-adev'f. reflectincl asupra vibratiilor . dar daci am pLltea si ne sporim capacitdqile ctr doar I0/0. substanlele se sprrg.trdpre a apei prin r'tltrasr'inete uui ptltet'nic' apei.l ctt ltltrasltnete' Daca epe poltnti tfl)tatd.l.ci sd ne spund cristalelecle apI.ti asupla apei ar fi mult sutbstanle chimice De exeurplu. nLl se poate spune cd este greqit s:i prive. iar cantitatea cle energie va fi astfel dubli. este necesar ca stlnt opttse toxinelor' infbnlaqii ale ciror ftecvenle vibr'4ionale pLltea si ntr fie Folosirea unei singr-tre uretocle s-ar clou'i uretocle s-at pr'rtee si suficienti.rndamentirii gtiintifice a teoriei mele.i llte toxinc' cle entltzi'lsur' Citincl acest afiicol. Se spune c. cleSi toxinele clescompuse de bulele de aet care Pentut e cttliqe lpa s-ar. nrai tlrzin. atvnci aceasti cantitate se va ridica la pdtrat. dar cle vreme ce totul este relativ in acest Univers. Aceastl perspectivem-a impresionatadinc.ele se afli tot acolo' apa si fie cxllusi tlnor cle aceste toxrne. ci la congtiinfi. iar cei care au vdzut pozele cu cristalele nll se vor mira c:i glndurile noastre aLl pLlterea cle a transfonna apa. in sfirqit.iconstiinp va deveni o putere mintinatd care se va rispincli in intreaga lume. ziarul. Dacd ne vom umple viaqa de ir. Aru gisit r-ispr-rnstrl cleschizlncl.ASCUI/SE DIN APA ML:SAJELE se refera 7a viteza luminii. dar ntr eram sigur ce cale si apuc. potrivit formulei. Tith. intr-o clinrineagd.i clescotnpr-ts.rl care mi-a atras atentia vorbea de posibilitatea folosirii ultmsunetelot pentru a clescompune 172 UN 5L/R4. Tocmai am descris cum rugiciunea solemni si glndurile unui gnrp c1eoameni au putllt curdqaapa unui Iac.

noi facem tot ce putem pentrul a realiza acestecondiqii. in orice caz. Un domeniu in care cercetirile asupra cristalelor de apa pot fi extrem de folositoare este pt'ezicerea 175 171 .in vase Petri . de instrumentele muzicale tradigionale? Dar la n'Lrzica live ? Pentru a rdspunde la aceste intrebdri trebuie si continui cercetarea gi sd mai fac expedmente in diferite conditii. u .cristalele ce se formeazd diferd in funqie de modul ?n care cercetitorul s-a pllfiat cu apa . pentru a inlattrra posibilitatea unei schimbdri cauzate de gindurile cercetdtorilor. dimpotrivd. la ntuzici. gindul cd apa cdreia i se spune . insemndm vasele cu mostre cu literele alfabetului gi nu clezvdluim care ce fel de apd conline pdni nu vedem rezultatele. cd toate condiqiile sunt ideale. Iar starea celor cincizeci de mostre de aod se schimbi in fiecare clipd.Proasto"' poate influenqa rezultatele. sunt bombardat cu o serie de intrebiri.i de gdndurile acestuia. chestiune importante este testarea repetabilitigii. divergi cercetetoricu experienqdar-rstudiat mostrele' netode Scopul cerceterilor noastre este sI folosim aceste atit pentfti a dezlega mesajele purtate de aceEti mesageri de delicali. pentlll cd ntt vrem ca gindul sd influenqezein vreun fel rezultatele' De exemplu. De exemplu: care este difer. viitorul cerceterilol. $i s-ar putea chiar ca. nedesivdrqite 9'a'm'd' Stabilim un coeficient pentrLr fiecare model 9i insemnim cristalele cu valori nunterice' Aceasta ne oferd o imagine clard a caracteristicilor cristalelor din fiecare mostra 9i produc astfel putem si clasificdm mostrele de apd ce mo<lele cle cristale fi'umoase.rsuR 4s cE iMBRATISEAZALUMEA Eforturile noastre includ folosirea stontrilor. Cred ci este practic imposibil sd controlim tofi acegti factori pdna la punctul in care si putem afirma.. Aceasta. Ce rezervd. Clnd plrnem mostrele de apd. Am vdztt de multe ori cd formarea cristalelor depinde de congtiinla privitorului. Cristalele de apa se transformi in funcfie de gdndurile Pentru a explica acest . Sperlm cd aceastd metodi va inlitura pe clt posibil efectul de influenfd a glndurilor cercetdtorilor.asupra cristalelor de apa? Ca sd rispundem la aceastd. din punct de vedere gtiinlific.. O aItd. intrebare trebuie sd ne gindim mai mult la recunoagterea stiinlifica pe care o vor dobnndi aceste cercetdri. la rnuzicd digitala (creatd. creatd.enta in fomrarea de cristale cdnd apa este expusd.i chiar de sinitatea obseruatorilor' lucnt. si putem elimina substanqele ddunitoare din propriile noastre corpuri. Cdnd preztnt pozele ir cadrul conferinlelor pe care le gin in strd"initate. pe calculator) sall. folosind cele mai precise metocle gtiinlifice disponibile. hexagonale. de orice substanle poluante diunitoare. hexagonale etc' Apoi alegern pentfl-l fotografiere cristalul cel mai leprezentativ pentnt mostra resPectivd. folosind aceeagi tehnologie combinatd.MESAJELE ASCUNSE DIN APA curdtem definitiv apa.pregetim de obicei cincizeci de nrostre .Mulgumesc" va fornla cristale mai fi'umoase decit cea cireia i se spune . Pentru fiecare din cele cincizeci de vase alcituim grafice conlinand numdn-tl de cristale din fiecare vas care trec clrept fiumoase.

tehnologie sd poata fi folositd pentru prezicerea altor forne de distrugere. eu unul pot spune ci posibilitatea de a folosi cristalele de apa pentru prezicerea cutremurelor ar fi un ajutor considerabil pentru ontenire.ri gi.i recttnogtintei' iubire' Recuno.i strdlucire nesfirqiti omenirii. Lucrez gi la descoperirea unei modaiitiqi prin care toati lunrea si poata fotografia cristale.istoria aceasta se Pimdntttl. prin obseryarea diferenlelor in formarea cristalelor.ri echipamenr $tiintific sau pregitire speciali. dar 9i sr-rferin{d'Este fapt pe care cristalele de apd il aratd clat' Deci cum sd facem sa ne gisim clrumul in viaqi ? Am subliniat neincetat impoftanla iubi[ii . putem compara fotografii cu cristale formate in apa inainte gi dupi cutremur. inunclaqii. ca fac posibild inghelarea apei la tenperatura camerei. Dupd cr-tm ne atatd cristalele qi iubirea se pot rasplndi in intreaga lume' Avem cu totii o misiune importantd: Sa cttrilam apa si trdin clin notl. apa incepe de apd' vorbeasci.MESAJELE ASCUNSE DIN APA cutrenurelor. Este foafie posibil ca.i ire veclerea clgtrgului. LUMEA ul{ suR4s cE LMBRATI$EAZA Cercetltorii lucreazd la un dispozitiv bazat pe aceasta tehnologie. vom detecta schimbiri in scoarla Pimdntului. prin intermediul cristalelor ce trebttie sA 9t1n' 177 176 . nu va mai fi nevoie sd facem fotografiile inrr-o incipere speciald. epidemii qi chiar organizarea unui atac secret din partea unui stat ostil.F). Ia -5"C (23. Folosind noile materiale. Pierzdndu-mi bunicii gi o mdtugd din partea mamei in timpul unui cutremur cumplit din 1923 qi lu2nd in calcul suferinga si distrugerrle cauzate de cutremurul care a lovit Kobe in 7955. apa are potenlialul de a aduce fericire . dar o astfel de tehnologie riu' poate sd fie folositd . orir-rnde.tmla este creatontl unei inimi pline de direclia Iubirea poartl sentimentele de recunogtinli in de apa' recLlnostinta btrnd. De-a lungul secolelor.Dar ntl trebuie si uit'in ca nenorociri' Totul ponr" clistruge civilizalii qi provoca are' depincle de ce avem in sufletul nostlal' Sufletul Llman un puterea cle a acluce lumii fericire. cleci viafa ntt apa poate exista' fara aceasta. care va pernite orictti sa fotogrefieze' apl'oape t't'istalede aPi. satt si faci Corpul nostl'r-leste in mare parte apa. Cdnd are loc un curremur. in final. din apele subterane qi. vom putea gdsi asemdni. Vedem materiale supeftermoconductoare. Adunlnd date despre cristalele formate pl. cu sau fi.na la producerea clltrenllrului. de intreaga omenire' insi ar in mocl vorba de o sabie ctt cloui t'iiguri' Folosita corespttnzitor. aceastd. cum ar fi fufiuni. Am o presimlile ci tehnologia cristalelor de apd va putea fi fi folosita. Ne spttne. acest lucru ar putea fi posibil in viitorul nu prea indepirtat. An viziunea unei lumi in care se vor lua zilnic mostre de apd.oamenii au pangdrit neincetat . in viitor. intr-o zi. si crein o lunre ?n care si ne fie uEor gi sa clucem o viaqa sinitoasd' Pentrtl a ne incleplini sufletele misir-rneatrebuie si ne asigttt'im intii ci avem pr-rle gi nePolr-tate. ce sllnt de doudzeci de ori mai eficiente decdt obisnuitele nrateriaie termoconductoare. vom putea folosi aceste informatii pentru ptezicerea viitoarelor cutremute. poludnclr-r-ltot mai rnult sd ne gdsegte inregistrat'i in api' Acttnt. Se crede ca apa poate detecta apropierea unui cutremur mai curAnd declt orice altd substantd.

cleci. Ar mai pr-rtea nrii salr zeci clc mii cle ani pina anrnci.Deja.suri l)entrLrevitele-e]ccstLri clezastru.rngein mocl cc)nstant1re Pitmlnt clin clepirrririle Universuh-ri. acoperit cle apl. EPILOG Spel clin tot strf'letr.irret se spllne. clispirr-rte in ocean..rriap avem cl-iiar clovezi . Nu irtrtem si clesfiintim povestea cu Noe qi potopr-rl.'ictima nenorocirilor'.i. Clncl arn atrzit priurrr oeli ci epa ajr. cit istoria se lepcti. claci epa continr. nrai existir liscul ca apa si vinlr clin spatill. Din cele mei vechi timpr-rri. ce chiar' gi azi.am fost r-rurplutcle uinrire.ourenirea a fost r. .tiinlifice c'. auzirtt frecvent clespre inunclaqii peste tot in h.i cea clespre continentlrl N'ft-r. fi acoperincl clin nor-rl)'imlntr"rl.isestcl)o\(stcx rrnr. ?n zilele noastre.nici legencla civiiizaqieiAtlanticlei .MESAJELE ASCUA/sEDIN APA inceplnd cle tzi treblrie sd incelrcm si fiurim o istorie nor-rd.ri si r''ini in litmr-rlecestl. in eprrlepe t()etct'trltrr|ilctlin lrrrre se g. Pirniintul va fi in curlncl inr. Vd cer cloar si ascultaqigi si asintilaqi mesajr-rlapei catre inreaga omenire gi cdtre fiecare clintre v.i Pinrlntul a fost.calea pe care ril o alegi chiar in aceasti ciipi .si tot ea are grij:i de noi toti. Este acler.rndat.ul ginclit ci. ticLrti atenta.i oclati.rme..ri 1'lotOlr r. calea pe $i care o apucdm .rl l'om plltea continlra in aceasti ci minr-rn:ltdclescoperirea epei gi a Universullri.Apa umrdregte. NI-. 178 .i clistnrgerilorcellzate cle api. clar poate nLl este prea clevreme si h-rinr nri.

ctt ajr'rtorul apei.rlLlntan ale nevoie de circulaqia apei. Si IBO EPILOG asta cieoarcce noi in. clnclva.olo.nll este gr. 'ti-a venit un gdncl cLr t..EPILOG insi . in cilatoria .rrificatd celorlalte olgane clin trr-rp. dar crecl c'i va veni o zi cdncl multe clin aceste intrebdri igi vor gisi risptrnsul pe cale . sttnteur cr.intr. Dar ce inseanrni pentnl noi falttul ci apa continlri sa vini pe p.li. ' Glnclindu-md la lunga gi minttnata cdldtorie a apei prin Univels. Urmitoarea noastrd intrebare este: ce ii este reze tat sufletr.).tseserlniciodatl sall aveaLr amintit'ile ttntti trecut care nll era al lor. Ludncl in consiclerare c'a suntem apd. Micr.douzi sute cle litri cle api si trimite aceasti apd pr..rlui-iDe vt'eure ce noi ingine stlntem apa. cleci plltenl tmge conclttzia ci.e nici o aiti planeti care sd intruneasc:i conclitiile necesare pentrll clepozitareaapei.eusa ne imaginim ci Pdmdntul joaci ro'-rl vital de a ctr':Iqa al)a cal-e circuli prin sistenrtri solar . intr-o buni zi toate alllintirile noastre cle viaqi vor fi tlimise in 181 . ctri ii revine resl)onsebilitatea cle a pr-rrifica apa ajunsi pe pimdnt ? Nor. in Cosmos.blocuri cie apa.u. Care este originea sttfletullti ? Arll intrevizttt posibilitatea ca el si vind clin clepdrtarile Universr-tltti. Avdncl in veclereacest llrc|_r. rispunsul urttltor asetllenea mistere devine eviclent.rtolii responsabili pentrtt ctttiqarea apei de pe Pamlnt. in timp ce li se ficear-t transfuzii de singe.i viitorul ourenirii.rlaqia apei in Univem va stagna in cele din umri. reintrtlpdri gi despre existenqa spiritelor. Apa constituie 70o/oclin corpurile noastre 9i nu se poate ca informaqiile din apd si nlt contribttie intr-o utat'e tnisttri la formarea personalitifii umane.r:i.t.inspte pimdnt.si in corpr_rlnostl.. existi paralel.o singuri clirecqie. circr.irulnt ? poate pjrulntr_rl nll este singura destinatie a acestol. intr-o trimitoare cildtorie firi sf'sit. Am ar:zit in nenltmdrate rindltri cle oameni riniqi in accidente qi care.pr" . intrebiri despre sttflet. clegi ar mai plltea exista alte popasr-rripentnr a1tl.ine sr:ntem apd. Dar.egii omeniri. uri clttcegAnclulla chestiuni pl'ecLlmoriginea ._r. Din mourent ce ne-am ndscut aici. S-a lntinrplat ca trilnsfLlziile si caLrzezechiar schimbali cle personalitate. in cazni in care cantititi mari cle alti se incheaptd intr. cred ci pi'rdntul ar juc:r roltrl ficatul. Se poate ca intimpldrile pe care le triim cle-a lungul vieqii si clevinl aurintiri inregistrate cle apa gi care rinin in corpr-tl nostfl-I.t gi Universul are nevoie cle acest lucr_r-r.cerc. Zi cle zi. ficattrl flltreazd.lrniversulLri. pe cinci reflect:rrtrneiinistit Ia aceasta posibilitate. Tot ce existi ?n Univers.Acest fel de ginclire ne chrce la concluzia ci tot ce se ?ntinpli in Univers se intirupli .ouniverslrl este copia perfecti a 'ac.tint clespr. Corpr. iar Universlll este o mancrala rmensj (ceea ce in sanscriti inseanrna . A'a cre pe aceasti planeti va porni.si cle a o trimite inapoi ?n spaqir_r. comparlncl siste''l solar clr corpul Llntan.clati.l cliferit.i. aveall vizir-tnicu locttri in care nu fi. purtat cle api.tiinqifici . fiind ceea ce ntturiur sttflet' Multe intlebdri ritnin inca firi rispltns. nu . Apa ajunge pe plmdnt pentftl ca apoi szi se reintrarcd in vastele clep:ir-tirri are univerctrhri. in cazul :rcesta.

iginari a pdmlntuluri va t'enaste. Congtiinqa este cea care \_a purifica apa si astfel vom trirnite intr. pe acest pdntdnt.rsigr_rr cLlll] are loc acest pl-oces. clevenint. si hsjnt xst:r pe seama legilor Universuh. Aceastj apzl puri va forma oceanul de ltrmina .e ci vom fi aoa s:rrrlbtrr'.v-a. AUTOR DESPRE in Iillie 1943' Masartt Etnoto s-a niscttt la Yokohanu clin Yokohanta' Este absolvent al Universitilii Municipale cu specialiatrea in seclia cle stuclii umanistice 9i qtiinqa Corporalia IHM clin in Relalii lnternaqionale. in Octomblie 1992 a obqinut Doctor in N{eclicina Intemational tJniversity diplorr-rade rricro-ciorchinilor Alternativa. nu atit intr-un final li-a dat ..Ilineinteles. ffebr.egii ltrmi: .i ?n cilitoria prin Cosmos. procecldm? Rispunsul este ir.t ai clegraba ca liber-profesionist' forna Jpe ne relevi aclevirata ei fire stlb searra c experimentele 5i "t cristalelor cle gheaqd' E1 igi contintti in lirlba jlllonezi' sctis ltn ntlnlar mare cle cirqi de sllcces publicrat llilingv' Este ca . Nu ar fi minunat si pr-rtemagter.rieintii si_ntli sa ne trairn viala clin plin.ali si o clati fruuuseqea cristalelor. Cind sr. aveu-r datoria si. folositl in StatelelJnite. se inti. tJlteriot'. 9i incepLlt cilrtirile prin Rezonanla Magnetir:d' Astfel si-a pcntl'Ll clezlegelealristerelor lpei' asltpra Profesornl Emoto a intreprins vaste cercetiri cr cercetitor $tiintific apei cle pe intleaga planetit.Am pornit s:i explorim UniversLrl Si mel€eltl I pe Nlarte!.ildtoria prin Univers.rbiresi fecunogtinta.ns intreaga lupre cu cele nrai superbe cr-istale cle ap: I Cr"ul trebuie sd. dtrpi care pornim in c. clncl vom face aceasti cilitorie nll ne vonr afla ?n forma fizjcra. cllr.i . sufletele noastre se vol. apa purri.ri. d.egii existenqemesaje de frumuseqe gi pr-rtere. actlnt. Triim o viafi scurtd pe aceasti planeti. seclia cotrtll'lnici slle.i seminarul Mes:le clitt Ap:i' impdrtdgeqtepasittnea' cisitorit ctt Kaztlko Fltloto care ii cle editale-publicare a fiincl clirector al Kyoikusha. a ailat cle nolir'rnea cle tehnologia Analizei c1eapi. 1986 a fonclat cle la Open Tokyo.EPILOG spa[ill' Si' inainte si.i i'bire a Tatilui Ceresc. Pentru ca aFaceva sd fie posibil. Nu gtir. b'i ilLl tl'ci Lopii' 183 . vreall szi strig intr.mpre aceste ltrcrLrri. rr-rga rnai obsen.. fi-umr-rseqea or.rfletul imi va fi pregiitir sa porneasc. Daci toqi oamenii clin lurrre vor putea sirlqi iubile gi reclrnogtingi. inclumnezei.

EdITaADEVAR Sk otr,n*
,,Caleacdtre luntind ;i iubite"
Str. Aleea Mimozei, nl. 10, b|.76, sc. C, et' 2, Brasclt,, a p . 1 1 , c o c l 5 0 0 3 7 7 ,O . P . 1 2 sav Mobil : 0722.748.983 0727.275.877 Telef<n ,/ Fax' 0268.321.970 gtnail.com E-rltilI : aclevarclivin@ gasiti 9i alte cirqi pentrlr sltflet: Pe site-ul eclitr-rrii www.divin.ro Yahoo ! Gror-rP: adevardivin Cirgile spirituale publicate cle noi relevd aclevirata nttttrri a fiingei tale ve;nice littntric'e, plina cle fericire, btrctrrie 5i itrbire. EIe te vor aiuta si tti O viagi itttpliniti, erntonioasi, sdniktasi 9i prosperti, penilLl c'i t'ei avea ac'cesla ingelepcitrnea tlivini. Prin intetntecliul ecestol ciryi pentrtr suflet vei cot'tStientiza aclevdruri clivine, vei ingelege gi vei eccepta re'tlitatea lui l)LrntnezeLt,penfiLt ci vei pi;i pe calet cifie luntini ;i iul>ite'
N,lisitrrrerEtliturii ADEVAR #-lk OVIN insufleSirea armoniei divine.

trtlurrlorEdit uri i Prezentarea

ADEVAR Orvrx ffi
Inspirafie divinl: Colec.tia indeplineqti ,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1i dorintele(Volumul int6i) de Esther;i JerrytHicks (invd1dturile Abraham) lui indeplineqti ,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1i (Volumul al doilea- ghidul practic) dorintele de Esther;i Jerry Hicks (invdtdturitelui Abraham) > SARA, carteaintdi:Sara afl6Secretuldespre * LegeaAtracYiei de Esther;i Jerry Hicks (invdYdturile Abraham) lui a F Scrierilelui Seth:Viafa veqnicd sufletului* de JaneRoberts x F Scrierilelui Seth:NaturarealitSliipersonale de Jane Roberts ColecfiaMasaru Emoto: din 7 Mesajeleascunse apd (Apa cunoaqte - 1) rdspunsul rdspunsul 2) a Ytala secretd apei (Apa cunoaqte ,,/ de 7 Oracolulcristalelor apd Miracolul apei 7

y' Adevdrata puterea apei:Sd ne vindecdmqi sd ne pe descoperim noi ingine de F Formaiubirii: Descoperd cine suntem, unde gi incotro ne indreptdm* venim
*

ColecliaLumea ingerilor: cu 7 Vindecarea ingeri: Cum pot ingerii sXvI ajute in fiecaredomeniual vielii de Doreen Virtue pentru ,7 Terapiacu ingeri: Mesajevindecdtoare fiecaredomeniual vielii dumneavoastrd de Doreen Virtue qi impdrd;ia ingerilor cu F ingeri 101:Cum sd stabilili legdtura ingerii, cum sd lucrafi qi sd vd vindecalicu ajutorullor * de Doreen Virtue F Medicinacu ingeri: Cum s[ vi vindecafitrupul ;i minteacu ajutorulingerilor * de DoreenVirtue F Mesajede la ingerii tdi: Ce vor ingerii sd dumneavoastrd stiti* de DoreenVirtue F Cum s[ vd auzili ingerii * de Doreen Virtue

D Calealucr[torilor intru lumind:Cum sd vd folosili puterea spirituald a gti si de a vindeca* de de Doreen Virtue ) Medicindpentrusuflet,minte gi trup: Un sistem completde vindecare sufletuluipentrusinltate a deplindgi vitalitateoptimd* de Dr. Zhi Gang Sha ) Sentimentele * ddruitedin inimd nu pier niciodat6... de Karol Kuhn Truman F Sentimentele vindecdtoare... inima ta * din de Karol Kuhn Truman F Suflersi Spirit: inlelegepe deplinviafa qi propria x persoand de Edgar Cayce * ColecliaDezvoltarepersonali: ,rt The Secret- Secretul de RhondaByrne F The Secret Secretul: * Cartea Recunostintei de RhondaByrne {. Colecfa Viafa dupi moarte: ) imbrdti;arede lumind:Ceamai profundI;i completd experien{b preajmamortii posibill din vreodati * de Betty J. Eadie * Cdryiin curs de publicare. Informaliilede mai sussunt raportatela luna lanuarie 2008.

*

ColecliaVindecare spirituali: D Puterea vindec[toare bolii: Importanlagi a bolii * simptomelor semnificalia de ThorwaldDethlefsen;iRiidigerDahlke F Ioan al Domnului (Johnof God): Brazilianulcare a vindecatmilioanede oameni* de HeatherCummingqi Karen Lffier

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->