Comunicare si limbaj

Click to edit Master subtitle style 3/3/12

Definitie si modele explicative ale comunicarii

Comunicarea reprezinta o conditie general si totodata necesara a aparitiei si manifestarii vietii psihice umane.->joaca un rol esential,prin comunicare individul umanizanduse,formandu-si si dezvoltandu-si personalitatea, dar totodata putand la randul sau exercita o influenta formativa, transmitand experienta sociala.
3/3/12

Omul nu poate comunica si nu este capabil sa impartaseasca gandurile, ideile, sentimentele, experientele si cunostintele sale in absenta unui limbaj si a unei limbi prin intermediul carora fluxul de informatii sa fie codificat si vehiculat.

3/3/12

Verbul a comunica si substantivul comunicare sunt polisemantice. Adesea,insa, majoritatea vorbitorilor iau in vedere sensuri precum a aduce la cunostinta, a informa.-> in orice dictionar explicativ sunt mentionate 3 semnificatii:

Instiintare,aducere la cunostinta Contacte verbale in interiorul unui grup sau colectiv sau ocazie ce favorizeaza

3/3/12 Prezentare

De-a lungul timpului au fost formulate o serie de definitii:

Edward O.Wilson: comunicarea-o actiune a unui organism sau a unei celule care altereaza modelele probabile de comportament ale altui organism sau altei celule, intr-o maniera adaptativa pentru unul sau mai multi participanti. Collin Cherry:ceea ce leaga organismele intre ele Louis Fordale:procesul prin care un sistem este stabilit,mentinut si modificat 3/3/12 prin intermediul unor semnale

Perspectiva extina asupra comunicarii, impartasita si de doi cercetatori de renume, Shannon si Weaver: termenul de comunicare are un sens foarte larg: el cuprinde toate procedeele prin care un spirit poate afecta un alt spirit; aceasta include nu numai limbajul scris sau vorbit, ci si muzica,artele vizuale,teatrul,baletul si,in fapt, toate comportamentele umane. In unele cazuri, este de dorit a largi si mai mult definitia comunicarii pentru a include toate procedeele prin care un mecanism afecteaza un alt mecanism.
3/3/12

In sens larg, putem defini comunicarea drept procesul de codare si transmitere a informatiilor, in forma unui mesaj, de la un emitator la un receptor prin intermediul unui canal.-> atat receptorul cat si emitatorul trebuie sa beneficieze de o sfera comuna a registrului comunicarii.
3/3/12

Comunicarea, vazuta drept proces de transmitere a informatiilor,este guvernata de 3 niveluri ale regulilor semiotice:

Nivelul sintactic(proprietatile formale ale semnelor si simbolurilor) Nivelul pragmatic(relatiile dintre semne, expresii si utilizatorii sai) Nivelul semantic(studiul relatiilor dintre scheme, simboluri)

3/3/12

In procesul comunicarii sunt implicate urmatoarele componente de baza: un emitator, un cod prin intermediul caruia sa se exprime cele ce vor fi transmise,un canal de comunicare,un mesaj ce reprezinta realizarea unitatii dintre un continut de informatii si forma, receptorul sau destinatarul si feedback-ul ori conexiunea inversa,,prin care emitatorul este informat asupra primirii mesajului,a intelegerii bune a acestuia, a nevoii de o noua informatie ori,din contra, de incheiere a comunicarii.
3/3/12

Comunicarea nu se finalizeaza odata cu preluarea ori receptarea informatiei si exercita o influenta efectiva asupra opiniilor,ideilor sau comportamentului celor ce o recepteaza .->acest efect ofera procesului de comunicare un caracter intentional, niciun proces de comunicare nu se desfasoara in absenta unui scop.
3/3/12

Se disting 4 mari categorii de scopuri:

Achizitionarea de informatii Procesarea de informatii Generarea de informatii Diseminarea de informatii.

3/3/12

In timpul procesului de comunicare pot interveni perturbari de tipul filtrelor, zgomotelor ori barierelor ce pot vicia mesajul transmis.Perturbarile pot fi de natura

Interna(factori fiziologici,perceptivi,semantici, interpersonali sau intrapersonali) Externa(poluare fonica puternica,intreruperi succesive ale procesului de comunicare)

3/3/12

Comunicarea se diferentiaza de celelalte procese psiho-sociale prin cateva particularitati distincte:

Are rolul de a-I pune pe oameni in legatura unii cu ceilalti Prin intermediul continutului mesajului, se urmareste realizarea unor scopuri si transmiterea unor semnificatii

Orice proces are o tripla dimensiune: comunicarea exteriorizata(actiunile verbale si non-verbale observate de catre interlocutor), metacomunicarea (ceea ce se intelege dincolo de cuvinte), intracomunicarea(comunicarea realizata la 3/3/12

Se pot diferentia 4 nivele de comunicare:

Comunicarea verbala Comunicarea nonverbala Comunicarea paraverbala Metacomunicarea

3/3/12

Comunicarea verbala ->cea mai evidenta forma de comunicare,cea mai usor de identificat.-> presupune existenta unui limbaj, a unor coduri verbale ce ajuta la transmiterea si descifrarea mesajului.

3/3/12

Comunicarea nonverbala ->apare ca un element de intarire a comunicarii verbale.-> cel mai des intalnite forme de comunicare nonverbala sunt:

Mimica Gestica Postura Atitudinea Vestimentatia Proximica Comunicarea cu timpul

3/3/12 ->acestea confirma sau infirma mesajul

Comunicarea paraverbala prezinta un nivel mai profund de comunicare, operand cu aspecte si forme ale comunicarii verbale si nonverbale.>la acest nivel accentul cade pe maniera de exprimare,pe analiza formelor de comunicare si pe integrarea lor in mesajul propriul-zis.

3/3/12

Metacomunicarea reprezinta ultimul nivel al comunicarii, cel mai profund.>prin intermediul acesteia se realizeaza operatia de control al comunicarii dintre parteneri.-> stabileste conditiile de interpretare a discursului pentru destinatar, impunand si obligativitatea reactiei de raspuns.
3/3/12

Teorii si modele ale comunicarii

C.Shannon si W.Weaver au publicat in 1949 cartea Teoria matematica a comunicarii -> identifica 3 niveluri semnificative in studiul comunicarii:

Problemele tehnice Problemele semantice Problemele de eficienta

3/3/12

Modelul creat de cei doi este unul linear: Sursa ->locul in care decizia este luata,acesta decizand ce mesaj trebuie a fi trimis. Zgomotul ->orice adaugire la semnal intre transmitere si receptie, care nu a fost intentionata de sursa. Informatia ->o masura a predictibilitatii semnalului. Redundanta->ceea ce este previzibil sau conventional intr-un mesaj, fenomenul opus fiind entropia.
3/3/12

Laswell a elaborat unul dintre primele modele ale comunicarii.->sustine ca pentru a intelege procesele comunicarii in masa este necesar sa intelegem fiecare dintre etapele acesteia. : cinespune ce.prin ce canalcui..cu ce efect. Gerbner a incercat sa elaboreze un alt model-> pune in contact mesajul cu realitatea despre care relateaza si concepe comunicarea ca pe un proces care consta in 2 dimensiuni ce alterneaza: cea perceptiva(de receptie) si cea de comunicare (dimensiunea modalitatii de 3/3/12 transmitere si control)

Newcomb introduce,prin modelul sau, o forma total distincta de cea a proceselor prezentate mai sus: una triunghiulara.-> introduce studiul comunicarii in context societal Modelul lui Jakobson seamana si cu cel liniar si cu cel triunghiular.->pleaca de la modelarea factorilor constitutivi ai actului de comunicare,apoi modeleaza functiile pe care actul de comunicare le realizeaza prin intermediul fiecarui 3/3/12 factor constitutiv.

Jakobson descrie urmatoarele functii ale limbajului:

Functia emotionala->relatia dintre mesaj si expeditor Functia persuasiva->efectul mesajului asupra destinatarului Functia referentiala->orientarea reala a mesajului Functia empatica->mentine relatia dintre expeditor si adresant Functia de metalimbaj->identificarea codului utilizat in comunicare 3/3/12

Limba si limbajul

Limbajul reprezinta cea mai evoluata,mai rafinata si mai bogata forma de comunicare.-> dpdv al semioticii-un sistem de semne folosite dupa anumite reguli in vederea fixarii, prelucrarii si transmiterii de informatii. Regulile ce guverneaza sistemul de semne sunt de 3 tipuri:
Sintactice 3/3/12

Limbajul apare in urma supunerii functiei semiotice la rigorile comunicarii sociale, impunandu-se relativitatea semnelor lingvistice si retinand expresia lingvistica drept cea mai adecvata, limbajul verbal aparand la intersectia functiei semiotice cu comunicarea. Asimiland limba,activitatea omului se particularizeaza, limbajul verbal restructurand intreaga activitate psihica a omului; capacitatea de a avea limbaj>proprietatea cea mai importanta si totodata unica a constiintei umane.
3/3/12

O definitie a limbajului poate fi urmatoarea: limbajul reprezinta activitatea de comunicare interumana realizata prin intermediul limbii. limbajul este astfel activitate verbala, comunicarea prin intermediul limbii:una dintre formele activitatii comunicative ale omului., reprezentand instrumentul cel mai important al gandirii si al constiintei. 3/3/12

Aspectul psihologic al limbajului este indicat de vorbire. Comunicarea verbala se realizeaza cu ajutorul limbii,fiind o comunicare simbolica. Cuvantul se instituie inca de la insusirea limbajului de catre copil intr-un instrument al gandirii sale. Limba reprezinta totalitatea mijloacelor lingvistice(fonetice,lexicale si gramaticale), dispunand de o 3/3/12

Aparitia limbii marcheaza trecerea de la indiciu si semnal la simbol, drept substitut al unei categorii de obiecte, functia referentiala a limbii neputand fi realizata decat de subiectul constient, respectand normele sistemului lingvistic. Limba reprezinta un sistem abtract,complex de comunicare verbala intre oameni. La baza oricarei limbi se afla cuvantul, drept unitate elementara 3/3/12 transmitere a unui inteles. de

Relatia limbaj-limba,limbajcomunicare

In timp ce limbajul este al individului, limba este un fenomen social, avand o dezvoltare in timp, depinzand de existenta unei colectivitati, a unui popor, a unei natiuni. Limbajul este o manifestare personala, purtand amprenta individului.-> individualizarea limbajului se realizeaza atat in plan fiziologic cat si in plan psihologic.
3/3/12 Se considera ca intre comunicare si

Bazele neurofiziologice ale limbajului

Pentru marea majoritate a dreptacilor, functiile limbajului sunt localizate in emisfera stanga. Majoritatea datelor referitoare la localizarea functiilor limbajului provin din studii asupra efectelor leziunilor cerebrale.-> un exemplu de deficienta in producerea sau intelegerea limbajului, drept rezultat al leziunilor cerebrale este afazia. 3/3/12

3/3/12

Paul Broca a efectuat o cercetare asupra efectelor leziunilor cerebrale asupra comportamentului verbal->o serie de pacienti posedau leziuni in partea frontala a cortexului stang, lucru ce genera o dizabilitate in capacitatea de a vorbi, in ciuda pastrarii intacte a aparatului vocal si a abilitatii de a intelege limbajul.-> afazia Broca->partea creierului->aria Broca.

Carl Wernicke a identificat o alta zona a creierului implicata in limbaj, situata in emisfera stanga, in zona lobului temporal cunoscuta drept girusul temporal. Leziuni la nivelul zonei Wernicke conduceau la aparitia afaziei Wernicke(incapacitatea de a intelege limbajul, chiar daca auzul ramanea neafectat).
3/3/12

Modelul Wernicke-Geschwind -> descrie modul cum generarea limbajului se translateaza din ariile laterale pana in zona frontala a emisferei stangi. O serie de cercetatori au sugerat faptul ca emisfera dreapta joaca un rol important intr-o tulburare cunoscuta sub numele de dislexie profunda.
3/3/12

Diferentele de gen si limbajul

Fetele tind sa prezinte o mai mare abilitate verbala in comparatie cu baietii, in timp ce acestia tind sa detina performante mai bune in sarcinile matematice si spatiale.Cele doua genuri difera notabil in performante incepand cu varsta de aproximativ 11 ani. Barbatii si femeile sunt egal predispusi sa isi piarda capacitatea de a utiliza limbajul in urma leziunilor in emisfera stanga chiar daca exista dovezi ale unor organizari cerebrale diferite in cadrul fiecarei 3/3/12

Producerea si intelegerea limbajului

Utilizarea limbajului implica 2 aspecte: producerea si intelegerea. In producerea limbajului se porneste de la un gand ce este transpus intr-o propozitie pentru ca in final sa fie rostite sunetele ce compun propozitia. Omul atinge performante inalte in recunoasterea vorbirii.Procesul 3/3/12 desfasurandu-se automatic, atunci

Teoriile retelelor semantice tind sa explice in prezent legatura intre cuvant si sens. Investigarea producerii vorbirii este mai dificila decat investigarea intelegerii. Procesul de producerea a vorbirii se poate imparti in 3 zone: conceptualizare, formulare si 3/3/12 encodare.

Structura si componentele vorbirii

Sunetele vorbirii Cuvintele Propozitiile

3/3/12