| 61"

#*'-t;,,1., _ ,';".i
r-I r..'.l
8ll ! 8i e t :j ..- =! ,

A,;.-,@@'
'*"@
G'l )

' 1 . _ , ,, t. i i ; , t', SauCifl'lc(:tljtt-l1ui clr-','t.ilrrri,a,a..r,iJ. L;t)ri:l:'rl-LLl , ilflll,Cr.;cit ve i'ini.e loge l;l;rt u:r.l1r "1r:.1 a!:ia. ,,:r''1'1j r.11 , . ut-r :,iljr,Lfit ulil,tl,Dulnllr:,ieu. ar.r'plilree 1rir,:l-tir,., l'r4i s5 I i. aees'r su.biecI iri tur:tp ee privcrs'l.ii;, -f ii,gr'ii -,i 1.1 r:::;ci:trrel"i ace;r-:sti. in c;Lrte. Ceea ce gtii eu.inirn;rta ei sr nr,.laiic, i:,.,r'" esie iiluastri face si se poaEl Ccea ce :,r i"-ua-glr:*rn l:, ir'r, l'.rriteallo;rstr5. A,:e,"kl estr dcar unul difi n;it!-iitn,-tl ie arl inv6{at rCe a:.r,5. la ilecare d;ntre rrci are puferee magici de a scl.l_. arr', lo,,rst inzesir;iil de edtre Lluinnezei,i elr trlu:r"'r:lrl,:iin- ia-ila;<i1",-l:i;:ri iiceastdputc--;:e" dc vom nLrt.a t'il:.,i1. s:rrlr,uii'li Ar:tiur]eadc a rosti cuvinte arci frc-a.ti.. r. , i.:r:eiritr.1i-iii o eiiprcsica sulfietului. lr.rtr., ,.,gliri.:,'l...flclei ecngtiinta ;i :tuiletu,i.,,-.:' nrj
g"t'lgIr.rtl,'d,ul':ilIff,b1,''e,sl t.:.r-lia,inL:lt'l,r: Jtlr,t;rr,t rci'talio;11'i.il-i,' ,,'girrJrli(i,t;t'.r',r,'1,:-':lt:atu'irrt;6rfti,lr.tipilie il*i.'j:lmentale irl .':.',,tLi-, c.c -.:acutc. Sl;lii: -:;l-rr'irL,'rririr.:-i i.l clil ln;li fi'Llxl-ioi Se rlll'i..r:,tL.:il.i:,i-'e {.
.tl

l:'!

--J
'
\----

{r i+l
-

f,\ T--l '-'-J?

i il

g
{.i Fi r rtl tr\

('r

l'l'rI
(lr
\t\t

(al
=/

?\ \-' \.J

rli rr *^J^
-

-*
ren
nl q!

uiu

."d
q.ji

p
iijl t\) ..i.1::L.':::';'.'!'|'!:1l;':;-r..JlillsgJljllir'||ij);..|-.''ntiiii.1-]'Ll-..|'

x
:*
i

r"r:tril.i.lleirticnr;,{iLciiL;ri tapl .r.::ui hli;|,tal' '',.i:rie 6e.:ri'rl,,.tsit".tl c:i i'e,rL i.rt- ii,..,ri;t:l irrir Si.tit'ri.i,itie; a,pa ;ti.e ,lr.i.,:t,.,r l'r.rqar:iuiliil':. leil:inrrertteie sl illl-t.i;ier;. trrt F')ri aeL-ceiiAl":iet :, salLt--. clr- r,r.ltr:l:t ii i:arrl;ll"u:r,:,tii''l".alle te;{ii.i-lte sr-l:;tlrle}.e rli-rneirii: !it-tiil,itennrci.ll'-ji-rri' r,l1 11il.'-1 ,1,,'liii..l^il-u1l are trE.ill'1.,lntri;t:llI oarnenli ;ti ilriliirriti r-'r e []:ni-|,i,r 'tt,'-'.ilr :r;:;a lrr.re;s.ljl-;i ir:.] ;-r[tOrulul cl{]ie un-}tLlli si;riii,lr L al .-,eiiil;-rlr.li searu.gio'baXli9i al picii monctriak: l-,rvig.r.,r-rrii Xa.
'. l ,:

-r-'l
F(

rLl

r1
f'l-

,il
l

Puterea rugitciunii

1YlzL3z!-''(''lL Er.r-roLC
:..rt"i

,i

cirlii Cuvinte de apreciere adr,rse ,,Mesajele ascunse din ap;a"'

,,Mesajele asctlnse clin apa este o carte exceplionala. Plin fotogrefiile sale geniale 9i calitille sale deosebite cle om cle gtiinqa, plofesolul Masat'uEmoto a creat cll aceastdcarte o adevilati comoat'i misticl. Contlibr.rliile lui in celcetarea con$tiinlei spilituale sunt cele ale unui maestrLl." opcrelor LegtintinteSpirituttle AntrtotDix F Carolinc M. Myss,ilLrtoal'ea Fr Spiritultti ,,Ca si in cazul lui Galileo, Newton gi Einstein, vedelile clale ale p|ofesofr.rl Emoto ne ejuta sa pfivin-r Univet'sul 9i pe noi ingine clintr'-un unghi notr. $tiinla gi spilitr.ralitatease Llnesc, ploducind r-rn salt spectaculos, plofr.rnd gi de necontestat in modul in c:lre ne percepem lumea si in modalititile de a ne asigur:r sinitatea si de a cfea pacea." Well Today reclzrctot revistci Nttrur'iLlly al F Mar-cr,rs LzLttx,

Folosind tehnici fotonrafice de mare vitezd. profesorul Masaru Emoto a constatat cd cristalele ce se formeazd in apa inghelati se transformd atunci cdnd cdtre ele sunt indreptate gdnduri specifice, concentrate.A descoperit apa din izvoarelelimpezi gi cea cd expusd cuvintelor de iubire prezintd,modele de cristalestrdlucitoare. frumoase,complexe pi viu colorate,in forma fulgilor de zdpadd.ln schimb, apa poluat6, cea toxicd din zonele industriale, cea din zonele intens populate, cea st[tutd din conductele de ap5 gi din amontelebarajelor de refinere sau cea expusd gdndurilor negative formeazd modele nedesivirgite, asimekice, in culori lipsite de strdlucire. Implicaliile acestor cercetiri nasco noui congtiinld a modului in care putem avea o influen1d pozitivd asupra Pim6ntului qi a propriei noastresdn6tdf i. *H4W..@.,.

,,LncLat'eaplofcsonrlui Ernoto dcspl'e api ilustreazi in chip minunat forla vindecatoare a ir"rbirii gi recunogtinlei. Aceste conlponcnte cIe btzi ale glatitudinii ne splijina bttnristarea fizici, mentalir,

sufleteascir si spirituall

Mesajele ,)-cllnse din apzi este o contlibtl{ie

valoloasi in cLeat'eauntti viitor pozitiv pentt'u lttnlea aceestx."

) Noclte C. Nelson, tleclic, co-atttoale a citr'1ti Putelctt Rectt,tr().stitrel

ASCUNSE MESAJELE DIN A p A

-Lrr /\

;r--Y

,r\,
Ectitun ADEVAR j3 otut*
,Calea cd.tre lumind gi iubire" :t.

,\^).
t&

Otr,",lv, str'.Aieea Mir.nozei,ru.. 10, bl. 76, sc. C, et. 2, ltp. 11, c<xl 500377, O.p. 12 M < > l 'It:i 0 72 2 . 7 4 8 . 9 8 3 s a u Q 7 7 . 2 75 . 8 7 7; T e l e f o n , / t r t t x : 0 2 6 8 . 3 2 4 . 9 7 2 O E-ntai I : ttclev atclivin@gntail.cor.u l)e sitc-r-tl editurii g2-lsitiSi alte clirti pentm slrflet: www.divin.ro yahoo I Grotrlt: adevardivin Copy'r'iglrr O 200i Erdirtr-:rADEVk $j$ nrVrN. Toate clrepturile asupl? prezentei erlitii in"limbe ronran.i apartin in exclusivitate

Ectitu i ADEVAR ri *jF otrrt*.

E(IibI: CAIAIJrL PARFENE Traclut:ere Laur-a-Corina MIRON : Teltrutecluctztre pi copertti: Fllenx DAVID Oliginally ptrblished a.s "MIZL| VA KOTAE WO SHITTEIRI,r" bv Masar.u Emoto. Copylight @ 2001 by Mas:trlr El]r()to. Original Japancse eclirion publishecl bl. Sunmarrkptrblishing, Inc., Tokyo. Japan. Ror.u:rniuntranslation rights allangecl n'ith Sunmar.k l,ublishing, Inc., thror-rgh InterRights,Inc., Tokl'o. Ronranian translation is basecion the Englisl'redition by the title : -THE IIIDDEN Ml'.!'.sAGE5^ WATER",p.blishecl by Bc'yonclw.r'ds publisl-ring,Inc., tlillsboro. IN Olegon, Ll.S.A., u.,ww.beyonclwor.cl.con.r Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom2niei MASARU EMOTO Mesajele ascunse din api ,/ Masrru Errloto ; tracl.: LauraColina Miron ; e(1.:Crit:ilin I):rr.f'ene. Brasov: Acler':-rr Dirin. 2006 ISBN (10) 973-87591-3 ; ISIIN 0, 97s-9a3-87i953-1 6 L M i r o n . L a u r aC o r i n a ( t r . r c l . ) II. I)arfene, itilin (ecl.) C 54fl 'I'ipelul

ASCIJNSE MESAJELE DIN APA

Masarut Emoto

Traducere: Laura-Corina MIRON

execr.rtar cle S.C. Gridsolo print Company S.R.L. tel./fax: 0268 3t33>5 e-ntail: gr.iclsok;@tiposer.v.ro

Misiunea Ecliturii ADEVAR.lj$ ot.rt*, insuflegirea armoniei divine

ADEVAR ot,rt* ffi

Bragov, 2006

|':) 6 :'1
^fF

Ri'

5 '|1x.

xg
o\ : : n
! ! . :

\
+'

\)
! -

-. (\ \
"(n

\ o :r
F.

c]

CUPRINS
Introducere 11 Prolog 15 CAPITOLUT 1NTAT
ce este alcituit Universul ? CAPITOLUL AL DOILEA Poarta citre o altd h-rme 81 CAPITOLUL AL TREILEA Din con$tiinfd se na;te totul 95 CAPITOLUL AL PATRULEA

Lumea se va schin'rbaintr-o singuri clipd 1 1 1 CAPITOLULAL CINCILEA Un sur1s ce imbriligeazd lumea 161 Epilog 179 Despre autor 183

INTRODUCERE

Au trecut mai bine de zece ani de cdnd am inceout si fotografiez cristalele de gheaqd. Cu ani inainte sd conduc cercetareaprivind mdsttrarea fluctualiilor de undi din apd, dar mar ales atunci cdnd am inceput sd studiez cristalele, am descoperit cd apa se exprimi intr-o vastd variet^te de modtrri. Mi-am dat seama cd aceste fotografii ale cristalelor sunt pline de multd inqelepciune destinati noud. Spre deosebire de apa de la robinet, apa natvrald prezintd o multitucline de cristale superbe, chiar mai multe c2nd aceasta este agezati in ambianla unei mttzici minttnate. De asemenea, sunt generate transformiri fascinante in cristale clnd apei ii sunt adresate prin expunere diferite cuvinte, ca ,,recunogtinfd"sau ,,prostule!". Aceste cristale sunt pline de lecgii despre cum ar trebui - $i trebuie - si ne tfein viala. in Iunie 7999 am publicat o colecqie de fotografii intr-o carte intitr.rlatd,,Mesajeleapei", la o edituri micd pe care am numit-o Hado Kyoikusha (Editura Fluctualiei de trndil). Deqi am publicat-o eu insunti, fdrd intenlia de a
lVave Fluctuation Publishing4 I in versiunea enp:,Lezd:

INTRODIICERT.. fi vinclutzr in liltritliile nrzlf vc)rbele rostite clespre ea all i, transfcrrmat-o intr-r-rn bestseller. Apa ceva nu se intirlpla aproapc nicioclati in inclustria eclitorial:i. Mi s-a umplr-rtsr,rfletul1te jumlitate cu uimire cd aceasta s-a petrecllt sub ocl'rii mei $i pe jumitate cll recllnogtinti pentru tofi acei oameni rnulli care gi-au fircut timp si le por,'esterscasi altora clespre
cal te.

INTRODI.]CERE meu nenllmirate lucruri mintlnate clespre existauinlSuntrr-rl care cloream si scritt 5i, spunindu-i acestealui Nobutaka Ueki, clirectorul Eclitr-triiStlnmark, mi-a sptts c'i exact asupra cirora clorea sd-mi inclrept acestea erau h.tct"ttrile atentia. A trimis chiar qi un subaltern, pe Ryrya Saitou, sI-nti lscttlte t'onferinqelein Elvetia. Acum cind carlea este scrise, manifest pe deplin un sentirnent de multumire. Aceastd catte mi-a oferit o ,,scene" de pe care pot sd-qivorbesc despre teoriile legate de api ce le-am stLrdiatmai bine de un deceniu Ei, de asentenea, se-ti povestesc clespre experienqele mele, despre cercetirile mele bazate pe observal'ea compoftamentului Lrman gi despre propriile mele gindttri clt privire la Univers. Doresc sI folosescaceastdocazie pentru a-mi exprima recunogtinla catre: Shinji Tanigawa, pteqedinte al Kokoro Inc.; Naoki Uchiki, redactor 9ef la Sunmark; Tatsuya Saito gi, de asemenea, oamenilor pe care i-am interyievat pentrll aceasti cafte. De asemenea, datorez mullumiri lui Tetsuya Taguchi, fostul director al Nichirei Ice Inc., care mi-a furnizat o mare parte clin apa pe care an folosit-o lt tealizarca cristalelor prezentate in aceasti cat'te. Mulltmesc editurii Beyond Words pentrtl publicarea acestei cirqi in limba englez'a, astfel incdt mul! oameni clin intreaga lurne pot citi despre relaqianoastrt cLl apa' Nu trebuie si r-ritsd le ofer recunoqtinla mea tllturol' cititorilor acestei ci4i. $i, in cele clin urm'i, trebuie sd-i spun mullumesc 9i s'i-i adresez omagii apei din Univers' Mltltttnesc.
13

Pentm a implrtipi informatiile din carte cit mai multor oameni, m-tun oclrpat cle tlacllrcerea tlltul'o1' explicaflilor in japonez;i pentru o eclitiein limba englezi. Ace'.rsta m-a cil'iuzit czitre viitoarele slrccese,am inceput si primesc cereri clin Elvetia Oi clin alte Eiri cle peste tot clin lume pentrtr a snstine conferinte. Publicarea fotografiilor 2lcestor cristale, ?nsoqitecle to:rte nesajele ce le poartir pentnl omenire, nu s-ar fi putut petrece la un molrent m:ri potrivit in istorie ca acesta,$i poate prea bine si fie un semn al tinptrrilor cir aga este, clacl atit cle nir"rlli oumeni sunt receptivi la aceste mesaje. ii mr.rlqumesc Ltri Dnmnezeu pentm cir tni-a cliruit $ansa cle a avee aceurstlmisir.rne. inleleg ci unii oameni nu con;tientizea,z.l semnificalia clrvlntlrlui s2lLrconceptuh-ri cle Duntnezett Subiectr-rl principal zrl 'lcestei cirqi este apa. $i cu cit vei intelegc mei ntrlt xpx, cu 3tat iti va fi nai greu sI negi existen{a unui Dumnezeu. Mi-ar pldcea si mecliteziasuprasimlirilor tale legate cle acest sr,rbiect timp ce privegti la fotografiile in cristalelor ce Ie vei clescolteli in aceastircurte. Clnd am fost rugat prima oat'r si scritr aceastitcatte pentrll Eclitura Sunrrark clin -faponia, arr $tillt intecliat cit
12

PROLOG

De indatd ce incepi sd citegti aceastd.catte, aQ yrea si te rog sd-!i evaluezi viaga. Mai precis, aq vrea si te intrebi dacd egti fericit(e). Bine?nqelescd definilia ta despre fericire va depinde de cine egti, dar simgi o senzatie de pace sufleteasci, un sentiment de siguranle cu privire la viitorul tdu gi un sentiment de speranqd,cdnd te trezegti dimineala ? Dacd. putem nunri asfel fericirea, atunci poli spune cd in aceastA clipd egti fericit(d) ? Cred ci pot afirma cu destuli sigurangdcd nu mulli oameni vor putea rispunde cu un da convingdtor. Majoritatea oamenilor nu pot spune cd, viaga lor este tot ceea ce au sperat sd fie. Ce ne provoaci atdta suferingd,? Ce se petrece in lume de impiedicd atdt de mulgi oameni si fie, pur gi simplu, fericili ? imi pare cd, trdim intr-o epoci a haosului. Haosul descrie o stare de confuzie, caracteristici materiei dezorganizate care a existat inaintea crealiei Universului. Simplul fapt de a ne urma cursul vielii, ne face sd ne descoperim istovigi ;i obosili. Ziarele gi televiziunea ne bombardeazd cu informatii, iar la locul de muncd ne

15

PROLOG confruntim cu probleme gi nein!elegeri. Sursele probiemelor noastre par nllnlel'oase ;i coplegitoare. Este foarte probabil ca acesta sd fie un fapt al vielii indiferent de locul din iume in care mergeflt. Aceasti planet'i nicuqd a noastri este stiplniti cie conflicte economice, neinlelegeri familiale, prejudecifi etnice, prejudicii aduse mediului inconjurito r, rdzboaiereligioase gi toate celelalte categorii de probleme imaginabile. in plus, toate qtirile rele despre oameni aflati in suferinti, oameni cirora suferinla le face pldcere, despre oameni care devin mai bogali sau mai sdraci, despre asuprili gi asupritori, ajung la noi in doar cdteva secunde din cealalti parte a globului. Cine, ne putem intreba, este rdspunzator de toatd aceasti suferinti ? Lumea devine tot mai nepasdtoare gi mai dezbinatd. ca niciodatd, iar pdm2ntul se transformd intr-un ioc in care supravietuirea este si mai dificili. Suntem deja cuftrndati pdnd.la gdt in haos, iar problemele din lume par si se adA"nceascine?ncetat. Lucrul pe care-l avem clt tolii ?n comun este acela cd suntem in cdutarea unei cii de iegire. Cu totii cdutim un raspuns - gi este un rispuns atat de simplu si eficient inclt ne-a scdpat pdni acum.

PROLOG Probabil cd acesta este un fenomen inevitabil. Degi cu tolii apa4inern aceleiagispecii, faptul cd trdim in locuri diferite 9i dupi regulile diferitelor culori ale pielii, face ca qi modul in care glndim sd fie diferit. $i ca sd fie totul gi nai rdu, celor mai nulli oameni le este foarte greu sd accepte lucruri care se deosebesc de cele din jurul lor. Rezultatul este un gir nesf1rqit de probleme gi suferinqe.Se pare cd. atdta vrene cat oamenii sunt oameni, orice soluqie propuse este cll siguranqi predestinati e$ecului. $i astfel ne-am intors de unde am pornit. Existi oare o solulie unicd ce poate fi de folos tuturor oamenilor de pe glob, care sd. poatd. convinge pe oricine gi care este atdt de simpld incdt fiecare si o poatd' ingelege ? De fapt, am gdsit t'dspunsul, iar acestaeste: in medie, corptrl unan este alcdtuit din 70 de procente de apa. Ne incepem existenla ca fiind 99 de procente apd, ca fettrqi. Cind ne na$tem, suntem 90 la sutd apd, iar cdnd devenim adulli suntem sub 70 de procente. Dacd murim de bdtrinele, probabil vom fi aproximativ 50 de procente apd. Cu alte cuvinte, pe tot parcursul vielii existdnt ntai ales ca fiind apd. Privind dintr-o perspecdve fizicd, oamenii sunt apd. C2nd am rcalizat acest lucru gi am inceput sd privesc lumea din aceastdperspectivd,am inceput se ved lucrurile intr-un mod complet diferit. Mai intdi, arn realizat cd aceastd legdturd cll apa se aplica tutllror oamenilor. Agadar, ceea ce voi spune in continuare se aplici tuturor, din intreaga lume.

Agadar, cal'e este caLrzaacestui intreg haos ? Ce se afld la sursa tutllror acestora? Orice ar fi, acest CCVA indepdrteazi lumea de armonie gi o indreapti spfe dezacord.

16

17

PROLOG Cred, cle asemenea,ca incep si vid moclnl in care oamenii ar trebui si-gi triiascli viatur.Crrm pot oamenii si aibi o viati fericiti gi sinitoasi ? Risprrnsul este si purifice apa care reprezinti aproape 70 cle procente din corpr-rl ior. Apzi trnui r1rt rimine puri pentnl ci se afli in migcare. Cind apa stagneazd., aceasta moare. De aceea, apa trebuie sd se afle in continu-i circulaqie. De obicei, apa - salr s2ngele - clin trupr-trile celor-bolnavi stagneazi. Clncl slngele nu mai cilculd, corpul incepe si se strice, iar daci singele nu mai circtrli. prin creier, atr-rnciviate poate fi in pericol. Dar de ce ajunge slngele si stagneze? pr_rtem privi aceastastal'e ca o stagnare a emofiilor. Cercetatorii moclerni aLr ard.tatci starea mentali are Lln impact direct asllpra conclitiei fizice. Clnd duci o viati ?mpliniti gi pllcr_rti, te simqi nrai bine pe plan fizic, iar clncl viata i1i este plini de incrincenare gi tristeqe,corpul tiu o gtie. Deci, clnd emotiile i1i circuli prin intregr-rlcorp, ai o senzatiecle fericire gi te indrepti citre sinitatea tr.upului. Miscarea, schinbarea, c_-ircula[ia ltcestea sLlnt principiile vieqii.

PROLOG ba chiar vonl clezlega misten:l motivului pentrtt care ne-zrm niscut si existim in forma aceasta. Deci ce anume este apa ? Primul clumneavoastri rispuns ar pllte2l fi ci este o fo4i a vieqii. Dacd pierdem 50 cle procente clin apa corpttlui, nll ne ptttem nenline in via1d. Apa, purtati de slnge gi fluiclele corpului, este mijlocul prin care hrana circlrli prin corp. Aceasti circulatie a apei ne permite sd clucem o viaqi activi. Apa serveste ca mijlocr-rl de transport al energiei prin toate pir!ile corprilui. Acest transport al energiei se aseamdni unui vagon de marfd ce se migcd prin tot corpul. Daci trupul este ciin vagon se va murddri, n'icliit si murdar, atunci ;i n-rarfa cleci este esenlial ca epa si se pistreze nel'etl clll'ati. Astizi nai mult ca in trecLtt, conunitatea meclicala a inceput si priveascd a:padrept mijlocul de transport al energiei, folosincl-o chiar gi in tratat'eabolilor. Homeopatia este unttl din doureniile ?n care este rectlnoscllti valoelea apel. Honeopatia a ap'irut in Germania in prima iumitate a secolului al nouisprezecelea, prin opera lr-ri Samuel Hahnemann (1791-1843),insa originile sale ajung pdnd la pirintele meclicinei, Hipocrat G60-370 i. Hr.), care a consemnat mttlte tratanente aseminitoat'e celor

Daci luim ?n consiclerare faptr-rl ci, lnainte cle a cleveni fiinte umane, am existat sub fomri cle api, ne vom apropia cle aflarea rispr-rnsr"tlui intr-ebareecleba.zi, Ia gi annme: ce este o fiinqirtrmand ? Daca avem o intelegere clari. asupr:r apei, vom inlelege mai bine corpul trnzrn,
18

pl'orrovate de homeopatie. in cdteva cttvinte, aceqti pionieri ai medicinei ne-att invilat ,,si platin ctt aceeaqi nronedzi, si ne aparam cLl ltmele inamictlltli". De exenplu, daci o percoani suferi de ottivire cu ph-rmb,sinrptonele pot fi atenuate pdn consttntll cle api ctt
19

PROLOG

PROLOG

o cantitateinfimn de plumb in ga - o cantitatecuprirsi intre o parte cle sr.lb$anqa 10r,(Lrn trilion) apa gi o parte la 10.in la I in acest stadiu, substan(a nu mai existd in apd, insi catacteristicile substanlei se pistreaza in apd, alcdtuincl neclicamentr-rl inpotriva otravirii cu plumb. Homeopatia afirmd ci eficienqa cre$te cu mirirea gradultri de clih-rare. Concluzia logicd este ci, pe cdt cie concentrata este otrava in corp, pe atat ffebuie sd fie L'tLL-tclrLrrc rrc 5a nrariti proporlia cliluirii. Alta modalitate de a exprima aceasti idee este urnritoarea: in loc sa folosim efecnl substanlei pentfl-l a inlitrra sinrptomere, ar trebui sd folosim informatiire copiate in api.pentru a anrla informatiile uvL'vrv o'rtPLvrrrL despre sir-.ptome
oln otfava.

viaqa. Dupd ce am fdcut aceastd descoperire in America, am dus_o cu mine inapoi in Japonia Ei de atunci folosesc funcqie a apei, funcqia de copiere a infbrmaqiilor, aceastd pentrll a-i ajuta pe oameni si-qi redobindeascd sdndtatea. Totugi, la aceavreme, doctor.iinici nu se gXndeau sd ia in considerare posibilitatea ca apa in sine sd arba capacitdritdmdcluitoare.Am fost gi sunt ferm convins cd apapoate memofa $i pufta informaqii,insd aceastdsugestie a intilnit respingerea categoricd a comunitdlii medicale. in 1988, omul de qtiinli francezJacques Benveniste a condus un experiment pentru a testa principiile de bazd" ale homeopatiei' A diluat un medicament cu api
pdna la punctul ?n care medicamentul nu mai putea fi

Deci apa are capacitatea de a copia qi ntettora informaqii. putem splrne, cle asemenea,cd apa clinocean are nemoria fdpturilor ca1-etriiesc in ocean. se poate prea bine ca gheqarii de pe glob si conlini milioane c1e ani clin istoria planetei. Apa circuld in jurul globului, trecincl prin corpurile noastl"e gi rdsplndinclu-se in lume. Daci am fi in stare sd clescifrim aceste infomraqii cuprinse in memoria apei, am citi o poveste cle proporlii epice. Sd intelegi apa inseamn?i sa intelegi Cosmosnl, nrintrnile nattuii gi insisi viata.

detectat prin mijloace fizice' iar apoi a descoperit ci soluqiecliluati aveaacelaEiefect asupra pacien[ilor aceastd ca qi n-redicamentulnediluat' La un an dupi ce a trimis rezultatele experimentului siu revistei britanice de gtiinqi Naftrre, acestea au fost, in sfdrqit,publicate, laolalta cu comentariul ci acesterezultate sunt indoielnice Ei nu sunt dovedite practic. rpoteza expusi a fost ?ngropatd 9i uitati de atunci' De fiecare data cdnd apare cineva cu cercedri $i experimente care bulverseazd comunitatea oanrenilor de gtiinli, reac\ia este, intr-o mdsuri sau alta, aceeaqi.M-am intrebat multd vreme dacd ar fi posibil sd se giseascd dovada frzica a capacitdlii apei de a memora infonnalii - existd oare o modalitate de a vedea acest ltlcru ctl ochiul fizic ? Dacl. ai inima deschisd la nou, incepi sd obserui lucruri m'irunte care pot duce la descoperiri de proporqii'
21

Am studiat apa ani lntregi. inlelegerea faptnlui cir apa are capacitatea de a copia infonnalii mi-a schimbat

20

PROLOG Si lntr-o zi, clin intAnrplare, am cleschiso calte l;r aceste ctrvinte izbitoare: ,,Nu existi. cloui cristale cle zipad:i care si fie absolut iclentice." Desigtrr, invdtasem acest htcru la scoala primari. infdtigarea tlrtllrol' fulgilor cle zapacla care ell cizut pe timp cle milioane de ani a fost merelr clifer-iti. Tottrsi, am citit aceasti frazi ca si cum ar fi ar,-uto cu totul alti semnificaqiesi acelsra pentlll ci inirtra imi erzr cleschisi si receptiv'i mesajului sdu. in clipa urntitoare an ginclit: ,,Dztc'ipun apti Ia inp4hetatsi nt;i ttit la a-istale. fiecare se va inftilipa drept unic". Iar acea clipi a ?nsemnat primul mell pas ciintr-o aventuri intr-o ltrne noui, neexplorati. Planul melr era si pun apd la inghelat pi sti fotografiez cristalele. Este in firea mea sd pr-rn in practici o idee nor-rd.. Am rugat indati un tindr cercetitor clin cadrul companiei mele si inceapi acesta el.a Lln domenir-rdespre care nimeni nu sti:r nimic. Nimic nll ne garanteci eforturile noastre vor fi, intr-un final, risplzitite. Straniu, clar nu nl-an] incloit nici o clipd cir vctm r-eusi. $tiam cu siguranti ci ipoteza mea era corecLi gi c:i experinrentele aveaLl sir reugeascd - pLtr si sirnplu ptiant. De obicei sufir cle lipsa perseveren{ei, insi cle data aceasta am refvzat si mi clar-rbitut. Primul rneu pas a fost sd inchiriez un microscop perfomant gi si mi r:it la apa inghetatir clintr-r:n frigider de btrcitirie. insi, deoarece ficeam fotografiile la temperatura camerei, gheata se topea repede. Ne-a h-rat o buni. bucati. de vrerne pZini si putem fotogr-afiacristale. experimentele, insi Pimlnt

PROLOG in fiecare seari, tdrziu, il scoteam la cini pe tlnirl,rl cercetitor gi incercam s5-1incurajez. ii spuneam ci tot ce a$tept de la el este si facd tot ce ii std in putinld. Dupi doud luni de experimente, am reugit, in sf2rqit, sd facem o fotografie. Apa ne ddruise fotografia unui frumos cristal hexagonal. Am fost entuziasmat c1nd cercetdtorul mi-a adus vestea. Astazi am o incipere frigorificd mate, ir care se poate la se inra gi unde temperutLua pdstreazd -5'C (.23'F) pentru experimente, insi totul a inceput cu acea prini fotografie. AvXnd in vedere metoda pe care am folosit-o gi ceea ce anr aflat intre timp, este un nimcol ci am reuqit sd facem acea primd fotografie. Ceea ce gtii cu inima ta cd este realmente posibil, este intr-adevdr posibil. Voinga noastrd face si se poati. Ceea ce ne imagindm in mintea noastrd devine lumea noastri. Acesta este doar unul din nenumdratele lucruri pe care le-am invaqat de la apa.

Fotografiile cu cristale pe care incepusem sd le fac s-au dovedit a fi extrem de glditoare in descrierea lumii. Am aflat o filozofie addncd' ascunsd in ele. Cristalele se aratd pentnt nunai clouizeci sau treizeci de secunde, in timp ce temperatura cre$te, tat gheaga incepe sd se topeasci. Adevirurile Universului iau formd 9i devin vizibile, chiar daci timp de doar cdteva clipe. Aceastd scurti fereastri de timp ne ingdduie o privire intr-o lume care este cu adev'irat magici.

PROI,OG Sd vd explic cum proceclez pentrr-r a fotografi:r cristalele. Pun cincizeci de feh-rri cle api in cincizeci cle vase Petri diferite. (Foloseam cite o suti ?n primii citiva ani). Pun apoi vasele intr-un frigicler la inghetat, pentru tlei ore, Ia -20'C (-4'F). Rezultatul este ci tensiunea suprafetei formeazd in vasele Petri picitur"i de gheati. transversale de aproximativ un milimetru. Cristalul apare cdncl ?nclrepti o lumin:i deasupra picaturii de gheali. Desigur, rezr-rltatul este nicioclatiracela de cincizeci nu de cristale aseminitoare; uneori nici nu se folrueazi cristale. Sttrciiinci n-roclul cle fomare a cristalelor, ne-2lll clat seama ca cliferitele feltrri cle api dau nastere la cristale cliferite. Unele se aseminalr in mocl eviclent, altele erau cleformate, iar in trnele tipuri de api nll s-all forntat deloc cristale. lntli m-am uitat la cristalele apei cle robinet clin localii diferite. Apa din Tokyo a fost un dezastru - nlr s-a format nici un singur cristal intreg. Apa de la robinet conline r> dozd. cle clor pentt'u eplu'afe, care distruge complet stmctura apei naturale. Totugi, in apa natlrrali, incliferent cle uncle a provenit - din izvoare naturale, rluri sul-lterane, ghefari sau cursurile superioare ale unor rluri - s-an format cristale intr-egi. Eforturile mele cle a fotografizr clistale de gheati ;i c1ea face experimente inceptneri. si dea roade. Iar intr-o zi, tAninrl cercetitor - la fel de implicat in acest proiect ca gi mine - a venit cu o proplrnere jesiti din comun pentrLl clomeniul nostrll: ,.Ia s'i veclem ce se ?ntlintpla claci expunem apa la muzicd".

PROLOG Stiam ci era posibil ca vibraliile muzicii sd aibi un efect asupra apei. Eu insumi sunt un ir.rbitor de muzici; copil fiind, a\tlsesem chiar speranle de a deveni muzician de profesie, aga cd am aprobat ?ntru totul acest experiment neasteptat. La inceput n-am avLlt habar ce fel de muzici si folosirn gi in ce concliqii si facem experintentul. insa, dupi multe incercdri qi eqectiri, am ajuns la concluzia ci cea nrai bltni tletodd era, probabil, cea mai simpla - sd punem o sticli cu apd pe o masi, intre doud difuzoare, expundncl-o la volttmul la care o persoand ar asculta' in mod normal, muzici. Trebuia sd folosim aceeaqi api pe care o folosisem in experimente anterioare' Am incercat prima oari cu api distilatd de la o farmacie. Rezultatele ne-all uimit. Simfonia Pastorali a lui Beethoven, cu acorcllrrile sale luminoase gi clare, a avut ca rczultat cristaie frumoase, bine structurate. Simfonia numirul 40 a lui Mozart, o gralioasi odd inchinatd frumuselii, a dat nagtereunor cristale delicate 9i elegante. Iar cristaiele formate in urma expunerii la Studiul in Mi major al lui Chopin, Op. 10, Nr. 3, ne-au sttrprins prin minu[iozitatea adorabili a structurii. Toate mostrele de muzic'i clasica la care am explls apa au reztiltat in cristale bine formate, cu diferite caracteristici. in schimb, apa expusi la rn:uzicaviolentd, gen hear,y-meta1.a produs cel mult cristale fragmentate si diforme. Dar experimentele noastre nu s-all oprit aici. Apoi ne-zrnrglnclit ce s-ar intimpla daca am scrie expresii satt cuvinte ca ..Mttl1umesc" ,,Pt'ostule"pe bucili de hlrtie 9i

PROLOG gi le-am infdgura in jurul sticlelor, cu cuvintele inspre api. Nu pd.reasd aibd sens ca apa sd poatd ,,citi,, ceea ce era scris, sd prindi inqelesul ;i si igi schimbe forma in mod corespunzdtor. $tiam insa din experimentul ctr muzica ci se pot intimpla lucruri ciudate. Ne simfeam ca nigte exploratori ce pornesc intr-o cilitorie printr-o jungii neumblati.. Rezultatele experimentelor nu ne-au dezanagit. Apa expusi cuvintr,rlui ,,Mulqumesc" format frumoase cristale a hexagonale, pe c2.nd cea expusi cuv2ntuiui ,,Prostule"a produs cristale aseminitoare celor din apa expusi nuzicii hear,y-metal, adicd. diforme gi fragmentate. Experimentele ulterioare au ardtat cd. apa expusd Lrnor expresii pozitive ca ,,Hai si o facem l" a dat nagtere unor cristale atrigatoare, frumos stl'uctllrate, insi apa expusa unor expresii negative ca ,,Fi-o !" de-abia dacd,a proclus cristale. Lectia ce o putem inviqa din acest experiment are de-a face cu pllterea cuvintelor. Vibraqiile cuvintelor binevoitoare au Lln efect pozitiv aslipra h-rmii noastre, pe cind vibraliile cuvintelor negative all puterea cle a distruge.

PROLOG imi aduc aminte in mod special de o fotografie. Era cel mai frumos gi mai delicat cristal pe care il v'izusem pini atunci - se fomrase prin exptlnerea apei la cuvintele ,,iubire qi recunogtinli". Pirea cd apa sdrbitorise 9i iEi aritase bucuria creind o floare deschisi. Era atdt de frumos incAt pot spune ci, din acea clipd, mi-a schimbat
vla\a.

Apa m-a invilat despre gingigia sufletului uman 9i despre inpactul pe care ,,iubirea gi recunoEtinfa" il pot avea asupra lumii. in Japonia, se spllne cI cuvintele sufletului existd intr-un spirit numit kotodanta sat spit'itul cttvintelor, iat acliunea de a rosti cuvinte are puterea de a schimba lumea. Cu toqii gtim ca vorbele au o influenla imensd asupra felr-rluiin care gindim 9i simlim 9i ci, in general, lucmrile merg nai bine cdnd sunt folosite cuvinte pozitive. in orice caz, pdnd. acum nu am putut vedea niciodatd, fizic, efectul cuvintelor pozitive. Cuvintele sllnt o expresie a sufletului. $i este foafte probabil ca starea sufletului nostrll sd aibi un impact covirgitor asupra apei care alcatuieqte 70o/oclin corpul nostn-r,iar acest impact ne poate afecta - 9i ntl in micd nrisurd - corpul. Persoanele sin'itoase fizic at de obicei gi o stare mentald bund. intr-adevdr, ttn suflet sdndtos se simte foarte comod ?ntr-un trup sindtos. Din dorinqa de a a|uta cat mai mulqi oameni cu pudnli si-gi pistreze sall s'i-qi recupereze sdndtatea, am Iucrat ani intregi ingrijincl bolnavi. $i cu cAt vicl mai mulli oameni suferind, cu at6t mi conving mai mult ci boala nu este doar o problemi individuali, ct tezultatttl unei deformiri a societdqii ca intreg.
27

Cdncl incepi sd inveli despre api este ca gi cum ai descoperi modul in care funcqioneazi Universul, iar cristaiele revelate in apd sunt ca o poartd citre o noui dimensiune. Pe misurd ce ne-am continuat experimentele in fotografierea cristalelor, ne-arn dat seama ci urcam treptele spre o inqelegere a adevirurilor profunde din Cosmos.

PROLOG Daci ntr facem ceva in leg:rturi cu lumea diform:i fir care tr:iim, clactinu putenl tirml'ich.ri sufletul rinit, numl'rnrl celor ce sr-rferi cle lxrli fizice nr-r va sc:iclea. Care sunt, c1eci,cliforntitlitile luruii ? Acestea sunt clifrrrmititi zrle sufletr-rhri5i asemenea clifomrititi iru r-rn mare efect asupra Cosntctsului insr-r5i. intocmai precLtll () picittrra intr-un lac ce procluce Lln trenllrr cle unde care se intincle la nesfirsit, clifctrmitate'.t chiar si a unr-risingr-rr suflet se intincle in hule, rezultincl in clifornritati globale. Dar nu e totul pierclut - mai este speranti. Existi o s2llvaregi se numegte ..iubire si lectrnogtinfir''. Pinrintnl este in cIr-rtare.Vrea s:.r frtrmos. Vrea szi fie fie clt se poate cle frunros. Mai clevrenle alt] sptLs cli pllten defini fiintele ullune ca fiincl apa. Am convingereir apa clin persoanele care se uiti la fotografiile cu cristale isi va schimba forma, intr-r.rn fei satr altul. Si am clescoperit cel mai fruruos cristal clintre toate - cel produs cle ,.iultire ;i recr.rnorstinta". presupLlne Se ci pe aceastase baz.eazir toate religiile clin h-rmesi, chcir ar fi cu aclevlrat a$:r, nu am ntai arrea ner.oie de legi. Cnnoagteticleja r:isptrnstrl.,,Iubirea si recunogtinta"sunt ctrvintele care trebuie szi fie lnclrunritorii lumii. Apa ne invati foarte clar cr.rm trebuie si ne tr:iim viaqa. Povestea apei pol'neste cle la fie'care celr-rlI inclivicluala, pentr-Lt cuprincle intregul Cosruos.Sper ci a veti siurti aceeasi nerirltclare$i aceiaSi entr.rziasm si ca mine c/incl aur triit clesfisurareaacestei clraure. ci

CAPITOLUT1XTAI

Din ce este alcetllit Universul ?

faptulr-rica slrnten in esenld apd este I cheia pentl'Ll dezlegarea misterelor Universului' Reexaminlncl lumea clin ir,rrdin aceasti pefspectivi nott'i, vei incepe si vezi lucrttrile intr-un mod inedit' Feluritele evenimente ce se clesfdgoari cle-a lungttl vielii unui om sllnt evenimente reflectatein api. Indiviclr-rl gi societate fotmeazd Lln ocean imens; contribuind cu a picitura noastri inclividuald in acest ocean, pafiicipdm la formarea societilii. Am vntt ca un nttmir cdt mai mare de oameni s:i aucld mesair.rl apei pentrll noi, aEa cd m-am decis sd public fotografiile cristalelor de ghealI. Acest gest a reprezentat cloar o picatr-rr5infimd, insd a prodlts o ttncli intr-ttn val care s-a intins la nesflrqit, avlncl ce a rezr-tltat un impact en()l'lrt asllpn vie[ii mele 9i a multor altora' Prinra oard mi-am publicat fotografiile in 1'999, la ch.rpa am pornit in aceasti aventttra ce $aseani incleh-rngaqi

'lnqelegelea ./\'

28

29

MESNELEASCLI/.SEDrN APA neobignuiti. in aceqti $ase ani se strAnseseun munte de fotografii ce zd.ceauin biroul meu. Pregitind fotografiile pentrll publicare, am cdutat sd le agez intr-o oarecare ordine si, ficdnd asta, am vd,zut o poveste desfigurdndu-se sub ochii mei. Am inceput si inqeleg cd fiecare cristal in parte incerca si ?mi spund o poveste mdreatd,gi minunati. Din momentr-rl in care arrl hotirlt publicarea fotografiilor, am vorbit cu mai mulqi editori despre ideea mea, dar nimeni nu pirea interesat. Refuzurile nu mi-au schimbat hotdrdrea de a-mi publica fotografiile, aga cd am hotirdt si le public eu insumi. Mi-am dat insd cur2nd seana cd, degi mi-aq fi permis se tipdresc fotografiile gi sd le introduc intr-o cafie, sistemul lestrictiv de distributie din Japonia nu mi-ar fi permis si-mi vind cdrqile in marile
llDfarl t,

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? Speranlele mi s-au ldrgit repede, iar apoi am vrut ca oamenii din toatd lumea sd afle ce con[ine aceaste cafie cu fotografii, aga cd am apelat la o companie de traduceri pentru traducerea explicaqiilor in limba englezi. Din fericire, oamenii din intreaga lume chiar au ajuns sd vadd cartea: Shizuko Ouwehand, o femeie care, mai tdrziu, avea sd-mi fie traducdtor, a trimis cartea unor prieteni din Europa gi America, iar ca urrnare am inceput sd primesc invitagii de la persoanele care vdzuserd fotografiile, sd vizitez acele tiri 9i si lin conferinle. De-a lungul anilor, am fost binecuvlntat cu ganse de a vizrta Elvegia, Germania, Australia, Olanda, Italia, Anglia, Statele Unite, Canada gi multe alte gdri (printre care Ei Rom2nia), pentfti a prczenta cristalele oamenilor din intreaga lume. Totul pdrea si se ?ntdmple chiar la momentul potrivit. Oamenii cautd o cale prin care sd dea un sens acestei lumi a haosului in care trdim. Acest album cu fotografii a devenit o picituri infimd, dar imporlantd care a prodts un val ce se intinde de atunci in lumea intreagd. Ag vrea sd prezint aici doar o micd parte din fotografiile pe care le-am fdcut. Unele dintre ele se gisesc gi in lucrarea Mesaiele Apei, rar unele din cea de-a doua coleclie de poze numitd Meniele Apei II, iar celelalte fotografii au fost ficute special pentru calrea aceasta. Voi ingivd vefi putea vedea clar efectul pe care cuvintele, fotografiile qi muzica le pot avea asupra apei. Aceste fotografii au fost vdzute de iaponezi qi de oameni din intreaga lume, mulqi dintre aceqtia mi-au trimis scrisori cu pirerile gi gindurile lor. Pietricica pe care am
11

Aceasta pdrea o piedici grozavd, dar am decis, pur gi simplu, si nu-mi fac griji in aceastdprivinqa. CXnd am primit cirqile in forma finiti, le-am impachetat pentm vreo sutd de prieteni gi cunogtin[e care igi comandaseri exemplare gi le-am expediat. La pulin tinp dupd ce anr trimis primele exemplare, a inceput si se ?ntdmple un lucru ciudat. Am inceput si prirnim noi comenzi de la persoanele care igi comandasera deja exernplare. Ei le povestiserd prietenilor $i cllno$tinqelor clespre carte, iar aceia spuseserd mai departe. Unii au cumpdrat cinci, chiar zece exemplare gi le-au impdrfit prietenilor. Pirea ?ntr-adevir ci picitura din lac devenise o undi ce se extindea rapid. 30

I-am ardtat apei diferite cuYfurtc

ASCUNSEDIN APA MESA.JELE aruncat-o in lac a cfeat intr-adevir un v:rl mare, cal'e acuil a incepr:t si se intoarci la mine. Am rimas surprins sa v:id ci atiit de r-nulti hrme a fost impresionatd cle efectul pe care energia con$tiinlei Llmane gi cr.rvintele il au asupra formirii cristalelor cle gheaq:i,gi aceastain cir:da faptului cd aceastdiclee - gi anllme ci. vorbele si glncfrrile all putel'ea de a transform:t apa qi alte substanfe - poate, intr-adevir, sd pari ct religie szrlr o filozofie neobisnuiti. (Textul continuzi la pagina 65) Am inf-isurat in iurul r:nei sticle cu apit o bucat'ir de htrtie clactilografiati cu urmltoarele expresii salt cuvinte indreptete sPre aPi.

Ir tl
I

Iubire ;i recr-rno;tin[:i Acest cristal este absolut perfect, ceea ce aratir ca sr-rntesentiale fen<>menului ir-rlrirea gi recuno.,stin[a naturi. vielii in ?ntreztga
ll

12

|
:r,.lt

"',

#j $.:

W.

..

lil

4:1
t ,,\ L'. ,'

;'
i:.

'i'::1.:a:.

Un experiment

fdcut la o qcoali primard

Acesteasunt unele fotografii fdcute dupd ce copiii de la o gcoall primari japonezdi-au vorbit apei, precunr gi o fotografie a unei rnostr de apd neluatd in seamd.

Copiii all rostit cuvinte cliferite in fala c2torva sticle cu apd,.Apa cdreia copiii i-au spr:s ,,Egtidriiguq5" a produs cristale clrigufe, in schimb cuvAntul ,,Proasto"a avut efectul opus celui anterior.
4l

{..+": } irrIrit is;:r-{.-: {."qF$stlcr5{.fl$ ;ar."q: Aceste lbtografii ale cristalelor ar: fosf thcute unor llostre cle api. expuse cuviintr"llr-ri ,,Costttos"in limitile japonez:t, eng,lezd;i germani; intr-o imltginc, epll x lost exprlsi unei lbtografii a PiuniintLllui.

Cosmos(in japonczi)

(in Cosnx.rs englezi)

(in I(ostt-tos gcrttranir) Cele trei cdstale se aseatnini, avincl contururi clare. Se pare cir principiile Cosmosului nu lin cont cie dif'erenteie clintre limlti.

.E;i {,e: s*; riaiaiirr+p*ii. ie$};E *:Ssa{-$ {:${ff {"::;3}tiu;,i

gaeg"cgiil;,{ J' Fotografiile cristalelor ulnirtoare au fost Iicrrte ch,rpa ce sticlele clr apl an lost a$ezatelntre clor,rl difuzoare.

llcctlroven: Sirlfonia a V-a -

destittultri" ...Simfbniot

Reetlrovcn: Sirrfonia a Vl-a -

..Pctslorctlcr

Nluzic:rlui Beethoven a dat na;tere unor crist;tle cleosebite, cr.rmr:lte cletalii ;i forme lanteziste ce proclttc ltn efect terapeutict.
l5

, L

lf
, rdtl.a.

:iu..,ffi:l
il::r4r4'r': :t+h+

' .,irn-"

ib .j t

_=+
'':i;. ",*911,.

. r'.fl'

"

"%

'.] ...

ii*
: ....

Hfectele ddunfitoare ale undel*r electr*rrnasiletice

Mostre de api distilatd ;i apa cireia i-am ardtat cuvintele ,,iubire $i recunoqting:i'iau fost agezate lingn televizoatel computefe gi telefoane mobile. Alte mostre au fost incdlzite in cuptoare cu microunde.

Televizor

ComPuter

Mostrele de apd din stinga, care fuseseri expuse ,,iubirii gi recunogtinlei", au format cristale mai completedec2t mostrelede apd distilati, din dreapta. tmalinile atatd ci e nevoie de moderalie in folosirea televizorului qi a comPuterului.
57

+'
-'E""ft
*' .tt "

ln plrginilc unrrirtoaresiuntprezent:tle I'otrrgrullilccristltlelor firrmute rrstf'el: apa unui lltc uncles-eu lricr:t in (zciq:r lLrgr-tcir.rni; aplt exprrsirnuurcluj ArttatellLsr-r in scxtreiuiShinto); in aplr clireilt i-au Iirst er-rfuteintlrgini cu cercuri clin lunLrri.clelflni ;i in apa sulrtcr:.rn:i 1rr scllrt tilnp inaintc 5i clLrpa cLltrenrllr. un

gi
-

ry

Aplr r-u-tiri inrrinte;i clupli_cfLcturlrelr rrrglrcruni llrc rrnei lrrrclislt:

tlullll(tLl1t( )llfe

S t l i n c lc L r l l r q ai n s p l e l l t r ' , r r n l ) r c ( ) t x r c l ) e t l t t ( ) t ' u g l l c i u t t ( ' tirnlicluitoure. l)r'imul cristal, itlrinte cle rrrgieiunc, lt llrtl"[ ca Llll chip clelirnnat. sLtlcrincl, iar c'ristah-rl lirnrat clupri rurgliciune' pare (':r o lLtnrin:i cc strilucelte (lin glrllrxie.

i ::,
':i':

''

.:-.: l

:,:.|:

:ti

:',i

ri

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? in timp ce unele feluri de apd. au produs crisrale sublime, parci pentru a simboliza toatd fiumuselea acestei lunri, cristalele formate in alte tipuri de apd erau diforme sau nu apdreau deloc, parcd pentru a ne spune ceva despre cotloanele intunecate din suflet. Cdnd qin conferinqe, folosesc diapozitive pentru a ardta fotografiile cristalelor de gheagi. Reacqiilela aceste diapozitive sunt dintre cele rnai variate. Deseori aud oamenii trdgdnd aer in piept de uinire, iar cdteodatd vdd chiar lacrimi in ochii lor. Am descoperit ci o singurd picituri de apd poate avea diferite efecte de undd asupra unui individ. Manuela Kihm, persoana care m-a invitat printa oard. si gin o prelegere in Elvegial a re^clionat la fotografii exprimindu-gi sentimentele astfel:

Putem vedea minunea din fotografiile cristalelor de apd, cu propriii nogtri ochi. Ca urmare, congtiin[a noastrd face un salt rapid. Aceasti trezte a congtiintei are loc aproape instantaneu. Faptul cd lucrurile pe care le-am gXndit gi le-am simgit pot fi vdzute acum cu ochii nogtri accelereazi. aceastd schimbare. Un alt participant elvegian a reaclionat astfel: Prin intemrediul fotografiilor anr plrtut vedea energia con$tiintrei gi a cuvintelor noastre 65

ci

I,TESAJELE A.rCL/t/st- Dlti A1'A poate tfansfornra lucr.t-rr.i cere le putem veclea pe cr-r ochii no;tri. Aceasta este pllulil ;i singr_Lre poate fi veclea, cale plin ca1'e xcexsti energie inefabili ziliti. Nu creclem ceea ce nu plttellt

DlN CE ES'|E ALCATTI1T tAIIVflIsTiIZ cleschicle con$tiinta necesatit pentrLt in[elegelca aclevirate a Universtthri si a t'olltlui nosttr.t eici. chillttri, fcltlrate At'e Apa este oglincla surfletr-th,ri. mr-t1te fiinqelor ttlllanc. Ce anltnte prin aclaptarea apei la cc,ir-r;tiir-rqa ii conferi apei capecitatea cie a t-eflecta ce se ef'la in suf'letele oanrenilor'i Pentn-t a rispltncle la acreasti intrebare, vreaLl intii si tni asigttt' ca infelegeli r.truritorltl h-tcl-t: Existenta inseanrni viblaqie. intleglrl Univers se afla intr-cr stare de vibratie frecvenlJ, $i pe flecare obiect igi ploc|-rce proplia cere este orclinii

insi cristalele cle gheati ne arati totul - nu mai e vorba clesple a creclc slll a avea incloieli. Folosinclu-se cle aceasti ntetocli, oricine poate si incerce experimentele pe cont pr.opt-ili pentl.u a-;i clot'ecli tcttr-r1.

TlI rrn ciliroI jelttlncz I scris:

trnic'f,. Tot ce am cle spr-ts in eceestal certe se btzetzl este plincipiltl fttntlaurental al Llnivet'sttltti.

acest f'apt. Anii cle cercctlre r ellei rl-t-lttl invziqat ci acesta Apa ntr este cloer o sr_rbstanqi intre snbstanqe - ea este folta M-a ajutat si clpacitate vieqii in natura maiestuoasi. nou, niisterioasa Poate fi expt'imat ln cioer trci cuvinte, insit pentrll cei care ntt le-att ar-tzit nicioclat,l, sllnt cr-tvinte foarte grer.t cle inqeles. Va puteli intreba, Existen{Lr inseantni vilv"tEie'/ Cltier si ntastt eceaste? Scattnul ac'estit? Ttupul nteu ? Cttttt pcttte si fie vibralie tot (-eea ce pot t'eclea;i etinge? Este intr-adevir grelt cle ct'eztlt ci h-rclurile pe cal'e le poqi apLlcrain miini gi exatuina - lucrttri ca letlnr-tl, pietrele, betonul - se afli toate in vibratie. insi in zir,rade azi gtiinqa mecanicii cllenticre aclurite, in general, ci Cristalele de gheala strnt legate strins ;i permanent cie suf-letul Liltltn. Clnci reflectez asLlpl.a tlotivlrlr,ri pentnt care cristalele cle gheati le-au rrorbii atiitor oanteni, ,stitr ci aceasta s-a intiniplat clin cauzi ci in ele se gise;te cheia citre misterele Universuh-ri, ilr aceasti cheie poate nlateria ntt este altceva cleclt vibraqie. Cincl descolupllnem ceva in ccle mai tuici courponente, intritn rnel'ell intr-o h:tle Lizari, lttlcle tot ce exista sllnt particllle ;i trncle. ci S:i ne it-rcl-ripr-rinr v-aqi ptttea reclltcc trttpttl la o

re.tlizez, din

a apei cle a pr-rrifica si c1e a cla viaqi alr un efect in formarea cristalelor.

?ntregii fl'i. Pot veclea ci suflettrl, sentinentele .,sil.iltratiile cle glieali, iar prin aceasta pot sinti inlportanta sufletuh"ri gi a crtr,,intelor. Aceestd informa{ie este cle-a clreptlrl nrinunati mocl unic. si impresictnantj intr-trn

mirir-ne nricroscopicir ;i cd a[i porni intr-o cxplol'afe pentrLl

66

ASCLAIU! 1)1N - Pj{ ILI-:SA.IELE a clcscoperi secletele acestlli univers nLunit t'iinti untuni. Aqi rreclea in scr.rrt tinrp ci orice hrcrr-r nll estc elcirtlrit clin altceva cleclt clin atonti, fiecare aton'r fiincl lrn nucleu ctr electroni ce se invlft in jun-rl lui. Nr-rr-nirntl for.nra acestor gi electroni gi a orltiteior lor ii conf'erir fiecirei snbsnnqe un set specific cle frecvente r..ibrationale. Aqi clescoperi ci, incliferent de sultstanqi, nimic nll este masi soliclit. Existi cloar nucleul oprire. Totul se afli in contir-tr-ri nti;care si vibra(ie - din inconjr-rrat de o uncli ce se rote5te fir.i

TINIVERSLIL? DIN CE ESTEALCAI-T]r7' aratiaca gi cum viaqa l-ar fi extenrtat, pur gi siurplu. ? Care ar plltea fi cauza acestei suferinqe Poate o inim'i frdnti, o gregeali la locul cle mttnci sar-tcloar un clezgr:st general pentru viaqa - las rispr-tnsttl pe seama dumneavoastri. Vreatt si vi gincliqi la motivtrl pentrll care s-a schimbat atutctsferaclin cameri in momentltl in care s-21deschis r:$a. Si fiintele Llltlane se afli in vibraqie gi fiecare indivicl vibreazi la o anumiti frewenli tmicd. Fiecare dintre noi ate capacitifle senzorialenecesele pentftr a simqivibraqiilecelorlalqi. Cineva care trece printr'-o mate tristeqe ve cmite o frecvenq'i a tristeqii,iar cineva care igi trAieqteviala clin plin va gi este mefell br-tcttt'os emite ftecvenqa cofespLlnzttoare' Cineva care ii iubegte pe ceilalgi va enite o frecvenld a iubirii, insl din paltea cltiva cate face riu va porni o fiecvent'i intunecati gi maleficd. Acelagi principitr se aplica obiectelor 9i locurilor' De exemplu, existi locttri ttnde att loc frecvent acciclente, locatii uncle afacerile au succes 9i locaqii care ptoclttc fericire. $i se prea poate ci ali auzit de o bijr'rteriecare aduce nenot'ocire posesorilor sttccesivi. Aceasta nll se aplicd doar obiectelor fizice, ci 9i feluritelor fenomene ce au loc in hrme emit, dc aselllenea, frecvenqespecifice. o schimbare in energia din atmosferi are ca Llrmare fr.llgere ;i ftrrtuni. O energie intensa va procluce cataclislre, insi trebtrie si inqelegem ca acestea nu sunt evenimente negative. Daci ne glnclim la cantitatea

cincl in cind,

cr-r r> r,itezi increclibila.

Confornr Heny,esbingyo, Sutrt btrclistti a intelepciunii si ;t Initttii: ,,Tot ce poate fi \.izut nLt are forlti, ciuclati contraclictie, rostitti cu secole in untri Btrclcll-ia, a fost valiclati Ochii no;tri cle ;tiinta tlocletni. iar ce mr poate fi viztrt are folnri". Pntenr spllne acnnt cir aceasti cle citre

pot veclc:i obiecte, insli nlr ltot l'eclea vibratii. in orice ci,rz, as vrea si r.,irglncliti clac:i nu cLlnva ali '.rvLrt cluntneevoastri o expelienqi asenrin:'rtoal-ecll ;i aceasta: Stati cle vorbir cr-rcineva intr-o cameri., ier. atmosfera este calcli, prietenoasir si clescl-risi.Apoi o altu persoani intli in camerl. Din ciipa in clre e intrat in caureri,

obsen'aqi o schimltare in atmosf'eri, ial acllnt, in locr-rl cilclLrrii care uniltlea inciperea, s1-r:lIir-rl este inchis ca intr'-un tnr-rlaj intrrnecat Si rece. Prive;ti chipul noului r,-enit gi vezi o expr-esie pos<rrrroriit'i ;i r-rmeli incorroia(i, vezi pe cineva care

69

1)1N itP.l

ALCATUIT UNIVERSTTL? D,IN CE ESTE

neLltl-alinti,

lrllense cle energie negltir-;r cral'e este lstfcl

all aceste lin-rite - altfel, probabil nll alll pLltea doruri noaptea. Lumea naturalzieste, intr-adev'ir, bine gincliti - tcltttl se afld in echilibrtt. Iar atttnci clncl Lln sllnet este prodtts, receptol cale sd-l asculte: intotdeatrna exista Ltn lltaesrl'Lt apa. Permiteqi-mi si vd rog sd va glnclili cle ce formarea cristzrlelorar fi irLfluenlati de mr.rzici 9i cle ce s-ar ajunge la cle rezultate complet cliferite in fr-rncqie cttvintele rostite sau scrise la care apa a fost expttsi. Rlspr.lnsulse giseqte, clin nou, in faptr.rl cd totul este vibratie. Apa - atat de sensibifi la flecvenla specific'i eurisi cle lr.ttne- oglindeqte in mod eficient ;i esenqial lunlea clin afari. Muzica ,si cr-tvintelerostite sunt villra{ie 9i sunt lesne inqelese gi interpretate cle oricine. Sunetele ca meloclia proclusi cle o voce ttmani la o inurornlintare br-rdisti creeazd o frecventi tdmdduitoat'e. Dar cttur ptlten interpreta fenotleur-tl cle formare a cristalelor ce sLlnt afectate cle cr.rvintelescrise pe hirtie gi aritate apei ? insegi cuvintele scrise emit o vibralie specifici pe care apa o poate simqi. Apa oglindeSte cu precizie toate viltraqiile produse in luure ;i transfoluri aceste vibraqii intr-o formi ce poate fi perceputa cle ochiul Llnan. Clncl i se aratd ltn ctlvlnt sct'is,apa il pleia intr-o fortni specificd' (Aqi ca vibralie gi explimi rnesaiurl putea privi literele ca Lln cod vizr"ralpentrtl expl'inrrcrt cr-rvintelor).
71

ar ttebui poirte sI fint recuncisc:itori pelltrLt Iirlgerc si fultuni. Pe'tru . r'ai cler.i cxe'rpiificar.e, gi'cliti_l,r,r la faptul ci oer'enilor clin int'crga l'.re le face pliicere si se intilneasca si si sirbit.reasci

iurpreuna. ci'cr

oa'renii se si clansincl,

acllrni, pLlfiancl haine cleosebite, clntincl

|ezultatlrl este ci vilr|aqiile negative ;i care strgneazi sLlnt risiltite gi.se crecazl r.,ilrraqiiale fericirii. Toate luclurilc se efli in viltr.alie ;i fiecare t,rbretzi la prcpria frecvenlu. inleleglncl aceasta, ri veti largi inqelegerea clespr.e l.rnirrer-s.Aceast:i intelegere r,.i va cleschicle ochii citle lrrcluri pe cal'e nu le-ati zirit inainte - lucrnri pe carc le-eqi inghesLrit ltir-ri acum in strifr-rndurile conf tiinlei - iar zrceste clescoperiri gi sentinrentc ii r,'or clilui c-r nor,ri viagi slrf-letr-rlr.ri vostfll. intr-o stere cle vibr.atie FaptLtl ca t()ate se afli

insearttnd, cle asetnenea, cit foate cl.eetz:-] suncte. Asta nr-r inseantr-ri ci putem auzi or.ice .sunet, cle;i existi persoanc cl-ll-cse p:rr.e cir aucl l,ocile copacilor si pot corrlrnica cu pler"rtele.lnclif-erent clacir puten] saLl nll si ar-rzi't sunetcle, puteul sp,ne ci fr.ec'en(a particulari a tlltllror obiectelor l)oate fi interpletat:i ca fiincl sr-rnet. Se sltune ci Lrlechea ontultri potrtc, in general, sir pelceapi frecventc cirltrinse intre 15 Hz si 20.000 Hz (LIz sau Heltz inclici r-rr"rni:irul cicluri pe .sec.untlli cle ale trnclei t'epetitive). De fllpt, e un lucrr-r bun cli ur.echile noastt.e

70

I tES.\.l ELE r{sc{ 1Al5l- I)I'V -{1'].{ l)al cc sllnt, ilt firnc[, cul'ir]tclc 7 Vechiul 'festsn]ent a f l t t t r i : , . 1 . an c e p r L t a l i r s t ( , u l i n t u l " . i Asta ar.insertrna ci, inaintee creirii I Jnir-er suhri, existx,,cln.intu1". Inrerpl'ctarei-r pe cere o chlr t:u estc aceee ci ,,Cul'inttrl" e cl.eJt fiinqele Llnlene, iar acestea arr ir-rviqat epoi crrlrnre clin natr,tr:i. in tirnltLrrile de clcnrrrlt, pe clncl oanrenii triiar,r in slnul natLrrii, ei tlebuiau si sc apere, a9a cir er.errsensibili la frecr.enqelc ;i sr-tnetcle prorlu.se cle neturi, pr-rtincl cletectr ltericolul inaintc si fie luati pc ncpr-cgititc. ;uicr-incl, sunetul altci curgind, sr-rnetul r.rnrri anirnal trnrlrlincl pr.in ier-bi - capacitatea cle a inlclege acestc sultete ;i cle a le transuritc celor.lalti folositrclLr-;i voce:l el'J nc(cs.u.J sr-rpr.er-ic(r_ririi. pr-obabil ltste ca accste incerciri sple un lintbaj sd fi fost sinrplc ntesa;'e cle n.rnui catela cllvirte, insi, o clata cu dezvoltar.ea ctrlttuii ;i acumularca clc exlnienli, r'ocabr-rlar-trl s-a clezvoltat. ni De ce slrnt atunci linrl;ile nrrbite cle oanreni atit clt: ciiferitc ? E u;ol cle inleles chci lineru seanle clc f)ptril ci limba se inve{:i clin vibraqiile nrerlirrlui inconjur:'rtclr. N,Iecliul inc'njr,r.at,r cliferr 'rrrlt clc la r-r' loc la altrrl si fiecare tnecliu proclrrcc vibratii clife|ite. clima eulr4rcani cu vfclne schinrbitoare ;i ir-rstrlelc asietice cu climi r.rnrcch - t,atc cl-eeezi viltrl(ii clin nrtur.j. Jepor-ria a1'e patnl an()tirtrlllri clistinctc, si astfel lintba jaltoneza reflcctir tlcc:tsta cLl Lln fhruro.s lexic cle ctn.inte legate cle vl-ente. Alta cxltLrsi clrvintr.rlui,.Nltr-rl1 r-rrnesc', 1trccl cristale a us fruntoase in fonne geometric.e clectsebite, inclif'er.entde clifer-ite. carc ernani Sr-rnetr.rl vintrrlui

I LiN,I\/E,{ISL/I DIN CE 1.5'fL: AI,CA7-T]I'I' liilrba folosita. insi apa exllr-tsi cuvlntuhti ,,Prostltle !' sar-t

altor cuvinte clegraclante a clat ltagtere nnor clistale rrizibil frinte gi diforme. Potrir,'it ]libliei, ineitlte cle vorbea aceea$i limbi. locurile ;i -fltrnr-il l]ltbcl' toeti lr'tmce Poete aceasta ne spLllle ci, deqi clifet'i, plincipiile

ruecliile inconjltrdtoare

funclanrentele ale naturii sLlnt aceleaSi. Plrteur plesllpllne ci, atr.tnci cinci se fcxureazi ttn cristal iutleg gi perfect geotrletric, apa este itr arulonie clt natlll'a ;i cr-t fenomenul pe care noi il nltmitlr viala' Ntt se fot'meazl cristale in apa cale a fost pcllr'tati prin ignorarea, clir-rpartea noastLi, a legilor netr-lrii' Cind arn incercat si fotografiem cristalele din apa cle la rclbinet din Tokyo, rezultatele au ftrst lamentallile' Nlotivul este cLl cltlr, clistrr'tgincl r'r-se astfel ca apt) este epurati capacitatea inniscuti Clncl inghea[i a apei cle a fotua cristale' rpa, particLllcle cle apa se itnbini

pentl'Ll a forura nuclettl ct'istalullti, iar cincl nltclcltl cfeste' Iuincl o foruri hexagonala stebila, apare Lln cristal cle api vizibil; clar cind se grisesc irlformalii ce sLlnt in conflict cLr natLlra, se fot'meaz;i un cristal incottrlllet' Cuvintele recLtno1tin(i ;i itbire alcitttiesc prir-rcipiile fundar-nentale in cach'ul legilor natLlrii ;i ale f'enomenltlui vie[ii. Astfel, cltrpi firea ei, apa este preclispr'rsi si creeze fofma hexagonald. in scl-rirnb, cLtviute ca ,,Prostttle !" ntl existi ?n natr-tri, cli sLlnt elemente netirc;ti, crclte cle oameni. vot.bele ce insultit, r.inesc 9i batjocot'esc sllnt cle oatleni. rezr-rltatr-rlcr-rltr-rriic1'e:rt.e

7.J

ASCUI/.SEDIN APA MESAJELF: Este foafie probabil ca in naturi si apan doar vibratii de iubire gi recuno;tinfd, iar obseruarea naturii confimd aceasta.Copacii si plantele igi ciovedescrespectul reciproc prin felul armonios in care tr-d.iesc. Aceasta se aplici gi in lumea animalelor. Chiar si leii ucid doar clnd le este foame, niciodati clin intlmplarc. Plantele ce cresc la unbra copacilor nll se pl1ng, iar animalele nu cauti. si aibi mai mlllti mancare declt au nevoie. inrr-un afiicol din ediqia Martie-Apriiie 1989 a revisrei americane de stiinqi 27't Centuty Science and Technology, \Warren Hamerman scria ci materia organicd ce alcitr,riegte J. corpul Lrrnanproduce o frecvenqi care poate fr reprezentatd. prin sunet la aproximativ patfl_rzeci gi doui de octave deasupra lui do de mijloc (nota aproape de centrul claviaturii unui pian). Standardul nodern pentfti aceasti notd do este de aproximativ 262 Hz, ceea ce inseamni cd sunetul atin5{e?n jur de 570 de trilioane de Hz. De vreme ce Hz inseamni vibraqii pe secunda, aceastaindici fapml cd fiinqelerlrutne vibreazade 570 de trilioane de ori pe secundi, o cifri care clepdgegte puterea de imaginalie ;i indici un potenlial ascltns incredibil gi minunat. Este greu de inchipuit patruzeci gi doud de octave, ?nsi doar realizati ci frecven[a fiintei Llmane este fantastic de diversificatd qi incomparabild. Fiinqatimand are ?nduntrul ei un univers cle frecvenqe ce se supfapun, iar-rezultatul este o simfonie de propo4ii cosmice.

DIN CE ESTEALCATLIIT L]NIVERSUL? Clnd le vorbesc oamenilor clespt'evibraqii 9i frecvenle, md folosesc de ceea ce imi place sa nttnesc ,,teoria do-re-nti-fa-sol-la-si". Aceastd teorie simpli spttne pur si simplu ci frecvenqa oricirui lucru din lJnivers poate fi rezurnatdla gapte pa4i componente - do, re, nti, fa, sol, Ia ;r si. IJniversul este alcitr:it clintr-un numir nesfirgit de lucruri cle la cea rnai loasd la cea mai inalti frecvenqS. imaginali clapele unui pian ataniate in ordine, inceplnd de la cel mai jos slrnet. Daci apeEi clapele albe, vei atinge sunetele do, [e, nti, fa, sol, la 9i si. UrcAnd pe claviaturi ctt o octavi, de la un do la V-ar putea aj\Ltaslvi celilalt, fi'ecvenla se dubleazi. Cu alte cuvinte, aceastd dublare a frecvenlei impirqiti in sapte pirqi rezuitd in do, re, nti, fa, sol, la gi si. Astfel, repetitia acestor $apte sunete exprimi toate sunetele, de la cel mai jos pina Ia cel mai inalt. Dar ce revelagie se poate obline clin inlelegerea frecvenqei ca sunet? Cea mai irnportanti revelalie este aceea a rezonantei' Sunetele cu aceeagi frecvenqi intrd ?n rezonan\d..Ptttem inqelege aceasta folosindu-ne de ttn cliapazon, tln instrument in forma de Y, folosit pentru a da tonul unei voci sau pentru a acorda Lln instfllment muzical' C1ncl un diapazon este lovit ctl Lln ciocinel cle caucilrc, proclucdnd nota Ia, iar un cdntireq rdsllunde ctr Lln sllnet Ia, cliapazonul 9i vocea produc o ttndi sonori de frecven!5 unici. Aceasta se nLlme$terezonanti' Cand
75

74

\TESAJELE ASCL]NISI' DIN ApA una ctintre pirli prodr_rceo frecr,-enli, izrr cealaiti pat.te rdspuncle cu acelagi slrnet, ele intra in rezonanti. Se spllne ci ce se-asearuini se-adr-rni, aga ci s-ar par.eaci vibraqiile se arra:l gi interaclioneltz:t intl.e e1e. Printr-o observaqie atenti veqivedea ci acest fenomen se intimpli peste tot ?n jurtil r.ostrn. Un cline ce se plimbi pe stracli probabil cd nu ie r.a rispuncle altor animale pe linga care trece, ?nsi poate fi fbarte sensibil ia un ciine cle pe cealahi parte a s.aizti. Ciinii trrli adesea cind ar-rcl sunetul unei sirene, iar aceastaal. putea fi, de aseiltenea, un tip de rezonanli. aceasta ;i in relaqiile clintre oameni: persoanele cale prctcit-tc frec-u.enqe asemir-ti.toarese simt atl'ase unele cle altele, rezultatul fiincl prietenia. Anumiqi oameni rimin indiferenqi turii f'atd de ceilalti, indiferent cit cle apropiali er fi ftzic. Torugi, claci. ct per-soani pe care n-o sintpatizezi intli ir-r contect cLt tine, iar tr-r reacfionezi, aceasta,rle asemenea,inseamni ci intr.i in fezonant:eintr-un annntit rnocl cu acea persolni. Cel mai nrare secl'etal artelor trlartiale japoneze este numit ,.victctriafdrl lupti''. Accasta inseatnni, in esenli, a evita si intri in rezonanld cu inaruicr_rl. lupqi gi si Si cl;tigi inseamn:i si intli in rezonan[i cr_rinaruicul, iar astfel nivelul relaqiei este foarte scli"zr_rt. Cincl fi'ecr.'en[elesr-rntfr-rnclarnental inconrpatibile, ele nu pot intra in rezonanli. Nu plrtem eccepte ceea ce este funclarnental clif'erit cle noi insine. intilnim

ALCATL]ITL]NIVERSL]L'/ DIN CE ESTE in orice caz, este interesant cd poate exista rezonen\d chiar si cincl frecventele nlt sllnt identice. Aceasta se intimpli, de pilda, cind frecventa se dubleazi. Intonarea la pian a notei la, h 440 Hz ;i a aceleaqinote 1r cu o octavi mai jos, Ia 220 Hz, produce Lln sllnet ce risund foarte plicut; la fel, dace la sunetul de dt'epazon rispundem prin intonarea aceluiagi sunet cll o octave mai jos, rezonan\a va fi, de asemenea, una pldcutd' Cind cliferenqacle frecvenld este dubli, cle patru ori mai mare, de opt ori mai mare $.e.m.cl.- sau la jumitate, nn sfeft etc. - rezultatlll este rezonan\e. Principiul acestei legrituri ?ntre frecvenle se extincle la infinit. Indiferent cit de indepirtate sunt frecvenfele, rezonan\a va exista daci una dintre cele dor-ri cifre este multiplul celeilalte. De asemenea, plltem spllne ci pentru fiecare sr-tnet,de la fiecare nivel, existi cite Lln sllnet rezon:lnt, il celelalte niveluri. Daci stim sa ne glnclim, oantenii se simt atraqi de Hristos, cle Br-rddhagi de allii care eluit un nivel inalt de vibratii, dar, de asenlenea, ne simqim atra;i de speqa joasa a renega{ilof societilii (cum sttnt Bonnie si Clyde). Pare o inconsecven\i, dar se poate explica prin faptul cd oarnenii intrd in rezonanfi cu altii la niveluri cliferite. Este posibil ca aceasti clihotonlie sa facd parte, in mod nattlral, din viati. Pentrll o mai bund inqelegerein acest donenitl, am putea si ne gindim cum sd interpretin, din pclspcctiva torte

76

MESAJELE ASCU /5t DrN APA frecvenqei vibralionale, fenomenul indragostirii clintre cloua persoane ? Iubirea este Lln tip de rezonan\d. De exemplu, daci aveli capacitatea nivelului de frecvenli 10, veti intra in rezonan\d cu alfli de la acelagi nivel sau, poate, gi cu cineva de la un nivel putin mai inalt, sd zicem 12. Clnd oamenii intrd in rezonanga gi se indrigostesc, acegtia ajung la cel mai inalt nivel a\ capacitdgii lor. Dacd o persoana ctr capacitatea 10 care, pdni atunci, s_afcrlosit doar de 5 pdrgi din aceasti capacitate, se indrdgostegte de cineva cu capacitatea 12, atunci el sau ea ya incepe in mod natural si se fcrloseascide intreaga capacitate 10, indicind o cre$tere a frecvenfei. Cdnd egti indrdgostit, lucrezi mai eficient, iar rnunca pe care o faci (gi, adesea, chiar mediul tdu inconjuritor) se poate transforma ?n bine fi,rd, ca tu si observi. Persoanele care contintri. sd lucreze eficient p6,nala virste inaintate sunt, aproape fdrd exceplie, inclrigostite. Desigur, aceastd iubire nll se liniteazd, la iubirea ronnntici. pot fi incluse respectul afectuos gi atracgiapentru alte persoane. Iubirea ne detenrrind cregterea nivelului frecventei. Ea ne face sd strilucim. Nu ar fi minr:nat dacd an outea fi indrdgostili toata .via\a? Majoritatealucrurilor din naturd emit frecvenqestabile. Fiecare vribiufi are, in esenli, aceeagi vibratie (deSi, intre ele, vrabiulele pot silnli mici diferenle), iar sunetele emise de cAini sau pisici ntt variazd.prea mult. in schimb,
78

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? fiinla umand. are capacitateade a se folosi dupi bunul sdu plac de gama do, [e, nti, fa, sol, la, si, pentru a crea melodii frumoase. Nu gdsiqi9i dumneavoastrd cd' aceasta este o capacitate minunati ? Oamenii sunt singurele fdpturi cate pot intra in rezonan\d clr toate celelalte fiinle 9i lucruri din naturd. Putem comunica cu tot ce existi in Univers. Putem sa emitem energie gi, in schimb, sd primim energie. Totttqi' aceastd capacitate este o sabie cu doui tdiquri. Clnd ac\ioneazdin slujba propriei ldcomii, oamenii emit energie care lllcreazi la distrugerea arnloniei din naturd. Pdngdrirea Pamintului nostru este rezultatul unui impuls neimbldnzit pentru caqtig, ldcomie $i pentru implinirea poftelor, ndscute din revoluqia industriali' Aceasta a dus la stilul de viatd al consumului in mase' periclitind in mod serios mediul global. Am pornit la dr"um intr-un nou secol' o perioadi din istorie in care trebuie sd teaLrzdm schimbdri serioase in modul nostru de gindire. Doar fiinlele umane pot rezona cu tot restul lumii gi, din acest motiv' este esenlial sd ne schimbdm modul de glndire, pentru a putea trdi in armonie cu natllra gi pentru a nu mai continua sd distrugem Pdmintul. vibralia pe cafe o ddn Pimlntului qi planeta pe care o creim clepinde de fiecare dintre noi in pate. Cum veli alege sd va ttdi\i vtaga? Daca va umpleqi inina de iubire 9i recuno;tinfi, vi veqi gasi inconjurali de atitea lucruri vrednice de iubit Ei pentru
79

ASCU /.58 DrN APA MESAJELE care putefi fi recunoscitori gi vegi ajunge cliar si vd bucurali de viata plini de sdndtateqi fericire pe care o ciutali ! Dar ce se va intAmpla dacd emiteqisemnale de uri, nemultumire gi triste[e? Probabil veli ajunge intr-o siruaqiecare vi va face neslferiti, nentulturniqi gi tristi. Viaqa pe care o triiqi gi lunea in care tr.diti sunt in mlinile dumneavoastrd.

CAPITOLULAL DOILEA

Poarta cdtre o altd lume

cllm, a$ vfea sa vd rog si lasali aceasti carte din mdnd, si vi turnati un pahar cu apd gi sd

pe il aEezagi masd, in faga dumneavoastrd. (Sau, dacd nu se poate, imaginaqi-vd cd ati fdcut-o). Ce vedeli in pahar ? Puteli vedea inciperea in care vd aflagi,peisajul de pe fereastrd gi puteqi simli intreaga atmosferd din jur toate acestea surprinse de apa din pahar. Apa este atat de banald. incdt rareori stdm sd ne g2ndim la ea. DeEi o bent, ne spdldm Ei o folosim Ia gatit in fiecare zi din viali, pufine persoane ?gi petrec mult timp reflectind serios asupra apei. Probabil cd nimic ntt este mai nristeriosdecdt apa. Unul dintre cele mai misterioase lucruri despre apd este simplul fapt cd gheagapllrteqte in ea' La alte substanle care tlc de la starea lichidi la cea solidi, cregte densitatea

BO

B1

A.S(-'r/AIsl'DIN I I']r x IESAII:-I,|': ln()leclllclor ;i a etonrilor clrfe fbnueazi nusa solich, iar'

O PO,,TII]:1CA]'RI.: AI'TA LT]Y|F: nlrltd uratede porre fi clizolr atri in epi li cit cle clificil esre cle reclat apei stacliLrliniqial tle pr.ttitetc. in ir-rstalaqiile tehnice senicgncfi.tcto]re $i in frrlrricile chitrlicc se fblosesc '.tpci fiyafte purificator.i speciali pentfLl elli llent|r-r 1l'Jtsttltrel pure, clar clin urourentr-rl in care acelst"r apa este pusa intr-lrn Vas clin plastic (sau clin apfoape orice alt m:rterial), impr.rritiqile lr.rce1t sa se clizolYe. Este cleosebit cle clificil urira sll slr pistrezi alta ln stafer peffect 1tu|i. Nr-r r,'i l'eqi ce atrziqi ci pina ;i :rpa cle la rol>inet ;i cee clin rltrrile par pelf-ect cllrilte, conqitre urttlte impurrit'i1i ;i minerale' Aceasti capacitate a apei cle a clizolr'e alte sttbstan[c creeaz.T un fel cle ..sr-rpi a vieqii" cere aprovi'zic>nxaz'it Accast'.t oceanele cu slrbstantele hfrnitoefe nccesltfc Viclii. ] su1,td clevenit locr-rl cle nlr$tefe al tlttttttlt' r'ietr-titcxtelor cle pe Pintint. intr-acler''ir, ep'.I este fbrp Firi care ctee'rzl $i cli viatlt' apa, l)efiiclllele nLl s-ar llnesteca ;i nr't ar cit'cullt' nllstere Apa a clcet he()sLll pe Pitmint 9i tot ee a cl''Lt clc viaqa' olclinii - rczLtltattli fiincl o planeta ce abr'trrclit apa' O creclinq'i striveche sptlne ci acolo r'tncle estc apir clin este pi l'iap. tr-r Japclnia, lclclrl cle ltncle izvora et'a considerJt sacrll ;i cle r:n nir"el energetic plmlnt lnelt,CeeaCeilficealoctrliclealpentftlriclicerceltnttt s'"lct'e altar.. Alte locur.i au fost, cle asetltenet, ntttlrite lar ilceste clatoriti,,sLlrsel()r cle energie" care eutitcatl, locut'i s-art cloveclit allroape intotclelr'tnlt ca lflinch-t-se

respectivr strbstarrlir clevine ceve r)]xi glea. insi parlicr-rlele apei se alir-riazi intr-un n'urcl extrem cle regulat, cu nrulte spxtii lxrgi intle ele. Oancl ghealr se transfbmrir clin nou in ap:i, prrticr-rlele cler,in cle sllte cle nrii cle ori mrLi actir.,e. Particr-rlele fiincl mei active, spxliile acelea se umplu, faclncl apa in starea lichiclir nni clensi ;i mai grea cleciit cca clin stalea yrlicli. Apr are cea mai lr)are greLltate la 4"C (J9"F). Aceaste este tel)rpelrrtLrreIa cale pxrticlllele xctive cle epi lrnrph-r spatiile libcle clin strr"rctr-rra nroleculari. Pe nrlsr-rr-r cc

tenlperatulu creste, p;rlticr,rlele cler-in 5i nrlri lrctive, cceu ce cluce la sciclerea clensitaIii. Din aceasti catrzli, incliferent clt cle joasli este tenrpentllra cleasupla r-rnui lac (sau e oricitrei alte ape), tenrperxtllra cle le funclrrl apei lirmine constanti, la .1'C. Ca LrnnlIre, r.'ieqr-ritoarele clin 1ac pot slrplar.ie!lri ielnilor' Iungi. sr-rb gheaqa. Daci '.rpri s-irr c()l)rporta cu celelalte sr.rbstante, iar gheala s-ar scuftn-rcla la funcl, ce s-ar intinrpla i' Probabil ci noi nLl anl fi aici. La fiecare sciclele cle temperattrri, funclLrl lecurilor \ i c l u i t (x - t l t ' l c l l Datoriti si rl rttttt'i. occrtnekrr ar ingheqa f i t()ate

frptLrlLri ci gl'reaqaplrrte;te, chiar ;i atunci cle glreall-r, meclir.rl pcnnite continr-ritrtea vietii.

ciincl supluf ala apei este rc()pelita biologic cle srrb glieall

De ascrlener, aplt lrc cuptrcitltctr r.rniclicle a clizolva elte slrbsnntc $i cle r le purta cr-r sine'. Gincliti-r'i cit cle

cleasttltta Llnor ilPe sltbtet"tne'

82

ASCUNSE DIN APA I\IT:SAJELE Apa este utaltla vielii ;i, in acela;i timp, enefgla vieqii, clatoriti caracteristicilor sale unicc. Cerceti.rile ntele in misterele apei m;i fac sa mi

O POARTACA'I'RE ALTA LUME in atmosfera Pimlntului intr-o pl'opoflie de aproximativ dov'azecipe minttt (sau zece milioane pe an)' Teoria este aceeacd aceste mrngi cle gheaqdau bonbardat P5mlntul gi acum patruzeci cle miliarde de ani, formdncl mdrile 9i oceanele, iar acest fenomen continud 9i in ziua cle azi' For-fade gravitalie a Pdrnintuh'ti atrage aceste comete de gheag5in atmosferd, iat cildura soarelui le evapori, transformindu-le in gaz. in spalitll exterior, incepind de la 55 cle kilometri deasupra Pamintului 9i plnd aproape de suprafaqatel'estre,pe parcul'stll ciderii, particulele de gaz se amestecl cu aerttl din atmosferd 9i sunt suflate intr-o parte gi-n alta, cdzdnd pe Pdmint sttb formd de ploaie sau ninsoare. Acum ciqiva ani, a fost puternic ntediatizat Lln anunt, ficr-rt de NASA oi ljniversitatea din Hawaii, care relata cd teoria profesorului Frank este intr-adevdr veridici' Cu toate acestea, nlal sunt incl mul1i oameni cle gtiinqd care refvzd sd accepte aceasta noui modalitate de a privi lumea. Dacdnouaabordareaclrestittniiarcigtigacr.edibilitate ar pe scard largd, multe cirqi din bibliotecile h-rr-nii trebui sa fle rescrise. Ar afecta aproape toate teoriile gtiinqifice ce trateazl viaga pe aceastd planetd, plcllm cea a originii omului gi teoria evolttlionisti a lui Derwin' Este o iciee r-tniversal acceptard aceea ca nu poate exista viald in lipsa apei, iar dacd acceptem ca apa, sursa oricirei vieti, a fost trimisd clin spaqiu, atunci, in mod
B5

glndesc ci apa nu aparline acestui Piurint.

De ce crecle[i cii existi ^titr, api 1te Pimint ?,Cele mai multe explicaqii afirmi ci atunci cincl s-a fomrat aclull vreo 4,6 miliarde cle ani, apa s-a transfctmratin aburi, s-a evaporat si a prctchrsploaia cale a c;azut pe Pimlnt, fonnincl astfel oceanele. insi totul a inceput cLl ne$terea soarelui. Br.rlgiri inren;i cle gaze s-au aclunat la un loc gi ar-rinceput si se roteasci, fonnlncl o rninge lo;ie. Resturile de plaf si gaze s-alr adunat si ele, alcitr-rind Pinrlntul gi celelalte planete clin sistemlrl solar. Pe atunci, Pimintul era inci o minge de magur;i topiti ce conlinea hich'ogen.Pe ntisuri ce magula s-a ricit, hidrogenLrl s-a evaporat in atmosfera proaspit formati. insi nr-r toli oartrenii cle stiinvi sunt cle acorcl clr aceasti teorie, iar r"rniiproplln alternative raclical cliferite. Unul clintre acestia este Lor.risFrank cle la Universitatea din lowa, cale a sugeratcit apa a ajuns pe aceastdplaneta sub fomra unor gheqali veniti clin spatiu. Profesorul Frank gi-a inceltr-rtcercetirlile deoarece l-a neclnmerit faptul ci fcrtoglafiile clin sateliqi aritau pere negl'e; a ajuns la concluzia ci aceste pete negre erali mici conrete cizincl pe Pin-rint. Aceste mini-comete sLlnt cle fapt rtringi cle api si ghea$ cintarincl nrai bine cle o sutd cle tone si care cacl Pimintul,

\IESAJELEASCr/l/Sl' DrN APA logic, ajr-rngemla concluzia ci toate for.nrele c1e viaqi, inclusiv cea a fiintelor Lurane, este de naturi extntel.estri. Daci continudm cu aceastliteorie a apei, ca fiincl de natlu'd extraterestli, probabii vom putea inqelegc mai l>ine numeroasele caractelistici neclbigntriteale apei. De ce phrte,ste gheaqa Cum cle poate apa sa dizolve ? atat cle ntulte i' Cum de poete un prosoll si absoar-bi apa, sfidlncl, aparent, legile gravitatiei? Privind apa ca nefhci.nd parte din aceasti h,urte, nisterele acestea ca gi altele care tin cle apd pot pirea rnai tr;ol cle inteles. Api veniti din spatiu - poate pirea o idee exagerati. Dar nr-rvi si intriladimaginaqiai,incheinclu-gi Lrnga czilatorie prin C<rsmos, apa i;i incepe urmitoar-ea fazi cle czrlatorii pe planeta noastri. Blocririle cle gheali ajr-rngpe pinrinr, apoi se tlansfcrmri in nori gi, in cele clin urmd, cacl pe pam1nt sub formi. de ploaie sau ninsoare. Apa spala apoi mlrnfii, sapi in pirniint, imbogifindr-r-se in ntinerale, apoi iese din nor: la sr-rplafali.Din riiuri ;i oceane soarele evapor.i apa, acltrcincl-odin nou ln atmosfer.i peutl.Lla fomra, clin nou, nctfi. Aceasti api gi rnineralele pe care le pctarti cu ee pe clurata acestlli cichr, fac ce viala si poata exista. Dioxidr-rl cle carbon clin atmosferi se dizolva in oceane, ficlincl posibila fbtosinteza si creincl astfel r-rn sister-necologic per-fect cchilibrat. Occantrl cste locr-rllutcle, acLtm vreo 3,8 miiiar.clecie ani, e apinrt pr-ima sclipile cle viafi. Aceasta a rlevenit o

POARTACA'I-RE ALTA LUME O algd capabild de fotosintezi, ceea ce a dus la asigurarea primei provizii de oxigen. Oxigenul, interacqionind cu razele ultraviolete ale soareh.li, a inconjurat Pdmintr:l intr-un fel de brAu protector numit stratul cle ozon. Apoi, in Llrme cu circa 420 de milioane de ani, viaqa a pagit pentru prima oard afati din api, eliberdndu-se din aclincurile oceanului ctt ajutorul oxigenului 9i a stratului de ozon. Se presupune cd aparitia strdmosilor noqtri umanoizi s-a petrecut abia in ulmi cu 20 de milioane de ani' in Africa. Daci consiclerdmci istoria de 4,6 miliarde cle ani a Pimlntului constituie un singur ,,an",atunci fiinqa tlman'i s-a ndscttt la ora opt seara, ?n ultima zi a anului - totul fiind posibil datoriti form'irii oxigenului 9i a stratulr-tide ozon. Iar fo4a care a creat viata 9i i-a pernris si evoltteze a fost, bineinqeles,apa. Apa a putllt face acesteadeoarece are capacitateasingulari' de a dizolva stlbstanlelenutritive necesare vielii gi de a le pufia apoi din munli 9i r2ltri plnd in oceane. Aga ci ttrmitorul lucrtt despt'e care ne intlebim este claci aceastd granclioasi dramd a vieqii este doar ttn accident. Cind ne glndirn la povestea a c'irei intriga a inceput ?n vremr.tri atit de indepdrtate incdt ne simqim inaginalia impovirat'i, cind ne gdndinr la naqterea vieqii pe aceasti planetd Ei la modul de creare a unui sistetl perfect care a ingdduit evolufia, ntl plltem si nlt speram

B7

LIESA.IEI.L: A5CI/N.5E DIN AI)A

O CA'I'RE AL'|A LUI\IE POARTA ;i rcie;ind apoi, apa adtrn'f, informaqii cle la diversele urinerale 9i Cizincl pe Pimint, iutrand in pirlant devine ingeleapti. Joan Dupi cei treizecicle ani in care a fost profesoard, s-a retras cle la ttniversitate,iat' acuur cercetclzi pe cont proprir-r.Anr alttt onoarea cle a face o plezentll'c llinrri de ea la un sitnpozion clin Elveqia. Cercetarile ei se concentreazi pe prelucrarea apei. Sisteurul actltal de prin qevi lLrngi are ca aprol,izionale clt apd transllc-rnata urrnare o tpa nlt plea sinitoasi pentfl'l n'up. Cind apa este exputsti la presiune ridicatd 9i cr-rrgind in linie dleapti prin qevi, legitr-rrileapei se sfirimd, pierzind urineraieie' Prin urmare, Joan 9i-a inclreptat aten[ie spre a gisi cdi simple cle aprovizionare cr"rapi sinitoasa pentrll Lln numir clt urai rtlal.ede oameni, inch:siv pclrtl Ll cei sireci. Una clintle propr-tnerile ei este fblosirea cristalelor: cind sunt intrctclusein apa cr.istalerlici cle gheala, tnineralele din api se pastreazd,iar, astf'el,apa ace:lstx ve ajr'rtala clesterea ttnor recolte tlrai bogate. Joan a f:icut, de asenenea, cercetiri in r,.ede|eailrbun'itiqilii celitlllii epei folosind tltagneti gi inventincl robinete care si clea apei o mi;care circr,rlari.Ea I'rea sI clescoperecLlllt se poate miqcarea naturali a apei in sistemul de intro<1r-tce aploviziotr;rrectt aPi. Iati ce are cle sptrs clespre cercetilile ei: Am altzit cI mr-rltaltttne se intctcselza tle cercetdrile tale asr-tpt'acristalelor cle gheaqi'
89

$r si nu sinrlim ci, in t()ate tcestea, este inrltlicati cLlmva o intenqie ntireati. Kazuo N'lulakanri,ltrofesor emerit la I lniversitatea Tsr.rkubl, a clevenit cllnoscllt in irrtreagl lunte pentftl interpretereape cere a aclus-<_r cochrh-ri ADN, nunrit renin. Pirerea h-ri tlesple aceastl chestiune estc ci, cu cdt inqeleginrai proftrncl Al)N-ul, clr atfu mai obliget te simqi si aclnriqi cinel'a rlnLllncI jr-rclt r-rnxrl in inregistrarea ci atator infirmaqii arlinunlite ;i sofisticateintr'-un spalill amt clc nric. f'ennenr-rl 1re care il folo.scgtepentrLr a clesc|ie ece:lsti existen[:i este cer? ntircg. (lranclioasa clrarui a apei ;i a vieqii nr-r poate fi explicata claci excltrclent existentaa cet:l ntircl. Po\estea se clesfi;oari chiar gi astizi, dr,rpi scenarir-rlscris de intentiile nrirete ale Cosnrostrlr-ri. Ce infctltnaqiia acltrs cLl et apa clin trectrt cind a parasifsp:rtiLll cosnricpi a cizrrt pe Pimint? PrrtenrpresLr1)Lilte ci pr-rrt:-r ea progrartrtrl neccsal' clezr.oltirii vietii. Acr-un in sper cI incepeli si aveli o intagine mai chli insearnni viata. Apei care cade clir-r cer li trebuie zeci sau chial sute cle ani si se inliltreze in pirufnt ;i si cier.ini apir strltterani. Joan S. Davis cle la UniversiLatcaTchnici clin Ztirich a ficLrt, tirnp cle circa trcizeci cle ani, cercetairiasulrra apei cle ritr clin lrlveqia,pe ('are () rtlmeFte ltlt:i ?ngclcepta. in schirrrlr,rrl)x c-xrea ciztrt cle cr-rlj,ncl, nlunc)te npti tiniri. o clespre ce

88

MESAJELE ASCI/I/.5EDrN APA Cred cd aceste cercetdri le vor aduce oamenilor nigte sugestii importante. Una clintre ele ar fi lespectul crescut pentftl ap5. Alta ar fi realizarea faptr-rluic:a apa rispunde chiar gi celei mai subtile energii. De asemenea, vreall sa le aduc la cunogtinqa oamenilor de qtiinqd si autoritatilor cd, la momentul actual, nu este alocatd aploape nici o sumi. de bani pentru stuciir_rl apei. Consider cd. cercetirile mele pot fi folosite in domeniiie sdndtdlii gi ale ingrijirii nedicale. Nu prea existi interes pentrll importanla caracteristicilorfizice ale apei. De exemplu, se spune ca apa minerald,este sinitoasi, dar pulini stiu cd. mineralele din apa minerali pot ddllna afierelor. De asemenea, apa minerali carbonizatd" are aciditatea riclicati, ceea ce este nesinitos pentflJ trup. in orice caz, ar trebui sa inlocuim apa imbuteliati cr-rapa culgitoare, naturala. Apa vrea sd fie liberi. Joan ne mai transmite urmitoareie cuvinte: Ce conteazi acum este si ne redobindim dorinla de a trata apa cll respect. in cadrul cultr-rriinoastt'emoderne ne-an pierclut atituclinea respectuoasi fatd cle apd" in Grecia antici, oamenii omagiau cu aclevirat apa 9i nulte legende grece;ti se ltezeazd.pe protectia apei.

POARTACATREO ALTA LUME insd a apirut $tiinla 9i a respins aceste mituri' deoarece nu erau gtiinlifice. Apa 9i-a pierdut caracterul mistic, devenind doar o sllbstanli ca oricare alta de care tehnologia poate dispune dupi bunul plac. Spunem uneori: ,,Apapurificati nu este purd". Apa prelucrata ?n statiile de tratare nLl este apa care produce cristale nlinunate' Ntt de purificare a1'e nevoie apa, ci de respect. Aceste vorbe inlelepte sunt rezultatul a nul! ani de obselare a apei. A fost deosebit cle incurajator faptul ci un otn de gtiinfi de o asemenea calitate 9i-a exprimat, clin respect pentrLt api, interesul pentru cercetiriie mele asupra cristrlelor de aPa. Iar, in final, Joan mi-a clat urmitorul sfat: Daci rettgegti sa pui bazele fizice pentru teoriile tale privind cristalelede gheaqi, vei putea face un anun! foarte convingitor citre intt'eaga Irtme, chiar cle aici, cici Elve[ia este recLlnoscllta in intreaga lume pentru cercetirile sale asupra apei. Acest inclemn m-a inctlrajat ctl adevirat intr-o vl'enre cincl aveam cle gind si deschid Lrn centllr in Eiveqia pentru a-ni pronlova cercetirile asupla apei' informaqii ;i, circulind prin pdm2nt, Apa inregistreaz/e acesre infoflnalii. Aceasti api trirnisd clin spafitt distribr_rie
91

ASC{/N.5E NTESAJELL, DrN APA este plind de infclmalii clespreviaqi, iar lrna clin ntodalitittile cle a clescifra aceste infbrmatii este ol)sen'area cristalekrr cle gheaqd. Clncl rna r"ritla nenumiratele clistale ruinr-rnate se ce formeazi in api am senzalia ci privesc la m:iterializarca vieqii ce se clesfi;oari in faqa ochilor mei. Cristalele care se fomreazi cincl ii araqi apei cuvinte pctzitive sunt cle-a clreptul fantastice. Risltr-rnsr-rl apei la cuvintele iul_llc si recunrrytiny'ieste pLlr gi simph.r granclios. Aceste cuvinte pozitive ii conferi suflet apei, pe cale-l nutterialize.tzi, pentrLl a reda viaqa in cleplinitatea ei. De asemenee, allt impresia ca fapttrl cle a plivi cristalele cle gheati este Ltn act cle creale a vie[ii. Aceasta pentnl cd., atunci c1ncl privim cristalele cle gheaqi, apa i;i schimbi inidqigareacu fiecare clipi. Privirca are energia sa specifica gi, in tintlr ce o plivire binevoitoare clirr,rieste curaj, cl privire liuticioasi curajnh-ri. O f'amilie aboneti la revista noastri a ficut un experiment iltteresant. Ar.r pus orez in cloud borcane ;i, in fiecare zi, tirup cle o luni, i-aLr spus ,,Mr-rlqlunesc" orezullri dintr-un bolcan ;i ,,Plostule'' celui clin celalalt borcan, urmdrincl schinrbareasr-rferiticle orez pe parcursul acelei lterioacle.Chiar si copiii, intorciinchr-se la gcoali, cle rosteall aceste cuvinte in faga ltorcanelol cll olez. Dupa o hrni., orezul cin-ria i s-a spus ,,NLrlqtrnesc' a incepr-rtsi fet'ruenteze,ar,incl lrn miros sLlav ca cel cle inclepllteazd sentimentul

O POARTACATRE ALTA LUA'IE a ,,Pt'ostule" ptttrezit mal1,pe cdncl otezul cdmia i s-a spr-ts gi s-a innegrit. Am scris despre acest experiment intr-o carte pe care am publicat-o qi, ca Llrt-Ilare'sute de familii clin atl avut aceleaqi Japonia au ficr-rt experinentui. Ctt tofii rezultate. Una dintre familii a incet'cat o extindere a experimentttltti: ca 9i ceilalqi, i-att sptts ,'Mulqr:mesc" primului borcan cu orez, ,,Prostule"ceh-ride al doilea, iar apoi au pregdtit un al heilea borcan cll olez pe cate l-au ignolrt pLrr 5i sirttPltr. Ce crecleti ci s-a intlmplat ? Orezul pe care l-au ignorat a pLltrezit mai repede decit cel ciruia i-au spt-ts Altii care an incercat r,tlterioracest expef iment ..Prostule,,. au avllt aceleagi rezultate. Se pare ca a fi riclictrlizat nu este chiar atet de distrugator ca a fi ignorat' Faptul cle a acorda cuiva atenqiepozitivi sau negativa este, oricllm, o moclalitate de a transurite energie' Forma 'lrceea de a cea urai clegraclantda comportamentttluri este nu acorda atentie. Cred ci acest experiment con[ine o lecqie foerte impoftantA pentfl-r noi. Trebuie sA avem grij'i si le acorclim copiilor nogtri atenlie ;i si vorbim ctt ei. Rostireacttvintelor de iubire gi bunitate ar trebui sd inceapa inci din timpul concep!iei. purtlnclLt-r.a fn unos cu plantele clin casd - privinclu-le bldncl $i rostinclu-le clrvinte cle lar-rcli le veli ejtrta si fie sdnitoase gi pline cle viaqa. Acelagi lttcrtt este valabil si pentru animalele cle casi gi chiar pentlLl insecte' 93

92

ASCU /5E DIN APA LTESAJELE Prin aceastd. catle sper ca un numdr cit mai rnare de oameni sd dobdndeascd" respect pentru apd Ei sd o priveasci intr-un mod mai prietenos. Rezultatul va fi c:a apa va procluce mai multe cristale frumoase, iar astfel vom pafiicipa la crearea unei lumi micu[e, clar fiumoase. Nn am nici o indoiali cd DumnezeLl se ltucur-i pe deplin de creagia gi ci doregte si ne dimiascd ;i noud Sa capacitatea Sa cle a crea. Atunci va privi in jos citre noi cu ochi blA.nzi, in timp ce ne vom folosi liberul arbitn-t in practicarea acestei abilitdti. Memoria modulr"rluide viagaa ajuns pe acest Pimdnt, pufiatd de sr,rfletr-rl apei. Din aceastd ruemorie s-a niscurt via\a, av apdn:t fiintele Llnane gi, in sfdrgit, te-ai ndsclrt gi m-anr niscnt. Iar astazi privim din nou apa gi-i insuflSm viatd. Congtiinfa, conEtientagi bunivoinla ta, ca $i surisul tiu pornit dintr-un sentiment de ir-rbire - toate acestea ii damiesc apei o noud viaqdgi au ca Llnllare clealea unui Univers nou si mdret. cl,nd ma aflu sub vnia niracttloaselor puteri apei, am fost binecuvdntat cu gansa de a

CAPITOLUL AL TREILEA

Din constiinld se naqtetottll

T\" L)ale

vedea gi intreprinde experimente pe multe tipuri de apd din intreaga lume. Fiecare mostri de apa din diferitele locuri de pe Pimint afe caf^cteristici unice 9i minunate. De asemenea, am vdzut ctt proprii mei ochi cum este poluatd apa. Otganizagia mondiald a comerqului (vorld Trade organizationi) a afffn'nt cd secolul al )c(-lea a inceput cu rdzboaie pentru petrol 9i cd in secolul al )Cfl-lea se vor da fi'zboaie pentru apd' An-r menlionat faptul ci nu existi apd de la robinet in Japonia care sd poatd produce cristale desiv2rEite 9i intregi, din cauza folosirii clorului. Clorul, introdus in apd la inceputul secolului al )O(-lea in Londra, a fost folosit cincizeci de ani 9i in Japonia incepind cu cel pulin in urmd.

91

95

MESAJELE ASCUNSEDIN APA Spre deosebire cle apa de la robinet, apa de izvor, cea din cursul superior al rlurilor si din alte surse naturale formeaziacristale superbe. TotuEi, cea rnai nttre parte a apei care qlgneqte astazi din pimdnt a cizut din nori de mai bine de cincizeci de ani - canl in perioada cdnd, a inceput industrializarea ln Japonia. Poluarea apei de ploaie s-a intins la scari globali. Am incercat sd fac fotografii ale cristaleior formate in apa de la robinet dintr-un ora; din Japonia, api ce fusese poluati cu dioxini, dar nu am reugit sd scot la iveali nici micar un cristal. Reziduurile inclustrialecirculd, poluAnd apa in circuirul ei gi imprdgtiincl roxine in lntreaga lume. Existd?nsi speranfi. Locuitorii oraEuh-ri apa poluata cLr au devenit extren de interesafi de proteclia apei, iar acum, de la an la an, este tot mai upor si produci cristale. Poluarea s-a ndscut in propria noastrd con$tiind. Am inceput si glndim cd vrem un stil de viati imbelsugat gi comod cu orice preq, iar acest egoism a dus la poluarea nreditrlui, care) acun, afecteazd,orice colq al lumii. din fotografiile cristalelor ci apa este oglinda sufletelor noastre. Cum ne arati. stifletele _ si cum ar trebui si. arate? Aceste intrebiri pot fi clezlegate tot de citre api. incotro ne indreptim ? Care este roiul nostru in protejarea acestei planete ? Astfel de intrebiri se pot nagte doar daca recLtnoa$temmi.refia fiinlei umane. poate cli a Am vizut cu dioxini

Dll/ COI/5711/TA SE NASTE TOTUL venit vremea si lncetdm si mai considerim omttl ca millocitorul riului. Cred ci subestimim capacitdlile inndscute pe care le are fiecare dintre noi. Dispunem de puteri incredibile. Oamenii de gtiinli estimeazi ci existd intre 108 9i 111 elemente. (Cred ca cifn este 108 - din motive pe care le voi explica mai incolo). Pdna aclll1l, gtim ctt sigtrranld ca 90 din aceste elem.ente se afli in corpul Llnan - dintre toate viedfile, numai corpul Llman conline atdt de multe elemente. Eu cred insd ci mai stlnt elemente nedescoperite in noi (satt c'i vom acttmula restul elementelor pe ndsuri ce evoluim Ei ne apropiem de desdvirgirea fiin[ei umane). Fiinqele mai evoluate conlin o gami mai largi de elemente. in comparalie cu otrul, plantele conqin mtllt mai puqine elemente, gi care este urnrarea acesttli lucru ? Plltem deduce ci mai pLlline elemente inseamnd o capacitate nai mici pentru emotii. Diverse aninrale pot simli clurerea, dar este foarte probabil cd doar oamenii (qi alte animale apropiate, ca nivel de evolufie, omului) pot simfi unele emofii superioare ca tristelea 9i pasittnea. Privind corpul Ltman ca pe un ttnivers conlinllt in sine, este normal si tragem concluzia ci pttrtim in noi toate elementele. Conform budismului, omtll se naqte cu 108 de clorinle lumeEti (de exemplu: dezotdinea, ata$amentul, gelozia gi vanitatea) care ne chinttie de-a Iungul vieqii. Cred ci este logic sd concludem ci aceste 108 dorinte lume;ti corespund celor 108 elemente.

IIESAIELF: A,SC[/,VSE AI'_i D/N De fapt, primul clispozitiv cle cletectiea r.,ibr.a1iik;r pe care l-a't introclr-rs Japonia :r acllrs nttrlte clovezi in in clilectia aceasta.Dispozitivul ptrtea nrisur.tr vibratiile singr-rlale euri.se, transntiqincln-lc apoi in api. Am plttltt mirsu'zr vibratiile mai rnlrltof persoane cliferite si am clescoperit c?i vibr.atiile negatirre pe care le emitenr corespuncl viLrra[ii1oremise cle clir.erseleelenrente. De pilcla,vibraliile pr.ocllrse iritare sunt echivalente ia celor ale mercurului. vibratiile procluse la furie plunrbulLri, iar cele la tristete si sr.rpira'e - :rh.rminiLrh-ri. L a f e l . n e s i g t r r a n [ a t i n e c l e c a d n r i t r , c li s p e r a r e : r ; i cleznidejclea cle fier, iar .stresuisi incorclarea de zinc. in r,rltimii ani s-a afirntet c:'r folo.sireacratilelor si ustensilelor- br-rcit:irie cle clin aluminiu :rl putea contribui I:r declansare:rbolii Alzl-reinrer.Daci este aclevirat, probabil este clin cauzi ci alu'inir-rl are aceeasifrecvenqi cr-ltristete:r,x.stfellnc/it tristetea si glnclurile sumbre a1e bitrlnetii atrag ahrnlinir-rl, cleclansinclboaia Arzheimer. Joan Davis, specialisti in cer.cetir.iasupra apei, mentionat:i ln c:rpitohtl anterior, relateazir lrrmitorul episocl interesant: Lln lizician a f:icut lrn experiment, cir-rtAncl sI afle ln ce fel pozititt stelelor afecteazi apa. Fol<tsinclapi ce con{inea clir,,erse miner;rle, a testzLt lzrpiclitatea cu care hirtia absoar.beapa in functie cle ctrn.r sllnt asezate stelele.

1)1N (,'ONsZ/N/}{ SE NASTT' TOI-(IL Descopetirell stl 1l fost cit, atttnci cincl -satr-trn lcactionexzal hsiincltr-se clomin'.i P'Jtnrintnl, pllur-rlrr,r1 cle hirtie, pe cincl celelaltc eleurente clrm sltnt cttpnrl, '.rrginttrl 5i fieml. alt teactionat absolbit ptttin sau chiar cleloc. Puten't cleclr-tcc clin aceasta cit existit o legattrlir stt'insli intre planet'.t Slttrrn si ph-rn'rb. N{etalele intli in rezon:rnfir clt emotiile $i stlrlilc

omr.rlui. cleci r-tu-ulitoareaclecltrclie logicd este cit Szttttt'nse afli in lel'.rtie stl'ins'.i cll stllree cle ftrrie. Poate cir 1eg'.itttra clintre constele!ii st

caractet'ttl outtthti, clespre care l-orllesc ilstrologii' at'e cle-a frtce ctr mctalele.

Aceas&r este o teotie foarte insetnnati cu atit tlai nrr.tlt ctt cit lLnr propriile

pentrtt tllinc.

mele concepte

clespt'e legirtura clintt'e ceie 108 cle clorinle ltltl're$ti lii elcnrente. Ntruriml pllLnetelor clit't sistetlttl solar este 9,

o cifiir cat'e nrr-tltiplicatir cr,l 12, cll cifra 108. Folosincl tabeltrl perioclic :rl elementelor, o sI clescifralll poate, intr-o zi, cc planete cctt'espltncl eletnentelcx. Chiat' i'r tit't'tp ce lttct'aur la plarrtrl pentrll aceasti

ciute, ilm r''lizt-tto eurisittne la telelizcll' ttncle se spllnex ci toate elcurentele cle pe Plimint r-rriag'i provocat'i ar-t lpiLrlrt chn c'ilclura

cle o stea czlre a exploclat ttncler''a, clin

Iata inca ttn elet'uent intereslnt clepalte, in s1t'.t1ilr. jocttl acesta cle llr.tzzle.

98

ASCT/A"S-E APA DIN NTESAIELE De-a lungtrl vieqii vom fi victil-nele celor 108 cle dctrinqeiumegti, clar ctrm ar treblli si aborclim er-noliile negative care paf imposibil de evitat? Cr-rnoa5terea moch,rhri in care ar trebLli sir ne compofi:'tur in legitr-rri cr.remoliile negative este aceeasi cunoastere cle care avent nevoie pentrll a ne descurca bine in aceasti viati. Ce ar trebui, cleci, szi facerl cincl ne simtim mintea plina cle furie, tristete, inviclie sau alte glnc|-rri negative'i Mai ?ntli treblrie si inlelegem cir nr.reste posibil sar_r necesar sd ne eliiterdm cle prctpriile noastre sentiurente. Nirreni nll este ?ntru totul liber cle ginc|.rri negative. Cr_r totii plrrtir-n in noi ntentoria strimogilor clin vremtrri indepirrtate, incepincl cu nasterea lrrimei fiinte umane, gi tr-rtlrror este scris si mostenim o pelte clin negativismr_rl ne lor. Oricum ar fi, este intradevirr dureros si nn ne putell elibera cle neincetatele giincluli si sentinente negatir,-e care ne n-ncini sufletr-rl. Chiar;i pentnl o cli1-ti, e1ll pr-rtea ce face si ne eliberlm cle tot acest negativisnr ? Sprijininclu-se principiile vibratiei, r'ispunsul este pe limpecle. Tot ce avem cle f:icut este sl'remiter-nsentimentr-rl opr-rs celui negativ. Contbinlncl clor-ri trncle opLlse, sentimentul negativ clispare. Cu cltiva ani in urrtli. o universitateclin Japonia a cl'eat o metoclti cle a gterge sr.tnetr.rl prin sunet. Proch-rceau un sllnet care avea roltrl cle a $tel'gezgor-ncttul neclo|it, cliincl astfel na5tere la liniste (cle pilcli, in jurtrl unui telefon). Iclentificiincl h-rngimea cle r-rncli a zgomotului r00

1)1N CONST/INI-ASE NA57"

'I-OT'UL

opusr'tlaceltti zgolnot neclorit, cel"cedtorii pllteaLl proch-tce gi, emillnchr-l plin clifttzoare' s'i anuleze conlplet sttnetttl clintr-un anumit loc. Aceasti metocli a fost deia folositd pentru a combate zgomotul ficut cle urotot'ul automobilelor. Exista corespondenle ale acestui principiu, cr'tprivire la sentimentele umane' Orice sentilnent negativ are' la polul opus, Lln corespondent pozitiv' IJnnitoarea listd contine sentitlente care clall naqtel'e la frecvenqe opLlse:
Lll'a

recunoqtinli bundtate curaj p:rce liuntricd prezen[zi cle sPirit

furie tean]a anxietate stres

Faptul cd cloui sentimente opLlse genereazl aceergi rind' uncl'i este semnificativ clin cloui motive' in pr:imul 'rvem doui feqe' asentenea lui Jekyll si Hycle, cu tolii Probabil vi este cLlnoscllt faptul ci persolnele netvoltse' vi se cu firi apritlse, izbttcnesc adesea in p12ns 9i ci nu pare Lln lttcru neobignuit ca o persoani considerata urttlte cumsecade sir cotltti, dintr-o datl, o nelegitlire' De ctl ori auzinr clespre un bdrbat care este clragtll $i atent prietena lr-ri,cd incepe s') facd ameninldri ;i sa fie violent clacd.ea se gAnclegte sa-l pirdseascd' La fel cum nll existi om fdrd' fir de rdtttate in el' tot Faptul astfel nr.r existi om rau pina in miclttva oaselot'.
101

\IE.SAIELE ASCI.TiVSE Al,.I 1)IN ci acl:rpostir-n noi sentimente opllse ne face, ptrr. si in sinplu, r-rrtrani. Prin Llfllare, clac:I r'-ati imboln:ivit clin caLtza sentimentuhricle r-rri, atunci va trebui s:i cliutati vinclec:rr-ea in sentimentul cle recunclstinf:i. inszi cl-riar clacii s,ntefi conqtienti cle rrceste 1,cr-trri, tot poate fi clificii s:i v;i .mpleti ini'ra cle recunostintd claci ea este cleja plin:i cle trri i'potr.i'.a altora. in astfel cle clipe v-ar prte2l fi cle folos sr vi bazati pe serwiciile rnlri terapetrt. se po:rte c2rapa miraculoasi cle la Lolrrcle.s clin Frant:r, clespre care se spllne crl lr.ar-el pr-rtcri t:imzich-ritoale, poarte in ea sentimentele cle gratitr-rcline s:i ale' Maicii l)omnului. Ca '''ar-e, perso.nele care s_arr inrb.lni'it clin cauza vibratiilor cle r.':-r se pot vindeca milacr,rlos claci beatr clin aceasttj zrpi sflinti. Acelasi principir-r este folosit si in l-ronte()patie. CLln se face cir, claci cliltu'rntotrar-ir in apa pAnli la punctr_rl tincle, fizic, nu mai poate fi detectati, soluqiacarc.inaintc: fusese toxici clevine, acl'-n, leac'? Clincl sr-rbstant:r sine in clispare ;i ntr mai rimin cleclt info'-':rtiile c,prinse in r.ibralii, otrzlva si medicamentul clevin rrna. Dac;i ne gindin-r logic, nredicanrentele sunt bune nu pentm tnlp. Poate ci atenueazi r-rnele simptorle si inlituri szi clevina si o otravit perictrloasi. Meclicamentele care inlitr.rri ch-rrereaau frecventa vilrrationald opusi clurerii pe care o avem in vizor. Amestecincl cliverse substante intr-r-rnlaborator veti plltea gisi frecve-nt2r care o c:i,tati. Dac:i. injectincl respectiva pe
102

't'OTttL D/N CONS77NIA )-E ArAl-7E' obtineti efecttll clorit, puleli :lpcli intr-ttn soarcrce, substanlzi si incerca{i si o claqi ;i oaurenilor' aittnge ?n corp ;i opteste cluretet, Ciincl meclicattrentttl se opresc si vibratiile sutlst:rntelorcombinate, iar cliverse revin la stacliul lor inili:rl, emilind vibraliile lor substzrnqe specifice. Dar claci se intlmpli ca aceste vibratii si clduneze altor structuri celtllafe, vor apirezr efectele
secttncl'lt'e neglttive.

Medicamentele sunt eficiente in tratamentul bolilor', clar nu inlelegem ctr adevirat cum se face ci ele funclioneaza. Daci vefi privi ueclicamentele conform principir-ilui vill'atiilor, veli avea o perspectivi inedita' De exeurpht, in timpttl unei operalii, frecvenla vibralional'i afectati va fi tratati ctt o frecvenld mttit nlai puternicd' Si spunetn ca se intlmpl'l si cadeti c1epe o clddire 9i vi izbiti cle p'imint. in clipa impactului, frecvenqa corpttlui vi cre;te cle sllte cie ori, iscind, eviclent, o situalie criticzi' Schimbdri bruste gi cL'amaticeale r'-ibralieicorpr-rluiau c:l 'rmare cltu'erin-nri si rini. in astfel cle cazuri, tratamentttl, ca s'i fie eficient, trebttie si implice flecvenle la fel de intense sau mai putemice - iar asta se obfne acleseori asculite att, in mod cu ajutorul bistttriului. Jnstfl.unentele normal, {i'ecvenle inalte gi este de clatoria chilr-rrgtllui si foloseasc'f, astfel c1e instl'tlmente pentl'Ll x taia corptrl pacientului si a-i reac|.tce frecvenp la nornai. Dupi parerea nrea, nledicul care se octtpi cll tl'atarea corpului Lrllzln trelruie sil fie, nai intAi, r-rn filozof. in trecut. meclicttl era FananLtl sau preottll comunitetii, care
103

dtrrere'J, clar ele p't

ASCT/Ns/] DIN A1'A NIE.SAIELE inclemna lumeu s:i urnreze legile nattrrii, si-$i tr:iiasca viafa intr-trn uroc] corect si si se foloseasci de pr-rterile tirr-ni.cluitoare existcnte in nattrri. Daci meclicii ar trata nu numai p;ir{iie boinave ale corpr-rh-ii, gi con5tiin(a umani, cred ci atn obsela ci o scriclere consiclerabili a nevoii de meclici si spitale. Persoanele bolnave ar' rnerge la cel mai apr"opiat filozof cirre s'i-i ajute si inteleagi r.rncle gregit gi s-ar intoarce au apoi acas:i cu hotirirea cle a trii o viaki mai bunrI. Se prea poate ca nrecliciiviitorului s'i aibi rolr-rlcle sfituitoli, in trai mare ntisuri ^stazi. Am cliscr-rtat nrulti oameni clespreproblemele lor ctr de sanitate $i zrm ajlrns sI inteleg ci bolile sunt, in mare p2rrte,rezr.rltatr,rl sentimentelor negative. Daci pllteti gterge caLrz'J unor astfel cle sentimente, avefi capacitatea inndsctrti cle a r':-r reveni dintr-o boali. Nu trebr:ie subestinratir importanta unei atitr.rdini 1-rozitive. Gindirea pozitivi vzi va int:lri sistemr,rl imnnitar si vi va ajrrta pe calea insdnito$ilii - fapt pe cal"ecomunit:rtea meclicali incepe si il inqeleagd.Existd, cle exemplu, un meclic care ipi tratee.z:d pacienlii bolnavi cle cancer prin escalacl:iricle mr.rnti.Diruinclu-le oamenilor un motiv de a tr:ai, le riclica moralul si le intirreste sistemr.rlimunitar. De asemenea,existit un interes crescincl in medicina holisticrr - pe llngd tratarea sintptomelor cle boala se are in vedere stilul de viata al pacientr,rluigi bunistarea mentali a acestLlia.De f,aot.rleclicii aLrformat de curind clecit rolul meclicilor clin ziva, de

DLV CONSTI/NTA 5^ENA57E

'l'OT'(tL

oorglniza(ienr-lmitiiSocietateecleNleclicinal{olistic:rclin tip cle meclicini in Jap<rniar, care pronoveazl "rcest Japotrie. ceea ce Atl trectlt vretllttrile in care ctecleatn cl<lar sfirsit si vecle:rmcLl ochii lil-reri 9i incepet-uin pas in clirecqia clescopet'itu inrportanla sttfle:tuh'ti' Este Lln tuoclul cle bunir si crecl cir, in acest secol, va cleveni gindire al celrlr lrlai mr-rl1i oatnetli' este iar Truptrl tlman este in esent'i a1-r'Jr' con9tiinta cLlfgal Ll$ol' sllnt

Nletoclele cle a aiuta apa si sr_rfletr-tl.

sr,tperioalettlttll.o1.celor.laltenretoclenreclicaleaccesibile intr-o sr'rfletr-tl noltl. Idcea principalir este si ne pitstt'itm ce ar insetnnlt stare puri. nepolttutLi. V'i puteqi itlragina form'a crist'llele si ne circule prin corp api care s"i poatit ltlcrlt p()ate acelea sttperlle ?' Daci ii penniteti' acest cleveni rezrlitate. nici trnr'tl ctt Dintre toate lledicatttentele, ntt erist:i cincl am realizat puterile titnriclr-titoare ale iubirii' De cit itttunitatett 2rcest lLrcrlt. le spltn lllereLl oamenilor mai eficient in inseatln'i itil'tire' Ce altceva ar ptrtea fi cornitatet'ea fortelor r'orprrItti nevola sa-m1 in rtrice cllz. elll simtit in ttltima vreme sclrinrbternrinologia.ActrtrrFtitrclicloltritrbir.elsingtlrli pi recrtnostinfa iurpretln:r' nu creeazit iurunitate, ci ittbirea ttrmltorttl M-am convins cle acest h-rcru clttpi 11-Ient.
'r The l:trxln tlolistic N l c - c l i c e lS o c i e t v

negative

9i in

reclarea vitaliti!ii

expeli-

101

A.sct/t/.sn DrN APA MESAJELE An incdlzit apd, intr-un ctuptor cu nicrouncle, iar apoi am incercat sa vicl efectul ci.mpului magnetic asupta cristalelor. An folosit cloua tipuri c1eapi: api clistilata Ei apd de la robinet cireia i-am ardtat cuvintele ittbire gi recunogtinfd.. Cristalele formate in apa distilati au iesit doar par{ial gi neclesdvdrgite,dar apa cireia ii ardtasem cuvintele ittbire gi recttnostinfi a produs cristale intregi. Cu alte cuvinte, iubirea 9i recunoqtinfa au reugit si facd apa imuni la efectele ddundtoare ale cimpului magnetic. Am menlionat ci. apa cireia i se arati cuvintele iubite gi rectrno;tintd fontteazd.cele mai fillm.ase cristale. Desigur cd gi cr-rvlntu\ ittbire poate forma, cle unul singur, cristale fnrmoase, dar iubirca gi recunoptinra impreuni dau nagtere unor cristale de o profunzime ;i un rafinament unice, ctr o striiucire de clianrant. $i arl mai descoperit ci cristalele formate stib influenta hbirii gi recrinoprlnlei seamini mai mult ctr cristalele produse sub efectul unic al lecunostintel clecit cele influenqate doar de iubire. Aceasta indici faptul cd vibratia recttnoptinlel este mai intensi Ei are o fortd mai mare de influenti. Iubir.ea tincle sa fie nai degrabd o energie active, constinci in actul cle a dirui in mod necondiqionat.in schimb, recunogtinla este o energre mai degrabi pasiv-i, un sentiment izvordt din faptui cd"ti_a fost diruit ceva, clin cunostinta faptului cd qi-a fost ddruiti viata gi din actul de a primi acest cjar bucuros, cu ambele brale larg deschise. Legitura clintre iubire Ei recuno;tin1d poate fi asenldnati aceleia dintre soare si umbrd. Daci iubirea este soarele, recllnostinta este luna. Daci iubirea este bdrbatul, recuno$tinta este femeia.
106

1)/,^/ (l()l\/sTrlNIA

SE NA\sTE T'OTLtt'

Atr-rnci ce inseamna cincl spllnem ci energizl 1'rzlsivi a umblei szllt :t recunogtinlei este tllai puternici clecit iubirea ? Reflectlncl asupra acestei intreb'f,ri, am dat peste un concept interesant care a devenit o pisti in clezlegarea intrebdrii si ne traitl viafa. ? Pentru apa importanti privincl moclul in care ar trebui

Care este legitura dintre ir-rbire si recunogtinli un rispttns

la aceasti intreb'.rre pLltem sli foiosim

clrept moclel. Nlolecr.tla apei este alcitttita

din doi atomi

cle hicl'ogen gi unr,tl de oxigen, reprezentati de formula lIrO. Daci iubirea si recttno;tinla s-'.u-imbina, ca oxigenul ;i hiclrogenttl, intt'-o p1opo1'!ie cle 1 ia 2, t'ectlnoqtinl:r ar fi c]e cloui ori cAt ittbirea. spre care trebuie s'i Sugestia rrrea este ci echilibrul

tinclenr este acela in care rectlnostin{a este clubli fafi de '.rm afimat acesl lucrr't, iubire. Lzr un setninar, clupi ce cloui tinere fetnei s-'.ru apropiat de mine ;i uri-atl sptts: ,.Am fost foatte impresiclnate. Ati sptts, de fapt, c'.r omttl are o guri pentrll vorbit ;i cloua r-tt'echi pentrll ascr-tltat, nr.r-i as'.r?" - chiar aga !" am exclamat 9i am stiut ca ,,Aga este devenisem ttn pic ntai infelept. DacI privitn nzltltfa, ptltem veclea ci enetgia pasivi este Pestii clin mari ;i oceane clepun c'.lntititi uriage cle icre, clal' ntt toate aiung s:r fie clocite' Doar tln nllmdr mic ajunge la staditll cle a cla viali pr-rilor, in vLene mai puternica. ce restul <tuilor sr-rnt oferite ch'ept hfanu altor vieftlitoare.

iVSE Dll/ APA A.SCI MES A.JELE Au triit oamenii intr-o propo4ie cle cloui pi4i cle -/ recunogtinti pi una cle ir-rbire Senzaliamea este ci exact opusul este valabil. Fili indoialit, nn pLltelr nega mirelia iubirii, iar majoritatea oamenilor au o iclee generala clespre puterea iubirii. insi am fost crescu[i intr-o culturi in care intreaga noastri atentie este indreptatl asupra energiei ir-rbirii,in timp ce al doilea element al formulei nu prea este luat in seami. Atentia umanititii s-a inclepirtat cle la ceea ce mr se poate vedea si s-a inclreptat spre lunea fizicd, evidenti. $i, pentru a ne insuSi clt mai mult din aceasti lulre fizic'a, arn tiiat pi(lLlri gi am ctrcerit de$erturi in efofiul de a asigura dominalia supremi a culturii noastre. Se poate, intr-adevdr, ca acegti paqi inainte facr-rticle societateauman'i sd fie lezultatul iubirii - fatd de familiile $i patriile noastre - insi, clt timp vom continua sd ne triim viaqa bazlnclu-ne pe aceasti strategie, conflictele nlr vor mai lr-rasfirgit. Istoria secolulr-rial )O(-lea a fost o istorie a luptelor gi a rdzboaielor. Poate ci incepem, in sfdrSit,si inlelegem cd clirecqia in cale ne lnctreptim nn cluce niciieri. Am ficut prea multe sacrificii pentm a ne asigura bogaqiile vieqii. Au fost clistruse paduri gi am pierclut ape cLlrate, ba chiar am pol'tionat si arn vi.nclut pimlnt. Lumea are nevoie acum cle recunoqtinli. Trebuie si incepem invitlnd ce inseamna sd ai destr-rl.Trebr-riesd

D1N COI{STIINIA sinr[im recr.rnoStin[I pentnl

5^ENASTE TOTUL

faptul cle a ne fi nziscllt pe o pentrtt planeti cll o natlll'a atit cle bogati, fecLlnostint'i de minttnat apa care ingicluie viata. Stim cu aclevirat cit cttrat ? este si putem respira o gttri buni cle aet este plind Daca deschicleti ochii, veqi veclea ci lttmea cle nenumdrate lttct'uri care v'i merit'i rectlnostin[a' Cincl v-aqi umplttt de pr.rrd va fi intdmpla strilucitor apa din cle recunoqtinl'i, tot corpul ginclili-vi la cit se va 9i vostl'Ll' Clnd

acest lllcl'tl, voi insivi clistal de luminl'

veli

fi ttn minttnat

108

109

CAPITOLULAL PATRULEA

Lumea se va schimba intr-o singuri clipd

(-\titi de unde putegi face rost de apa cu adevdrat \ \Jbr.rna. ouri ? )Poate de la poalele Alpilor Elvelieni sau de la poli ? Nu-i greu, in ziua de astdzi, sd gdsegti apd imbuteliatd cu preten[ia de a fi cea mai bund apd, din lttme, dar putem cumpdra, intr-adevdr, apd. bund.? Apa nu este pur gi simplu HrO. Indiferent cit de naturald. sau purd este apa pe care o be1i, fdri un suflet pur, apa nu va avea un gust bun. Penliteqi-mi sd vd, intreb: Cit de limpede vd este sufletul ? Cdt de mult vi inpovdreazd problemele de serviciu ? Cunr e cu problemele din familie ? Aveli conEtiinta incarcata? Dacd da, se prea poate ca apa pe care o beqi sd vi se pard stdtutd pi greoaie. Dupd ce p rticipa\i cu pldcere la un sport sau la un alt fel de exerciqiu,ap - chiar si cea de la robinet - are
111

MESAJELE ASCUNSE DIN APA un gLrst clelicios qi invioritor. Cu alte cnvinte, conteazd, mai mult ce este in interiorul vostru. imi dau seama cd acestea suni ca gi cum aS spune cd totr-rlse int2mpld in mintea voastre, dar ce incerc de fapt sd vi spun este cd atunci cdnd beti apa cu un sentiment de recunoqtin\d,,apa insd.gieste, fizic, alta decdt dacd" o beqi cdnd sufletul vd este plin de sentimente sumbre. Afectele gi sentimentele noastre influenle azd. lumea in fiecare clipd..Daca transmiteqicuvinte gi imagini creative, veli contribui la crearea unei lumi frumoase. insi emiqdnd mesaje distructive, vefi contribui la distrugerea Universului. Dacd. aiungeli sa fili congtienti de acest lucru, nu veli mai fi in stare si le spuneqi celor din jur cuvinte de supdrare, nici sd-i invinoviqiqi pe alqii de propriile voastre greqeli gi sldbiciuni. Avegi puterea de a schimba lumea intr-o clipd. Tot ce ave[i de fdcut este o simpli alegere: Ve;i alege o lunte a iubirii pi recunoptintei sau o lunte chinttitd, plind de nenntl;untire ;i lipsuri ? Rdspunsul depinde de atitudinea voasfi-e chiar din acest moment. Potrivit invdqiturilor budiste, toate lucrurile gi fenomenele din lume se afld in continui schimbare gi nimic nu se schimbi vreodati. Din perspectiva principiilor vibraqionale, energia vibraliei trebuie sa rdmdnd, in migcare continud. inlelegerea faptului cd rorul existi in clipa de fagd, va va aduce speranfd gi lumind in viaga. Nu veti mai avea de ce sd vd. facetri probleme din cauza trecutului si veti $ti cd viitorul poate fi tot ce veti dori sd fie.
112

LUMEA SE VA SCHIMBA iNTN.O SINGURACLIPA Dumneavoastri, cel sall cea din acest moment, deginegi cheia citre orice. Daci vreqi sd aflatri cit de mare poate fi impactul con$tiinlei voastre asupra lumii, vi sugerez si faceqi un mic experiment printr-un joc pe care il vont nttmi ,,$tergereanorilor". Vreau si incercali si qtetgeli norii folosindu-ve de puterea gdndului. intr-o zi cu centl pa\ial noros uitali-vd la cer 9i ochigi un singur nor, ttnul nu prea nure. Gdndurile pe care le aveli sunt foarte importante in acest joc, aqa cd este impofiant si credeli cu tdrie ci norul va dispdrea, dar nu trcbuie si vd strdduiqi prea tare. Dacd' vi concentra\i ptea tarc atj putea chiar si impiedicali energia in dmmul ei. Cind sunte[i pregdtili, imaginagi-vdo razd invizibild de energie indreptati, din congtiinld, asupra norului 9i in care il sfdrdmd. buclqi. Urmirigi cu mintea cttnt Lazalaser tinte$te in tot norul gi nu numai intr-un singur loc. Rostili apo| la timpul trecut, ,,Noml a dispit'ttt"; in acelagitimp, spttne{i-i energiei (din nou la tinipr-rltrecttt), ,,i1i mulqumesc cd ai f5.crtt asta". Dacd respectali aceqti paEi, sunt sigur cd nontl va incepe sd se subqieze 9i c\, in clteva clipe, va dispirea. Aceasta aratd cum constiinla umand poate avea un impact enorm asupra lumii din jttrul nostru. Norii sunt fdcuqi dtn apa sub formd de gaz, de aceea reaclioneazd atdt de prompt voinqei noastre. in mod tradiqional, daci" cineva sus{ine puterea de influenld a congtiinlei ttmane astlpra h.rmii fizice riscd
113

DIN APA A,IESA.JEI,E As'CL/I/SE sigur si fie ostracizat pe motiv cd nu glndegte gtiintific. insa stiinta a ajuns la r-tnpunct in care ignorarea constiintei gi a mintii ne limiteazi capacitateade intelegere a lr-rmii din jurul nostrll. Mecanica cuantici, anurrite teorii psihologice (cum e teoria lui Jung) si ingjneria genetici ne invati cd existi gi alta iume clecit cea pe care o cunoagten atdt de bine. Aceasti lnme nu poate fi viztttd cn ochiui liber, nici atinsi cu mdna. Este o lurne nnde insusi timpul nu existd. Cnnoscr-rtul teoretician al fizicli cuantice Davicl Bohm nume$te lumea accesibili simfurilor noastre ,,ordinea expliciti", iar firea clinir.rntlu ,,ordineaimpliciti". Concepqia sa este ci tot ce exist.i in ordinea expiicita a fost cuprins in orclinea implicita si ci fiecare element al ordinii explicite contine toate informatiile din orclinea in-rplicitd. Aceasta ar putea fi ceva mai greu c1einleles, dar ceea ce spLlne el este ci fiecare element clin Univers conline infolmatiile clespre toate celelalte elemente clin Univers. Cu alte cnvinte, in fiecare inclivicl - chiar si intr-o singurd celula - se gdsesc toate inforntaliile din gi despre Univers. Aceste informatii ale Universului incltid timpul. Altfel spus, faptul ci existati aici si acrllrrl este inclus in informatiile c1inUnivels, impreuni cu toate informatiile din trecut, prczent .-si viitor. Deci schimbarea lumii intr-o singtrri. clipa nu este o simpli fantezie. Dar si reflectim Lln nloment la clipa de fata. Cum o putern explica pr1n stiinta flzicli/ David Bohm explica
111

I,LIMEA 5E \,'A SCHIMRA IAryI?-O STNGURACL]PA clrm Lrn antturit aspect al flniversului interior este proiectet asupra fieclrei Unnltorul clipe clin timp, creincl astfel pt'ezentui. moment in timp este, cle 2lseillenea, c,rploieclie fiecare lume ntontentani,

a unui alt aspect g.a.m.d. Cu alte ctlt'inte, in fiecale clipzi ne este arit'lta morlentani o alti lttme. Doar ci ltlme

va influenta

ttruritoarea

iar astfel aveur impresia zrceleasi h-rmi contintte. Confortl clipi, in acestei teorii, ltlme'.t se schimbir in fiecare rte ttn tol claci veqi cleveni recleati in contintttt. Conqtiinfa no]stri Crecl ci,

aceasti cl'eare a lumii.

con$tienli c1e acest lucttt, viaqa c'ltulneal-oastrir ntl va tlai fi aceeasi. Am cliscutat r-tnele lttcrttri complicate si se poate sit fi dat nastere la confr-tzii. Dar claci ne intoat'cem ctt glnclul la cristale ne-ar fi poate mai r-t$or s:i gisim rispunsrtri. Aceast;.r lttme se schimbi apa recltnoa$te cea dintii ctt fieciire clip:i, iar aceasti schinrbare.

Arl menlionat faptr-rl cir all inventat ttn clisprlzitiv clc mdsurare a vibraqiilor gi cir l-am folosit pentrlr a inlelege mai bine apa. in cltrpi-atlriaza invacl'irii Irakultli cle la inceputul priul-tlui Rizboi clin Golf am m'isttrat vibratia apei cle l:r robinet clin Tokyo si am clescoperit o crestel'e neobi$nuit cle acut'i in valorile vibratiilor proclttse de merclrf, plttmb, alttminilt si alte stlbstanle clir-tndtoare sI existe vreo explica[ie logici

corptrltti Lllnan. Nr-r pirea

pentrll acest lllcfl.l; la incepi-lt am crezllt ci se intimplase ceva cll echiparuentrtl lltett, dal repetarea misltritorilor mi-a clol'eclit contralitrl. De-abia a clotta zi, cincl at'n citit

115

MESAJELE ASCtl \/,5E' DIN APA ziarele, am fictrt legitura. $tirile clespre cleclansarea Rdzlxrirltri clin Goif ur'pleau pdma pagini clin ziare. S-zr sptrs czi grelrtateabonrlrelor lansatein prima zi a acesttri razboi a fost egalir cn cea 2r tlltltror bonrbelor lansate ?n tir-npul Rizboiului clin Vietnan-r. in Japonia, la mii cle kilometri clepirtare cle Orientul Mijlociu. :url plltut nrz'rsu'avibratiile substantelor nocive aproape ?n r-nomentele izbucnirii riizboiuhri. V_ati ptrtea intreba: Chiar este posibil ? Sigur, efectele noci-"'e ale bontltelor clin Orientr_rl Mijlociu nll :llt fost transportate imecliat in Japonia. Dar vibratiile negative cre:lte prin lansal.ea bombelor pe cr parte a Pzi'rintrlui atr a.j.ns i'recliat in celilalt cap-it al Pimlntr-rlui. Aceste vibrafii s-alr intins crincolo cle limitele tinrpultri .si s1-rrtitrh.ri. Am senzaqiacd vibraliile nu existi in caclrul lumii noastl'e triclir-'ensionale li nici intr-o lrme dintr-o climensiuneinvizibil:i, ci intr-o lume intermecliari. cincl ceva pe pamiint, incliferent in care clintre lumi, apa cletecteazliprima acest lllcrll si ne transntite se ?ntl'rpli acelstl-linlorntrtie noui. La vrenrea Rizboiuh-ri clin Golf nu ?ncepusemincir si fac fotografii cu cristale, clar claci ag fi facut sr,rnt sigur ci ar fi fost nigte fotografii foarte interesante. nrai clau Lrn exentplu clincl vibratiile au inflr-ren{at plltel'nic si rapicl h-r.rea fizici. De clata aceast:r, s-a folosit pllterea rr-rgiciunii pentrll a pr-rrificaapa. Si vi

CLIPA LUMEA SE VA SCHIMBALNTN-OS/A/GURA Am chemat la barajul Fujiwara din centrul -faponiei un preot Shinto clin secta Shingon, pe nume Houki Kato, sd faca incantatii. Prima oari cind l-am cttnosctlt mi-a ardtat doui poze carc iurpresionaseri nrttltd lume, aga ci am dorjt si vid gi ett ce eru in acele fotografii. O fotografie ftrsese fdcr.rtd?naintea unei incantaln, iar cealaltd'dupa; a doua pozd prezenta o diferenqi impresionantd - apa era vizibil nui curati. Putelea incantaliei venise de Ia spiritul cttvintelot, deci este posibil ca energia spiritului cuvintelor si fi fost cea care a purificat apa clin lac. Pentru a verifica acest Itrcru, am v1'ut si fac poze cu cristale forrnate in apa clinainte gi dupi o astfel de incantaqie. Preotul a stat pe marginea lacului gi a fdcr-rto incantaqie cle aproximativ o ori, pe care am inregistrat-o. Dr-rpd incantalie, atn stat c1e vorbi clt preotul; clupd cincisprezeceminute m-au chemat cei din echipa mea. ,,Esteincredibil ! Apa se lirnpezeqte sub ochii noqtri", a splls cineva. $i chiar aga era. Se plttea veclea clar cum apa devenea tot ntai transparentd, in timp ce o priveai. vegetalia de pe fr.rndul lacuhti, Am plltut chiar sd veclett-t care ftrsese acoperit'i cle apa tttlbure. Am fotografiat apoi clistalele. Cristalele formate in apzi inainte cte incantalie erau cliforme 9i seminatt ctt chipr-rl unei persoane ce sttferi cuurplit. Dar cristalele din apa cle clupi incantatie eraLl intregi qi superbe. induntrul unni hexurgon se afla un hexagcln mai mic, tottll fiind invlluit intr-o ar-treoli de ltlminl.
117

1t6

MESATELE ASCUI/s-EDIN APA Sigur, a h-rat ceva timp dupa inczrntafieplna sa se limpezeasci aptt, ceea ce aratd cir transformirile clin substantece pot fi observate cu ochii liberi au loc treptat. Dar nu existi indoiali c:i vibratiile rugiciunilor sunt transmise pe cale nemijlocitd gi rapidi obiecteior clin jur, influentlncl apa din apropiere. Acesta a fost r.rnfenomen fiztc pe care nlt ?l putem explica claci. nu acceptin icleea ci mai existi o alti htme in caclrul celei pe cal.e o numim lumea noastli. Dar zrsta nu este totul. La ciiteva zile dupi acest experiment, presa a relatat un inciclent. in lac fusese girsit corpul unei femei si, ar.rzincl acestea,mi-am amintit de crist:tlele formate in api inaintea rngiciunii, c,le aseminarea formei cristalelor cu un chip in agonie. Poate ci prin aceste cristale sufletul femeii a incercat si ne spuni ceva. inri place s:i crecl cd strfer-in{a a fost ei alinatA, intr-o oarecare mi.suri, de rugiciune. Mai existi o lume pe linga cea in care triim. privincl la lumea noastri clin acea lume, putem veclealtrcrr.rri care acllm nll ne sllnt eviclente. Profesorul Rr.rpert Sheldrake clin Anglia este Lln cercetirtor zr1c:inti qel este promovarea unei noi vizir_tni asupra ltimii, in legdturi cu lur-nea invizibili nor_ri.Dupi ce a obqinut cloctoratr_r1 biocl-rimie la Universitatea in Cambriclge a fost conferentiar cle biocl-rimie 9i biologie la Cambdclge Si, pe llng."i asta, nrentbrn al Royal Society. Teoria profesorului Shelclrake este clezvoltati intr-o cafte pe care acesta a scris-o ?n ltrmit cu mai bine de
t18

CLIPA 5E LLIX,'EA YA SCIIIMRAiNTN-O.51I/GT]&1 clotrizeci de ani, pe cale ins'i revista cle gtiinla l'lature a respins-o afirmdncl ci ar trebui si fie arsd. in ciude xcestei respingeri, teoria profesorr.tluia atins inimile multora, iar cercetirile pe marginea teoriei continui. Ctlm de a atras atdta aterttie? Se spune adeseori cd, daci Lln lllcrtl se intinrpla de doui ori, se va mai tot intlmpla. Plobabil vi s-a pimt ciudat faptul c'i accidentele, crimele 9i nelegittirile atr tendinla si se repete, in serie. Daci va glncliqi la istorie si la curentele sociale, veli vedea cd de-a lungul perioadelor mari de timp, in general, evenimentele se repeta. Cttm se poate explica aceasti ciudatl repetare a evenimentelor ? Profesorul Shelclrake a cdutat sd afle rdspunsul pe cale ;tiinlifici. De obicei, oamenii cle gtiinqa aborcleazdlucruliie pe care nll le pot veclea cu ochii lor prin reduclie' pentrll a tzola un fenomen ftzic. insi profesorul Sheldrake a ales un clr totul alt mocl de aborclare. Conform teoriei sale, cind ttn lucnt se tot repett se creeazl un cAntp nlorfic, iar tezonanta ctl llcest camp n-rorfic mlregte probabilitatea repetirii aceltli incident' Un cin-rp morfic nlt este informaqie pe baza de energie, ci mai degrabi un fel de schita pentftr construclia unei cl'idili. Ptttem privi aceasta ca pe o exemplific re ^ teoriei rezonantei. Profesorttl Sheldrake sugereazi ci incidentele pot rezona in acelaqi fel ca sunetele. Vorbegte despre locul unde se intimpli astfel cle incidente numinclul

119

A,SCt/l/sE DrN APA I,TESAJELE cdurp morfic, iar fenomenul repetirii unor incidente sinrilare il nume5te rezonanfi ntorficti. Desi tcoria sa a fost ferm respins'i in revista Nature, aceasta s-a ficnt cunoscuti si a fost hratd in serios de persoanele cu vecleri rnai largi, ceea ce a dus la discutii impofiante. Firi indoialzici profesorul Shelclrake abdtut s-a cie la ciile bitute ale gtiinlei, clar trebuie si" recunoagtem ci teoria h-ri contribuie mult la explicarea Llnor mistere pe care $tiinla traclitionala a stitrt cum si le aborcleze. nn in dezbaterile obiqnr,rite despre astfel de mistere, disculia revine adesea asupre cristalelor cle glicerina. in primii patnrzeci de ani de la clescoperirea glicerinei, ideea generzrlacceptati a fost cI glicerina nu formeazi cristale. $i, intr-o zi pe la incepr-ttul secolultri al nou:isprezecelea, giicerina dintr-un recipient transportat cle la Viena la Londra a inceput brusc sd cristalizeze. La scurti vreme clupd asta, intr-un cu totnl alt loc, alt lot cle glicelind a cristalizat. Fenomenul a inceput si se n-rsplndeasc:i, astzizieste un fapt genelal l'ecunoscut iar ci glicerina forneazi sr.rb 17'C (63"F). cristale cincl temperatura scacie

A]PA SE LIT]VEA VA SCI]IMI]AiXTTi-O.SII{GLTITJ cristale. formarea cristalelor va cleveni ceva obisntlit la acea substanti. Cu nu prea nul1i ani in ttrt-nit,tln post cle televizitlne din Anglia a hot:irlt s'i faci un experiment ptlblic pentftr a vedea claci teoria rezonantei morfice a profesorului Shelclrakepoate fi confirn'ratd.intii, atr pictat clou'.rtablouri: ambele pireatt nipte pictlrri ficute la intimplal'e, dar unul zrscuncleachipttl unei femei cu o pilirie, iar celilalt, un barbat ctt mr.tstat.i.Chipurile erau niscocite astfei incit nu pllteall fi recttnosctlte. Experimenttrl s-a desfdguratin trei etape' Prima etapa:

inainte cle enrisittne:r in direct, tln gl-Llp de pamicipanti au in '.rce1epicttlri. A clotta fost pr-rgi si spuni ce 'u-ecleau etapi: in timpr-rl enisiunii a fost clezvilttit secretul tablouli.ri reprezentincl bir-batul ctt nustafi. A treia etapi: dupa emisir-tne,un alt grr-lp cle p'.uticipan[i, c:lre ntl arttsesera voie si rradi emisitlnea, au fost cle asenleneaintt'ehlrli ce vecleart in pictnrile respective' Care credeti ci att fost reztrltatele? Al doiiea grup s-a clesclifcat mult mai bine clecit primul in iclentificarea birbatului cu ilrustatzi. Cei care ait ficttt experimentr.rl au fdcut tot posibilr.ll si asigrtre aceleapi imprejurari 5i telespectatorilor clin alte tiri c"leclt Anglia 9i Irlancla, iar reznltatele atr ariitat n]tfell ci al cloilea gfttp se clescttrci de trei ori m'li bine clecdt primul. Experinentttl acestane areti ca claci cineva clevine con$tient cle un lttcnt, atltnci si alte persoane vor avea cimpuh.ri acel:rsi lucfr-r.Efectr-rl tenclinta sir con$tienttz,eze
121

Ce si intelegem cleci din acest lucru ? Clncl s :ru format prima oard cristale (indiferent din ce motiv), s-a creat un clrlp morfic gi, in final, in conformitate cu cimpul mclrfic, glicerina a devenit o subshnti c..ue formeazi cristale. Acest tip de fenomen s-a petrecut si la mr-rltealte substante.in ciLrcla hazarcluluice clomne5te in hrme, claci o substantii zl format o clata
120

ASCUA/SEDTN APA MESAJELE notfic a determinat impresionanta cregterea rispunsurilor corecte. Conform profesorulr-ri Sheldrake, ADN-ul nu este singurul factor care determini trdsiturile asemdndtoarela nrenrbrii trnei familii - rezonanqamorficd joaca qi ea un ro1. Teoria profesorului Sheldrake ne ajr.rtd, asemenea, de (cu trimitere la sd inlelegem aga-nllmitele coincidenle fenornenele congtiintei de grup (memoria ,,sincronicitate"), colectivd) gi modelele arhetipale. Aspectul important clin teoria profesorului Sheldrake este acela cd, o datd ce rezonanqamorfici s-a rdspindit, se intincle in intreg spa[illl Ei timpul. Cu alte cuvinte, o datd ce se formeazd" ttn cdmp morfic, el va avea un inpact instantaneu asllpra tllturor celodalte locuri, avdnd ca urmare o transformare instantanee pe plan global. Cdnd am auzit prima datd" de teoria profesortrlui Sheldrake, nu mi-am putut abtine interesul, deoarece cercetdrile mele asupra cristalelot de apd.nu sllnt altceva decdt o incercare de a exprim^ rezonan\a cAmpului morfic intr-un mod ce poate fi vizut cu ochiul liber. Cdnd am ficut primele incerciri de a fotografia cristale, nlr aln avut nici o reuqiti timp de doud luni insd, o datd ce am reuqit sd fac prima fotografie, gi alqi cercetltori au inceput si aibd succes. Poate cd acesta este tot rezr.rltatul rezonanfei morfice. Prima <>ari am auzit cIe lucririle profesorului Shelclrake clintr-o cafte bestseller din Japonia, intitulati Din ce catrzit se intAntpld,aceste lucmri ? de Eiichi Hojiro,

CLIPA I.L]MEASE VA SCHIMBA TTN-O.s-II/GURA dar am devenit ctt aclevirat interesat c1nd l-am vizut pe profesorul Shelclrake intr-lrn docltmentar cle televizir.rne ntrnrit Saseoanteni cle Stiinti clentni cle interes' Soafia a de vrut ca la patru ani clupa aceea sd anl <>cazi:'t a-l intllni pe profesorr'rl Shelclrake ln tirnpr'rl trnei serii cle prelegeri prin Europa. S-a intimplat ca Lln prieten care lLla parte la seminarttl tueu sd o cttnoasci pe soqia profesorultti Shelclrake,aqa inclt m-am pomenit ca stlnt invitat la casa lor clin Lonclra. Arn fost bttcttros si ar-rd ca el aflase dejzr despre cercet:irile mele astlpra cristalelor de ape; lri-a splls: o sct'isoarein ,,Printesccel pulin o data pe siptimini cafe ml se poveste$tedespre tine." Aveammttlte intreb'iri dar 9i el era foarte interesat pentrll profesorul Sl-reldrake, cle cercetdrile mele 5i pinir la unni s-a cloveclit ci avea la fel sau chiar mai mttlte intrebari pentrtt tlrine' El mi-a impirtaqit ttrmitoarele lttctttri: Aur fdcut cercetiri privind organismele vii gi conportamentul lor, insi nu privind apa; cleci ntt md pricep prea bine in acest dourenitt' Este insi clestul de probabil ca in viitor sa se stabileasc?ileg:rttlri intre cercetarile n-rele Oi cercetlrile tale privind cristalele cle apd' intereseazi cel mai mult Dotnenittl care n-I'.-I este efec0.ll actului cle obserare asupra celui obseruat. Sttnt oameni care ;;tiu cincl cineva ii pdveEte cle la spate. Vrear't si cercetez acest
123

122

I\IESAJELE ASCrr /.SEDIN APA fenomen gi s:i incerc si,l exprim ?ntr-un mocl statistic. Existi liscul ca cloctrnenta!ia acestor cercetiri si fie subiectiv:i, aga ci n-ri. ?ntrebam ciaci nLl s-e1- pLltea s-i folosirl apa in experimentele noastre. Voi incerca sd fotografiez cristale, sa vacl cllm se transformi apa in cliferite imprejr,rriri, cie erenrph_rclncl este ignorati, c2ncl este priviti de oameni cu inze.striri cleosebite, de oameni nornraii gi, in sflrgit, cle oameni cieosebit cle malefici. Acesteaaclnceatr foafte bine cu expedmentul in cadr.ul cin-ria orezul clin borcanul ignorat a putrezit mai repecle clecdtorezul cUn borcanele exptrse ctivintelor ,,Multumesc,, gi ,Prostule". Cind i-ant povestit despre acest experiment, a clevenit si mai interesat si mi-a sugel-at cd daci a; incerca efecttrl simplei <tbseruiri a apei as obtine mai usor reznlt:rte decit folosind orezr:l (care implici pr-ocesul complicat de dezvoltare a microbilor). Actuahnente,profesorul Shelclrake este foafie interesat de fenonennl telepatiei. A ficut r-rn expelinlent pentru a zrflaclacd si clinii reactionezrziin momentul in care stipinii lor pornesc spt'e casi. Folosincl r-rn echipament vic,leo pentfll obselare, a reusit si clovecleasci acest fenomen in mai mtrlt cle dotri sute cie caztu.i. As r,'rea si vi impirtasesc r-rn mesaj pe care l-am prinit cle la profesorul Shelch-ake:

iITM-O s/I/GT/R4CUPA l/A LUMEA.5-E SCITIMBA Vieqile noastre se datoreazd tli;cirii unei

energii nev:izute. Din acest motiv sper ci votn fi merett, ctt tolii, con$tienti de aceasta si ci vom acorcla atenlie celor din jtlrul nostru q;i lticrurilor care se intimpfi. Este foafie important, deoarece actiunea c1e a privi ttn iucru a1'e o influenld inrediati asLrpraaceltti ltlcru. Toli par si gtie aceasta,dar nimeni nr,l-l pr-rnein practicd. Acasi, pilinlii trebuie si acorde atentie 5i griji copiilor 1or'. Este acela$i lttct-tt. Faptul cle a vi concentra atenfia - ]stipra olicirtti Sheldrake Iucru - este o expresie cle ittbire. Profesor-r-rl este initiatontl acestor studii despre impactttl conqtiinlei asllpra obiectelor, aqa incAt spttsele sale au o impoltanli cleosebiti. Corlbinincl invirliturile apei ctt teoriile propuse de profesorul Sheldlake vom face pa$i importanli in nttmeroaselor mistere clin lttmea in care triim' clezlegarea Fiecate clintre noi are pllterea magici de a schimba lumea' Cu to(ii an fost inzestrali de citre Dumnezeu cll puterea cle a ctea. Dacd ne folosim la maximtlm de aceasti plltere, vonr plltea schimba lttmea intr-o singurd clipir. Penftu cei carc nu intreziresc sfirsitul grijilor 9i stferinlelor Ior, aceastit pelspectiv'i ar hebtti sd le fie o male alinare' - iti sti in putere si schimbi lttmea ! Jie - da fie Totul in lunrea asta este intercorelat.Orice ai face in clipa aceasta,o alti persoani face acelagilttcltl altttncieva'
125

121

ASCUI/SE DIN APA MESAJELE Aqadar, cle ce tip de cdmp morfic ar trebui si fim interesati si creim ? Vom crea cimpuri de suferjnln Ei rdutate satr o lume plind cle iubire gi recunogtinti ? Ori de cdte ori stai in fap unei ape gi transmiti mesaje de iubire gi recr:noqtinti, undeva in lumea asta cineva se umple de iubire gi recunogtintd. Nu trebuie sd nrergi nicdieri. Apa din faga ta se afld in relatie cu apa din intreaga lume. Apa pe care o privegti va rezona cu apa cle peste tot, iar mesajul tiu de itrbire va ajunge la sufletele tuturor oamenilor din lume. Putem acoperi lumea gi pimAntul cu iubire gi recunogtinfd. Acestea vor deveni un mi.req cimp morfic care va schimba lumea. Nu este vorba despre timp $i spatill; acum, aici, se pot intlmpla lucruri minunate si miraculoase.

CUPA LUMEA SE VA SCHIMBA|NTN-O 5'1I/GUR}1 incredibila capacitate de refleclie a apei, la fel de vie gi receptivi la toate emofiile gi glndurile noastre. Apa ne indeamnd si contemplim mult mai proftrnd spre propria noastrd frintd, pentrll cd' ea ne reflectd congtiinta, inima qi sufletul ! Atunci c2nd ne privim prin oglinda apei, mesajul ei devine uimitor, cristalin si limpede' Depincle de fiecare om in parte ce fel de influenli aduce in jurul siu, prin glndurile, cuvintele 9i acliunile sale, astfel i;i modeleazd realitatea fizic'a. Oglinda apei ne redi fidel proiecliile cuvintelor Ei gindurilor noastre care influenteazd direct structura materiei fizice. Dac'i dorim si avem o viati fiumoasd trebuie sd aven griji si bem api proaspdta in fiecare zi 9i, de asenenea, si fim atenfi la modul in care gindim, simfim, vorbim gi acliondm pentfti a nu influenla negativ apa din interiorul nostftr. Si nu uitdm cd tot ceea ce facem, de la glnd, privire, gest, vor-bi, faptd, se inregistreazia undeva' ?n finitul care ne inconioari gi cind plecdm din via{i ne intilnin cu noi, fiind direct rispunzitori pentfl.l tot ceea ce an ficttt, bine sau rdu ! Tu ce alegi ? intreabd-fi sufletul 9i ili va rispunde ! intreabi daci trupul tiu dorcqteapa pe cere tunrcaza si o bei, fii bun cu gindul, cu vorba 9i cu fapta 9i i.ti vei crea, clr liberul atbitru, rair-rl tiu ve$nic, vei descoperi adevdl-rl divin, calea citre lumini 9i iubire !

ly'ofd; Urmitoarele poze color de la pagina I29 Ia 160 atr referinqi in capitolul al cincilea, pagina 16I. Fotografiile prezentate in carte sllnt dovezi convingdtoare pentru faptul ci putem sd ne vindecdm si si ne fiansfonndm alitLlri de planeta noastld atlt prin gdncluiile pe care le trdim deliberat c1t gi prin n-roclurilein care punem ln aplicare aceste ginduri. Aceste fotografii sunt dovezi materiale privind faptul cd energia vibrafionald umani, cr.rvintele, icleile si ntuzica influenteazi structura moleculard a apei. Ele relevi

t26

127

ApA *sir:eia i s-;eu ardgat prlce cte peisaj*: *at**.:r*alc

Am a;ezat un vas cle sticli cu api pe ni;te poze infaqi;ind peisaje frumoase, apoi am fotografiat cristalele care s-au format. IatI reacgiaapei la pozele respective,

Cristalul acesta, fomrat sub influenfa imaginii ce reptezintl Soarele, este nlare ;i frutlos ca qi Soalele.

..

,.

',:.t:.' '::l::

iftEFer&Hlrp4r:

':.:
,,a:,

t..

...

;.h*,

-b-$E. ;i

*":t" I

-,

trl .

t: '

t,

.'

"

l:

'i:

l
I

'
I
I

:
i

' '

( . i r t l t ' r ' l r r r c l i< lti n I i l r t ' t s

imlrinrilile anr:inunqite ciin structLll'a clistalrrlLri inclici lort:r, asenrenclrlentplelor.( l l n l l l ) e t l.lo

l....1

f:} I

,:i '

rs'''

Fn.'

ffi ,':3

i+.t:

l'q: c.$ix}?xt{.ra:icg;t {e'}s; '\jli+'',;$c,:l,;i, l"+.:h,t.irtc:{ I)in car:za tnetodclor cie iratare a apei, este clil-icil sa cristztlein apa cle la r<lbinet cle xproape orir"lncle proclr"lcri in lutne. Poate e titnpul si cttoper:,im 9i s:r lnr':i!;.rrnunii cle la altii clrtn si avem griil rnai bine cle ap?i.

+-

Londra

"l'okyc>

a Nu se formeazi nici un cristal, ca Ltrll-Iare fblosirii de capacitateanaturalr lL lrpci dc substantecare alecteaz:i a cla viat:i.
1.17

i' i..
l':.

:,.:.,:l:

::.': : ..,'

.l

Splendo area api naturale

Cristale bine structurate, in forml de bijuterii, s-aLr forryat in apa naturald din gheqari, izvoare s,i r2uri.

ApI de izvor clin Saijo,Hiroshima

Acest cristal cll structurd minugioasi pare un frumos omament din argint. O parte din cea mai gustoasd gi mai bunl apla dinJaponia provine din Saijo. (Cu ^ceastd api se prepard Ei biutura alcoolici japonezd caldi, numitl sake). din orez, ce se serveq;te
157

i,,
,: .,' .

AICAPITOLUL CINCILEA

Un suris ce imltt:itise:rzi lttt'ue:t

;*
a

tlolintrL c-aLtn nr.turirt'cit tlrai t"t'iarccle oarlleni ,l rtfle tlcspre uinr-tnlLtcle uristel'e ale lJnil'ersttlr.ti in felr-rl cLl11t acestea sLlnt reler''lte 1ll'in interureclir.rl cristalelol cle api, ttti-aur pr-rblic'.ttin Japonia coiectia cle T\in lJ pozc cu ctlstale clc apli, it-tsi celc ttrai tlrttlte r":ispr-tnsttt'i 1e-arn priurit clin Errlopa. Sc parc ci s-a creat Lln efl:ct clc

-a..

uncLi in sr-tfletele oanlenilol', cafe s-a extins crt o r''itez:1 rnai mare clecit mi-as fi putttt iniegin'.1. Care s'f, fie factclrr-tl cat'e a trezit interesltl atetof pel'so:rne clin atitea qlr|i clife|ite ? Er-tcrccl c;.rin tuotllentltl in c'lt'e o pers<tani lllive;te fotografriie ctt cristale cle api, :rre loc o transforutale fizicir in apa clin corptrl acelei pers()anc. Apa arc ttn nles'.rj pcntftl llttlte: Itllltea unitti prin e'sre iul'tire ;i rccut'trt5tirtti. Irrbirea ;i t'ectLno5tintxsLlnt pl'incipiilc fttnclrurentalc a1e ntturii. La clpittlrl ltrngii sale cillitorii prin (lostt'tos, ape a ajuns pe Priuliint, pnrtincl in sir-ir.t-i ir-tbile 9i recuno$tint'.r. hrltir-ea ;i rccltnrlgtinta'.lll creat llriur:r sclipile

ASCUA/sEDIN APA MESAJELE de viaqd,ingrijindu-se apoi de hrana necesar.i dezvoltirii. Cdnd privim imaginile cristalelor de api, ni se trezegte o anintire ancestrali aflatd, addnc inriclacinatd in apa din fiecale celuld a noastri. Mesajul apei este iubirea gi recr.rnogrin[a. Uitati-vi inci o data la imaginile cr.r cristale de la paginile I29 - 760. Aceste irnagini oglinclesc fir_rmoasa noastri lume. Fotografiile arati transformarea apei in funclie de peisajele minunate gi de muzica din intreaga lunre si prezinti, o compara{ie intre apa cle la robinet si apa naturali. Dupi cr:m am ruen{ionat in primul capitol, lumea a aflat pentru prima oari de cercetdrile mele din prima mea colecgiede fotografii cu cristale cle api. Acest lucrtr a fost posibil datoliti stridaniei doamnei Shizuko Otrwelrand, o japonezd.cu ceti.lenie olandezi care acum imi este translator. Fiindr-r-miprezentataa o ctinogtinli comr_rnl,Shizuko de nri-a ficut o vizitd la biror-rla mai plltin cle o ltrnd dupa prima publicare a acestei colectii de fotografii, in Japonia, ial eu i-ant ardtat un exemplar al cdrtii. Din clipa in care s-a uitat la fotografii mi-am dat seana ca a rd,ntas impresionatd. A cLlmpdrat pe loc Eaptezeci gi sapte exemplare pe care le-a trir-nis unor prieteni gi cunogtinfe clin Olancla, Elveqia,Gemtania, Statele Unite, Australia 9i clin alte qdri. Nu a trecut mult ch"rpi ce a expecliat cirtile, gi a inceput si primeasci foarte multe rdspunsuri. Er-a ca gi clun aceste cristale ar fi fost exact lllcrlll oe care il catrta
162

LL:AIEA I'N,5Ti/Iri.SCE i NIB,|.1^11'I':AZA oamenii - luct'lrl cle care avelll ne\/()ie in Vt'eurr-trilegrele in care trititn. N{ai tlrziu, Shizr.rko tlr-a invitltt si fac <r prezentare in caclrtrl r-tntti uric setninar anttal pe cale il tine in Ztirich, Elvelia, 9i care se ntllrefte nestenletel()r Lllllllne". La o sitl'lttimina ch-rpi acest evenilllent trebtlie sa aill'"r loc o aclltnare anr.tald inlpoltanti; asistat cle Shizuko, an-t in faqa urai urltltor arrut ocezia cle a qine o plelegere .,in citr-ttat'ea

reporteri gi cle a fi intervievet pentn-r ciitel.a t'eviste. Rezultatul a first r-rniurens yal clc intet'es pentlLl a dcsctllle;i si a ir-rlelege lttltnca mea. llna clintle petsoanele care eLl or!{enizet xcest e'n'eniment urajor este Nlanuela Kilillr, si ea ntunit'incllt-se printre acei'"t care att fost lncintali la r''eclerea fotografiilor' Ea a transtnis ltruritorttl tlesaj:

Am cloi cclpii 9i gtir-rci este o mare cliferenli cu clragoste satl claca pttr 9i claca le l'orlx;ti simph-r Ie pol'ttnceSti. Existal tl cliferenqli intle ,,Hai slr f'aceur lttcrttl asta" 5i ,,Fit asta"' De aselllenea, inqeleg foarte binc ci aceste lttcrttd sllnt sillltite cle fiecare celtrli a noastri' Cristalcle cle api ne inr''a1air"tcrltri ilrpofiante pentrll vlala noastri cle zt ctt zi. in fiecare zi sltnteltt inctlnjlrraqi de cit-n1lltt'i tnagnetice. Ni se pare itnltosibii si tlaim fira colllplltere. Dar pLltenl veclea clar cliferen(a enomli fi con$tient clintre a ntt cle riscttl expr.tnerii la cimpr-rri

t6J

ASCU/.58 DrN APA MESAJELE magnetice gi a fi con$tient gi atent. Anr fost foarte impresionati. Dupi ce a v:azut fbtogr.afiile, X,Ianr-rela mi-a propus sa sus(in un seninar pe cal.e avea si il or.ganizeze.A vorbit intli la o agentie a mecliului inconjr,rritor clintr-un origel ntrmit Sanglant pentrll a line o prelegere despre apd Ei mecliu, dar i s-a sptrs ci ml o pllteau ajuta deoarece era Lln sr,rbiect prea delicat. Ea a apelat atunci la persoane mai cleschisela chestiuni spir-itr-rale a acllrnat un grLrp gi de oarrreniclolnici si cercetezcceca ce nll poete fi vdzrrr cu ochiul liber. Toqi cei care auziseri despre cristalele de apd erau vizlbll impresionati gi inspiraqi. Datoriti strddaniei Mannelei, in clecurslrl unei siptdmlni am ficut prezentdri in uei orage clin Elvetia gi m-am intors in Japonia gtiind cd exista trn numdr mare de persoane dornice sd inveqe mai rlr-rlte clesDremlrnca nlea. Primei invitatii din par-teaManuelei i-au urmat multe altele 9i ori de cdte ori am vorbit despre cristalele cle apd, reacfia a fost senza[ionala. Am avtrt Ocazia sd fac multe excnrsii in Europa pentrll a line conferin{e si prezentdd in sili pline cle oar-nenial ciror interes Dentm apa era personal sar.r profesional. Articolele ce all Lurlat acestol- eveninlente au dus la Lln noll val de interes in intreaga hrme gi, pe rudsuri ce tot mai mulqi oameni aritau interes pentru colecqia de fotografii, am fost asaltat cle propuneri pentrlr a tine conferinqe qi prezentiri.
161

LL]MEA rD/ SURAS |MRRATI$EAZA CE Vestea clespre nlllnca mea s-a ldsplnclit clin Europa in Statele Unite, nnde am fbst invitat si votbesc la Harvard si 1a o gcoali speciald clin suburbiile Boston-ului, frecventat'i cle copii care nll igi gisesc locul ln societatea american'f, fiectatd cle arnte, clroguri gi violenqi. Probabil ci sensibilitateaaceastacleosebitaa elevilor i-a ficut mai receptivi la inforrnatiile clesple cristalele cle api. Sttnt aproape convins cd elevii ar.tclevenit congtienti cle faptul ci rostirea cuvintelor neprietenoase ddltneaza atit apei cdt li celor'lalqi oameni. imi inchiptti, ctt zimbetul pe buze, c'i, ajttngdnd acasi, ei le-au spr-rspdrinqilor si nu cttrat in mai rosteasci vorbe ca ,,Fd-titemele l" sau ,,F;i-qi cameri l" I)ar acesta este cloal' ttn alt aspect al fenomenului rezonanqei. Pe mdsuri ce persoanele ale clror sttflete delicate aur fost rdnite intr-ltn fel sau alttll afla despre cristalele cle ap'a, mesajurl apei se rispindegte 9i mai lapicl in jLu'trlltrntii. De asentenea, alll pLltea spune ca acesta este rczultatul cdutdrii unor rdsptlnsltri in vremttt1le acestea tulburi. Ntt am nici o incloiala cd cristalele cle api vor ajunge in centn:l atenliei ttltllror acelora clin intreaga lume care cattti si giseasci tln sens in hacls' Vizitele mele in Gerurania, Elvelia, Olancla, Anglia, Franla, ltalia, Canada gi Statele Unite mi-au dat ocazia sa cllnosc gi si corespondez cr.r mulqi oameni din intreaga lr,rmecare se ocupi gi ei cu cet'cetiri asltpra apei. Poate dtn cauz:aca apa este atlt cle misterioasi sunt 9i modurile cle aborclale atat de cliferite ;i neconven[ionale.
to)

ASCLINSEDlAr AI']A ML':SAJELE Acest mare interes pentrll apa presuplrne ci merell se lin simpozioane gi adr-rnari intreaga lunre, faclncl in - clteoclati plci.l ocLlpllt. din tnine un otr ocllpat Simpozionr-rlclin Elvetia s-a mai qintrt inca cle cloui ori la Lrtcerna gi este foarte probabil si clevini, cu tirupul, lrn eveniment internaqional. Am participat, cle asemenea,le simpozioane clin Australia si Anglia. La inceput lll-arr intrebat cit interes poate exista pentrll api in Europa si in alte 1iri, clar gtiu acum ci celelalte fdri sr.rnt la fel sar-rchial mai interesate decXt Japonia. imi aduc aminte clnd am auzit clespreun grLrp cle japonezi care vizitau Lacul Ztirich. Lacr-rlerx atat de fi'urnos incit unr-rl dintre turigti l-a intrebat pe ghiclr"rl elvelian: ,,Cum de nlr sllnt gnnoaie 1te llnga lac ?" Ghich-rl, care considera cle la sine inqeles ca lacul si fie curat, nu a gtir-rtprea ltine ce sd rispuncll si l-a intrebat 1te laponez ,,Cum cle pr-rne{i o astfel cle intreltare ?'' Oriunde cilitoresc, iau cr-rnine cliapozitive cu imagini ale clistalelor de tpd, iar apoi Ie alit oamenilor cristalele fomrate in apa clin oraEele lor. Clncl aucl ce mesaj :rm pentru ei si cdnd v:acl diapozitivele, er,rropeniir;imdn viziltil surpringi gi impresionali. Reacliile acestee sincere cloveclesc fapnrl ci au o congtiin{i pr.rternicdin ceea ce ltdvegte apa. in orice caz, cercetirile mele snnt limitate cind produc cristale in Japonia, aga incit lumea a cerllt si cl'eez Lln centrLl cle cercetare in Er-rropa.La r'lncltrl meu, am fdcut cnnoscr-rtd idee care rni-a r:mblat ntulti vrelne o prin ntinte. Ideea este grandioasi gi unici - am cle gincl si creez Lln institut cle cercetarein fonna unui cristal cle aoi

t,'N 5I/R{.5 Cp'iurnA'{$el'zA

LUNIEA

hexagonal. Laboratoml pentfLl str-rditrlcristalelo| de apd se' va afla in centrll, iar alte gase laboratoare vor fi altor teme Si amplasate in jttil-rl centrttltti, pentrll stuclir-rl clonenii gtiin[ifice ct': ftzicd $i nateilatici, biologie 9i medicini, astronourie 9i oceanografie, filozclfie 9i religie' in chinrie gi inginelie. Fiecare laborator va fi specializat 18 categolii cle cercetare, pentrLl ca, instlmete, si dee cifla 108. M-aur ginclit la acest htcrlt urtilt tilllp' din clipa cind arn inceptrt sI mi intreb cle ce tneclir,tlinconjtrlitor cle pe P'imlnt este intr-o stare atat de grav'i, de ce oaurenii sunt atat cle confr-tzi 9i cle ce civilizaqia noastrA este Reflectind asupra acestof intrebdfi am ajuns aseltlenea 1or.. primtrl la conch-rziaca este vorba cle o courllinaqie, in oamenilor rind, intre m1nclria gi con-rpliaclin courr'tnitatea autoritdlilor de a cle gtiinqir gi, in al cloilea rincl, acqir'rnea permite gi incuraja in mocl con;tient formarea trnei astfel cle societi[i. Sigltr, existi 9i oameni cle gtiinqa cr-tvoinli proprie pr()pl'ia con;tiinqa' si care, in mtlnca lor, se ghlde'tzaclLlpd sealra insd luincl in consiclerafestafea societaqii,ne cliur cLl ci sunt foarte pulini cei care igi incleplinesc lllltnca phneta pe intentia cle a ajuta onenirea si cle a cr-rrafa care triiur. intra De exempltt, in aceasti categorie nobil'i nu oamenii cle gtiinld ce sLlntla urlna autoritalilor clin Japonia astfel cat'e insista ca apa sd fie tratati cll clor, cauzlnd r-rn declin total al societdqii' Bineinteles cI nr-t doar oaurenii de gtiinqi stlnt singlrfii s-alt vinovali pentfl.l problemele ecestea' l)'tzele sociedqii r67

166

DIN APA ASCU,ry-.'E MESAJELE gubrezit intr-atita ?nclt o mlni de oameni de stiinta ntr ntai are cr-rmsd schirnbe directia nefasti in care suntem indreptati. Curn putem schimba direclia gi, totodati, si. facent ceva pentru a imbuneteli sintitor deplorabiia stare a lucrurilor care cuprinde comunitatea oanenilor de stiinti ? Cred cd trebuie sd incepem prin a schimba mediul gi sistemele legate de comunitatea oamenilor de stiinti. in cadrul laboratorului pe care ?l am in minte, comunitatea locald" ii sprijind pe oamenii de ;tiintd, care se concentreaza asupra propriului doneniu de activitate qi, in acelagi timp, se afli in legdturd cu oameni de stiinli din alte domenii, obqindnd astfel o vedere largd, care ?i ajutd sd-si traseze cursul cercetdrilor. Comtrnitatea locald"se va ingriji gi de asigurareafinanfirii necesare gi a altor ajutoare pe care, Ia momentul actual, cercetetorii nu le pot obqine pe cont propriu. Cred cd asta va duce la descoperiri gi progrese ale gtiinlei care vor contribui in mod real la viitorul P a n r a n t t r l r r ii a l o n r e n i r i i . 5 ii vad cu ochii minlii pe cercetirori aduninclu-se la restaurantlll central cu alltoservire, purtdnd discutii in timpul gustarilor de dimineaqi gi de prinz gi anunqlnd la sflrgitul zllei rezttltatele cercetdrilor lor. Sigur cd existi multe obstacole in calea implinirii acestui vis, dar simt acun ci primLrl pas a fost ficut. Indiferent care v5.sunt intenfiile, este Lln pas important sd le faceqi cllnoscute. Spun asta cu sip4rrranqa multor ani de experienld in afaceri. inca de clnd eram copil le spunean mereu celor din jur ce gindeam gi ce aveam de

LLI\|IEA tr-Nst/&{s CE|I4BR4T\SEAZA glncl sa fac gi mi s-a splts lllel'elt ci vorbesc prea mult' Dar' sirnpltrl fapt cie a spr.tue cevlr esle Lln urod de a atralle energia in dileclia ta. in special clncl spui ceva celorlal! oanteni, energia vine ?nspre tine, ajutindr-r-tesd iqi atingi lelLrrile. Daci vi exprimali intenqiile, ele se vor implini' Bineinfeles, nu spLrnsa faceqi afirmaqii le voirt intarlrplirii - este important si rostiqi ce simqiti cr-t aclevirat, si \''i ascultati surfletul.Cuvdntul vd este protnisiune, cleci, clnd spuneti ceva, treblrie si fili hotiriqi sd vi angajali in ce ati spus. De aseuenea, ficindu-r'i crtnoscute intenlile fali cle ceiialqi poate cleseo|i sa duci la aflarea ajr-ttorttlui c1in sttrse nea$tePtate. Cuvintele au propriile lor frecvenqer"ibraqionalettnice si an vizut cleja cunr energia lor infhrenleezi UniversLll. Cr-rvintelerostite c1egttra voastli au o plrtcre proprie clre influenqeazdintreaga hune. Puterl spLlne chiar cd ct-tvirltele cafe lte inr.afi clespre natrlra sllnt cllvintele creatotr:lui. Cttnosc Lln onl care a clovedit plltclea ;i aventajele cuvintelor pe proplir-rl trr-lp.Nobtto Shioya este Lln bdrbat pe care il numesc, cr-r minclrie, naestftll meu' Ale 101 ani, clar are spatele drept si se aratd sindtos 9i in plttere oricui il vecle. Chiar 9i actttn sti in picioare una, dor-ti ore tinand prelegeri cle citeva ori pe an' igi exerseazl in fiecare zi migcarea de golf gi netge la curs o data pe siptamin'i. Capacitateasa cle a-qi menqine sinatatea este pur gi siurplu ruiraculoasi. Maestn-tlShiol'a spllne ci secretttl sinitdfii sale este metocla sa speciala de respira!ie. Aceasti metodi presuplrne sd inspiri pini ce aerltl uurple pldmlnii'
169

168

ASCUNSE DIN APA MESAJELE rdspdnclind oxigen in tot corpul, in timp ce meditezi asllpra energiei Universr.rluicare se adund in lr.rrultiu si iqi diruieste energie revigoranti. Aceasti. metocli ne confirmd pLrtereaafirmaqiilor.Maestrul Shioya recomandd ca la sf1rqitul exerciliului siu de respira[ie sd rostiqi urmdtoarea afirmalie: ,,Puterea infinitd a Llniversului se ya concentra pentru a aduce lumii adevd,rata pace,,. Aceastd afirmatie este Lln fel de rugiciune, clar ce este important este hotdrlrea puternici cuprinsd in cuvintul va, ce provine din verbul a voi. Potrivit Maestrului Shioya, existi pafiicule-dlrh ce nu pot fi vdzvte cu mijloacele gtiinqei de azi pentl.Lrci se afla la granita dintre dimensiunile a treia qi a patra. Cuvintele fostite cu hotdrdre aLl o mare putere carc atrag aceste pafiicule-duh, fic1nd posibila realizarca unor lucruri in lumea tridimensionald. in Septembie 1999, am putut si simt cu adevdrat puterea cuvintelor descrisd de Maestml Shioya. in acea zi se adunaserd aproximativ 350 de persoane pe marginea Lacului Biwa, cel mai mare lac din Japonia. Adunasem acest grllp cu intenqia de a curdqa lacul. Existi o zicala veche in Japonia care zice cd, dacd. Lacul Biwa este ctrtat, toatd apa din Japonia va fi curate. Alt scop al adundrii era si ne rugdnt penttr.t pace in intreaga lume la incepr-rtr:lunui nou secol. indruma,ti de Maestrul Shioya, pe atunci in vdrsti de 97 de ani, toqi acegti oameni gi-au adunat fo4ele, qi-au armonizat vocile qi inimile intr-o rugdciune pentrtr pacea nrondiald. Incantatia noastrd. se putea auzi imprejurul
170 intregttltri spinirii.

i /N .sI/R45 CE iMBItA',t'l$EAZA LttMEA lac si o senza{ie cleclsebita ne-a lnfiorat q;ira

r'tn lttct'r-t La cloat o lund clupi aceasta s-a intimplat putrede ciudat cu Lacul Biwa. Ziarele alt relatat ci algele '.rn, provoclnd un miros ingt'ozitot'' care apiteatl in fiecare nlr aLl aP'irtlt anttl acela' Dacit ntt inqelegeqi principitrl spit'itului cttt intclor' clar noi aceste h.tcrr.tt'ivi se vor pirea intr-adevir stt'ltnii' are pLlterea cle a influenla ;tim c'i acest spirit al clt\'intelol' aproape intreaga existenq'i Ei cle a schirnba ltturea cleat instantaneLt. Nr.t mi indoiesc ca spiritul cttvintelor' cle rugicittnile hotirdte pentrll pecea moncliali' a dtts' in iurportant citeva clipe, la cr-trilirea apei clin lac' Alt htcrtt t'ugat este c'i 350 cle persoane s-atl adllnat 9i s-au impreuni. intn: Voinla unit'i a atator oameni a fost ca o forqi teoria relativitilii a lui Einstein schit-ubarea Universttllti' Folosesc citeodati

(E : MC) pentftl a explica acest principitt' Fotnltl'r lceasta general'i mai are o setlrnificafie importanti' Intefpfetarea inurlrlliti ctt este ci E = MCr, aclici ,,energie este masa C chept vtteza h-rminii la pitrat". Dar ptltem intelpretx vleure ce M con1tiinlLi in ioc de viteza luminii' l)e cl nlttrl'irtll reprezintd llfasa, ecttalia o ptltem interprete persoaneltll' ce se concentl'e'Jzi congtient' Aceast'i interpretel'e am inviqat-o cle la plofesorul niscut in Hoang Van l)ltc, un ?nvilat in psihoimunologie Vietnatl. Ctt mai mult cle zece ani in urmi' invitinclu-l I polllenlt' la ttn seminar pe cale il lineam in Japonla' E = MC'ntt in timpr.rl r-rnei clisculii libere, cd ',C"-ul clin

171

ASCUI/SE DIN APA ML:SAJELE se refera 7a viteza luminii, ci la congtiinfi. Aceastl perspectivem-a impresionatadinc; nrai tlrzin, reflectincl asupra vibratiilor ;i asupra moduhri in care ar trebui si ne trdim viata, mi-am adus aminte brtrsc cle acele votbe. A trecut aproape un secol de clncl Einstein a ficr_rt cunoscuti lunii aceastd formr-rla.Nu avem cum si gtim daci Einstein instrgi a avut in veclere posibilitatea ca litera C din ecualie si reprezinte congtiinfa, dar cle vreme ce totul este relativ in acest Univers, nLl se poate spune cd este greqit s:i prive;ti formula in acest fel. Se spune c;i oarnenii isi folosesc cel nult 30o/oclin capacitaqi, dar daci am pLltea si ne sporim capacitdqile ctr doar I0/0, atvnci aceasti cantitate se va ridica la pdtrat, potrivit formulei, iar cantitatea cle energie va fi astfel dubli. Daci toli oamenii clin lume gi-ar spori congtiinta in acelagi timp, cliferenta energetici ar fi enormd. Dacd ne vom umple viaqa de ir,rbiresi recunogtint:i pentlu to[i, aceast,iconstiinp va deveni o putere mintinatd care se va rispincli in intreaga lume. Asfa incear.ci sd ne spund cristalelecle apI. Tocmai am descris cum rugiciunea solemni si glndurile unui gnrp c1eoameni au putllt curdqaapa unui Iac, iar cei care au vdzut pozele cu cristalele nll se vor mira c:i glndurile noastre aLl pLlterea cle a transfonna apa. Cu mai multi ani in umd ant vnlt si mai f'ac r_rn pas in clirec{ia fr.rndamentirii gtiintifice a teoriei mele, dar ntr eram sigur ce cale si apuc. Aru gisit r-ispr-rnstrl cleschizlncl, intr-o clinrineagd,, ziarul. Tith.rl care mi-a atras atentia vorbea de posibilitatea folosirii ultmsunetelot pentru a clescompune
172

UN 5L/R4.SCE |]\IBRA]'$EAZA LL]LIEA unei tehnoklgii clioxrna in api. Articoh.rl relata clespre clearea cle 1'100 pentrLl expllnerea apei la o eurisie de ultresunete cle aer calc' cind se kHr, p.o.l.,clncl astfel ll:le minr'rscr-rle spal'g, clesctlurptln clioxina ;i llte toxinc' cle entltzi'lsur' Citincl acest afiicol, ant fost cr'tprins '"r analiza energia cle Arr gtir-rt ci gisiseur, in sfirqit, o cale oaureni s-att lclttnet spiritului cltvintelor' Cind cei 350 cle incentetii $i a se pe malul Lacr-tlui Biwa pentrlt "r face pclate 2'000 cle kHz' nlga pentrLl pacea nroncliali, aLl cfeat la care nLl pot fi Ultrasunetele se afla la tln nivel ntt ell creat aceste cletectate cle tlrechea lttttani, cleci potrivit principiului ultrasttnete cLl vocea. Dal se poate ca' stlnete cle 1le c)ctave rezonanlei privincl acordarea aceloraqi pcntrll pt'och'tceree cliferite, sa se fi creat concliliile plopice cle ultrasltnete. Trebr-tie spus ci pllterea spiritr'rlr-ri ctlvintelor este courbina tehnologia intr-adev'f,t' grozava clar ci, clacl am cLl tehnologia vibraliilor cle cr,trdpre a apei prin r'tltrasr'inete uui ptltet'nic' apei, efectr.ti asupla apei ar fi mult sutbstanle chimice De exeurplu, clttpi ce apa poluata ctt ar putea fi apoi industriale este tratat,l ctt ltltrasltnete' Daca epe poltnti tfl)tatd, intr.-o a dor-ra etapi, cLt vibraqii. chiurice sltnt este expttsi la 1.100 de kHz, substanlele se sprrg; cleSi toxinele clescompuse de bulele de aet care Pentut e cttliqe lpa s-ar,i clescotnpr-ts,ele se afli tot acolo' apa si fie cxllusi tlnor cle aceste toxrne, este necesar ca stlnt opttse toxinelor' infbnlaqii ale ciror ftecvenle vibr'4ionale pLltea si ntr fie Folosirea unei singr-tre uretocle s-ar clou'i uretocle s-at pr'rtee si suficienti, cler courllinlncl cele

MESAJELE ASCUNSE DIN APA curdtem definitiv apa, de orice substanle poluante diunitoare. $i s-ar putea chiar ca, folosind aceeagi tehnologie combinatd, si putem elimina substanqele ddunitoare din propriile noastre corpuri. Ce rezervd, viitorul cerceterilol- asupra cristalelor de apa? Ca sd rispundem la aceastd, intrebare trebuie sd ne gindim mai mult la recunoagterea stiinlifica pe care o vor dobnndi aceste cercetdri. Cdnd preztnt pozele ir cadrul conferinlelor pe care le gin in strd"initate, sunt bombardat cu o serie de intrebiri. De exemplu: care este difer.enta in fomrarea de cristale cdnd apa este expusd, la rnuzicd digitala (creatd. pe calculator) sall, dimpotrivd, la ntuzici. creatd. de instrumentele muzicale tradigionale? Dar la n'Lrzica live ? Pentru a rdspunde la aceste intrebdri trebuie si continui cercetarea gi sd mai fac expedmente in diferite conditii. O aItd, chestiune importante este testarea repetabilitigii. Am vdztt de multe ori cd formarea cristalelor depinde de congtiinla privitorului. Clnd plrnem mostrele de apd,in vase Petri - pregetim de obicei cincizeci de nrostre - cristalele ce se formeazd diferd in funqie de modul ?n care cercetitorul s-a pllfiat cu apa ;i de gdndurile acestuia. Iar starea celor cincizeci de mostre de aod se schimbi in fiecare clipd. Cred ci este practic imposibil sd controlim tofi acegti factori pdna la punctul in care si putem afirma, din punct de vedere gtiinlific, cd toate condiqiile sunt ideale. in orice caz, noi facem tot ce putem pentrul a realiza acestecondiqii, folosind cele mai precise metocle gtiinlifice disponibile.

u ,rsuR 4s cE iMBRATISEAZALUMEA Eforturile noastre includ folosirea stontrilor, pentru a inlattrra posibilitatea unei schimbdri cauzate de gindurile cercetdtorilor. Aceasta, pentlll cd ntt vrem ca gindul sd influenqezein vreun fel rezultatele' De exemplu, gindul cd apa cdreia i se spune ,,Mulgumesc" va fornla cristale mai fi'umoase decit cea cireia i se spune ,,Proasto"' poate influenqa rezultatele. insemndm vasele cu mostre cu literele alfabetului gi nu clezvdluim care ce fel de apd conline pdni nu vedem rezultatele. Sperlm cd aceastd metodi va inlitura pe clt posibil efectul de influenfd a glndurilor cercetdtorilor. Pentru fiecare din cele cincizeci de vase alcituim grafice conlinand numdn-tl de cristale din fiecare vas care trec clrept fiumoase, hexagonale, nedesivdrqite 9'a'm'd' Stabilim un coeficient pentrLr fiecare model 9i insemnim cristalele cu valori nunterice' Aceasta ne oferd o imagine clard a caracteristicilor cristalelor din fiecare mostra 9i produc astfel putem si clasificdm mostrele de apd ce mo<lele cle cristale fi'umoase, hexagonale etc' Apoi alegern pentfl-l fotografiere cristalul cel mai leprezentativ pentnt mostra resPectivd. Cristalele de apa se transformi in funcfie de gdndurile Pentru a explica acest ;i chiar de sinitatea obseruatorilor' lucnt, divergi cercetetoricu experienqdar-rstudiat mostrele' netode Scopul cerceterilor noastre este sI folosim aceste atit pentfti a dezlega mesajele purtate de aceEti mesageri de delicali. Un domeniu in care cercetirile asupra cristalelor de apa pot fi extrem de folositoare este pt'ezicerea
175

171

MESAJELE ASCUNSE DIN APA cutrenurelor. Se crede ca apa poate detecta apropierea unui cutremur mai curAnd declt orice altd substantd. An viziunea unei lumi in care se vor lua zilnic mostre de apd, din apele subterane qi, prin obseryarea diferenlelor in formarea cristalelor, vom detecta schimbiri in scoarla Pimdntului. Cdnd are loc un curremur, putem compara fotografii cu cristale formate in apa inainte gi dupi cutremur. Adunlnd date despre cristalele formate pl.na la producerea clltrenllrului, vom putea gdsi asemdni.ri gi, in final, vom putea folosi aceste informatii pentru ptezicerea viitoarelor cutremute. Pierzdndu-mi bunicii gi o mdtugd din partea mamei in timpul unui cutremur cumplit din 1923 qi lu2nd in calcul suferinga si distrugerrle cauzate de cutremurul care a lovit Kobe in 7955, eu unul pot spune ci posibilitatea de a folosi cristalele de apa pentru prezicerea cutremurelor ar fi un ajutor considerabil pentru ontenire. Este foafie posibil ca, intr-o zi, aceastd. tehnologie sd poata fi folositd pentru prezicerea altor forne de distrugere, cum ar fi fufiuni, inunclaqii, epidemii qi chiar organizarea unui atac secret din partea unui stat ostil. Lucrez gi la descoperirea unei modaiitiqi prin care toati lunrea si poata fotografia cristale, cu sau fi.ri echipamenr $tiintific sau pregitire speciali. Folosind noile materiale, acest lucru ar putea fi posibil in viitorul nu prea indepirtat. Vedem materiale supeftermoconductoare, ce sllnt de doudzeci de ori mai eficiente decdt obisnuitele nrateriaie termoconductoare, ca fac posibild inghelarea apei la tenperatura camerei; nu va mai fi nevoie sd facem fotografiile inrr-o incipere speciald, Ia -5"C (23.F).

LUMEA ul{ suR4s cE LMBRATI$EAZA Cercetltorii lucreazd la un dispozitiv bazat pe aceasta tehnologie, care va pernite orictti sa fotogrefieze' apl'oape t't'istalede aPi. orir-rnde, Am o presimlile ci tehnologia cristalelor de apd va putea fi fi folosita, in viitor, de intreaga omenire' insi ar in mocl vorba de o sabie ctt cloui t'iiguri' Folosita corespttnzitor, apa are potenlialul de a aduce fericire ;i strdlucire nesfirqiti omenirii, dar o astfel de tehnologie riu' poate sd fie folositd ;i ire veclerea clgtrgului, satt si faci Corpul nostl'r-leste in mare parte apa, cleci viafa ntt apa poate exista' fara aceasta.Dar ntl trebuie si uit'in ca nenorociri' Totul ponr" clistruge civilizalii qi provoca are' depincle de ce avem in sufletul nostlal' Sufletul Llman un puterea cle a acluce lumii fericire, dar 9i sr-rferin{d'Este fapt pe care cristalele de apd il aratd clat' Deci cum sd facem sa ne gisim clrumul in viaqi ? Am subliniat neincetat impoftanla iubi[ii ;i recttnogtintei' iubire' Recuno;tmla este creatontl unei inimi pline de direclia Iubirea poartl sentimentele de recunogtinli in de apa' recLlnostinta btrnd. Dupd cr-tm ne atatd cristalele qi iubirea se pot rasplndi in intreaga lume' Avem cu totii o misiune importantd: Sa cttrilam apa si trdin clin notl, si crein o lunre ?n care si ne fie uEor gi sa clucem o viaqa sinitoasd' Pentrtl a ne incleplini sufletele misir-rneatrebuie si ne asigttt'im intii ci avem pr-rle gi nePolr-tate. De-a lungul secolelor,oamenii au pangdrit neincetat - istoria aceasta se Pimdntttl, poludnclr-r-ltot mai rnult sd ne gdsegte inregistrat'i in api' Acttnt, apa incepe de apd' vorbeasci. Ne spttne, prin intermediul cristalelor ce trebttie sA 9t1n'
177

176

MESAJELE ASCUA/sEDIN APA inceplnd cle tzi treblrie sd incelrcm si fiurim o istorie nor-rd.Apa umrdregte, ticLrti atenta, calea pe $i care o apucdm - calea pe care ril o alegi chiar in aceasti ciipi - ,si tot ea are grij:i de noi toti. Vd cer cloar si ascultaqigi si asintilaqi mesajr-rlapei catre inreaga omenire gi cdtre fiecare clintre v.i.

EPILOG

Spel clin tot strf'letr,rl l'om plltea continlra in aceasti ci minr-rn:ltdclescoperirea epei gi a Universullri. Clncl arn atrzit priurrr oeli ci epa ajr,rngein mocl cc)nstant1re Pitmlnt clin clepirrririle Universuh-ri,am fost r-rurplutcle uinrire. NI-;ul ginclit ci, claci epa continr,ri si r''ini in litmr-rlecestl, Pirniintul va fi in curlncl inr.rndat. Din cele mei vechi timpr-rri,ourenirea a fost r.'ictima nenorocirilor';i clistnrgerilorcellzate cle api. in eprrlepe t()etct'trltrr|ilctlin lrrrre se g,isestcl)o\(stcx rrnr.ri 1'lotOlr r,rriap avem cl-iiar clovezi ;tiinlifice c'.i Pinrlntul a fost, ;i oclati, acoperit cle apl. Nu irtrtem si clesfiintim povestea cu Noe qi potopr-rl,nici legencla civiiizaqieiAtlanticlei ;i cea clespre continentlrl N'ft-r, clispirr-rte in ocean. Este acler..irret se spllne, cit istoria se lepcti; cleci, ce chiar' gi azi, nrai existir liscul ca apa si vinlr clin spatill, fi acoperincl clin nor-rl)'imlntr"rl. Ar mai pr-rtea nrii salr zeci clc mii cle ani pina anrnci, clar poate nLl este prea clevreme si h-rinr nri.suri l)entrLrevitele-e]ccstLri clezastru.Deja, ?n zilele noastre, auzirtt frecvent clespre inunclaqii peste tot in h,rme.

178

EPILOG insi .clati, pe cinci reflect:rrtrneiinistit Ia aceasta posibilitate, 'ti-a venit un gdncl cLr t.t,l cliferit. Tot ce existi ?n Univers, existi paralel. Micr.ouniverslrl este copia perfecti a 'ac..lrniversulLri, iar Universlll este o mancrala rmensj (ceea ce in sanscriti inseanrna ,,cerc.,).Acest fel de ginclire ne chrce la concluzia ci tot ce se ?ntinpli in Univers se intirupli ,si in corpr_rlnostl.u. Corpr,rlLlntan ale nevoie de circulaqia apei, cleci plltenl tmge conclttzia ci.t gi Universul are nevoie cle acest lucr_r-r. in cazni in care cantititi mari cle alti se incheaptd intr.o singuri clirecqie,inspte pimdnt, circr,rlaqia apei in Univem va stagna in cele din umri. Apa ajunge pe plmdnt pentftl ca apoi szi se reintrarcd in vastele clep:ir-tirri are univerctrhri, intr-o trimitoare cildtorie firi sf'sit. A'a cre pe aceasti planeti va porni, clnclva, in cilatoria ,pr" .li,_r.olo, in Cosmos. Dar ce inseanrni pentnl noi falttul ci apa continlri sa vini pe p;irulnt ? poate pjrulntr_rl nll este singura destinatie a acestol- blocuri cie apa. Dar, clegi ar mai plltea exista alte popasr-rripentnr a1tl, nu ;tint clespr.e nici o aiti planeti care sd intruneasc:i conclitiile necesare pentrll clepozitareaapei. comparlncl siste''l solar clr corpul Llntan, cred ci pi'rdntul ar juc:r roltrl ficatul,i. Zi cle zi, ficattrl flltreazd.douzi sute cle litri cle api si trimite aceasti apd pr,rrificatd celorlalte olgane clin trr-rp. Avdncl in veclereacest llrc|_r,nll este gr.eusa ne imaginim ci Pdmdntul joaci ro'-rl vital de a ctr':Iqa al)a cal-e circuli prin sistenrtri solar ,si cle a o trimite inapoi ?n spaqir_r. in cazul :rcesta, ctri ii revine resl)onsebilitatea cle a pr-rrifica apa ajunsi pe pimdnt ? Nor,r:i,intr.egii omeniri. Si
IBO

EPILOG asta cieoarcce noi in;ine sr:ntem apd. Din mourent ce ne-am ndscut aici, sttnteur cr.rtolii responsabili pentrtt ctttiqarea apei de pe Pamlnt. ' Glnclindu-md la lunga gi minttnata cdldtorie a apei prin Univels, uri clttcegAnclulla chestiuni pl'ecLlmoriginea ;i viitorul ourenirii. Ludncl in consiclerare c'a suntem apd, rispunsul urttltor asetllenea mistere devine eviclent. Apa constituie 70o/oclin corpurile noastre 9i nu se poate ca informaqiile din apd si nlt contribttie intr-o utat'e tnisttri la formarea personalitifii umane. Am ar:zit in nenltmdrate rindltri cle oameni riniqi in accidente qi care, in timp ce li se ficear-t transfuzii de singe, aveall vizir-tnicu locttri in care nu fi.tseserlniciodatl sall aveaLr amintit'ile ttntti trecut care nll era al lor. S-a lntinrplat ca trilnsfLlziile si caLrzezechiar schimbali cle personalitate. Se poate ca intimpldrile pe care le triim cle-a lungul vieqii si clevinl aurintiri inregistrate cle apa gi care rinin in corpr-tl nostfl-I, fiind ceea ce ntturiur sttflet' Multe intlebdri ritnin inca firi rispltns, intrebiri despre sttflet, reintrtlpdri gi despre existenqa spiritelor, dar crecl c'i va veni o zi cdncl multe clin aceste intrebdri igi vor gisi risptrnsul pe cale ;tiinqifici - ctt ajr'rtorul apei. Care este originea sttfletullti ? Arll intrevizttt posibilitatea ca el si vind clin clepdrtarile Universr-tltti, purtat cle api. Urmitoarea noastrd intrebare este: ce ii este reze tat sufletr,rlui-iDe vt'eure ce noi ingine stlntem apa, intr-o buni zi toate alllintirile noastre cle viaqi vor fi tlimise in
181

EPILOG spa[ill' Si' inainte si. se inti.mpre aceste ltrcrLrri, aveu-r datoria si. clevenint, pe acest pdntdnt, apa purri. Aceastj apzl puri va forma oceanul de ltrmina ;i i'bire a Tatilui Ceresc, sufletele noastre se vol. inclumnezei. Pentru ca aFaceva sd fie posibil, ffebr,rieintii si_ntli sa ne trairn viala clin plin. Congtiinqa este cea care \_a purifica apa si astfel vom trirnite intr.egii existenqemesaje de frumuseqe gi pr-rtere. Nu ar fi minunat si pr-rtemagter.ns intreaga lupre cu cele nrai superbe cr-istale cle ap: I Cr"ul trebuie sd. procecldm? Rispunsul este ir,rbiresi fecunogtinta.v-a; rr-rga rnai obsen,ali si o clati fruuuseqea cristalelor. Daci toqi oamenii clin lurrre vor putea sirlqi iubile gi reclrnogtingi, fi-umr-rseqea or.iginari a pdmlntuluri va t'enaste. Triim o viafi scurtd pe aceasti planeti, dtrpi care pornim in c;ildtoria prin Univers. Nu gtir.rsigr_rr cLlll] are loc acest pl-oces, cllr. si hsjnt xst:r pe seama legilor Universuh.ri.Ilineinteles, clncl vom face aceasti cilitorie nll ne vonr afla ?n forma fizjcra, actlnt, d,e ci vom fi aoa s:rrrlbtrr'. Cind sr,rfletul imi va fi pregiitir sa porneasc;i ?n cilitoria prin Cosmos, vreall szi strig intr.egii ltrmi: ,,Am pornit s:i explorim UniversLrl Si meleltl I pe Nlarte!,,

AUTOR DESPRE

in Iillie 1943' Masartt Etnoto s-a niscttt la Yokohanu clin Yokohanta' Este absolvent al Universitilii Municipale cu specialiatrea in seclia cle stuclii umanistice 9i qtiinqa Corporalia IHM clin in Relalii lnternaqionale. 1986 a fonclat cle la Open Tokyo. in Octomblie 1992 a obqinut Doctor in N{eclicina Intemational tJniversity diplorr-rade rricro-ciorchinilor Alternativa. tJlteriot', a ailat cle nolir'rnea cle tehnologia Analizei c1eapi, folositl in StatelelJnite, 9i incepLlt cilrtirile prin Rezonanla Magnetir:d' Astfel si-a pcntl'Ll clezlegelealristerelor lpei' asltpra Profesornl Emoto a intreprins vaste cercetiri cr cercetitor $tiintific apei cle pe intleaga planetit, nu atit intr-un final li-a dat .i ,t ai clegraba ca liber-profesionist' forna Jpe ne relevi aclevirata ei fire stlb searra c experimentele 5i "t cristalelor cle gheaqd' E1 igi contintti in lirlba jlllonezi' sctis ltn ntlnlar mare cle cirqi de sllcces publicrat llilingv' Este ca ;i seminarul Mes:le clitt Ap:i' impdrtdgeqtepasittnea' cisitorit ctt Kaztlko Fltloto care ii cle editale-publicare a fiincl clirector al Kyoikusha, seclia
cotrtll'lnici slle. b'i ilLl tl'ci Lopii'

183

EdITaADEVAR Sk otr,n*
,,Caleacdtre luntind ;i iubite"
Str. Aleea Mimozei, nl. 10, b|.76, sc. C, et' 2, Brasclt,, a p . 1 1 , c o c l 5 0 0 3 7 7 ,O . P . 1 2 sav Mobil : 0722.748.983 0727.275.877 Telef<n ,/ Fax' 0268.321.970 gtnail.com E-rltilI : aclevarclivin@ gasiti 9i alte cirqi pentrlr sltflet: Pe site-ul eclitr-rrii www.divin.ro Yahoo ! Gror-rP: adevardivin Cirgile spirituale publicate cle noi relevd aclevirata nttttrri a fiingei tale ve;nice littntric'e, plina cle fericire, btrctrrie 5i itrbire. EIe te vor aiuta si tti O viagi itttpliniti, erntonioasi, sdniktasi 9i prosperti, penilLl c'i t'ei avea ac'cesla ingelepcitrnea tlivini. Prin intetntecliul ecestol ciryi pentrtr suflet vei cot'tStientiza aclevdruri clivine, vei ingelege gi vei eccepta re'tlitatea lui l)LrntnezeLt,penfiLt ci vei pi;i pe calet cifie luntini ;i iul>ite'
N,lisitrrrerEtliturii ADEVAR #-lk OVIN insufleSirea armoniei divine.

trtlurrlorEdit uri i Prezentarea

ADEVAR Orvrx ffi

Inspirafie divinl: Colec.tia indeplineqti ,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1i dorintele(Volumul int6i) de Esther;i JerrytHicks (invd1dturile Abraham) lui indeplineqti ,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1i (Volumul al doilea- ghidul practic) dorintele de Esther;i Jerry Hicks (invdtdturitelui Abraham) > SARA, carteaintdi:Sara afl6Secretuldespre * LegeaAtracYiei de Esther;i Jerry Hicks (invdYdturile Abraham) lui a F Scrierilelui Seth:Viafa veqnicd sufletului* de JaneRoberts x F Scrierilelui Seth:NaturarealitSliipersonale de Jane Roberts ColecfiaMasaru Emoto: din 7 Mesajeleascunse apd (Apa cunoaqte - 1) rdspunsul rdspunsul 2) a Ytala secretd apei (Apa cunoaqte ,,/ de 7 Oracolulcristalelor apd Miracolul apei 7

y' Adevdrata puterea apei:Sd ne vindecdmqi sd ne pe descoperim noi ingine de F Formaiubirii: Descoperd cine suntem, unde gi incotro ne indreptdm* venim
*

ColecliaLumea ingerilor: cu 7 Vindecarea ingeri: Cum pot ingerii sXvI ajute in fiecaredomeniual vielii de Doreen Virtue pentru ,7 Terapiacu ingeri: Mesajevindecdtoare fiecaredomeniual vielii dumneavoastrd de Doreen Virtue qi impdrd;ia ingerilor cu F ingeri 101:Cum sd stabilili legdtura ingerii, cum sd lucrafi qi sd vd vindecalicu ajutorullor * de Doreen Virtue F Medicinacu ingeri: Cum s[ vi vindecafitrupul ;i minteacu ajutorulingerilor * de DoreenVirtue F Mesajede la ingerii tdi: Ce vor ingerii sd dumneavoastrd stiti* de DoreenVirtue F Cum s[ vd auzili ingerii * de Doreen Virtue

D Calealucr[torilor intru lumind:Cum sd vd folosili puterea spirituald a gti si de a vindeca* de de Doreen Virtue ) Medicindpentrusuflet,minte gi trup: Un sistem completde vindecare sufletuluipentrusinltate a deplindgi vitalitateoptimd* de Dr. Zhi Gang Sha ) Sentimentele * ddruitedin inimd nu pier niciodat6... de Karol Kuhn Truman F Sentimentele vindecdtoare... inima ta * din de Karol Kuhn Truman F Suflersi Spirit: inlelegepe deplinviafa qi propria x persoand de Edgar Cayce * ColecliaDezvoltarepersonali: ,rt The Secret- Secretul de RhondaByrne F The Secret Secretul: * Cartea Recunostintei de RhondaByrne {. Colecfa Viafa dupi moarte: ) imbrdti;arede lumind:Ceamai profundI;i completd experien{b preajmamortii posibill din vreodati * de Betty J. Eadie * Cdryiin curs de publicare. Informaliilede mai sussunt raportatela luna lanuarie 2008.

ColecliaVindecare spirituali: D Puterea vindec[toare bolii: Importanlagi a bolii * simptomelor semnificalia de ThorwaldDethlefsen;iRiidigerDahlke F Ioan al Domnului (Johnof God): Brazilianulcare a vindecatmilioanede oameni* de HeatherCummingqi Karen Lffier