Campania Marea Debarasare

1. Prezentarea datelor de identificare a proiectului Numele proiectului: Campania nationala de colectare de DEEE-Marea Debarasare Campania a fost initiata pentru a promova noile legi ce privesc gestionarea DEEE si a deseurilor periculoase, Ministerul Mediului dorind sa atinga astfel tinta europeana de 80000 tone de DEEE colectate si reciclate(4 kg/loc). Oamenii scot in fata casei sau a blocului echipamente care au incetat sa functioneze iar societatile de salubrizare le colecteaza si le transporta la centrele de colectare de unde sunt preluate de organismele autorizate pentru reciclare. Numele organizatiei aplicante: Ministerul Mediului i Padurilor , impreuna cu asociatiile colective: Ecotic, Recolamp , Environ, RoRec Romnia, CCR Logistics Systems S.R.L. si Ecosys Recycling S.R.L. i reciclatorii autorizati din mai multe judete ale tarii dintre care numai in Bucuresti : S.C. As Metal Com SRL, S.C.Remat Bucuresti Sud si S.C. Rematholding Co S.R. Perioada derularii proiectului: Campanii majore in 2007-2009, dar au mai existat campanii si in 2010, ultima fiind in 3-4 decembrie 2010, mediatizate mai ales in afara Bucurestiului. Campanii "Marea Debarasare" Prima campanie a avut loc in 2007, incepand cu 3 noiembrie si colectandu-se 556 tone DEEE, dintre care cele mai mari cantitati in Bucuresti si Maramures si cele mai mici in Calarasi. In 2008 au fost 4 campanii, in aprilie( 19 aprilie) , octombrie(4 oct), noiembrie (1 nov) si decembrie (6 dec), colectandu-se 1970 tone DEEE, in aceste campanii luandu-se in considerare si zonele rurale, cea mai de succes campanie fiind in Bihor, existand judete in care s-au depasit cantitatile colectate din zona urbana de catre cele din rural. In 2009 au fost realizate cele mai multe campanii, 10 la numar, din martie pana in decembrie, dar cantitatile colectate au fost mai reduse decat in 2008, adica 1440 tone, motiv pentru care in 2010 s-au realizat mai putine campanii (4 , o data pe trimestru: ianuarie, martie, decembrie, iunie) si mediatizarea s-a redus, pentru a fi oprita complet campania in 2011(conform Environ). In presa si pe retele de socializare exista insa voci care sustin ca si in 2011 au fost realizate campanii in anumte orase, cum ar fi Ploiesti (aprilie si iunie), Constanta (martie), Pitesti

(decembrie), Baia Mare (ianuarie-de data asta trebuiau sa sune cetatenii pentru a anunta existenta DEEE ce trebuiau colectate). Motivul pentru care s-a renuntat in majoritatea oraselor dar nu in toate este acela ca se acopera cheltuielile daca se strang minim 10 tone de deseuri, dar pe site-ul infiintat de minister pentru a posta informatii despre DEEE in general dar si despre campanie nu au fost redate motivele incetarii campaniei. Bilant cost: Conform strategiei campaniei de contientizare referitoare la implementarea unui sistem de management al DEEE-urilor bugetul estimativ este de 31 870 euro pentru campania initiala de 3 luni si 3 590 pentru campania anuala continua dintre care: foi informative / fluturai ataati facturilor, postere la statiile de colectare, pliante, calendar, 20% din buget n primul an, 10% dupa, ziare i reviste, autoritati locale, spoturi TV i radio . In aceste costuri nu este inclus sprijinul financiar de la Fondul de Mediu sau Ministerul Mediului si nu specifica daca se refera doar la campania Marea Debarasare sau la intreg procesul de implementare a unui nou sistem de management al DEEE. Grupuri tinta: locuitorii oraselor mari in principal, dar, conform traseului, si ai localitatilor mai mici din a doua campanie, agentii economici care utilizeaza EEE sau producatorii de piese si chiar reprezentanti din autoritati sau societatile de salubrizare, cele de colectare si reciclatorii autorizati care vor sa ia parte la campanie. Proiectul a fost realizat pentru a se putea aplica cu succes in zonele urbane in special dar nu numai, toate campaniile publicitare folosind un limbaj accesibil, fara a utiliza termeni tehnici specifici, spre deosebire de chestionarele utilizate pentru agentii economici implicati in comertul cu EEE sau cu piese utilizate in realizarea acestora.

2. Principii de comunicare de mediu Directiva privind DEEE se refera atat la deseurile ce provin de la producatori si importatori, colectate si valorificate de catre ei sau de organizatiile colective ce tin de ei, cat si de la gospodariile private, insa, acestea din urma trebuie sa fie colectate si valorificate cu implicarea autoritatilor locale, autoritati ce nu aveau intotdeauna fondurile necesare. De aceea campania Marea Debarasare s-a axat mai mult pe gospodariile private, pe informarea populatiei referitor la problemele legate de DEEE si colectarea deseurilor provenind de la acestea.

Aproape toate informatiile ce pot fi gasite online se refera la implementarea Directivei privind DEEE: raport pe 2006-2007, chestionare aplicate producatorilor si importatorilor de echipamente electronice si electrocasnice, liste cu colectori si producatori de baterii, manuale de tratare reciclare, strategii si bugete si foarte putine la campania organizata pentru colectarea deseurilor din gospodarii: rezultatele colectarilor din capitala si tara, traseele urmate de campanie, datele de incepere si finalizare a fiecarei campanii in parte. Transparenta Nu prezinta transparenta totala, pe site-ul ministerului nu au fost date toate datele despre campanie ci mai degraba despre noile legi legate de DEEE si strategia de constientizare a populatiei referitoare la efectele acestor tipuri de deseuri asupra mediului si omului si mai ales, lipsesc date referitoare la cheltuielile campaniei. Finantarea provine din banii de pe taxa verde aplicata importatorilor si producatorilor dar nu exista public o dovada si o evidenta a modului in care s-au cheltuit acestia, mai ales in conditiile in care punctele de colectare au fost amenajate cu participarea primariilor. Exista un buget publicat pe site-ul ministerului dar in acest buget, realizat intr-un limbaj dificil de inteles pentru populatia obisnuita, nu sunt mentionate toate cheltuielile intr-un mod direct si in nici un caz nu sunt mentionate cheltuielile pentru campania publicitara, ci mai degraba bugetul estimat pentru campania de constientizare si de implementare a directivei privind Deeurile de Echipamente Electrice i Electronice. Rezultatele campaniei sunt date atat pe internet cat si prin interviuri acordate de catre responsabili, fiind oferite cifrele ce arata cum a evoluat campania ( date corecte, sincere, nefiind date informatii care ar putea sa faca aceasta interventie sa para mai de succes decat a fost), cantitatile colectate fiind in scadere in 2010, insa lipsesc rapoartele anuale referitoare la campanie si cheltuielile necesare nu sunt redate in mod clar. Transparenta putem in schimb sa observam in cadrul partenerilor la proiect: Recolamp, Environ, avand postate pe site-ul lor informatii referitoare la campanie si la costurile generale in colectarea DEEE care nu au legatura cu Marea Debarasare. Adecvarea Campaniile au fost realizate in raport cu grupurile tinta, din acest punct de vedere campania fiind adecvata, insa informatiile redate online nu au fost toate adaptate tuturor grupurilor tinta,

limbajul fiind mai greu de inteles, in special in documentele referitoare la buget si la legislatie, fiind folositi doar termeni specifici, tehnici, neacesibili tuturor. Credibilitatea Bazele de date par corecte dar nu se pot gasi si in alta parte pentru a putea sa fie dovedita credibilitatea si nu sunt complete, doar rezultatele obtinute nu si pasii care au dus la aceste rezulatate sau detalii despre actiune si mai ales fara cheltuielile aferente. Tintele nu sunt clar stabilite, doar tinta europeana de 4 Kg/loc fiind specificata, insa tintele stabilite de autoritatea romana pentru campania propriu zisa nu pot fi gasite public online si nici rapoartele proiectului. Responsabilitatea Pentru a raspunde la cererile celor interesati de continuarea campaniei s-au luat masuri in anumite localitati pentru a continua colectarea de la populatie a DEEE, cum ar fi in Ploiesti, insa, datorita incetarii campaniei la nivel national, si, in consecinta, retragerea principalelor fonduri, nu mai sunt preluate deseurile direct de la locuinte ci sunt duse de catre locuitori la sediile primariilor sau locurile special amenajate sau sunt anuntate primariile sa mearga sa le recupereze. Desi nu se aduna cantitati foarte mari este totusi un semn ca a functionat campania suficient cat sa atraga interesul unor categorii ale populatiei iar autoritatile locale dau dovada de responsabilitate in continuarea , chiar daca la nivel redus, a campaniei. Claritatea Comunicatele publice sunt clare, dar obiectivele si mai ales monitorizarea nu se stie daca s-a facut corect, neexistand o baza de date concreta cu toate acestea. Mesajele utilizate in reclame sau reportaje tv sunt clare si sunt adecvate grupurilor tinta insa restul documentelor ce pot fi accesate online nu au aceeasi caracteristica.

3. Instrumente de comunicare Instrumente de comunicare scrisa: -web-site care, desi este usor accesibil tuturor si cuprinde multe informatii referitoare la DEEE, permite comunicare in dublu sens permitand interactivitate, insa nu toti cei interesati pot avea acces la internet, mai ales zone rurale unde s-a desfasurat campania; -postere si, conform strategiei de constientizare, brosuri si fluturasi, acestea oferind informatii sumare, fara detalii, ce nu acopera intreaga problema, insa pot fi distribuite in multe locatii si

acoperi mare parte a grupurilor tinta, insa nu exista o dovada a tuturor locatiilor de distribuire ci numai cele oficiale: agentiile de mediu, primarii, platforme deseuri si in presa sau online; -articole in ziare, acestea putand insa sa prezinte doar dintr-un anumit punct de vedere situatie, fara a prezenta intreaga poveste, dar atinge o audienta larga. Sunt necesare si articolele critice care accentuaeaza problemele aparute, oferind sansa unei corectari a situatiei, cum ar fi articolul publicat de ..., in care faptul ca s-a redus cantitatea de deseuri colectata si nu a avut succesul asteptat a fost pus pe faptul ca lipsa de resurse materiale a facut ca populatia sa nu se dezlipesca de EEE-urile vechi sau ca anumite categorii de populatie sa le colecteze inaintea celor implicati direct in campanie, pentru a castiga de pe urma dezmembrarii acestor deseuri. Articolele din ziare care nu critica autoritatile sunt mai mult de informare minima, fara a contine toate detaliile proiectului, mentionand data inceperii colectarilor, firmele care sunt responsabile cu colectarea sau traseul acestora . -news letter uri ale municipalitatii ,care , conform strategiei de constientizare, sunt cteva editii pe an, insa se adreseaza doar persoanelor interesate, intr-un mod formal -scrisori ale ministrului catre primarii, prin care sunt date detalii despre camapnie, insa acestea nu sunt redate si publicului -comunicate de presa ale agentiilor de mediu, primariilor si Ministerului Mediului, care doar anunta viitoarea campaniei si traseele oficiale, fara a mentiona alte informatii de interes Instrumente de comunicare verbala: -spoturi tv si radio, care au avut succes in a instiinta populatia, atingand o audienta larga, iar interviurile cu persoane responsabile cu administrarea proiectului au avut rolul de a oferi detalii despre importanta proiectului si de a creste constientizarea populatiei asupra problemelor DEEEurilor. Cele mai importante interviuri insa au fost cele cu persoanele interesate, identificand problemele aparute in desfasurarea campaniei si oferind un raspuns la intrebarile referitoare la cauzele esecului. - conferinte de presa ale ministrului Mediului prin care se incearca o atragere a atentiei asupra inceperii campaniei, instrument utilizat mai ales la inceputul campaniilor (ex: 19 aprilie 2008) Alte instrumente de comunicare: conform strategiei dezvoltata de minister au fost realizate evenimentele desfaurate n timpul campaniilor, precum spectacole stradale de teatru, comedii, alte spectacole, competitii, realizate n locuri foarte vizitate de catre public pentru a atrage atentia n scopul contientizarii publicului i a captarii mas-mediei, insa nu sunt dovezi ca aceste

evenimente au fost relizate in realitate sau ca au fost doar proiectate fara a fi transpuse in actiuni, la fel ca si centrele de informare ale municipalitatilor, ce ar fi putut permite o interactiune directa cu cei interesati. 4. Analiza activitatilor de comunicare Activitatile de comunicare au fost bine planificate?

Nu sunt destule informatii publicate pentru a stii daca s-au planificat bine activitatile de comunicare, insa din articolele publicate sau interviuri se poate spune ca erau necesare mai multe informari cu privire la importanta proiectului si la detaliile campaniei, ca si actiuni pentru a atrage o populatie cat mai numeroasa.

Au atins grupurile tinta?

Da, toti cei implicati avand acces la aceste informatii atat online cat si prin intermediul ziarelor sau televiziunii sau chiar numai prin postere si brosuri (nu exista insa documente, chestionare sau alte forme de verificare a atingerii grupurilor tinta)

Persoanele care au realizat comunicarea au fost n masura sa ofere informatii relevante?

Da, cei care au dat interviuri erau persoane din cadrul unei institutii publice care se ocupa cu punerea in practica a proiectului.

Au fost pregatite/instruite?

Nu sunt informatii publicate referitoare la instruire sau pregatire.

Dupa comunicare s-a realizat feed-back-ul?

Nu exista documente postate care sa dovedeasca realizarea unui feed-back al campaniei, exista doar exemple de chestionare aplicate producatorilor sau importatorilor de EEE-uri.

Dupa comunicare s-a realizat un raport?

Exista un raport referitor la actiunile preliminare campaniei si rapoarte referitoare la rezultatele proiectului insa nu sunt documente postate care sa analizeze succesul sau esecul inregistrat.

5. Concluzii Campania Marea Debarasare a fost realizata in scopul atingerii unei tinte europene, dorinduse si implicarea persoanelor fizice, cele juridice fiind deja obligate prin lege sa predea DEEEurile. Modul de desfasurare al campaniei nu a fost insa cel mai bun, neluandu-se in considerare mentalitatea populatiei, mai ales in zonele rurale, unde lipsa de resurse materiale a oprit oamenii sa isi scoata afara electronicele sau electrocasnicele care ar trebui sa fie considerate deseuri, ei preferand sa le pastreze defecte in speranta ca le pot repara la un moment dat, dovada ca nu s-a realizat o comunicare eficienta, care sa produca o constientizare in randul populatiei asupra problemelor create de DEEE-uri. Comunicarea a fost realizata in concordata cu grupurile tinta, limbajul fiind adecvat, insa exista o lipsa acuta de informatii detaliate referitoare la modul de desfasurare al campaniei iar faptul ca instrumentele de comunicare nu au fost mai des implementate a facut ca succesul sa fie moderat. De asemenea, instrumentele alese nu au avut un impact prea mare in zonele rurale, mai ales in zonele in care accesul la internet este redus. O alta problema a fost relevanta comunicarii, oferindu-se informatii despre campanie, trasee, rezultate dar nu si despre impactul asupra mediului si omului pe care aceste tipuri de deseuri l-ar putea avea, foarte putine articole sau interviuri oferind asttfel de informatii dar si lipsa de informatii detaliate si motive ale esecului dupa terminarea campaniei, autoritatile neoferind public nici macar o informare publica scurta referitoare la aceste probleme. Au fost si zone in care constientizarea s-a produs si campania a avut un succes relativ , fapt ce a permis continuarea proiectului si dupa ce campania nationala a fost oprita, comunicarea autoritatilor cu publicul interesat fiind mai buna, iar metodele alese mai de succes, apelandu-se la sperantele celor mai tineri pentru o eficientizare a procesului de management al deseurilor si la modul de comunicare al acestora prin retelele de socializare (s-au dat informatii despre campanie pe facebook si pe blog-uri) dar si la metode prin care sa fie atrase toate categoriile de populatie, cum ar fi realizarea unor concursuri cu premii, cum a fost cazul primariei Bacau, care in colaboare cu RoRec a oferit premii prin intermediul unei tombole la care puteau participa toti cei ce predau DEEE-uri. Eu cred ca ceea ce a facut ca aceasta campanie sa fie de succes doar in anumite locatii, insa nu la nivel national nu a fost modul de realizare al comunicarii de catre cei ce au realizat

proiectul ci modul in care autoritatile locale s-au implicat in aplicarea instrumentelor de comunicare, modul in care au apelat la cetatenii lor, in care i-au facut pe acestia sa realizeze importanta proiectului la care iau parte sau pur si simplu au creat oportunitati pentru ca acestia sa predea deseurile mai usor, iar cu cat reprezentatii autoritatilor au insistat cu comunicatele si informatiile au fost mai abundente cu atat populatia a fost mai tentata sa participe. Implicarea copiilor sau populatiei tinere in activitati legate de campanie ar fi asigurat un succes mai mare, acestia fiind mai deschisi la informatii si activitati noi, iar o transparenta mai mare ar fi castigat o atentie mai mare din partea tuturor celor interesati.

Afise anuntand inceperea campaniilor in 2008 si 2010, accesate pe site-ul deseurielectrice.ro, infiintat de Ministerul Mediului

Webografie

1. www.deseurielectrice.ro, accesat noiembrie 2011 2. www.anpm.ro, accesat noiembrie 2011 3. www.recolamp.ro, accesat decembrie 2011 4. www.stirileprotv.ro, accesat decembrie 2011 5. www.environ.ro, accesat decembrie 2011 6. www.ziarulprahova.ro, accesat decembrie 2011 7. www.ghidelectric.ro, accesat decembrie 2011 8. www.youtube.com, accesat ianuarie 2011 9. www.ziare.com, accesat ianuarie 2011 10. www.ecologic.rec.ro, accesat ianuarie 2011 11. www.monitorulsv.ro, accesat ianuarie 2011 12. www.ziaruldebacau.ro, accesat ianuarie 2011 13. ro-ro.facebook.com, accesat ianuarie 2011