APORTUL {TIN}IFIC MEDICO-LEGAL LA CERCETAREA LA FA}A LOCULUI |N INVESTIGA}IIA {TIIN}IFIC+ A MOR}II VIOLENTE PRIN PRISMA MARKERILOR MORFOLOGICI LEZIONALI

(IMPORTAN} ACTIVIT+} IN ECHIP+ PENTRU A II IDENTIFICAREA ELEMENTELOR { TIIN} IFICE DE CONCORDAN} LEZIUNE-OBIECT |N PRECIZAREA + OBIECULUI VULNERANT)
IHAELA ADA COROAM+, medic primar legist, Cabinetul de medicin= legal= R=d=u]i, jude]ul Suceava
ABSTRACT: Proba]iunea [ tiin]ific= a unei infrac]iuni contra vie]ii persoanei implic= rezolvara unor probleme ce se refer= att la autorul faptei, ca subiect al infrac]iunii, dar [ la victim=, juristul apelnd la toate mijloacele i [ tiin]ifice de cercetare pentru a descoperi adev=rul faptic. Astfel, cercetarea la fa]a locului este ac]iunea de urm=rire inevitabil=, orientat= spre recep]ionarea nemijlocit=, g=sirea, fixarea [ luarea diferitelor dovezi, \n scopul i elucid=rii caracterului reciproc. evenimentului. Criminalistica |n aceast= stabile[ te activitate, medicina legal= se \ntlne[ cu criminalistica, te ajutndu-se \mprejur=rile [ modul de s=vr[ a faptelor iar medicina i ire legal= determin= natura leziunilor de pe corpul victimei, vechimea lor, efectele pe care acestea le au asupra \ntregului organism [ asupra vie]ii victimei. Grani]ele i dintre medicina legal= [ criminalistic= nu sunt net i delimitate \n anumite privin]e [ nici nu se poate altfel att i timp ct aceea[ urm= reclam= examin=ri complexe cu i caracter interdisciplinar. Rolul investiga]iei [tiin]ifice \n orice caz de moarte violent= este acela de a eviden]ia [i proba tot ce este legat de modalitatea, mecanismul sau cauza mor]ii, \n scopul realiz=rii unei reconstituiri ct mai apropiate de adev=r a evenimentelor ce au condus la deces. Se urm=re[te identificarea presupuselor obiecte vulnerante sau a oric=ror alte probe ce pot orienta spre o ipotez= de anchet=. Examinarea presupusului loc al evenimentului [i a cadavrului la locul g=sirii lui este ac]iunea de urm=rire inevitabil=, orientat= spre recep]ionarea nemijlocit=, studierea \mprejur=rilor locului faptei, g=sirea, fixarea [i luarea diferitelor dovezi (preluarea materialelor \n scopul elucid=rii caracterului evenimentului, personalit=]ii f=ptuitorului, mobilelor comiterii faptelor [i, de asemenea, a altor \mprejur=ri semnificative pentru cercetare). Astfel fa]a locului se define[te simplu ca fiind locul unde, cel mai posibil, a avut loc incidentul cercetat. Este foarte important deoarece aici trebuie conservate toate urmele. Cercetarea la fa]a locului se preg=te[te [i se desf=[oar= \n conformitate cu normele procesual-penale, prin aplicarea metodelor tactice recomandate de criminalistic=. De regul=, locul faptei se cerceteaz= de c=tre un grup de persoane, din care fac parte: procurorul, care conduce \ntreaga activitate, medicul legist, expertul criminalist, cadrele de poli]ie, precum [i unele persoane din domeniul de specialitate, legat de natura infrac]iunii sau a urmelor create. Activitatea de cercetare este organizat= [i condus= de procuror, de aceea to]i participan]ii ac]ioneaz= la indica]ia [i permisiunea lui. Specialistul trebuie privit ca un ajutor, consultant. El lucreaz= dup= indica]iile procurorului ajutndu-l la g=sirea, fixarea [i preluarea urmelor [i a altor probe materiale. La desf=[urarea anchetei specialistul atrage aten]ia anchetatorului asupra particularit=]ilor cazului dat [i d= l=muririle necesare \n leg=tur= cu ac]iunile lui. Printre principiile de baz= ale cercet=rii la fa]a locului trebuie s= not=m oportunitatea, operativitatea [i complexitatea (finalitate, rapiditate) care, \ntr-o m=sur= semnificativ=, asigur= ob]inerea unor informa]ii complete. O examinare imediat=, complet= [i corect= f=cut= la fa]a locului permite s= se clarifice: esen]a evenimentului; locul [i timpul s=vr[irii lui; mobilul [i scopurile faptei; modalitatea de \nf=ptuire; ac]iunile la fa]a locului, c=ile de acces [i plecare; particularit=]ile fizice [i psihice ale f=ptuitorului; caracterul [i mecanismul comiterii v=t=m=rilor g=site la examinarea cadavrului. }innd cont de datele ob]inute la cercetarea la fa]a locului, anchetatorul avanseaz= operativ versiuni despre eveniment, persoanele implicate \n s=vr[irea faptelor, organizeaz= m=suri operative, inevitabile de c=utare [i

re]inere a f=ptuitorilor, planific= producerea dovezilor, desf=[urarea cercet=rii. Astfel, datele ob]inute vor fi analizate pentru a se realiza o reconstituire logic= a evenimentelor ce au avut loc la fa]a locului. Informa]iile ob]inute la fa]a locului permit efectuarea unor ra]ionamente logice \n raport cu cele constate. De exemplu, examinarea impresiunii unei urme de pantof va permite apreciera direc]iei \n care o persoan= se deplasa. Constatarea prezen]ei, pe cadavru, a unei leziuni cu caracter marker are o deosebit= valoare \n aceast= etap= a cercet=rii deoarece ea poate orienta asupra obiectului vulnerant ce urmeaz= a fi c=utat la fa]a locului. Astfel, interpretarea informa]iilor descoperite se efectueaz= \n vederea realiz=rii unei reconstituiri a faptelor. Cu alte cuvinte, interpret=rile, realizate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului se plaseaz= \ntr-o ordine logic= \n vederea reconstituirii evenimentelor. Cunoa[terea datelor de la fa]a locului u[ureaz= mult desf=[urarea expertizei [i formularea concluziilor. |n sfera investiga]iei [tiin]ifice a mor]ii violente, indiferent de \ncadrarea juridic=, obiectivele prioritare ale cercet=rii constau \n descoperirea [i identificarea cadavrului, stabilirea cauzei mor]ii, locul [i timpul cnd a survenit decesul, \mprejur=rile ce au favorizat s=vr[irea faptei, mobilul [i scopul ei, identificarea infractorului precum [i a tuturor datelor utile pentru aflarea adev=rului. Medicina legal= se \ntlne[te cu criminalistica pe mai multe planuri, ajutndu-se reciproc \n cazurile de omor, loviri, sinucideri, diferite accidente cu victime omene[ti, \n care criminalistica stabile[te \mprejur=rile [i modul de s=vr[ire a faptelor respective, iar medicina legal= determin= natura leziunilor de pe corpul victimelor, vechimea lor, efectul pe care acestea \l au asupra \ntregului organism [i asupra vie]ii victimei. |n asemenea condi]ii, datele stabilite de medicul legist sunt folositoare organului judiciar [i expertului criminalist la formarea concluziilor sale, iar datele constatate de criminalist \i sunt utile medicului legist la stabilirea unor \mprejur=ri privitoare la fapt=. Grani]ele \ntre medicina legal= [i criminalistic= nu sunt deci net delimitate \n anumite privin]e [i nici nu se poate altfel att timp ct aceea[i urm= reclam= examin=ri complexe, cu caracter interdisciplinar. Cercetarea \ncepe cu stabilirea limitelor locului faptei, a eventualelor modific=ri, schimb=ri intervenite \n pozi]ia unor obiecte, \n con]inutul anumitor urme. |n acest timp, medicul legist examineaz= victima, spre a stabili dac= aceasta a decedat sau mai este \nc= \n via]=, pentru a se lua m=surile de acordare a primului ajutor [i de transportare urgent= la cel mai apropiat spital, \n cazul \n care aceasta \nc= tr=ie[te. Dac= victima a decedat, cercetarea locului faptei continu= cu examinarea cadavrului, \n vederea descoperirii urmelor de violen]=, prin care se pot stabili cauza mor]ii, mijloacele utilizate, timpul aproximativ al producerii acesteia, dac= este vorba de omor, sinucidere sau accident.

Cercetarea locului faptei cuprinde dou= etape:

etapa static=, ce const= \n studierea [i fixarea cadrului locului faptei, f=r= a deranja starea ini]ial=, adic= cercetarea urmelor [i suporturilor pe care se g=sesc acestea, precum [i a obiectelor, f=r= ca acestea sa fie deplasate; etapa dinamic=, \n care se procedeaz= la examinarea obiectelor din perimetrul cercetat, dup= ce acestea sunt deplasate [i ridicate. |n etapa static= trebuie s= se fixeze locul exact al tuturor obiectelor g=site, se descrie totul, se analizeaz=, se fotografiaz=. |n aceast= etap= a cercet=rii cadavrului se stabilesc locul [i pozi]ia acestuia, sexul, vrsta [i talia aproximativ=, natura [i culoarea \mbr=c=min]ii, obiectele [i urmele din imediata sa apropiere. Pozi]iile atipice pentru locul \n care se afl= cadavrul descoperit se descriu foarte am=nun]it, f=r= a se pierde din vedere consemnarea pozi]iei fiec=rui segment al corpului victimei, att unele fa]= de altele, ct [i pozi]ia lor raportat= la obiectele din jur (obiectele pe care se afl= ori este sprijinit) precum [i alte situa]ii deosebite observate la cadavru ca de ex. leziuni elementare cu caracter marker. Astfel, se vor consemna: starea locuin]ei, ce se desf=[oar= de la periferie (studierea intr=rii) spre centru (mijlocul camerei), metodic [i cu minu]iozitate pentru a se ob]ine maximum posibil de informa]ii de la fa]a locului; examinarea urmelor (traseologie) de incendiu, explozii, for]=ri, urme papilare, factori primari [i secundari ai \mpu[c=rii, urme biologice etc. |n aceast= activitate, colaborarea dintre medicul legist [i criminalist este diferit= de la caz la caz, participarea medicului fiind mai larg= [i mai activ= \n condi]iile cercet=rii factorilor primari [i secundari ai \mpu[c=rii, precum [i \n cercetarea urmelor biologice. Se va cerceta [i consemna astfel, \n func]ie de caz: prezen]a [i aspectul orificiului de intrare [i al orificiului de ie[ire, care, prin aspectul lor morfologic, prin prezen]a sau absen]a factorilor suplimentari att la nivelul acestora ct [i la nivelul altor segmente ale cadavrului (la nivelul minii, de exemplu) pot furniza informa]ii importante pentru formularea unor ipoteze; prezen]a urmelor biologice, care pot fi: urme de materie: snge, saliv=, sperm=, p=r, sudoare, oase, diferite ]esuturi moi; urme de form=: amprente ale buzelor, din]ilor, degetelor etc.; urme lezionale, l=sate de agen]i mecanici, fizici, chimici, biologici. Caracteristicile leziunilor constate pe cadavru reprezint= una dintre principalele urme criminalistice, ele putnd \ntruni caracteristicile markerilor lezionali, fiind astfel de o importan]= major= \n cercetarea ulterioar=. De aceea descrierea lor trebuie f=cut= corect [i complet, de c=tre medicul legist, dup= normele semiologiei medico-legale, men]ionndu-se: felul

leziunii, localizarea, num=rul, culoarea, forma, dimensiunile, orientarea, aspectul marginilor [i al unghiurilor eventualelor pl=gi etc;

al unei lupte purtate cu agresorul etc. Se efectueaz= un examen extern am=nun]it, dup= dezbr=carea complet= a cadavrului, descriindu-se \n detaliu: semnele mor]ii reale, leziunile de violen]=, urmele biologice [i nebiologice, semnele particulare [i orice alt detaliu constatat la nivelul tegumentelor [i mucoaselor accesibile examenului extern. Se efectueaz= fotografii de detaliu. |n aceast= etap= se procedeaz= la ambalarea [i trimiterea urmelor [i corpurilor delicte \n vederea examin=rii lor de laborator. |n baza ordonan]ei procurorului, cadavrul este ridicat [i transportat la morga laboratorului medico-legal sau la prosectura unde urmeaz= s= se fac= autopsia. |n acest fel, se pun la dispozi]ia organului judiciar informa]ii referitoare la data prealabil= a mor]ii [i, eventual, asupra semnifica]iei leziunilor de violen]=, ceea ce contribuie la orientarea anchetei. Acest fapt se realizeaz= prin analiza comparativ= a aspectului morfologic al leziunilor marker cu urmele (acele modific=ri [i reflect=ri ap=rute ca [i consecin]= a interac]iunii \ntre o persoan=, \n cazul nostru victima, [i mediul cu care intr= \n contact) constate [i analizate la fa]a locului, formulndu-se argumente pro [i contra \n contextul ipotezelor plauzibile. Astfel, se vor analiza \n detaliu toate aspectele particulare ale leziunilor constate pe cadavru. Leziunile marker pentru leg=turi [i noduri apar \n spnzurare, strangulare, sufocare prin obstruarea gurii [i a nasului sau \n alte agresiuni \n care victima a fost imobilizat= prin legarea minilor [i picioarelor. Legarea se efectueaz= de obicei cu materiale ca: frnghie, sfoar=, srm=, dar se pot folosi [i alte tipuri de materiale ca: obiecte de vestimenta]ie, obiecte textile etc. Nodurile se execut= \n diferite moduri, putnd fi identic, cu nodul de cravat=, sau pot fi specifice unor \ndeletniciri (marin=resc, chirurgical, de ]es=torie etc.) fie atipic. Ele apar ca excoria]ii realizate prin presare, alunecare a materialului pe suprafa]a tegumentar=, avnd dimensiuni comparabile cu ale materialului produc=tor al leziunii, individualizarea putnd fi dat=, printre altele, de neregularit=]i de contur, \ngro[=ri, sub]ieri, defecte. Leziunile marker produse de mini apar [i la strangulare, sub forma unor semne de violen]= externe, echimoze [i excoria]ii, dintre care o parte pot fi produse de unghii. Compararea imaginii de pe gtul victimei cu datele antropometrice ale minilor b=nuitului permite s= se conchid=, uneori pe baz= de experimente, dac= era posibil= exercitarea violen]elor de c=tre persoana respectiv=. Evident c= discordan]ele de ordin dimensional [i spa]ial, mai ales distan]a dintre degetul mare [i ar=t=tor, au o valoare categoric= pentru formarea unor concluzii negative. Urmele de unghii, excoria]iile semilunare au o valoare minim=, aproape nul=, \n identificarea agresorului, dar prezen]a lor, al=turi de echimoze cu aspect morfologic caracteristic au o mare valoare diagnostic= pentru stabilirea mecanismului de producere a

sesizarea mirosurilor particulare din \nc=pere: gaze naturale, petrol, migdale amare, insecticid precum [i propriet=]ile fizice ale anumitor obiecte (consisten]a, temperatura, vscozitatea); examinarea agentului vulnerant, pentru a se stabili \n m=sura posibilului, \nc= din aceast= perioad=, dac= caracteristicile sale corespund sau nu celor ale leziunilor. Aceast= examinare presupune colaborarea strns= dintre medicul legist [i criminalist, informa]iile ob]inute se pronun]= cu maximum de pruden]= [i sunt relatate procurorului pentru stabilirea versiunii de anchet=; fixarea aspectelor topografice prin fotografii de orientare [i schi]e, efectuate de lucr=torii criminali[ti din echip=, sub directa coordonare a procurorului; ob]inerea de informa]ii de la anturaj, apar]in=tori [i din actele medicale ale decedatului, cu referire la: antecedentele patologice ale acestuia, tentative anterioare de suicid, consumul de alimente sau b=uturi \naintea decesului, eventuale tratamente \n curs de efectuare, data, \mprejur=rile [i simptomele premonitorii ale decesului; examinarea cadavrului, \n aceast= etap=, se recomand= a se face la locul g=sirii, \n ordinea urm=toare: situa]ia [i pozi]ia cadavrului; obiectele de pe cadavru [i din apropierea imediat= (se au \n vedere obiectele cu care s-au putut provoca leziuni: obiecte contondente, t=ietoare, \n]ep=toare, t=ietoare\n]ep=toare, despic=toare, precum [i obiecte, moi ce pot fi g=site chiar \n interiorul corpului decedatului sub form= de c=lu[ \n gur=, cu]it \n plag=) ce se examineaz= f=r= a fi mobilizate; \mbr=c=mintea [i \nc=l]=mintea; date generale despre cadavru (sex, vrst= aproximativ=, construc]ia corpului, starea de \ntre]inere, culoarea tegumentelor etc.); prezen]a [i eviden]a modific=rilor de pe cadavru (se analizeaz= [i se descriu \n detaliu toate modific=rile cadaverice instituite: rigiditate, r=cire, lividit=]i, putrefac]ie); caracteristici ale ]esuturilor; caracteristicile p=r]ilor cadavrului cu men]ionarea leziunilor constatate la nivelul acestora; precizarea locului \n care se g=se[te cadavrul. |n etapa dinamic= se procedeaz= la examinarea obiectelor din perimetrul cercetat, dup= ce acestea sunt deplasate [i ridicate. Se examineaz= cadavrul, analizndu-se \n am=nunt, att de c=tre medicul legist ct [i de c=tre criminalist sub \ndrumarea procurorului, articolele de \mbr=c=minte ale cadavrului men]ionndu-se: prezen]a rupturilor, a urmelor de \mpu[care, t=ieturi, arsuri, orice indiciu

mor]ii prin sugrumare. Pl=gile mu[cate, constate pe tegumentele cadavrului, pot avea o mare valoare marker prin aspectul lor particular ce este determinat de caracteristicile individuale ale agresorului. Unicitatea aparatului dentar propriu fiec=rei persoane prin combinarea caracteristicilor generale (forma arcadei dentare, dimensiunea, spa]ierea [i \nclinarea din]ilor) cu particularit=]ile individuale (malforma]ii, dezalinieri, carii, fracturi, plombe, obtura]ii, proteze, din]i lips=) se reflect= \n aspectul pl=gii mu[cate, avnd o mare valoare orientativ= \n identificarea posibilului autor. Urmele de obiecte vulnerante sunt frecvent constatate \n traumatologia mecanic=. Pe corpul cadavrului putem constata prezen]a de leziuni produse prin presare, \nfundare, t=iere, \n]epare sau doar alunecare, produse cu ajutorul unor instrumente capabile s= suprime via]a, cum ar fi cu]itul, toporul, secera, sapa, furca, coasa, bta, ranga etc. Forma [i aspectul leziunii indic=, \n primul rnd, tipul obiectului vulnerant, furniznd, \n acela[i timp, [i elemente de apreciere privind dinamica ac]iunii agresive, direc]ia [i unghiul de lovire, elemente de natur= s= contribuie la verificarea ipotezelor [i versiunilor, avnd astfel o valoare probatorie. Aceste urme pot reproduce, mai mult sau mai pu]in fidel [i complet, conturul instrumentului [i suprafa]a de contact delimitat= de acesta [i se constituie \n leziuni marker. Colaborarea strns= dintre medicul legist [i criminalist se contureaz= foarte clar \n aceast= activitate, deoarece medicul legist furnizeaz= detaliile morfologice ale leziunii, care permit criminalistului s= rezolve problema identit=]ii obiectului vulnerant prin determinarea particularit=]ilor obiectului corp delict (exemplarul concret) particularit=]i ce pot fi imprimate la nivelul leziunilor marker constatate [i consemnate de c=tre medicul legist. Cercetarea la fa]a locului, \n caz de accident de trafic rutier, poate ridica o serie de probleme legate de absen]a vehiculului, prin fuga de la fa]a locului. |n aceste situa]ii, prezen]a pe cadavru a unor leziuni marker pentru diferite p=r]i componente ale autovehiculelor: ro]i, bar= de protec]ie, radiator, faruri, diferite proeminen]e ale autovehiculelor, este de o mare importan]= deoarece, \n anumite condi]ii, ele pot lua forma [i dimensiunile acestor p=r]i ale mijlocului de transport, fiind de un real folos la identificarea acestuia. Atunci cnd victima s-a deplasat cu un alt vehicul (biciclet=, motociclet=, c=ru]=) se va ]ine cont de posibilitatea cre=rii unora dintre leziuni de c=tre elementele acestuia \n momentul tampon=rii, ag=]=rii [i r=sturn=rii. Aceste leziuni servesc, \n condi]iile cercet=rii, \n primul rnd la reconstituirea dinamicii accidentului, putnd contribui [i la identificarea autovehiculului generator de accident. De asemenea, aspectul morfologic al leziunilor precum [i caracteristicile altor probe constate la cercetarea la fa]a locului pot orienta asupra calit=]ii de conduc=tor auto, ocupant sau pieton al victimei. |n condi]iile \mpu[c=rii, se constat= prezen]a pe cadavru

a leziunilor marker pe orificiul de intrare [i/sau orificiul de ie[ire care, al=turi de proiectilele constate la fa]a locului [i cele extrase din cadavru, cu ocazia autopsiei, sunt indicii pre]ioase pentru identificarea tipului de arm= cu care s-a tras, a direc]iei [i distan]ei de tragere. La cercetarea la fa]a locului, \n cazul unui deces prin ac]iunea unor factori fizici, se pot eviden]ia leziuni caracteristice (cu valoare marker) pentru un anumit tip de agent fizic (de ex. conductor electric) iar prin aspectul [i dimensiunile leziunii, aceasta poate reda amprenta agentului fizic provocator. Astfel cercetarea la fa]a locului, efectuat= cu mult= r=bdare [ aten]ie, \n mod metodic [ tehnicizat, existnd o i i colaborare activ= \ntre to]i membrii echipei este un proces [ tiin]ific ghidat de reguli care aduc informa]ii deosebit de utile pentru reconstituirea cu mare acurate]e a faptelor, pentru identificarea obiectului vulnerant, ceea ce va conduce, \n final, spre f=ptuitor. |n acest proces medicului legist \i revine rolul de a stabili modul, mecanismul [ cauza mor]ii victimei putnd i oferi, prin analiza atent= a aspectului morfologic al leziunilor, date asupra obiectului provocator al acestora, mai ales atunci cnd se afl= \n fa]a unor leziuni cu caracter marker.

REFERIN}E BIBLIOGRAFICE
Beli[ V. , Tratat de medicin= legal=, Bucure[ti, 1995; Beli[ V., Medicin= legal=, Bucure[ti, 1992; Beli[ V., |ndreptar de practic= medico-legal=, Bucure[ti, 1990; Beli[ V., Nane[ C., Traumatologia mecanic= \n practica medico legal= [i judiciar=, Bucure[ti, 1985 ; Jon Zonderman, Beyond the Crime Lab. The New Science of Investigation, Wiley Science Editions, Toronto, 1990; Kernbach M., Medicin= judiciar=, Bucure[ti, 1958; Knight. B. ., Forensic Pathology, Ed. Edwards Arnolds, London, 1990; Knight B., Legal Aspects of Medical Practice, London, 1972; Lucr=rile celei de-a II-a consf=tuiri [tiin]ifice prilejuit= de aniversarea unui secol de \nv=]=mnt, cercetare [i asisten]= medico-legal= \n Moldova, Ia[i 1982; Loghin O., Toader T., Drept Penal Romn, Ed. {ansa, Bucure[ti, 1996; Lombard P. [i col., Le medecin devant ses juges, Laffont, Paris, 1973; Mihai Gh., Elemente constructive de argumentare juridic=, Ed. Academiei, Bucure[ti, 1982; Mircea I., Criminalistica, Ed. Funda]iei Chemarea, Ia[i, 1992; Scripcaru Ghe. , Medicin= legal= , Bucure[ti, 1993; Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1988; Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1977; Scripcaru Ghe.,Ciornea T.,Ianovici N., Medicin= [i drept, Ia[i,1979; Scripcaru Ghe., Medicina legal= expertal= \n Romnia, Ia[i, 2000; Scripcaru Ghe, Terbancea M., Patologie medico-legal=, Bucure[ti,

1980;

GRAVITATEA DEOSEBIT+ A LEZIUNILOR SUFERITE EXCLUDEA CAPABILI TATEA DE DEPLASARE ACTIV+ A VICTIMEI
Dr. GHEORGHE ASANACHE

Natura [i nivelul particip=rii exogene a unei persoane, deduse \n mod indirect prin analiz= discriminatorie medicobiocriminalistic= adresate: exogen; - principalelor influen]=ri ale tabloului comportamental general de c=tre simptomatologia clinic= predominant obiectiv= evolutiv supraacut=; - ridic= probleme mai ales organului de cercetare penal=; sub raport medicobiocriminalistic practic este posibil= delimitarea - \ntre anumite limite - \ntre particip=ri inten]ionale atribuite la: - f=ptuitorilor; - persoanei interesate \n cauz= numai dac= se supraadaug= altor elemente patolezionale efectelor celor deja de imputabile cuplu(ri) de constituirii aspectelor, generale [i de detaliu ale locului elementelor descriptive viznd tabloul patolezional descoperirii materialului cadaveric; instalat la persoan= postimpactare cu anume agent vulnerant

\nso]it= de larg= pierdere de substan]= la nivel de mas= cerebral= s-a g=sit la cadavrul descoperit \ntr-o pozi]ie (Foto nr. 1 [i 2) nefireasc= pentru ceea ce a \nsemnat complex consecin]ional patolezional sigur instalat \n mod brusc [i brutal, cu intensitate supraliminal= manifestnd gravitate clinic= [i paraclinic= dincolo de orice posibilit=]i terapeutice: caz clinic pierdut din start. Se excludea de plano acceptare a versiunii de anchet= potrivit c=reia persoana ar fi realizat deplasare corporeal= inten]ional autoprovocat=, pe distan]= de pu]in peste 180 de metri [i apoi s-ar fi a[ezat \n pozi]ia \n care a fost descoperit

impactare, la remarcare de: imposibilitate de a se fi deplasat singur, \n ce prive[te subiectul; - deplasabilitate pasiv= imprimat= de c=tre un altul. Plaga provocat= prin mecanism mixt, cadavrul acesteia. Examinarea medico-biocriminalistic= complex= adresat= \n egal= m=sur= la: - material cadaveric; - loc de provocare a impactului cu un autovehicul de mare gabarit; - por]iune de teren plan str=b=tut= de c=tre victima \ns=[i; - urmele relevate a \nl=turat, [tiin]ific fundamentat, versiunea de anchet= acreditat= cu insisten]= de c=tre organul de cercetare penal= legalmente investit cu solu]ionarea cauzei judiciare concrete date.

S+RB+TORI |NSNGERATE

Comisar NICOLAE PREDA Prof. VASILE L+P+DU{I

Unul dintre obiectivele de baz= ale investig=rii locului faptei const= \n examinarea atent= a \ntregului cmp infrac]ional. Scopul acestei investig=ri const= \n descoperirea probelor care s= ajute la: stabilirea faptului c= a fost s=vr[ it= o infrac]iune [ ce anume i infrac]iune s-a comis; stabilirea momentului \n care s-a comis infrac]iunea; identificarea autorului; explicarea modului \n care s-a s=vr[ infrac]iunea; stabilirea it motivului pentru care s-a comis infrac]iunea. Probele materiale variaz= ca m=rime de la obiecte foarte mari la urme ce nu se pot vedea cu ochiul liber. Aceste probe descoperite la locul faptei ajut= la reconstituirea modului de comunicare a infrac]iunii, \n acela[i mod \n care c=r=mizile, a[ezate \n condi]ii corecte, duce la construirea unei cl=diri. |n afar= de a [ti ce probe trebuie c=utate, este bine de [tiut [i unde pot fi g=site de c=tre criminali[ti [i ceilal]i membri ai echipei de cercetare. |n baza planului \ntocmit, pe timpul investig=rii locului faptei, se va localiza sistemic orice prob=, ac]ionndu-se \n conformitate cu metodologia stabilit=. Pentru reu[ita \ntregii ac]iuni, este necesar s= se aib= \n vedere condi]iile meteorologice [i de lumin=, precum [i particularit=]ile pe care le prezint= zona \n care a avut loc evenimentul (infrac]iunea). Respectnd cele men]ionate, organele de urm=rire penal= giurgiuvene au reu[it s= solu]ioneze cu operativitate cauza privind tlh=ria cu consecin]e deosebit de grave, respectiv soldat= cu moartea victimei, comis= de patru indivizi asupra taximetristului Bicu Cristian.

Moartea unui taximetrist

Pn= \n jurul orei 22.00, ziua de 6 ianuarie 2006 nu a ridicat probleme deosebite pentru situa]ia operativ= a Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Giurgiu, cu toate c= S=rb=torile de iarn= se aflau \n plin= desf=[urare. La apelul de urgen]= 112, un cet=]ean a sesizat c= pe strada Pictor Andreescu din municipiul Giurgiu, \n fa]a imobilului cu nr. 62, lng= un autoturism, marca Dacia Solen]a, cu num=rul de \nmatriculare GR-12-ALX, cu \nsemne TAXI, se afla cadavrul unui b=rbat, care prezenta leziuni la nivelul capului. |n mai pu]in de o jum=tate de or=, echipa complex= de cercetare, condus= de procurorul criminalist Petre Bu[e, a sosit la fa]a locului \mpreun= cu judiciari[tii Nicolae Preda, Lucian Penescu, Mihai C=ciulan, Mihai Srbu, Ioan Palaghie [i medicul legist Loreta Iorga. Procurorul a stabilit activit=]ile care trebuiaa s= se desf=[oare \n seara respectiv=, urmnd

continuarea lor a doua zi diminea]a, pe timp de lumin=. Totodad=, s-au luat m=suri de securizare a zonei, dup= \ncheierea primelor activit=]i investigative. Timpul fiind nefavorabil (lapozi]= [i ninsoare), criminali[tii au \ntmpinat greut=]i \n examinarea zonei unde a avut loc evenimentul. Pentru \nceput, ace[tia au executat mai multe fotografii judiciare [i au stabilit identitatea victimei, \n persoana numitului Bicu Cristian, taximetrist, domiciliat \n strada Tudor Vianu nr. 41, municipiul Giurgiu. Cu ocazia investig=rii locului faptei, s-a constatat c= autoturismul Dacia Solen]a era cu farurile aprinse, abandonat \ntr-un loc denivelat avnd pe el lapovi]= [i z=pad=. La o distan]= de 2,15 m de la roata dreapt= spate a autoturismului, paralel cu gardul imobilului, se afla cadavrul victimei, care prezenta mai multe echimoze, escoria]ii [i leziuni la nivelul capului [i fe]ei [i \n]ep=turi, cu un obiect t=ietor, \n zona toracelui [i abdomenului [i membrelor inferioare. De asemenea, cu prilejul examin=rilor, criminali[tii au descoperit [i ridicat din cmpul infrac]ional urme papilare, biologice [i materie, dou= scnduri [i o piatr= de dimensiuni neregulate. S-a stabilit c= buc=]ile de scndur= proveneau dintr-un gard din apropiere [i au fost folosite la lovirea victimei, avnd mai multe urme [i stropi de snge pe ele. Paralel cu cercetarea la fa]a locului, echipe de poli]i[ti au \ntreprins mai multe activit=]i pentru identificarea autorului (autorilor), att \n municipiul Giurgiu, ct [i \n localit=]ile \nvecinate. A doua zi diminea]=, la lumina natural=, a fost reluat= cercetarea la fa]a locului, fiind identificat=, pe z=pad=, o c=rare de urme de \nc=l]=minte tip adidas [i urme de snge.

Cu prilejul examin=rii autoturismului, activitate realizat= \ntr-un garaj, datorit= timpului nefavorabil, s-a constatat c= cele patru anvelope erau depresurizate prin \n]epare-t=iere, iar l=mpile de pozi]ie sparte. De asemenea, pe caroserie s-au descoperit urme de culoare brun ro[cat=, urme palmare [i digitale. Aspecte de la fa]a locului sunt prezentate \n foto 1........... Din raportul medico-legal, \ntocmit \n urma autopsierii victimei, a rezultat c= moartea lui Bicu Cristian a fost violent= [i s-a datorat hemoragiei externe determinate de multiplele pl=gi tegumentare, produse prin lovire cu corpuri dure [i de planuri dure. Operativitate [i profesionalism \n prinderea

infractorilor [i probarea vinov=]iei Echipele de cercetare care au efectuat investiga]ii au reu[it s= afle c=, la domiciliul lui Constantin Marin (zis Stelian), situat pe Intrarea Videle nr. 11C, din municipiul Giurgiu, \n noaptea de 6/7 ianuarie 2006, a venit numitul B=lan Nicolae Mirel. |n locuin]=, \n acel moment, se mai aflau fratele acestuia, B=lan Mihai-Marius, \mpreun= cu numitele Temau Mirela-Petru]a, precum [i nepoata acesteia, Brzoi IonelaLauren]ia. Cei trei au observat c= B=lan Nicolae-Mirel era foarte agitat [i avea pe mini [i pe \mbr=c=minte pete de snge. Fiind \ntrebat dac= i s-a \ntmplat ceva, acesta le-a spus c=, \mpreun= cu al]i trei tineri, au omort un taximetrist [i i-au luat banii, respectiv 800.000 lei. Dup= ce s-a sp=lat pe mini, B=lan Nicolae-Mirel s-a deplasat la domiciliul fratelui s=u, situat pe Intrarea Videle nr. 19, unde [i-a ars \ntr-o sob= pantalonii pe care se aflau urme de snge, iar cu]itul l-a ascuns. A doua zi, fratele lui Mirel, care luase la cuno[tin]= despre cele \ntmplate, a sesizat organele de poli]ie. |ntre timp, cei patru autori ai faptei s-au \ntlnit la locuin]a lui Constantin Marin [i au stabilit ca numitul B=lan Nicolae-Mirel s= ia toat= r=spunderea asupra sa, \n cazul c= vor fi cerceta]i [i aresta]i. Deplasndu-se \n Intrarea Videle nr. 19, procurorul [i criminali[tii au descoperit o pereche de adida[i sp=la]i (dar \nc= umezi), un cu]it [i un port de cu]it din pnz=, pe care au fost identificate urme biologice (snge). Urmele papilare descoperite pe aripa stng= a autoturismului victimei au fost comparate cu impresiunile lui B=lan Nicolae-Mirel, aflate \n cartoteca local=, constatndu-se c= apar]ineau acestuia. Verificndu-se adida[ii ridica]i din Intrarea Videle nr. 19, cu urmele de \nc=l]=minte descoperite la locul faptei, s-a stabilit c= ace[tia le-au creat. Dup= trei zile de cercet=ri, o echip= de poli]i[ti a dat de urma lui B=lan Nicolae-Mirel, trecnd la arestarea acestuia. |n cursul anchetei, s-a stabilit c=, \n ziua de 6 ianuarie 2006, \n jurul orei 19.00, B=lan Nicolae-Mirel (zis Urecheatu), Busuioc Ionu], Fieraru Ilie-Robert (zis Belitu) [i Vieru Maricel (zis Bul=) s-au urcat \n taximetrul condus de Bicu Cristian, care era parcat \n sta]ia de la intersec]ia str=zilor Bucure[ti cu Tineretului din municipiul Giurgiu. |n dreapta [oferului s-a urcat B=lan Mirel, iar ceilal]i trei au luat loc pe bancheta din spate a autoturismului. Dup= ce au mers cu taxiul succesiv la discotecile din localit=]ile Remus [i Slobozia, unde nu au r=mas pentru c= nu erau tineri, la \ntoarcerea \n Giurgiu, cei trei de pe bancheta din spate i-au f=cut semn lui B=lan Mirel c= s-au hot=rt s=-l tlh=reasc= pe taximetrist. |n vederea punerii planului \n aplicare, B=lan Mirel i-a dat un cu]it, pe lng= scaunul din fa]=, prietenului s=u, Fieraru Ilie-Robert. Acesta din urm=, profitnd de faptul c= drumul era desfundat [i autoturismul mergea cu vitez= foarte mic=, a cobort din ma[in= [i a \n]epat cu cu]itul anvelopa fa]= dreapta. Cel de la volan observnd ac]iunile pe care le-a \ntreprins Fieraru, a accelerat viteza, \ns= autoturismul s-a oprit \ntr-o groap= cu ap=. |n continuare, Fieraru a \n]epat [i celelalte trei anvelope, dup= care i-a \napoiat cu]itul lui B=lan

Mirel, care, la rndul s=u, i-a pus cu]itul la gt taximetristului [i l-a somat s=-i dea to]i banii ce \i avea asupra sa. Taximetristul Bicu Cristian s-a luptat cu atacatorul, \ncercnd s=-i ia cu]itul, dar nu a reiu[it. |n aceast= lupt=, B.C. a fost \n]epat de mai multe ori cu cu]itul \n um=rul drept [i piciorul drept de c=tre B=lan Mirel, iar acesta s-a r=nit la mna dreapt=. Pn= la urm= atacatorul a fost dezarmat [i a cobort din autoturism. Dup= acesta a cobort [i victima, \narmat= cu o bt=, aplicndu-i mai multe lovituri atacatorului. |n acel moment, Busuioc Ionu] a aruncat cu o piatr= de dimensiuni mari spre taximetrist, lovindu-l la un picior, ceea ce l-a determinat s= se retrag=, la autoturism. Profitnd de faptul c= victima era r=nit= [i nu mai avea putere s= lupte, cei patru indivizi s-au n=pustit asupra acestuia, lovindu-l pe corp [i cap cu scnduri scoase dintr-un gard. Dup= ce victima [i-a pierdut cuno[tin]a [i a c=zut lng= gardul imobilului cu num=rul 63, B=lan Nicolae-Mirel i-a luat banii [i \mpreun= cu prietenii s=i au fugit spre intersec]ia cu strada Negru Vod=, unde s-au desp=r]it. Cu prilejul audierilor, B=lan Nicolae-Mirel a revenit asupra declara]iilor, sus]innd c= el era singurul autor al faptei, \n timp ce prietenii s=i (Busuioc Ionu], Fieraru IlieRobert [i Vieru Maricel), au privit de la 50 m modul \n care l-a lovit pe taximetrist. Aceste declara]ii nu au fost luate \n considera]ie, fiind contrazise de declara]iile lui Constantin Marin [i ale martorilor }epuru Mirela-Petru]a [i Brzoi IonelaLauren]ia, fa]= de care a afirmat c= to]i au contribuit la tlh=rirea taximetristului [i uciderea acestuia. Declara]iile numi]ilor Busuioc Ionu], Fieraru Ilie-Robert [i Vieru Maricel, prin care au ar=tat c= ei au avut o atitudine pasiv=, privind din apropiere, au fost nesincere. Ace[tia au fost participan]i la comiterea faptei sub forma complicit=]ii. Fapta celor patru inculpa]i, de a se hot=r\ \mpreun=, ca, prin violen]=, s=-l deposedeze pe Bicu Cristian de bani, \n acest scop cerndu-i s= intre cu taximetrul, pe timp de noapte, pe o strad= desfundat=, cu multe gropi [i b=l]i cu ap=, [i fiecare dintre ei s= contribuie la lovirea victimei [i avarierea autoturismului, urmare a violen]elor victima decednd ulterior, dup= ce i s-au luat banii din buzunar, \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii de tlh=rie urmat= de moartea victimei, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de art. 211 alin 2 lit. B [i C, alin 21 lit. a [i b, alin. 3 Teza II din C.pen. Despre doi dintre inculpa]i este necesar de men]ionat urm=toarele: B=lan Nicolae-Mirel a mai fost condamnat la 1 an [i 6 luni \nchisoare, cu suspendarea execut=rii pedepsei. Busuioc Ionu] a mai fost condamnat la 4 ani \nchisoare [i a fost pus \n libertate la data de 24 martie 2004. Fapta lui Constantin Marin de a nu denun]a autorit=]ilor imediat dup= ce a luat la cuno[tin]= despre s=vr[irea infrac]iunii de tlh=rie urmat= cu moartea victimei, \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii de nedenun]are a unor infrac]iuni, prev=zut= de art. 262 alin. 1 C.pen. Cei patru inculpa]i au fost trimi[i \n judecat=, \n stare de arest.

CRIMINALITATEA IATROGEN+ VALENTIN IFTENIE - medic legist TUDOREL BUTOI - psiholog criminalist

Din reunirea prefixului de compunere savant=, iatroce introduce \ntr-un cuvnt no]iunea referitoare la medic, tratament, \ngrijire, cu genan- care semnific= a produce, a genera, a determina, a rezultat sintagma iatrogenie care, \n medicin=, semnific= producerea sau agravarea unei boli datorit= fie sugestiei medicului, fie tratamentului, administrat o perioad= de timp insuficient= (mai lung= sau mai scurt=) sau de doze inadecvate. Extrapolnd acest termen, din domeniul medical, unde are o anumit= conota]ie, \n cel juridic, mai precis al criminologiei (,,regina f=r= regat" ce \ncearc= s= r=spund= la \ntrebarea: ,,de ce?") [i criminalisticii (preocupat= de descoperirea infrac]iunii [i de identificarea f=ptuitoriilor, ce caut= r=spunsuri la \ntreb=rile: ce infrac]iune s-a comis?, unde?, cnd?, cum? [i mai ales de c=tre cine? propunem spre analiz= [i, de ce nu, implementare \n activitatea practic=, sintagma criminalitate iatrogen=. |n definirea acestui termen trebuie pornit de la no]iunea de criminalitate, \n]eleas= ca totalitatea actelor sau faptelor prin care se \ncalc= normele de drept pozitiv, \ntr-o anumit= perioad= [i \ntr-un anumit areal. Dup= cum se cunoa[te criminalitatea opereaz= cu no]iunile de: criminalitate real=, respectiv ansamblul infrac]iunilor comise, indiferent dac= au fost descoperite sau nu [i f=r= a avea importan]= gravitatea acestora (respectiv dac= sunt supuse sanc]iunii dreptului penal, dreptului administrativ ori normelor cutumiare); criminalitate aparent= [i anume acea criminalitate relevat= organelor abilitate ale statului, numit= [i criminalitatea descoperit=; criminalitate legal= sau criminalitatea judecat= deci acea parte a criminalit=]ii pentru care s-au pronun]at hot=rri definitive [i irevocabile de c=tre instan]ele de judecat= [i; criminalitate pedepsit= sau r=zbunat=, termen propus cu alt= ocazie de autorii acestui articol, prin care se face referire la criminalitatea pentru care pedepsele pronun]ate au [i fost executate. Diferen]a matematic=, calculat= \ntre diferitele forme men]ionate ale criminalit=]ii, permite aflarea cifrelor criminalit=]ii care, \n func]ie de ,,culoare", sunt reprezentate prin: cifra neagr=? criminalitate real= - criminalitate aparent=; cifra gri? criminalitate aparent= - criminalitate legal=; cifra alb=? criminalitate legal= - criminalitate r=zbunat=. Cu o determinare predominant endogen= sau exogen= (\n func]ie de autori) criminalitatea poate fi considerat=, \n opinia noastr=, rezultatul ,,model=rii" fondului endogen,

propriu fiec=rui individ privit ca o entitate bio-psiho-sociospiritual=, unic= [i irepetabil=, sub influen]a mediului exogen. Ceea ce particularizeaz= endogenitatea cu valen]e criminale este inadaptabilitatea social=, ceea ce va determina, \ntr-un timp mai lung sau mai scurt, \n func]ie de intensitatea [i constan]a influen]ei exogene, alienarea persoanei respective, concomitent cu conturarea, din cea \n ce mai pregnant=, a unor tr=s=turi mai frecvent \ntlnite la delicven]i, interpretate ca stigmate ale criminalit=]ii [i men]ionate de autorii \n domeniu [i anume: individualismul, cu izolarea individului de colectivitate [i situarea intereselor personale mai presus de cele colective; egocentrismul, cu acordarea unei importan]e exagerate propriei persoane, la care totul trebuie raportat, considerat= punctul cardinal, centrul de la care toate pornesc [i f=r= de care nimic nu se poate face (a se vedea \n aceast= direc]ie conceptul de ,,nucleu al personalit=]ii criminale", elaborat de Jean Pinatel, 1971, \n care autorul propune o constela]ie dinamic= de tr=s=turi cu \nc=rc=tur= infractogen=, ce determin= riscul criminogen poten]ial); egocentrismul poate culmina cu egolatria - egotismul; labilitatea psiho-emo]ional=, respectiv modific=ri frecvente, rapide [i, de regul= f=r= motiva]ie ale polarit=]ii st=rii de dispozi]ie (ce include emo]iile [i afectivitatea) cu "oscila]ii depresive sau expansive" (Deniker citat de Gorgos) ce-i confer=" o tonalitate agreabil= sau dezagreabil= \ntre cei doi poli extremi ai pl=cerii [i durerii" (J. Delay citat de Gorgos); individul labil psihic este capricios, u[or influen]abil, inconstant \n reac]ii la stimuli identici, putnd uneori mima o adaptare circumstan]ial=, la ambian]a mediului, f=r= suport holotimic (starea de poichilotimie), cu manifest=ri cu att mai ample sau chiar paradoxale, cu ct stimulul mediului (exogen) este mai complex; tulbur=ri ale st=rii de dispozi]ie reprezentate prin: hipotimie, ce presupune sc=derea afectivit=]ii, a elanului vital, a r=spunsului mimico-comportamental la stimuli; \n func]ie de intensitatea manifest=rilor, de aplatizarea st=rii de afectivitate. Hipotimia se poate manifesta prin indiferen]= afectiv= (absen]a afectivit=]ii fa]= de mediul exterior: obiecte, animale, persoane etc, fiind forma de interes criminalistic deoarece, prin aceast= s=r=cie sufleteasc=, individul nu mai este impresionat de consecin]ele negative ale faptelor sale, de suferin]a provocat= pe care o consider= banal=) apatie (dezinteresul cuprinde [i propria persoan=) [i atimie (lipsa total= a afectivit=]ii); disforie ce asociaz= depresiei o excitabilitate crescut= care suscit= interesul criminalistic, atunci cnd se \nso]e[te de impulsivitate [i agresivitate;

10

agresivitate termen care circumscrie conduitele ostile \ndreptate \mpotriva unui obiect, animal sau persoan=. Este consecin]a interrela]iei eros-thanatos, a dualismul pulsional ce opune pulsiunile vie]ii - asimila]ie (particularizate prin lupta tendin]elor de autoconservare cu cele sexuale) pulsiunilor mor]ii - dezasimila]ie, care este o caracteristic= general= a organismelor vii [i mai ales a rela]iilor interumane. Dac=, a[a cum men]ioneaz= Gorgos, la animale agresivitatea este adaptativ= [i lipsit= de cele mai multe ori de violen]=, la om numai forma benign= (biologic - adaptativ=, reac]ional= [i defensiv=, condi]ionat= genetic) s-ar putea \nscrie \ntre aceste coordonate, \n timp ce forma malign= (biologic - neadaptativ=, distructiv= [i necondi]ionat= genetic) \nc= \[i mai a[teapt= r=spunsurile la \ntreb=riile pe care le-a ridicat, fiind greu, dac= nu imposibil, de explicat. Agresivitatea uman= \mbrac= forme diverse de manifestare de la indiferen]=, ironie etc, la amenin]are sau acte de violen]=, culminnd cu agriotimia (ur= patologic=, ferocitate), putnd fi \ndreptat= asupra propriei persoane (autoagresivitate) - prin care, \n formele extreme, se ajunge la automutilare sau suicid) ori \mpotriva altei persoane sau obiect care, de regul=, este investit cu semnifica]ie afectiv= (heteroagresivitate - al c=rei apogeu \l constituie omorul ori distrugerea obiectului respectiv). Cu originea \n esen]a fiin]ei umane, agresivitatea este modulat= sub influen]a mediului, o pondere semnificativ= \n determinismul acesteia avndu-l frustr=rile (mai ales cele sexuale - W. Reich). E[und \n adaptarea social= activ=, ce presupune nu numai conservare dar [i dezvoltare, personalitatea cu valen]e criminale va cocheta cu adaptarea pasiv=, deci numai \n scop de conservare care, din p=cate, se va dovedi o veritabil= fata morgana, un miraj ce-l va \mbra]i[a, cu tandre]e ipocrit=, \n mantia iluziei de[arte. Am f=cut aceste scurte, dar punctuale referiri, asupra criminalit=]ii pentru a putea contura defini]ia a ceea ce noi consider=m c= poate fi numit= criminalitate iatrogen=. Astfel, \n opinia noastr=, prin criminalitate iatrogen= se poate \n]elege acea form= a criminalit=]ii indus= prin influen]a exercitat= de indivizi ce fac parte din anumite categorii socio-profesionale specializate, ce pot avea contact, direct sau indirect, cu un num=r mare de persoane, cum ar fi: exper]i \n domeniul activit=]ii antifrac]ionale, persoane publice, scriitori. Raportndu-ne la dinamica trecerii la actul infrac]ional, prin prisma faptului c= modalit=]ile de desf=[urare a infrac]iunilor \mbrac= o gam= foarte variat= \ntre cei doi poli (spontan, impulsiv, de moment, circumstan]ial [i premeditat, calculat, elaborat) consider=m c= dep=[irea barierelor ce \ncearc= s= frneze comportamentul criminal, antisocial: moral - cutumiare, socio - punictive [i organizatoric - material - afective (a se vedea schema lui J. Pinatel privind dinamica ac]iunii infrac]ionale) se realizeaz= mult mai u[or atunci cnd \ntrerup=torul unui psihic labil este manevrat tocmai de aceia c=rora le revine responsabilitatea de a asigura men]inerea ordinii sociale. Declichetnd prghia [i a[a firav= care, \nc= mai opre[te absconsul mecanism ce diferen]iaz= individul adaptat social de cel neadaptat, antisocialul, respectiv noninfractorul de infractor, interven]ia nociv= a factorilor (culmea!)

responsabili, va precipita lucrurile, \n sensul s=vr[irii infrac]iunii fie mai devreme, fie chiar atunci cnd nu s-ar fi realizat. Defini]ia [i men]iunile f=cute asupra criminalit=]ii iatrogene permit urm=toarele preciz=ri: 1. criminalitatea iatrogen= poate fi determinat= de: 1.1. factorii abilita]i ai statului care au rolul de a interveni \n diminuarea, stoparea sau eradicarea fenomenului infrac]ional [i anume: judec=tori, procurori, poli]i[ti, medici legi[ti etc. afla]i \n activitate sau pensiona]i (categorie ce necesit= o aten]ie deosebit=); 1.2. scriitori, autori de opere literare, \n proz= sau \n versuri, ori de scenarii de film, de teatru etc. (ne referim exclusiv la crea]iile maladiv-criminogene contaminate psihotic, cu laitmotiv violen]a, de cele mai multe ori, extrem= [i sexualitate necenzurat=, rod al unor min]i r=t=cite \n tenebrele antisociale [i frecvent stimulate de par[iva beatitudine oferit= de alcool sau de droguri); 1.3. persoane publice care prin interven]iile lor pot manipula opinia public=: demnitari, jurnali[ti, moderatori realizatori de programe TV etc; 2. interven]ia categoriilor men]ionate se poate realiza \n mod direct, nemijlocit, mai rar [i limitat, sau indirect, de regul= prin intermediul mijloacelor mass-media, al c=r]ilor, al filmelor etc. cu penetrabilitate \n toate mediile sociale; 3. influen]a factorilor men]iona]i poate fi f=cut=: - cu inten]ie (direct= sau indirect=) cnd se urm=re[te cu abilitate s=vr[irea infrac]iunii sau crearea unui mediu infrac]ional, sau - f=r= inten]ie, respectiv atunci cnd, spre exemplu, sunt prezentate infrac]iunile ca informa]ie curent= \n cadrul [tirilor, buletinelor informative etc. ornate, nu de pu]ine ori, cu note personale, total ne[tiin]ifice. F=r= discu]ie c= deosebirea dintre criminalitatea iatrogen= inten]ionat= [i cea neinten]ional= este dificil=, dac= nu imposibil= de f=cut, cu att mai mult cu ct, de cele mai multe ori, este invocat dreptul la informare public= sau cel referitor la libertatea de opinie. A[a cum am f=cut-o [i cu alte ocazii, ne men]inem punctul de vedere exprimat, \n sensul c=, printr-o publicitate haotic= [i total necontrolat= se aduce un grav prejudiciu vie]ii sociale, printre altele [i prin favorizarea sau stimularea indivizilor cu tendin]e antisociale, care \[i vor putea g=si astfel mai u[or suportul motiva]ional al conduitei prohibite; 4. interven]ia stimulativ - criminal= poate fi \nterprins=: - prin ac]iune, deci sub o form= activ= sau comisiv=, situa]ie cel mai des \ntlnit= cu valen]e deosebite mai ales \n cazul speciali[tilor, care ofer= informa]ii de am=nunt cu privire la modul de operare, la particularit=]ile desf=[ur=rii unei investiga]ii criminalistice etc. ca [i cum ar dori s=-i informeze pe infractori ce gre[eli s= nu comit= pentru a nu fi descoperi]i; - prin inac]iune, absten]iune sau pasivitate, cnd nu se reac]ioneaz= atunci cnd ar fi trebuit s= se fac= acest lucru. Men]ion=m, \n acest sens, interviurile prezentate pe ecranele televizoarelor sau \n paginile unor ziare, luate unor infractori, anchetele criminalistice desf=[urate, contrar legii, de persoane neabilitate [i \nainte de pronun]area unor hot=rri

11

judec=tore[ti definitive [i irevocabile etc. \mpotriva c=rora nu se \ntreprind m=surile necesare (unele chiar prev=zute de lege). Oare, \n astfel de cazuri, nu suntem complici prin t=cere, prin neimplicare?; 5. dat fiind preciz=rile f=cute, apreciem c= se pot contura urm=toarele forme de criminalitate iatrogen=: 5.1. criminalitatea iatrogen= arogant-infatuat=, din orgoliu, ce caracterizeaz= mai ales acea form= a criminalit=]ii indus= de exper]ii, speciali[tii \n domeniul activit=]ii antiinfrac]ionale, care nu-[i pot proba, cu decen]=, valoarea profesional=, \n cadrul institu]ional [i compensator recurg la manifest=ri publice care nu pot cadra cu pozi]ia unui veritabil profesionist. |n acest sens se poate exemplifica cu apari]iile intempestive pe ecranele televizoarelor ori \n presa scris=, ale unor poli]i[ti, criminali[ti-investigatori, medicii legi[ti etc. care ofer= cu lux de am=nunte, uneori cu fundament [tiin]ific \ndoielnic, elemente ale unor spe]e, cazuri \nc= nefinalizate din punct de vedere juridic; 5.2. criminalitatea iatrogen= punitiv - frustrant=, prin care cel \n cauz= caut= s= se r=zbune ar=tnd att colectivului din care face parte ct [i publicului larg c= el este cel care ar fi trebuit s= se ocupe de cazul respectiv, adev=ratul [i poate unicul specialist care ar putea s=-l solu]ioneze deoarece i-a surprins toate elementele caracteristice; faptul c= solu]ionarea spe]ei nu i-a fost repartizat= este consecin]a invidiei pe care a strnit-o, prin calit=]ile profesionale deosebite care, de[i \n opinia lui, l-ar impune, [efii, colectivul, \l persecut=, marginalizndu-l [i, drept urmare, el consider= c= trebuie s= riposteze recurgnd la alte mijloace prin care s=-[i poat= exprima punctul de vedere [i, \n acela[i timp, s=-i persifleze pe detractori; 5.3. criminalitatea iatrogen= fantezist - imaginativ=, ce caracterizeaz= mai ales personalit=]ile publice (categoria men]ionat= la punctul 1.3.)mitomane; 5.4. criminalitatea iatrogen= publicitar-jurnalistic=, cu prezentarea detaliat=, uneori chiar de la fa]a locului, a unor aspecte macabre, a suferin]ei \ntip=rite pe chipurile dezn=d=jduite etc., dar [i a unor date specifice investiga]iei criminalistice, care nu pot dect s= \ngreuneze sarcina, [i a[a dificil=, a organelor de anchet=; 5.5. criminalitatea iatrogen= de imagine, specific= persoanelor publice ce doresc s= capteze aten]ia publicului ahtiat dup= senza]ional; 5.6. criminalitatea iatrogen= imitativ - contaminativ=, ce ar caracteriza scrierile autorilor men]iona]i la punctul 1.2. |n acest sens, exemplific=m prin cazurile din Bucure[ti ( T.A. [i D.F. care l-au ucis cu lovituri de cu]it pe T.F., avnd pe cap cagule, confec]ionate din ciorapi de nailon) [i Ia[i (minorul T.I. \l r=pe[te pe D.F., de 6 ani, fiul unor oameni de afaceri \n vederea ob]inerii unei r=scump=r=ri; victima, imobilizat=, a decedat prin asfixie mecanic= - sufocare realizat= cu o pung= de plastic) \n care autorii au declarat anchetatorilor c= s-au inspirat din filmele vizionate. Prin formele de criminalitate iatrogen= men]ionate, indiferent dac= influen]a a fost exercitat= direct sau indirect, cu sau f=r= inten]ie, prin ac]iune sau prin inac]iune s-a ajuns, \n prezent, la situa]ia paradoxal=, pe care preg=tirea [i

experien]a profesional= ne \ndrept=]esc s= o semnal=m, ca modul de operare identificat \ntr-o serie de crime cu atrocit=]i grote[ti: depesaj, tortur=, pozi]ii obscene ale victimelor etc. s= nu mai mire, din p=cate, pe nimeni iar b=nuiala stimul=rii exogene a unui psihic cu poten]ial agresiv bazal crescut s= devin= aproape o certitudine. Aceste cteva remarci, f=cute f=r= inten]ie r=uvoitoare sau tenden]ioas=, dar, \n mod cert, \n scopul aten]ion=rii factorilor responsabili asupra pericolului determinat de folosirea inoportun= a no]iunilor de specialitate sau prin interven]ii publice intempestive, numai din dorin]a, cel pu]in stupid=, de afirmare, apreciem c= sunt de natur= s=-i fac= pe cei \n cauz= s= se gndeasc=, poate de dou= ori, \nainte de a da publicit=]ii diferite informa]ii de specialitate [i chiar s= reac]ioneze \mpotriva impostorilor, inclusiv prin responsabilizarea celor abilita]i s= ofere comunicate de pres=. Nutrind convingerea c= sintagma criminalitate iatrogen= va suscita interes, a[tept=m [i alte puncte de vedere, opinii, interpret=ri, care nu pot dect s= contribuie la asanarea social= ([i nu numai \n Romnia) de buruienile [i l=turile ce alc=tuiesc mediul infrac]ional, indiferent de treapta social= pe care se situeaz=.

Bibliografie: C=r]i: 1. Tratat de psihologie judiciar=, Ed. Phobos Bucure[ti - 2006; T. Butoi [i colab. 2. Victimologie - perspectiva cuplului penal victim=-agresor, Ed. Pinguin Book Bucure[ti 2004; T. Butoi, Dan Voinea, V. Iftenie, Al. Butoi, Lumini]a Georgeta Nicolae, Constantin Z=rnescu, Ioana Butoi, Manuela Cristina Prodan. 3. Dic]ionar enciclopedic de psihiatrie, sub redac]ia C. Gorgos, Ed. Medical= Bucure[ti (vol. I - IV). 4. Interferen]a Medicin= Legal= - Criminalistic=, Ed. Era Bucure[ti 2006: V. Iftenie. 5. Sinuciderea - un paradox, Ed. [tiin]elor medicale - Orizonturi, Bucure[ti 2001; T.Butoi, V. Iftenie, Al. Boroi, Al. Butoi. psihologiei victimale asupra

Articole: 1. Mass-media, victim= sau autoare a dezinform=rii? V. Iftenie, T. Butoi, \n Revista de Criminalistic= nr. 1, an V, ianuarie 2003. 2. Teroarea cifrelor criminalit=]ii, V. Iftenie, T. Butoi; \n Revista de Criminalistic= nr. 4, an VI, iulie 2004. 3. Cuplul penal din perspectiv= victimologic=, V. Iftenie, T.Butoi, \n Revista Lumea Detectivilor, an III, nr. 12/2004.

12

DIN ISTORIA CRIMINALISTICII (I)

Prof. VASILE L+P+DU{I

Primul Congres al criminali[tilor din America Latin= |n perioada 25-31 iulie 1938, la Buenos-Aires, sub auspiciile pre[edintelui Republicii Argentina, dr. Robert M. Ortiz, a avut loc primul Congres al Criminali[tilor din America Latin=, la care au participat 128 de delega]i din ]=rile Americii de Sud [i Centrale. Cele 88 de rapoarte [i comunic=ri prezentate s-au referit \ndeosebi la urm=toarele: importan]a factorilor biologici [i sociologici \n reac]iile antisociale ale minorilor; educa]ia [tiin]ific= a judec=torilor penali; semnele psihiatrice [i legale ale pericolului; starea primejdioas= ca baz= [i m=sur= a responsabilit=]ii; vinov=]ia [i teoria responsabilit=]ii legale; identificarea nou-n=scu]ilor; identificarea civic= [i prevenirea infrac]iunii; biotipologia criminal=; studierea la fa]a locului crimei a elementelor necesare cercet=rilor; filmarea la fa]a locului a crimei; activitatea desf=[urat= de Institutul de Identificare din Rio de Janeiro; aspectul patologic al liniilor digitale; studiul individualit=]ilor dactiloscopice; organizarea poli]iei tehnico-[tiin]ifice din Rio de Janeiro; tipul fizic la criminali; toxicomania [i criminalitatea. Congresul a adoptat 25 de hot=rri, sub forma unor declara]ii sau decizii, fiind foarte importante pentru activitatea poli]ieneasc=. Dintre acestea enumer=m urm=toarele: introducerea \n ]=rile din America Latin= a unor registre pentru criminalii recidivi[ti; identificarea titularilor de pa[apoarte prin dactiloscopie; pa[apoartele din ]=rile Americii Latine urmnd s= fie confec]ionate dup= model comun [i unitar; introducerea unui schimb complet de informa]ii asupra criminalilor interna]ionali, pentru ca frontierele ]=rilor Americii Latine s= fie ferite de trecerea unor elemente indezirabile (s-a propus \nfiin]area unui oficiu poli]ienesc interna]ional al Americii Latine); \nfiin]area unei Asocia]ii americane pentru criminologie, cu sediul la Buenos-Aires, ai c=rei membri vor fi institu]iile de criminologie ale tuturor ]=rilor americane. Fotografii stereofotogrametrice luate la fa]a locului Documentele de arhiv= ne arat= c=, \ncepnd cu anul 1933, unele dintre oficiile de poli]ie judiciar= din Elve]ia foloseau aparatul stereofotogrametric pentru luarea de fotografii la fa]a locului. Acest aparat se compunea dintr-un obi[nuit aparat fotografic [i un dispozitiv de valorificare. Dispozitivul de fotografiere era o stereometercamer=, pentru a c=rei \ntrebuin]are nu se cerea o mai mare pricepere ca pentru aceea a unui aparat fotografic. Cu stereometrul se puteau face dou= feluri de fotografii, una pentru fotografii luate de aproape, cu toate detaliile \nc=perilor din interior, cealalt= pentru fotografii din afar=, \n aer liber [i la distan]= de la 6 la 100 metri. Cu o expunere se ob]ineau dou= fotografii 6x9 cm al aceluia[i obiectiv, \ns= acesta la fa]a locului era v=zut din

diferite pozi]ii. Pl=cile negative se introduceau apoi \n dispozitivul de valorificare, numit autograf [i o fotografie plastic= a locului fotografiat. Prin \nvrtirea unei manivele [i a unui disc, se putea aplica pe orice punct din fotografia f=cut= cu stereoscopul o tabel= de m=surat. Autograful era cuplat la o mas= de desen pe care toate mi[c=rile de schi]are f=cute de dispozitivul de m=surat erau \ncrustate, \n mod automat, la o scar= fixat=. Prin acest procedeu se forma un plan exact al locului unde a fost comis= crima [i \n care toate distan]ele, pantele, sec]iunile traversale ale balustradelor, \n=l]imile [i adnciturile erau redate cu cea mai mare exactitate. Acest aparat s-a dovedit de mare folos pentru oficiile de poli]ie judiciar=. Serviciul de identificare judiciar= Cu eforturi deosebite, \n anul 1892, dr. Mina Minovici, profesor universitar [i director al Institutului Medico-Legal, la recomandarea lui Alphonse Bertillon, [eful Serviciului Antropometric din Paris, a \nfiin]at Serviciul Antropometric \n localul Prefecturii Poli]iei Capitalei (prefect era generalul Rasty). Director al acestui serviciu a fost numit dr. Nicolae Minovici, pe atunci student la medicin=. Sistemul de identificare a unei persoane, prin antropometrie, se referea la faptul c= scheletul osos al omului r=mne complet neschimbat de la vrsta de 21 ani. Este imposibil s= se g=seasc= dou= persoane cu dimensiuni osoase, complet egale. Unele dimensiuni ale scheletului omenesc se pot stabili foarte u[or [i foarte exact pe persoana vie, cu ajutorul unor mecanisme simple. Bazat pe acest principiu, \n anul 1879, Alphonse Bertillon, pe atunci func]ionar la Prefectura Poli]iei din Paris, a descoperit acest sistem de identificare. Dimensiunile se refer= la urm=toarele: talia sau \n=l]imea corpului; lungimea bra]elor \ntinse \n form= de cruce; bustul sau \n=l]imea corpului \n pozi]ia de [ezut; lungimea corpului (diametrul anteroposterior, de la r=d=cina nasului la punctul cel mai proeminent al osului occipital);

13

 l=rgimea corpului sau diametrul traversal (distan]a \ntre parietali); diametrul bizigomatic; lungimea urechii drepte; lungimea degetului mijlociu sau medius de la mna stng=; lungimea degetului mic sau auricular de la aceea[i mn=; lungimea antebra]ului stng de la cot la vrful degetelor. Atunci, au existat unii care au aprobat, iar al]ii care au dezaprobat func]ionarea [i existen]a acestui serviciu. S-au g=sit chiar parlamentari, care au interpelat Guvernul Romniei (condus de Partidul Conservator) contra func]ion=rii Serviciului antropometric. Astfel, \n publica]iile vremii se arat= c= deputatul Dobrescu-Arge[ a cerut cu vehemen]= desfiin]area acestui serviciu. Dar, la scurt timp, acest deputat, fiind implicat \ntr-o afacere penal=, \n complicitate cu al]ii, a fost arestat [i implicit i s-a aplicat antropometria. Cu mari greut=]i [i cu mul]i adversari a trebuit s= lupte [i prof. dr. Mina Minovici. Astfel, \n februarie 1898, pentru a nu fi desfiin]at, eminentul om de [tiin]= s-a v=zut for]at s= mute acest serviciu din Poli]ia Capitalei \n Palatul Justi]iei, de[i era necesar s= fie la poli]ie. |ncepnd cu anul 1900, Serviciul antropometric a fost dotat cu un atelier fotografic complet dotat cu aparate moderne. De asemenea, \n acela[i Palat de Justi]ie, prof. dr. Mina Minovici a \nfiin]at {coala de Antropologie dup= sistemul celor din str=in=tate, \n care agen]ii [i ofi]erii de poli]ie \nv=]au cunoa[terea [i descrierea semnalmentelor unei persoane, dup= o metod= [tiin]ific=. Fratele s=u, dr. Nicolae Minovici, a editat un manual tehnic, \n acest scop, numit {coala Antropologic= - Bertillon sau Portretul Vorbit. La 1 aprilie 1914, din cauze neprev=zute, dar lesne de \n]eles, Guvernul venit la putere a mutat Serviciul la Direc]ia Siguran]ei Generale a Statului. Sub noua conducere a acestei institu]ii, Serviciul a stagnat, iar o dat= cu \nceperea r=zboiului mondial, speciali[tii l-au p=r=sit, l=sndu-l s= func]ioneze cu un singur func]ionar. |n anul 1918, att Poli]ia, dar mai cu seam= justi]ia, avnd nevoie de antecedentele delicven]ilor al c=ror num=r crescuse considerabil \n timpul ocupa]iei, s-a f=cut o nou= reorganizare a Serviciului Antropometric. Acela[i om de [tiin]=, prof. dr. Mina Minovici, fiind solicitat de Ministerul Justi]iei [i de Prefectura Poli]iei Capitalei, printr-o munc= titanic=, dus= aproape doi ani, \mpreun= cu colaboratorii s=i apropia]i: dr. Gheorghe Andrei Ionescu, dr. Ioan {tef=nescu, comisarul Ioan Popescu, a

reu[it s= pun= la punct Serviciul de Identificare Judiciar= de pe lng= Parchetul de Ilfov. Dr. Gh. Andrei Ionescu are meritul c= a adoptat [tiin]a [i tehnica dactiloscopic= [i a a[ezat Serviciul de Identificare pe adev=ratele lui temelii. Mai mult, el a creat o nou= formul=, cu totul deosebit=, care \nlesnea cu precizie identificarea oric=rui individ. Acest reputat om de [tiin]= a contribuit la simplificarea metodei lui Vucetich [i Bertillon, procedeele sale fiind apreciate pe plan mondial. Un alt colaborator de seam= al prof. dr. Mina Minovici a fost comisarul Ioan Popescu, [ef de serviciu, care a contribuit la cartarea, dup= noul sistem, a peste 400.000 de fi[e. Serviciul de Indentificare Judiciar= a intrat \n leg=tur= cu toate serviciile similare din Europa [i din America pentru descoperirea, prin a[a-zisa dactiloscopie la distan]=, a infractorilor disp=ru]i [i urm=ri]i de poli]iile din str=in=tate. |n articolul s=u, publicat \n Revista Poli]ia Modern= nr. 5/iulie 1926, Constantin Georgescu, inspector de poli]ie, ar=ta: ...Serviciul de Identificare Judiciar= se afl= \n plin= efervescen]=. Duce]i-v= [i vede]i-l, voi, cei seto[i de adev=ruri noi [i de minuni. O vizit= acolo va fi de ne\nchipuit folos. |n cutiile care umplu pere]ii serviciului este munc= mig=loas= [i fecund=, munc= uimitoare, [i nu m= pot re]ine s= st=ruiesc \nc= asupra personalit=]ii str=lucite a savantului dr. Mina Minovici, \ntemeietorul serviciului. O fire modest=, clasic=, \nchinat= binelui ob[tesc, minte luminoas= pe care o agit= marile probleme ale vie]ii, domnia sa poate privi cu mndrie \n trecut, \n trecutul s=u care este o pagin= de glorie. |n afar= de Serviciul de Identificare Judiciar=, domnia sa a \ntemeiat [i Institutul Medico-Legal al c=rui director este. Oper= a geniului [i a st=ruin]elor sale neobosite, Institutul Medico-Legal este un monument de munc= [i de [tiin]= mai presus de multe a[ez=minte culturale de acest gen din ]=rile lumii. Ca o r=spl=tire bine meritat=, conduc=torii ]=rii i-au dat numele s=u. Au f=cut un act de \nalt= valoare moral=: oamenii mari, care radiaz= \n jurul lor lumin= [i sim]ire generoas= [i care devin prin aceasta c=l=uze [i prieteni ai progresului, trebuie s= r=mn= stlpii de foc ai viitorului.
Bibliografie: 1. Revistele Poli]ia Modern= nr. 2, 3, 4 [i 5 din anul 1926, ap=rute sub conducerea unui Comitet de Poli]i[ti din cadrul Prefecturii Poli]iei Capitalei. 2. Laz=r Crjan, Criminalistic= - Tratat, Editura Pinguin Book, Bucure[ti, 2005. 3. N. Buzea, L. Tudose, Introducere \n [tiin]a penal= [i no]iuni de criminologie, Editura Universul, Bucure[ti, 1930.

14

Expertiza psihiatric= mijloc de prob= \ntr-o cauz= de omor

Procuror VIOREL GHEORGHE GAVRA Parchetul de pe lng= Tribunalul Bihor

|n desf=[ urarea procesului penal, mijloacele de prob= au un rol deosebit \ntruct toate demersurile organelor judiciare, ale p=r]ilor [ ale altor persoane, nu se pot desf=[ i ura haotic, ci numai \ntr-un cadru legal. Numai \ntr-un asemenea sistem, mijloacele de prob= cap=t= semnifica]ie juridic=. |mprejur=rile diverse \n care se s=vr[ esc infrac]iunile, ct [ modurile de i operare au impus formularea sintetic= a unor instrumente juridice, prin intermediul c=rora s= se poat= dovedi c= un fapt ilicit de drept penal a produs un prejudiciu, o perturbare a sistemului de valori [ rela]ii sociale, ce se impun a fi ocrotite i de lege. De[ probele [ mijloacele de prob= sunt categorii juridice i i distincte, ele pot fi teoretic explicate \n mod conjugat. Conform prev. art.63 C.p.p., probele sunt definite ca elemente de fapt care servesc la constatarea existen]ei sau inexisten]ei unei infrac]iuni, la identificarea autorului acesteia [ i la cunoa[ terea \mprejur=rilor \n care s-a comis, elemente necesare pentru justa solu]ionare a cauzei. Mijloacele prin care pot fi constatate unele elemente de fapt care pot servi ca prob= \n procesul penal sunt prev=zute \n art. 64 C.p.p. [ ele constituie mijloace de prob=. i Enun]area mijloacelor de prob= cuprinse \n art.64 vizeaz= declara]iile \nvinuitului, ale p=r]ilor \n procesul penal inculpat, p=r]i v=t=mate, p=r]i civile, declara]ii ale martorilor, \nscrisurile, \nregistr=rile audio-video, fotografiile, mijloacele materiale de prob=, constat=rile tehnico-[ tiin]ifice, medicolegale [ expertizele. i Este [ c=, din punctul de vedere al legii procesuale, tiut nu se face o ierarhizare a probelor. Valoarea lor nu este prestabilit=, urmnd a fi determinat= contribu]ia concret= a fiec=reia la solu]ionarea cauzei. Principalul obiectiv al expertizei medico-legale \l constituie determinarea s=n=t=]ii psihice a unei persoane. Efectuarea acestei expertize este necesar= att \n cauzele penale \n care se ridic= problema existen]ei discern=mntului [ ca urmare a vinov=]iei persoanelor care s=vr[ i esc acte antisociale, precum [ \n cauze civile: punerea sub interdic]ie, i dreptul de exercitare a unei profesii sau activit=]i, capacitate testamentar=. |n spe]a pe care o vom detalia, solu]ia dat= \ntr-o cauz= penal= a avut la baz= singurul mijloc de prob= expertiza psihiatric=. |n diminea]a zilei de 16.03.1994, Parchetul de pe lng= Tribunalul Bihor a fost sesizat cu privire la decesul, \n urma unor rela]ii sexuale [ acte de violen]=, numitei T.V., \n vrst= i de 64 ani. De la \nceput, procurorul [ lucr=torii de poli]ie nu au i f=cut cunoscut faptul c= victima a fost agresat= sexual. Men]ion=m faptul c=, cu ocazia cercet=rii la fa]a locului,

s-a stabilit c=, din locuin]a victimei, ar fi fost sustras= o sum= modic= de bani [ ceva lenjerie de pat. i Dup= descoperirea cadavrului, \n cauz= s-au f=cut cercet=ri ample, dar autorul nu a fost descoperit, cauza fiind \nregistrat= cu AN. |n data de 23.02.2005, la ofi]erul de serviciu de la Poli]ia mun. Oradea, s-a prezentat M.E., domiciliat \n Oradea, str.Fntnilor nr. 20, jud. Bihor, care a declarat c=, \n noaptea, de 15/16 martie, f=r= a preciza anul, a omort-o pe V. dnd cu cu]itul \n ea. M.E. a fost ulterior \ndrumat c=tre lucr=tori din cadrul I.P.J. Bihor Serviciul de Investiga]ii Criminale [i la procuror. |n aceea[i zi, procurorul a procedat la audierea lui M.E. [i s-a \nceput urm=rirea penal= fa]= de acesta, pentru s=vr[irea infrac]iunilor de viol, prev. [i ped. de art.197 C.p. [i omor, prev. de art.174 C.p., cu aplic.art.33 lit.a [i art.13 C.p., dispunndu-se internarea provizorie a acestuia \n Spitalul Clinic de Psihiatrie din Oradea. Conform propriei declara]ii, M.E. \[i aminte[te c=, \nainte cu o zi de 15/16 martie, f=r= a putea preciza anul, s-a \ntors de la locuin]a p=rin]ilor s=i din satul S=rand, iar pe str.M=cie[ului s-a \ntlnit cu b=trna T.V., care a \ntrebat dac= a trecut sau nu po[ta[ul pe strad=, pentru a-i aduce pensia. |n continuare, M.E. a sus]inut c=, \n noaptea de 15/16 martie, a visat c= a lovit-o de cteva ori cu cu]itul pe T.V., care era \n genunchi \n fa]a sa, dup= ce mai \nainte \[i b=tuse joc de ea (o violase) iar diminea]a, aducndu-i-se la cuno[tin]= de c=tre vecinul s=u P.L., cu care lucra \mpreun=, c= b=trna V., \n noaptea respectiv=, a fost ucis=, s-a speriat [i \n ziua respectiv= nici nu a mai mers la lucru. De asemenea, M.E., sus]ine c=, la cteva zile dup= visul pe care l-a avut, \n noaptea de 15/16.03, pe chilo]i a g=sit o pat= de snge a c=rei prezen]= nu o putea explica nici la data respectiv=. Conform propriei sus]ineri, \n perioada \n care T.V. aducea lapte prin cartier, M.E. a fost cuprins de o atrac]ie fizic= fa]= de aceasta, \n sensul de a \ntre]ine cu ea rela]ii sexuale. M.E. mai sus]ine, \n propria declara]ie, c= ar fi fost \n locuin]a victimei o singur= dat= \nso]it de nepoata sa P.G., aspect pe care aceasta l-a negat cu ocazia audierii din data de 01.03.2005. Procednd la verificarea veridicit=]ii declara]iei lui M.E., am constatat urm=toarele: |n noaptea de 15/16.03.1994, numita T.V., dom. pe str. M=cie[ului nr. 20, a fost ucis= de c=tre autori necunoscu]i, fiind g=sit= a doua zi diminea]a. Cu ocazia necropsiei cadavrului, efectuat= la data de

15

16.03.1994, s-au stabilit urm=toarele: moartea numitei T.V. a fost violent=; moartea s-a datorat hemoragiei externe consecutive unor pl=gi t=iate \n]epate ale gtului cu sec]iune de arter= carotid= primitiv= stng=; leziunile traumatice au fost produse prin loviri directe, repetate, cu un instrument t=ietor\n]ep=tor, ca de exemplu cu]itul corp delict ct [i cu corp contondent pumn; pozi]ia victim= agresor a fost ini]ial \n ortostatism [ i variabil= \n dinamica agresiunii ca ulterior victima c=zut= la sol s= fie lovit=, agresorul fiind cu genunchii pe torace, realiznd compresiile asupra sa, ceea ce a provocat fractura coastelor 2, 3, 4 [ 5 pe linia medio-clavicular= dreapt= [ coastele 2 [ 3 i i i pe linia parasternal= stng=, sternul prezentnd fractura transversal= sub manubriu, cu infiltrat sanguin redus pe fa]a sa intern=; grupa de snge a victimei a fost B-3; prezen]a congestiei, mucoasei antrului vaginal [i a spermei ne \ndrept=]e[te s= afirm=m c= s-a consumat un raport sexual. |n urma audierii [i intern=rii \nvinuitului M.E., \n cauz= sa efectuat o serie de acte din con]inutul c=rora rezult=, \n esen]=, urm=toarele: descrierea locului faptei f=cut= de M.E. corespundea cu realitatea; violarea victimei a fost constatat= cu ocazia necropsiei; prezen]a victimei pe strad=, \ntrebnd despre po[ta[ [i pensie, \n data de 15.03.1994, a fost confirmat= de martorii M.I., V.F. [i so]ia acestuia V.I., audia]i la data de 16.03.1994, respectiv 17.03.1994; neconfirmarea de c=tre martora P.G. a prezen]ei \mpreun= cu \nvinuitul M.E. Perchezi]ia \n casa victimei a condus la concluzia c= acesta a f=cut o descriere exact= a locului faptei, ceea ce implic= prezen]a sa \n locuin]a victimei; \n noiembrie 1994, \nvinuitul M.E. este internat pentru prima dat= la spitalul de psihiatrie cu diagnosticul de tulbur=ri de personalitate de tip Bordeline; - profilul psihologic al \nvinuitului M.E. este acela al unui b=rbat \nchis, intrat \n rela]ii de concubinaj cu o femeie mai \n vrst=, cu care avea rela]ii sexuale o dat= la una dou= luni; - \n noiembrie 1994, mama lui M.E, numita M.A., a fost internat= [i ea la spitalul de psihiatrie; so]ia \nvinuitului a afirmat c= acesta citea mereu o carte despre crime iar, \n data de 23.02.2005, i-a l=sat un bilet din care rezulta c= s-a dus la poli]ie s= se predea [i \n care \[i cerea iertare de la aceasta. |n cursul cercet=rii penale, de la so]ia \nvinuitului, a fost ridicat= cartea pe care acesta o citea, cartea avnd denumirea Han din Islanda de Victor Hugo, cartea f=cnd parte din colec]ia Romanul de dragoste, ac]iunea c=r]ii desf=[urndu-se \ntr-un regat imaginar din Islanda secolului al XVII-lea, re\nviind farmecul ambian]ei mitologice a ]=rilor scandinave, pe fundalul c=rora se proiecteaz= figura fabuloas= a crudului Han. A rezultat, c= dragostea pur= dintre Ethel [i Ordener era o transpozi]ie literar= a propriilor obstacole pe care le-a avut de biruit dragostea lui Hugo pentru Adele Fouch, iar \n ordine moral=, concluzia romanului este c= dragostea semnific= de fapt

devotament nem=rginit; \nvinuitul M.E. a avut o tentativ= de spnzurare, \n vara anului 1996, a[a cum rezult= din declara]ia mamei sale, din data de 04.03.2005. |n cursul cercet=rii penale s-a dispus expertizarea medico-legal= psihiatric= a \nvinuitului M.E., medicii speciali[ti avnd de r=spuns la urm=toarele obiective: dac= pretinsa fapt= de viol [i omor asupra victimei T.V., pe care \nvinuitul M.E. o relata sub forma unui vis, i-a accentuat sau nu tulbur=rile de personalitate de tip Bordeline diagnosticate \n noiembrie 1994; dac= la data expertiz=rii, \nvinuitul M.E. prezenta tulbur=ri psihice [i care era diagnosticul acestor tulbur=ri; dac= \n momentul s=vr[irii faptei \nvinuitul a prezentat sau nu tulbur=ri psihice [i care erau natura [i diagnosticul acestora; care a fost discern=mntul \nvinuitului M.E. \n timpul s=vr[irii faptei; dac= se recomanda aplicarea m=surilor de siguran]= cu caracter medical [i care erau acestea; dac=, pe baza probelor administrate \n cauz=, cele relatate de \nvinuit sub forma unui vis [ care au corespondent i \n realitate conduceau la concluzia c= acesta era sau nu autorul omorului comis \n data de 15/16.03.1994 asupra victimei T.V. Din raportul de expertiz= medico-legal= psihiatric= nr.755/IV/138 din 21.03.2005 rezult= urm=toarele: numitul M.E. sufer= de schizofrenie paranoid=; discern=mntul s=u \n prezent este absent. Raportat la fapta imputat=, este posibil ca aceasta s= fi fost efectuat= \n cadrul unor tulbur=ri psihice de intensitate psihotic=, cnd, de asemenea, sus-numitul nu avea discern=mnt. Fa]= de afec]iunea pe care o prezint=, soldat= cu pierderea discern=mntului, s-a recomandat aplicarea m=surilor de siguran]= medical=, conform prevederilor legale, art.114 C.p. Pe baza concluziilor din raportul de expertiz= psihiatric=, prin ordonan]a din 29.03.2005, dat= \n dosarul nr.88/P/1994, procurorul a dispus scoaterea de sub urm=rire penal= a \nvinuitului M.E. pentru s=vr[ irea infrac]iunilor prev. de art.197 [ art.174 C.p., cu aplic. art.33 lit.a [ art.13 C.p. [ a i i i sesizat, \n baza art.114 C.p. [ art.162 C.p.p., Tribunalul Bihor i \n vederea intern=rii medicale a acestuia. Prin sentin]a penal= nr.87/05.04.2005, dat= \n dosarul nr.1661/2005, a Tribunalului Bihor, s-a dispus internarea medical= a lui M.E. \n Spitalul Clinic de Psihiatrie { tei. Solu]ia dat= de procuror \n dosarul nr.88/P/1994 a avut la baz= concluziile raportului de expertiz= psihiatric=, singurul mijloc de prob= care a fost coroborat cu celelalte aspecte descrise de M.E., locul faptei, violarea victimei [ consider=m i c= este susceptibil= de interpret=ri. |n concluzie, spe]a prezentat= scoate \n eviden]= importan]a expertizei psihiatrice ca mijloc de prob=, care a fost coroborat= cu alte probe [ care, \n final, a stat la baza solu]iei i date \n cauz=.

16

FLAGRANTUL |N TRAFICUL CU DROGURI

Conf. univ. dr. TIBERIU-CONSTANTIN MEDEANU

Obiective [i m=suri prealabile

Prevederile legale justific= organizarea prinderii \n flagrant, \n cazul unor infrac]iuni, chiar dac= aceast= metodologie nu este enumerat= ca mijloc de prob= \n articolul 64 din Codul de procedur= penal=. Prinderea \n flagrant de c=tre organele de urm=rire penal= a fost contestat=, uneori, cu motivarea c= ar reprezenta o instigare la comiterea infrac]iunii sau o favorizare a continu=rii activit=]ii infrac]ionale. Majoritatea instan]elor nu au luat \ns= \n considerare aceste argumente, iar prinderea \n flagrant este acceptat= [i utilizat= \n majoritatea statelor cu sisteme democratice necontestate. Finalizarea flagrantului este concretizat= \n prinderea f=ptuitorului \n momentul [i la locul comiterii faptei, ori ct mai aproape de momentul s=vr[irii acesteia. La majoritatea infrac]iunilor flagrantul se organizeaz= de fapt dup= epuizarea infrac]iunii, avnd scopul principal de a recupera de la infractori corpurile delicte sau de a concretiza mijloacele de prob= \n mod ct mai concludent. |n unele situa]ii este important [i aspectul referitor la prinderea [i identificarea autorilor infrac]iunii, ori a complicilor acestora, pentru c= nu \ntotdeauna se cunoa[te identitatea sau num=rul lor. Prinderea \n flagrant este aplicabil= multor genuri de infrac]iuni dintre care pot fi enumerate: furtul, tlh=ria, lipsirea de libertate, abuzul \n serviciu, sustragerea sau distrugerea de \nscrisuri, ruperea de sigilii, \n mod ilegal infrac]iunile de corup]ie, infrac]iunile cu stupefiante, infrac]iunile de terorism [i cele specifice criminalit=]ii organizate. Obiectivele urm=rite, \n cazul organiz=rii flagrantului, constau \n: \mpiedicarea consum=rii activit=]ii ilicite [i diminuarea pericolului social; prinderea f=ptuitorului, \n momentul comiterii faptei sau \ntr-un timp ct mai apropiat de acesta; strngerea tuturor probelor care atest= existen]a infrac]iunii [i dovedesc vinov=]ia f=ptuitorului; restabilirea situa]iei anterioare, recuperarea prejudiciului cauzat [i ridicarea obiectelor, bunurilor de]inute sau traficate ilegal [i tragerea la r=spundere penal= \ntr-un interval de timp ct mai apropiat de momentul \n care s-a comis fapta.1 Pentru realizarea \n bune condi]ii a acestor ac]iuni, este necesar s= se respecte anumite principii [i reguli de metodic= sau tactic=, \n func]ie de genul infrac]iunii vizate2. Preg=tirea ac]iunii de realizare a flagrantului presupune uneori m=suri de supraveghere, intercept=ri ale convorbirilor ori ale altor documente etc. Se \ncearc= ob]inerea unor informa]ii cu privire la activitatea infrac]ional= [i cu privire la f=ptuitor, inclusiv re[edin]ele, anturajul, complicii, favorizatorii, modul de operare etc. Prin analiza datelor [i informa]iilor care au determinat ac]iunea, se urm=re[te stabilirea unor aspecte, cum ar fi: determinarea locului, zonei [i mediului unde se va desf=[ura; stabilirea persoanelor implicate sau a grup=rilor de participan]i; coroborarea datelor [i stabilirea modalit=]ilor concrete de ac]iune. Dac= este posibil, se va proceda la recunoa[terea zonei unde se preconizeaz= desf=[urarea evenimentelor, fotografierea, filmarea [i schi]area locului, \n scopul instruirii participan]ilor cu privire la dispunerea \n teren

[i modul de ac]iune. |n continuare este necesar=: stabilirea echipelor [i a num=rului de persoane participante; stabilirea modului de amplasare \n dispozitiv; stabilirea dispozitivului de filaj; stabilirea echipei de rezerv= \n cazul infrac]iunilor \n care se pot produce pericole; stabilirea echipei de cercetare la fa]a locului; determinarea speciali[tilor care se vor ocupa de corpurile delicte sau de obiectele care ar putea constitui probe; stabilirea modului \n care se vor ridica acestea [i a locului unde se vor depozita etc. Unele corpuri delicte pot fi cu caracter special, ca de exemplu materialele sau dispozitivele explozive, drogurile, sistemele informatice etc. Nu pot fi ignora]i factorii secundari care pot avea influen]= \n realizarea ac]iunii, cum ar fi: factorii atmosferici, particularit=]ile zonei de ac]iune; tehnica [ dot=rile folosite \n i timpul ac]iunii; mijloacele de transmisie utilizate de membrii echipei sau de infractori; semnalele care vor fi folosite \n timpul ac]iunii; variantele de rezerv=; m=surile preconizate pentru siguran]a participan]ilor [ m=surile de prim ajutor, \n i cazul unor ac]iuni care se pot solda cu v=t=m=ri corporale. O alt= activitate important= o reprezint= instalarea echipei \n zona de ac]iune [i m=surile de asigurare a realiz=rii flagrantului. Intrarea \n dispozitiv se va face pe trasee diferite [i \n func]ie de distan]a fa]= de locul de plecare, echipele plasndu-se ini]ial \n zone apropiate zonei de interven]ie. Se vor lua m=surile asigur=torii, necesare pentru blocarea c=ilor de ie[ire din zon=, pentru persoanele suspecte sau autovehiculele acestora. De la instalarea dispozitivului pn= \n faza dinamic= a flagrantului, conduc=torul ac]iunii trebuie s= aib= \n vedere \ndeplinirea cumulativ= a urm=toarelor cerin]e: acordarea priorit=]ii pentru cadrele participante la ac]iune; luarea m=surilor \n favoarea cet=]enilor care tranziteaz=, au locul de munc= sau domiciliaz= \n zona de ac]iune; luarea m=surilor de protec]ie a cadrelor care lucreaz= sub acoperire sau a colaboratorilor; protejarea [i asigurarea materialelor, bunurilor, substan]elor sau sumelor de bani folosite \n combina]iile operative.

B. Realizarea flagrantului.
Interven]ia propriu-zis= va fi executat= doar de echipe specializate, care trebuie s= \[i decline identitatea, \n special dac= nu poart= uniform=, pentru a nu fi confunda]i cu membrii altor grup=ri adverse, \n principal la infrac]iunile axate pe anumite tranzac]ii. Ceilal]i participan]i vor asigura securitatea zonei, re]inerea suspec]ilor care au p=r=sit zona de ac]iune, identificarea martorilor etc. |n func]ie de fazele comiterii actului infrac]ional, la aproape toate infrac]iunile se pot distinge trei posibilit=]i de interven]ie pentru realizarea flagrantului, [ anume \nainte, \n i timpul sau dup= comiterea faptei. Dac= ac]iunea se realizeaz= \naintea de consumarea actului infrac]ional, este preferabil ca actele preg=titoare efectuate de infractori s= fie incriminate legal sau interven]ia s= previn= comiterea unei infrac]iuni cu un grad ridicat de pericol social.

17

Flagrantul realizat \n timpul comiterii faptei presupune ca, \n momentul intr=rii \n dispozitiv, infrac]iunea s= fie \n curs de desf=[ urare. |n aceast= faz= exist= unele riscuri, deoarece autorul se poate afla \ntre alte persoane, este \ntr-o stare de tensiune extrem=, dispus s= riposteze \n orice moment. De asemenea, pot fi r=nite persoane datorit= st=rii de panic= [ i exist= pericolul lu=rii de ostatici de c=tre f=ptuitor, care va \ncerca s=-[ asigure sc=parea. i Prinderea \n flagrant realizat= dup= consumarea actului infrac]ional constituie cel mai prielnic moment de ac]iune, \ntruct organizatorii prinderii \n flagrant dispun de avantajul factorului surpriz=, iar infractorul se g=se[ de obicei \ntr-un te moment de relaxare [ deconcentrare. |n aceast= alternativ= i exist= \ns= riscul dispari]iei infractorului cu bunurile care reprezint= obiectul infrac]iunii sau al abandon=rii acestora, pentru a-[ asigura mai u[ sc=parea. i or Membrii echipei pot alege cea mai bun= alternativ= de interven]ie, fiind necesar uneori s= se schimbe pe parcurs modul de ac]iune, \n func]ie de apari]ia unor evenimente imprevizibile sau care determin= cre[ terea pericolului ori a altor riscuri, \n cazul aplic=rii planului ini]ial. Dup= prinderea \n flagrant se vor realiza anumite activit=]i, cum ar fi: imobilizarea persoanelor participante la s=vr[irea infrac]iunii; perchezi]ia corporal= a persoanelor re]inute, a autovehiculelor folosite de acestea, controlul bagajelor, ridicarea telefoanelor mobile ori a altor aparate de comunicare la distan]=; identificarea martorilor oculari; transportarea infractorilor re]inu]i la locul unde se va desf=[ura ancheta; inventarierea, sigilarea [i transportarea bunurilor, substan]elor [i \nscrisurilor ridicate [i \ntocmirea procesuluiverbal de constatare. |n situa]ia unor infrac]iuni se va ob]ine anterior autoriza]ie de perchezi]ie de la instan]=, pentru a se putea declan[a imediat perchezi]ia domiciliar=. |n acest scop se vor constitui din timp echipele pentru perchezi]ie simultan=, \n cazul existen]ei mai multor infractori sau locuri vizate. |n cazul infrac]iunilor care pot genera pericol de explozie, luarea de ostatici sau utilizarea armamentului. |n m=sura posibilit=]ilor se va proceda la evacuarea persoanelor care domiciliaz= sau au locul de munc=, ori se afl= \ntmpl=tor \n imobilul unde se va ac]iona sau \n \mprejurimile acestuia. Dac= flagrantul se desf=[oar= \n spa]ii \nchise, echipele de interven]ie vor intra \n spa]iul vizat simultan, rapid [i din mai multe direc]ii, blocndu-se c=ile de retragere a infractorilor. Se va proceda apoi la anihilarea infractorilor, timp \n care se vor asigura exteriorul, ferestrele [i c=ile de acces ale imobilului. Metodele de p=trundere \n spa]iul vizat pot fi diversificate, [i se vor realiza numai \n echip=, sub coordonarea unui [ef. Toate metodele se bazeaz= pe acelea[i principii, fiind preferabil s= se cunoasc= dispunerea c=ilor de acces [i \nc=perea din imobil \n care se afl= infractorii. Dac= nu se pot afla aceste detalii se p=trunde simultan \n ct mai multe \nc=peri. |n alternativa organiz=rii flagrantului \n spa]ii deschise se vor aplica regulile men]ionate anterior. Este util= [i cunoa[terea temperamentului infractorilor, pentru a se estima cum vor reac]iona. Se va avea \n vedere faptul c= locurile deschise ofer= infractorilor posibilitatea de a observa mai bine zona [i dezavantajul celor care ac]ioneaz= de a fi mai u[or repera]i. Plasarea membrilor echipei se va face acoperit, \n ]inut= civil= adecvat= mediului respectiv, pentru a nu se crea suspiciuni infractorilor ori persoanelor care domiciliaz= \n zon= [i \i pot avertiza. Dup= realizarea flagrantului, zona de ac]iune trebuie degajat= rapid, pentru a se preveni concentrarea persoanelor

curioase, formarea de blocaje, interven]ia altor infractori ori alte evenimentele negative.

3. Opera]iunea Budha.
Numi]ii Octavian , Raul , Claudiu , Eusebiu [i Alin se cuno[teau de mai mult timp, fiind \n rela]ii apropiate. Alin plecase de c]iva ani \n Fran]a, unde ob]inuse calitatea de rezident, dar, \n anii 2001-2002, a revenit \n ]ar= de mai mute ori, sub diverse pretexte. La una din c=l=torii a adus un autoturism foarte valoros, rugndu-l pe Eusebiu s=-i permit= s=-[i ad=posteasc= ma[ina \n garajul tat=lui s=u. Profitnd de faptul c= \n garaj erau depozitate diferite bunuri [i piese rezultate din dezmembrarea altor ma[ini, Alin a ascuns sub un parbriz o borset= \n care se g=seau peste 2.000 pastile Ecstasy, pe care inten]iona s= le comercializeze. Dup= pu]in timp, \n luna august 2002, Alin i-a propus lui Octavian s=-l ajute la valorificarea acestora cu pre]ul de 150.000 lei/bucat=, promi]ndu-i 10% din c[tig. Octavian a acceptat propunerea, rugndu-l pe prietenul s=u Raul s= g=seasc= cump=r=tori [i promi]ndu-i c= vor \mp=r]i c[tigul. Raul avea informa]ii despre un tn=r cu prenumele Goe, din municipiul Deva, care aflase c= tranzac]iona droguri. Goe i-a promis c=-l va contacta pe un prieten cunoscut sub numele de Mache, din Bucure[ti. A comunicat apoi faptul c= acesta era dispus s= cumpere o cantitate mare de droguri, cu condi]ia s= verifice compozi]ia unei pastile. Opera]iunea nu p=rea complicat= sau riscant=, astfel \nct, prin intermediul membrilor filierei, s-a trimis o pastil= de drog sintetic de la Alin la Goe. Analizele chimice au fost favorabile, astfel \nct Goe a transmis c= era dispus s= tranzac]ioneze \ntreaga cantitate de droguri. |ntre timp, Octavian plecase pe litoral iar Alin trebuise s= se re\ntoarc= \n Fran]a. Tranzac]ia nu putea fi \ns= ratat=, astfel \nct i-a comunicat telefonic lui Octavian s= ia cheia garajului de la Claudiu [i s= caute borseta cu droguri \n locul unde o ascunsese. |n 4 septembrie 2002, Octavian a revenit \n municipiul Hunedoara [i a g=sit borseta cu drogurile. |mpreun= cu ceilal]i prieteni au convenit s= se deplaseze la Deva, pentru o \ntlnire cu Goe. Au utilizat dou= autoturisme, pentru o mai mare siguran]=. Ac]iunea nu a putut fi finalizat= din cauza unor suspiciuni [i ne\n]elegeri \n privin]a pre]ului. Prin convorbirile telefonice purtate \ns= direct \ntre Octavian [i Mache s-a stabilit o \ntlnire la un restaurant din localitatea Sntuhalm, situat= \ntre Hunedoara [i Deva. Au convenit parolele [i modul de recunoa[tere, realizndu-se \ntlnirea \n 6 septembrie 2002. Drogurile au fost transportate numai de Raul, cu motocicleta, pentru a nu atrage aten]ia. La restaurantul convenit i-a \ntlnit pe partenerii de afacere \ntr-o ma[in= BMW, purtnd o discu]ie timp de cteva minute. Pre]ul oferit de ei pe bucat= era mai mic dect cel convenit anterior, ajungndu-se doar la suma final= de 6.500 euro. Acest fapt influen]a cuantumul c[tigului de 10% care-i revenea lui Raul [i prietenilor, astfel \nct a revenit la Hunedoara pentru a se consulta cu ei. Dup= cteva zile Goe i-a telefonat \ns=, spunndu-i c= cei doi cump=r=tori accept= pre]ul propus de ei, convenind s= se re\ntlneas= \n Deva, la 10 septembrie. Deplasarea s-a realizat cu dou= autoturisme performante, dar unul a fost l=sat \n localitatea Sntuhalm, pentru a-i deruta pe eventualii urm=ritori. Au ajuns \n Deva cu autoturismul lui Claudiu, iar punga cu droguri o purta Raul, care avea contactul direct cu cump=r=torii. |ntlnirea cu cei doi cump=r=tori a avut loc \n sta]ia

18

Petrom, unde s-a deplasat ini]ial numai Octavian. |ntre timp Raul [i Claudiu se \ntlneau cu Goe \ntr-o alt= sta]ie de benzin=. Cump=r=torii i-au ar=tat lui Octavian teancurile cu bancnote, iar el urma s= le comunice telefonic lui Raul [i Claudiu momentul primirii efective a banilor, cnd ei trebuia s=-i predea lui Goe borseta cu droguri. |n minutele finale ale tranzac]iei au ap=rut \ns= \n ambele sta]ii de benzin= mai mul]i ofi]eri de poli]ie, care au realizat prinderea \n flagrant. |n ma[ina lui Raul [i Claudiu au fost g=site drogurile, iar la Octavian a fost g=sit un pistol [i cinci cartu[e cu gaze lacrimogene. Au fost organizate imediat descinderi la domiciliile susnumi]ilor, stabilindu-se c= pistolul \i apar]inea lui Claudiu, care mai avea acas= 30 de cartu[e. Pistolul avea calibrul 88 mm [i era \n stare de func]ionare, iar cartu[ele aveau efect acustic [i lacrimogen, \ncadrndu-se \n categoria materialelor explozive. |n pofida m=surilor de precau]ie, infractorii fuseser= repera]i de ofi]erii de poli]ie din Deva, specializa]i \n combaterea criminalit=]ii organizate [i a traficului de droguri. |mpreun= cu procurorii specializa]i au fost \ntreprinse m=surile necesare [i au fost concepute direc]iile de ac]iune. Primele masuri luate \n cauz=, cu cteva s=pt=mni \nainte de organizarea flagrantului, au constat \n identificarea tuturor suspec]ilor, stabilirea leg=turilor dintre ei, stabilirea domiciliilor acestora, identificarea autoturismelor folosite, a numerelor de telefonie mobil= utilizate, locurile [i mediilor frecventate, ob]inerea de date despre comportamentul suspec]ilor etc. |n urma verific=rilor s-a stabilit c= ace[tia circulau cu autoturismele marca Mazda, \nmatriculat \n jude]ul Hunedoara [i Nissan-Primera \nmatriculat \n Germania. Din verific=rile efectuate a rezultat c= de]ineau un pistol, f=r= a se putea stabili tipul armei. Ulterior a rezultat faptul c= inten]ionau s= vnd= drogurile \n sta]ia de carburan]i MOL din Deva, stabilindu-se cu exactitate momentul cnd urma s= aib= loc tranzac]ia. Totodat= s-a stabilit c= doi din suspec]i, cu unul din autoturisme, urmau s= vin= \n sta]ia MOL pentru efectuarea tranzac]iei, timp \n care suspectul al treilea se va afla \n sta]ia de carburan]i PETROM, cu cel de-al doilea autoturism, de unde, prin telefonul mobil, coordona activit=]ile primilor doi. Cele dou= sta]ii de carburan]i se afl= la o distan]= de 300 m una de cealalt= [i ambele aveau acces \n Drumul Na]ional 7 [i \n alte str=zi secundare din municipiul Deva. Probabil acesta fusese motivul pentru care trafican]ii au ales aceast= zon=. Ac]iunea de prindere \n flagrant a acestora a constat \n activit=]i preg=titoare, activit=]i de prindere a suspec]ilor [i activit=]i ulterioare ac]iunii de realizare a flagrantului. Activit=]ile preg=titoare au constat \n: recunoa[terea locului unde urma s= aib= loc tranzac]ia, \ntocmindu-se o schi]= a acestuia; recunoa[terea locului de unde Octavian urma s= coordoneze activit=]ile celorlal]i doi suspec]i; stabilirea echipelor care vor ac]iona pentru prinderea \n flagrant [i imobilizarea suspec]ilor; stabilirea echipelor de rezerv=; stabilirea atribu]iilor fiec=rui membru al acestora; stabilirea pozi]iilor ce urma s= le ocupe fiecare echip=; stabilirea itinerariilor prin care urma s= se p=trund= \n zona de ac]iune; stabilirea modului de ac]iune; stabilirea momentului \n care urma s= se ac]ioneze simultan \n ambele sta]ii de carburan]i. M=suri pentru prinderea [i imobilizarea suspec]ilor:

s-a intrat \n dispozitiv cu aproximativ dou= ore \nainte de momentul tranzac]iei; \n momentul \n care suspec]ii cu autoturismul marca Nissan au intrat \n sta]ia MOL, au fost anun]ate toate echipele de interven]ie [i s-a primit confirmarea c= \n sta]ia Petrom se afla suspectul I.O. cu autoturismul Mazda; cei doi suspec]i din sta]ia Mol au oprit autoturismul \n apropiere de ie[irea \n str. Depozitelor, \n a[teptarea cump=r=torului; coordonatorul ac]iunii a dat comanda de a se ac]iona, simultan, tuturor echipelor amplasate \n cele dou= dispozitive constituite; autoturismele suspec]ilor au fost blocate din fa]= [i din spate; infractorii au fost imobiliza]i [i \nc=tu[a]i; concomitent s-a realizat identificarea martorilor asisten]i. Activit=]ile ulterioare imobiliz=rii suspec]ilor au constat \n: coordonarea de c=tre procuror a activit=]ilor de identificare a suspec]ilor; continuarea ac]iunilor \n prezen]a martorilor asisten]i; efectuarea perchezi]iilor corporale [i a autoturismelor suspec]ilor; ridicarea telefoanelor mobile utilizate de c=tre ace[tia; ridicarea pastilelor suspecte de a fi amfetamine, g=site \n autoturismul marca Nissan; ridicarea pistolului cu gaze, \mpreun= cu un num=r de cinci cartu[e, g=site \n autoturismul marca Mazda; \ntocmirea procesului-verbal de constatare a infrac]iunii flagrante; transportarea trafican]ilor la sediul I.P.J. Hunedoara pentru a fi ancheta]i \n leg=tur= cu faptele comise; ridicarea [i indisponibilizarea celor dou= autoturisme utilizate la s=vr[irea faptei de c=tre trafican]i; efectuarea perchezi]iilor la domiciliile f=ptuitorilor. Inculpa]ii au fost aresta]i \n ziua prinderii \n flagrant, fiind apoi trimi[i \n judecat= pentru de]inerea, transportarea [i punerea \n vnzare a drogurilor de mare risc, prev=zut= de art.2 alin.1 [i 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.16 din aceea[i lege. Octavian [i Claudiu au fost trimi[i \n judecat= [i pentru infrac]iunea de nerespectare a regimului armelor [i muni]iilor, prev=zut= de art.279 alin.1 Cod penal. Analizele de laborator au stabilit c= pastilele capturate erau droguri de mare risc. Octavian, Claudiu [i Raul au fost sinceri pe parcursul judec=]ii, invocnd faptul c= au fost atra[i \n activitatea infrac]ional= de c=tre Alin. Aveau vrste cuprinse \ntre 20 [i 32 de ani. Au fost confiscate drogurile \n baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000. Pistolul [i cartu[ele au fost confiscate \n baza art.118 lit.e Cod penal. |n conformitate cu art.163 Cod procedur= penal= s-a men]inut sechestrul asigur=tor asupra celor dou= telefoane mobile utilizate de infractori pentru tranzac]ia referitoare la droguri. |n baza aceluia[i text legal sa ridicat \ns= sechestrul asigur=tor instituit de parchet asupra celor 2 autoturisme cu care se deplasaser= tinerii pentru realizarea tranzac]iei \n condi]ii de siguran]=.3 Inculpa]ii au primit pedepse cuprinse \ntre 3 [i 4 ani \nchisoare. Alin, care avea 32 de ani, a fost condamnat la 10 ani \nchisoare [i interzicerea unor drepturi pe timp de 4 ani.
1 Laz=r Crjan, Tratat de criminalistic=, Edit. Pinguin, edi]ia 2005, pg.685. 2 C. Aioni]oaie, V. Berche[an, [.a., Tratat de metodic= criminalistic=., Ed. Carpa]i, 1994, vol.2, pg.292. 3 Tribunalul Hunedoara, sent.pen.23/2003 (dos.nr.2795/2002)

19

Genetica Judiciar= \n sprijinul identific=rii autorilor [ victimelor actelor i de terorism sau dezastre
Subcomisar de poli]ie biochimist POTORAC ROMIC+ Sistemul de Analize Genetice din Institutul de Criminalistic= al Inspectoratului General al Poli]iei Romne Introducere Terorismul \nseamn= amenin]area cu/sau utilizarea violen]ei pentru atingerea unor scopuri politice. (CROZIER 1960) Terorismul este utilizarea sistematic= a intimid=rii pentru atingerea unor obiective politice. (MOSS 1971) Violen]a, pentru a intra \n categoria actelor teroriste, trebuie s= fie de natur= politic=. (WEISBAND [ i ROGULY - 1976) Utilizarea violen]ei are la baz= prezump]ia c= victima vizat= este nerezonabil= [ incapabil= de a \n]elege i punctul de vedere al teroristului. (QURESHI 1976) Terorismul politic se define[ ca intimidarea prin te coerci]iune [ este una din cele mai vechi metode de i r=zboi psihologic. (WILKINSON 1977) Terorismul este folosit pentru a crea o atmosfer= de disperare sau fric=, pentru a sl=bi \ncrederea popula]iei \n guvern [ \n reprezentan]ii maselor. (LEISER i - 1977) Terorismul politic este amenin]area [ i/sau folosirea unor forme diverse de violen]= politic= excesiv= pentru atingerea obiectivelor [ i scopurilor politice. (SCHULTZ - 1978) Terorismul este utilizarea sau amenin]area cu utilizarea violen]ei politice extreme pentru a provoca fric=, team= sau panic= \n rndul unui grup-]int= mult mai numeros dect num=rul victimelor imediate (HEYMAN 1980). Primele m=suri de ap=rare [ combatere a terorismului i constau \n a \nv=]a ct mai mult despre terori[ a le \n]elege ti, motiva]iile [ metodele utilizate, pentru a pune \n aplicare i planurile de ac]iune. Aceste informa]ii sunt utile geneticii judiciare pentru a reu[ aplicarea metodelor de identificare a i autorilor actelor de terorism, utiliznd orice celul= nucleat= a acestora, remanent= \n scena infrac]iunii. Plecnd de la posibilitatea valorific=rii prin metode de analiz= genetic= a tipurilor de probe biologice ce con]in celule nucleate, c=tre tipurile de suporturi pe care pot fi identificate [ i implicit la teoria transferului acestora \n cadrul unei infrac]iuni, vom descoperi c=, \n foarte pu]ine cazuri, nu pot exista urme sau microurme biologice care s= aduc= informa]ii despre evenimentele petrecute. Singurele aspecte care pot limita ob]inerea acestor informa]ii sunt identificarea, prelevarea, conservarea, alegerea unei metode de genotipare adecvat= tipului de urm=, microurm= sau naturii suportului, precum [ i interpret=rii rezultatului ob]inut \n urma genotip=rii. Cea mai important= caracteristic= a acestei metode este ob]inerea unor profile genetice corespunz=toare urmelor biologice din care a fost extras ADN-ul, implicit al persoanei care le-a creat. |n cazul a dou= profile genetice identice ob]inute din dou= probe biologice diferite, se poate afirma c= apar]in aceleia[ persoane cu o probabilitate care poate fi i numit= certitudine. |n scopul identific=rii persoanelor care au manipulat obiecte s-au efectuat ini]ial diverse studii utiliznd suporturi purt=toare de micourme biologice similare celor identificate \n cmpul infrac]iunilor [ apoi au fost aplicate pentru diverse i cauze de terorism sau care simulau un astfel de act. Pentru identificarea victimelor terorismului [i a dezastrelor de orice gen sunt utilizate de asemeni metode genetice pentru regruparea fragmentelor de corpuri umane, precum [ de identificare plecnd de la profilele genetice ale i ascenden]ilor, descenden]ilor sau cele ob]innute din microurmele biologice remanente pe obiectele personale. Genetica judiciar= este singura tehnic= de investigare care poate completa, substitui sau aduce informa]ii altor metode criminalistice, ce conduc la identificarea persoanelor creatoare ale urmelor sau microurmelor biologice sau de stabilire a identit=]ii persoanei f=r= alte date biometrice ale acesteia. Genotiparea microurmelor biologice remanente pe arme, muni]ie, bombe artizanale, grenade sau alte obiecte de distrugere Un prim exemplu este stabilirea profilului genetic al persoanei / persoanelor care au construit un dispozitiv suspect de a produce o explozie, disimulat \ntr-o cutie de conserv= marca NOSTROMO de fabrica]ie Italian= Foto 1 - 10. Foto 1 componentele din interiorul dispozitivului

suspect

20

Foto 4 dispozitiv suspect vedere frontal= unde se observ= cablul ata[ at bateriei [ capsei i

Foto 2 detaliu al pozi]ion=rii \nc=rc=turii explozive (TNG) disimulat \ntr-o cutie de conserv= marca NOSTROMO |n urma analizelor genetice efectuate au fost ob]inute urm=toarele rezultate: banda adeziv= \n care a fost \mpachetat= bateria, precum [ suprafa]a interioar= a cutiei con]in microurme i biologice \n componen]a c=rora au fost observate celule epiteliale. Genotiparea acestora a demonstrat prezen]a unei persoane de sex masculin; banda adeziv= a \nc=rc=turii explozive con]ine \ncorporate microurme biologice \n componen]a c=rora au fost observate celule epiteliale. Genotiparea acestora a demonstrat prezen]a unui amestec de profile genetice ce provin de la minim dou= persoane. Profilul genetic al ADN extras din microurmele de celule epiteliale remanente pe banda adeziv=, \n care a fost \mpachetat= bateria [ respectiv, i suprafa]a interioar= a cutiei, a fost inclus \n acest amestec. Frecven]a de reg=sire \n popula]ia caucazian= a profilului genetic ob]inut din aceste celule epiteliale, rspectiv a persoanei creatoare, este de 1,18x10-19, calculat= pentru popula]ia caucazian=. Probabilitatea de reg=sire a acestui profil genetic este de 1 la un num=r de 8,47x1018 persoane. Un alt exemplu este un dispozitiv suspect, compus dintro capsul= electric= detonant= de exerci]iu prev=zut= cu 2 reofori, o baterie de 9V, marca VARTA [ un calup cilindric de i TNT pentru exerci]iu, Foto 3 [ 4. i Foto 3 dispozitiv suspect - vedere lateral=

Pentru identificarea persoanei care a confec]ionat dispozitivul prezentat, prin analize genetice, au fost prelevate microurme de pe urm=toarele componente: cablul ata[at bateriei; cablul ata[at capsei de exerci]iu; suprafa]a interioar= a benzii adezive pe care este depus= substan]a de lipire; concavitatea cilindric= cu diametrul de 23 mm [i adncimea de 25 mm a piesei de culoare galben=; Din microurmele prelevate au fost efectuate preparate citologice care, examinate la microscop, au eviden]iat celule epiteliale remanente. Microurmele biologice care con]ineau celule epiteliale au fost transferate pe un tampon din bumbac steril, astfel \nct s= fie concentrate pe o suprafa]= redus=. Celulele epiteliale re]inute \n structura bumbacului au fost supuse liz=rii la un pH = 11 \n prezen]a proteinazei K [i la o temperatur= de 580C. La solu]ia de ADN ob]inut= a fost ad=ugat= r=[in= schimb=toare de ioni de concentra]ie 5%, pentru complexarea ionilor bivalen]i, ce pot inhiba reac]ia de amplificare. Dup= incubare la 1000C timp de 12 minute, solu]ia de ADN a fost concentrat= pn= la aproximativ 1 ng /ml de ADN. Pentru reac]ia de amplificare a ADN a fost utilizat kit-ul Identifiler, produs de Applied Biosystems, USA, iar produ[ii de amplificare au fost observa]i prin electroforez= capilar= cu instrumentrul ABI 3100. Rezultatele ob]inute au fost urm=toarele: cablul ata[at bateriei un profil genetic al unei persoane de sex masculin necunoscut=, notat= cu P1; cablul ata[at capsei de exerci]iu, suprafa]a interioar= a benzii adezive pe care este depus= substan]a de lipire [i concavitatea cilindric= cu diametrul de 23 mm [i adncimea de 25 mm a piesei de culoare galben= - un profil genetic al unei persoane de sex masculin necunoscut=, notat= cu P2, diferit= de P1. Frecven]ele de reg=sire \n popula]ia caucazian= a profilului genetic al persoanelor P1 [i P2 sunt 4,23x10-23 [i respectiv 5.14x10-22, ceea ce demonstreaz= unicitatea acestora. |n alte cazuri poate fi furnizat= o serie de informa]ii care s= duc= la identificarea proprietarului sau /[ ale altei persoane i care a utilizat o arm=, deoarece de pe suprafa]a exterioar= sau zonele interioare ale oric=reia este posibil s= fie prelevate microurme biologice din care se pot ob]ine profile genetice ale

21

acestora. Microurmele biologice sunt existente \n straturile superficiale, ca urmare a contactului cu persoana care o utilizeaz= [ cu cea care \i asigur= \ntre]inerea, \n straturile i profunde sau zonele ascunse. |nc=rc=torul, interiorul man[onului, corpul, ]eava, amortizorul sau arcul pot purta microurmele biologice pe toat= suprafa]a lor. |ns=[ cartu[ i ele sau tuburile pot con]ine microurme din epiteliul persoanei care le-a folosit. Pentru exemplificarea acestor rezultate voi prezenta analizele genetice efectuate asupra componentelor unei arme, prezentate \n tabelul de mai jos. Din rezultatele ob]inute se poate observa c= persoana care a montat arma [ a asigurat \ntre]inerea este diferit= de i cea care a utilizat-o pentru ultima tragere, ale c=rei profil genetic se reg=se[ pe cartu[ tub [ patul armei. te , i Un alt exemplu poate fi cel al unui arsenal de arme compuse dintr-un pistol f=r= serie marca Makarov, un \nc=rc=tor cu cartu[ un amortizor de sunet, o grenad= e, ofensiv= militar=, o grenad= cu \nc=rc=tur= pirotehnic= fumigen= [ un cartu[ de semnalizare Foto 8, 9, 10, 11, 12 [ i i 13. un cartu[ [ un tub - Foto 5, 6 [ 7. i i

Foto 8 pistol marca Makarov

Foto 5. Componentele armei Foto 6. Cartu[ Foto 7. Tub cartu[ Probele au fost prelevate de pe suprafa]a exterioar= a armei [ din zonele ascunse ale acesteia sub form= de uleiuri i [ vaselin=. Pentru solubilizarea [ \ndep=rtarea uleiurilor [ a i i i veselinei au fost utiliza]i solven]i organici [ o solu]ie tampon de i sp=lare care a facilitat separarea celulelor epiteliale. Microurmele biologice remanente pe suprafa]a cartu[ ului [ a i tubului, care con]ineau celule epiteliale, au fost transferate pe un tampon din bumbac steril astfel \nct s= fie concentrate pe o suprafa]= redus= a acestuia. Extrac]ia ADN a fost realizat= printr-o metod= magnetic= utiliznd o r=[ in= care leag= ADN pe baza propriet=]ilor fizico chimice ale acestuia. Cantitatea maxim= de ADN care poate fi capturat= de particolele magnetice utilizate este de aproximativ 100 ng DNA. Dup= liza celulelor epiteliale \ntr-o solu]ie tampon ce con]ine proteinaz= K [ DTT (ditiotreitol), ADN a fost legat de i particolele magnetice [ purificate cu tampon de sp=lare. Dup= i eluare, solu]ia ob]inut= a fost concentrat= pn= la aproximativ 1 2 ng/ml ADN. Pentru reac]ia de amplificare a ADN a fost utilizat kitul Identifiler, produs de Applied Biosystems, USA, iar produ[ii de amplificare au fost observa]i prin electroforez= capilar= cu instrumentrul ABI 3100. Genotiparea celulelor epiteliale prelevate de pe suprafa]a exterioar= a armelor, a celor \ncorporate \n uleiurile [ vaselina de pe componentele interioare, precum [ a celor i i remanente pe suprafa]a cartu[ ului respectiv a tubului, a determinat ob]inerea profilelor genetice ale persoanelor care au intrat \n contact cu acestea. Rezultatele ob]inute sunt

Foto 9 \nc=rc=tor [ i cartu[ e

Foto 10 amortizor de sunet

Foto 11 grenad= cilindric=

22

electroforez= capilar= cu instrumentrul ABI 310. Prin genotiparea celulelor epiteliale remanente \n fragmentele de amprente papilare este posibil= ob]inerea

Foto 12 Proba 4: grenad= ofensiv=

Foto 13 Proba 5: cartu[ de semnalizare

profilelor genetice ale persoanelor creatoare. Electroforegramele ob]inute pentru cele dou= probe sunt prezentate \n foto 14 [ 15. i

Genotiparea microurmelor biologice identificate pe suprafa]a interioar= [ exterioar= a acestora, prin acelea[ i i metode ca cele descrise mai sus, a determinat ob]inerea unor profile genetice care pot constitui suportul juridic \n identificarea persoanei sau persoanelor care le-au de]inut ilegal. Identificarea persoanelor pe baza celulelor nucleate remanente \n fragmentele de amprente papilare remanente pe diverse suporturi Urmele l=sate de mn=, sub forma amprentelor sau fragmentelor, pot fi valorificate prin sistemul AFIS, dar totodat= pot constitui [ materialul biologic, necesar pentru a se ob]ine i profilul genetic al persoanei creatoare. Mai mult, amprentele digitale, palmare sau plantare cu un num=r insuficient de elemente, care nu pot conduce la o identificare cert= a persoanei creatoare prin elementele con]inute, pot con]ine suficiente celule epiteliale pentru genotiparea judiciar=. Amprentele papilare sunt compuse din materiale secretate natural, cum ar fi transpira]ie, sebum sau lipide, diverse materii transferate pe mini [ apoi remanente \n i amprente, precum [ celule epiteliale. i Pentru prezentarea acestor rezultate voi utiliza dou= fragmente de amprente papilare. Examinarea microscopic= a e[ antioanelor prelevate din acestea, din care au fost efectuate preparate citologice, a relevat prezen]a unui num=r suficient de celule nucleate pentru a se ob]ine profilul genetic. Microurmele biologice \ncorporate \n crestele papilare care con]ineau celule epiteliale au fost transferate pe un tampon din bumbac steril, astfel \nct s= fie concentrate pe o suprafa]= redus=. Celulele epiteliale re]inute \n structura bumbacului au fost supuse liz=rii la un pH = 11, \n prezen]a 0 proteinazei K [ la o temperatur= de 58 C. La solu]ia de ADN i ob]inut= a fost ad=ugat= r=[ in= schimb=toare de ioni de concentra]ie 5%, pentru complexarea ionilor bivalen]i ce pot 0 inhiba reac]ia de amplificare. Dup= incubare la 100 C timp de 12 minute, solu]ia de ADN a fost concentrat= pn= la aproximativ 1 ng /ml de ADN. Pentru reac]ia de amplificare a ADN a fost utilizat kit-ul SGM+, produs de Applied Biosystems, USA, iar produ[ de amplificare au fost observa]i prin ii

Foto 14. Electroforegrama ob]inut= pentru amprenta papilar= nr. 1 Foto 15. Electroforegrama ob]inut= pentru amprenta papilar= nr. 2 Calculele biostatistice efectuate pentru rezultatele ob]inute au relevat urm=toarele: amprenta papilar= nr. 1: frecven]a de reg=sire \n popula]ia Romniei: 1,12x10-12 grupul popula]ional \n care acest profil genetic este unic: 893.000.000.000 indivizi; amprenta papilar= nr. 2: frecven]a de reg=sire \n popula]ia Romniei: 8,65x10-15 grupul popula]ional \n care acest profil genetic este unic: 116.000.000.000.000 indivizi. Calculele statistice de reg=sire a fragmentelor de amprente papilare comparativ cu cele ale profilelor genetice \n popula]ia studiat= pot fi relevante pentru identificarea persoanei creatoare. Identificarea victimelor actelor de terorism [ i dezastre |n multe cazuri corpurile victimele terorismului sau dezastrelor se prezint= dezmembrate sau datorit= mutil=rii nu poate fi realizat= o identificare vizual=. |n general actele de terorism [ dezastre sunt \nsotite de un num=r relativ mare de i victime care sunt aflate \n diverse stadii, de la cadavre bine conservate, pn= la cadavre depe[ ate, \n diverse stadii de putrefactie, care sunt extrem de greu de identificat.

23

Cadavrele depe[ ate pot fi reasamblate de c=tre speciali[ prin diverse metode de identificare, utiliznd datele ti, biometrie ale persoanei. Genotiparea judiciar= reprezint= cea mai sigur= metod= de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscut=. Din aceasta cauz= trebuie recoltate \n cursul necropsiei, materiale biologice provenite de la cadavre sau fragmente ale acestora, pu]in afectate de putrefac]ie, cum sunt sngele cardiac, ]esut osoas, din]i, tesut muscular, p=rul. Ca o m=sur= de siguran]=, \n aceast= etap=, este respectarea regulilor anticontaminare de c=tre personalul care recolteaz=, ambaleaz= [ transport= i probele biologice la cel mai apropiat laborator de genetic= judiciar=. Metode de identificare a victimelor prin metode genetice se bazeaz= pe testele de ascenden]= [ i/sau descenden]=, precum [ pe identificarea unor obiecte personale ale acestora, i

purt=toare de urme sau microurme biologice al c=ror profil genetic este identic cu cel al persoanei presupuse. Pentru efectuarea testelor de ascenden]= sunt necesare profilele genetice ale mamei [ tat=lui natural. Identificarea i realizndu-se pe baza testelor de maternitate sau paternitate, stabilindu-se dac= persoana de identificat poate fi fiul/fiica persoanelor cunoscute. Tot \n aceast= categori, pot fi ob]inute profile genetice ale ADN mitocondrial (pentru liniile materne) [ i al cromozomului Y (pentru liniile paterne). Pentru efectuarea testele de descenden]= sunt necesare profilele genetice ale copiilor naturali ai victimelor. Identificarea se realizeaz= tot prin teste de paternitate, maternitate, ale cromozomului Y sau ADN mitocondrial, stabilindu-se dac= persoana de identificat poate fi tat=l/mama copiilor respectivi. Reasamblarea cadavrelor depe[ ate se realizeaz= pe baza identicit=]ii profilelor genetice ale acestora. Pentru exemplificare voi utiliza rezultatele ob]inute \n cauza exploziei produse \n ziua de 24 mai 2004 pe raza localit=]ii Mih=le[ jude]ul Buz=u, avnd ca urmare decesul a ti, 18 persoane. Au fost efectuate analize genetice pentru un num=r 22 fragmente de corpuri umane [ dou= perechi de i p=rin]i ai c=ror copii nu puteau fi identifica]i. Dup= extrac]ie, ADN-ul a fost amplificat, utiliznd kit-ul Identifiler (Applied Biosystems) cu un termocycler PE 9700. Analiza fragmente lor de ADN multiplicate a fost efectuat= cu analizorul ABIPrism 3100 (Applied Biosystems). Pe baza profilelor genetice ob]inute au fost grupate fragmentele de ]esuturi biologice, astfel: probele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 24, 25, 26 [ 27 au i prezentat profile genetice identice;

loc

24

Interferen]a dintre Biometrie [ Criminalistic= i -partea II-a

Comisar-[ de poli]ie IONEL NECULA ef Subcomisar de poli]e MIHAI IVANICI Serviciul de Identific=ri Judiciare din Institutul de Criminalistic=, Inspectoratul General al Poli]iei Romne

|n zilele noastre, mai mult ca oricnd, este nevoie de un nivel ridicat de securitate. Diverse tehnici au fost \ncercate pentru securitatea datelor [ controlul accesului, i dar multe dintre acestea pot fi u[ ocolite sau sparte. or Biometria este noua [tiin]= care se folose[te de caracteristiciile unice ale indivizilor pentru a verifica identitatea acestora. Cele mai multe sisteme biometrice folosesc un card de acces sau un PIN (Personal Identification Number) pentru o identificare ini]ial=. Astfel sistemul nu caut= \n \ntreaga baz= de date pentru o potrivire. Sistemul se pozi]ioneaz= direct pe informa]iile asociate cardului de acces sau PIN-lui. M=surarea biometric= este utilizat= pentru a verifica dac= utilizatorul curent al cardului de acces sau al PIN-lui este chiar proprietarul acesteia. Costul acestor sisteme include dispozitivul de citire a cardului sau de introducere a PIN-lui [i softul de autentificare biometric= \mpreun= cu hard-ul pe care ruleaz=. Dac= amprentele biometrice sunt stocate pe cardul de acces, atunci confruntarea amprentelor biometrice (cea citit= de la individ [i cea stocat= pe card) se poate face off-line, f=r= a fi necesar accesul la o baz= de date. Domeniile \n care se utilizeaz= autentific=ri biometrice sunt din ce \n ce mai diversificate: controlul accesului fizic \ntr-o zon=; autentificarea \n cadrul tranzac]iilor financiar-bancare; protec]ia \mpotriva fraudelor; controlul imigra]iei la grani]e. Exist= o serie de avantaje ale acestei tehnologii: autentificarea biometric= ofer= informa]ii extrem de exacte; amprentele, scanarea retinei [i a irisului produc informa]ii absolut unice, atunci cnd sunt realizate corect; metodele actuale, precum verificarea parolei, ridic= multe probleme (oamenii \[i noteaz= parolele, le uit=, aleg parole u[or de spart); autentificarea biometric= automatizat= poate fi realizat= extrem de rapid, cu un minim de preg=tire prealabil=; identitatea poate fi verificat= f=r= a accesa documente ce pot fi furate, pierdute sau alterate. Sisteme de identificare biometric= Sistemele de identificare biometric= pot fi grupate pe baza caracteristicilor fizice de baz= ce sunt utilizate \n autentificare: Identificarea pe baza amprentelor papilare |nainte ca biometria s= fie asociat= cu dispozitivele high-tech, legisla]ia sec. XIX utiliza amprentele pentru identificarea delincven]ilor. Agen]iile de protec]ie a legii au folosit amprentele timp de decenii

pentru a identifica indivizii, iar \n diverse afaceri se continu= acest lucru \n ceea ce prive[ verific=rile istoricului unei te persoane. Cercet=rile FBI \n scanarea automat= a amprentelor din anii 60 [i 70 au dus la dezvoltarea biometriei. Sistemul FBI preia imaginile tuturor celor zece degete, \n timp ce un produs de control al accesului, bazat pe amprent=, poate capta imaginea unuia sau a dou= degete pentru verificare. Apoi pot crea un [ablon printr-un proces similar cititoarelor de geometrie palmar= pentru compara]ii locale. De[i nu sunt cele mai r=spndite, dispozitivele de analiz= a amprentelor sunt cele mai diversificate, folosind metode [i tehnologii diferite de identificare a persoanei, \n func]ie de amprente. Datorit= problemelor ridicate de timpul de utilizare, controlul accesului bazat pe amprent= poate fi aplicat cel mai bine \n cadrul unor grupuri mici de utilizatori. Cea mai obi[nuit= metod= este folosirea camerelor de luat vederi pentru a \nregistra imagini cu rezolu]ie mare [i a face compara]ie \ntre ele. Tehnicile de ultim= or= folosesc suprafe]e cu silicon sau ultrasunete pentru a \nregistra amprentele.

Geometria minii M=rimea [ forma minii [ a degetelor sunt utilizate de un i i cititor palmar, pentru a verifica identitatea unei persoane. Geometria minii evalueaz= o imagine tridimensional= a celor cinci degete [ a unei p=r]i din palm=. i De[ nu au aceea[ precizie ca scanner-ele de amprente i i digitale [ de iris, tehnologia pentru citirea geometriei palmei i este cea mai des folosit= metod= la ora actual=. Compara]ia \ntre geometria palmelor se bazeaz= pe m=sur=tori de lungime, l=]ime [ grosime a palmei subiectului i investigat. Pentru analiz=, persoana respectiv= \[ pune palma pe o i suprafa]= rece [ plan= dep=rtnd degetele. Se folosesc i infraro[ ca cele de la o telecomand= pentru televizor [ se ii, i realizeaz= o siluet= tridimensional= a palmei. Scanner-ul \nregistreaz= 90 de m=sur=tori diferite ale lungimii, l=]imii [ grosimii palmei \n doar cteva secunde. i A fost tehnologia utilizat= pentru primul dispozitiv

25

biometric comercial, lansat pe pia]= \n anul 1976. Acest tip continu= s= fie cel mai r=spndit dispozitiv biometric folosit \n aplica]iile de control acces. Scanarea retinei Scanarea retinei ofer= o analiz= a vaselor capilare localizate \n spatele ochiului; [ ablonul r=mne acela[ pe i parcursul vie]ii. Scanarea utilizeaz= o lumin= de intensitate slab= pentru a prelua o imagine a [ ablonului format de vasele de snge. Scan=rile retinei au fost sugerate pentru prima dat= \n anul 1930.

siguran]= sau pentru restric]ionarea accesului la terminalele unui computer. Scanarea irisului se bazeaz= pe o camer= video pentru \nregistrarea imaginii \n alb [i negru. Se folosesc apoi surse de lumin=, pentru stabilizarea imaginii irisului care este apoi salvat= \n computer \n cteva secunde. Ceea ce rezult= este un cod de 512 bi]i care \nmagazineaz= 240 de puncte unice ale irisului. Recunoa[terea facial= Este o tehnic= a biometriei, care analizeaz= tr=s=turile fe]ei utiliznd un software ce stabile[te distan]ele dintre ochi, urechi, nas [i alte caracteristici faciale pe care le pune \ntr-un

a) Scanare optic= a retinei test

b) Selectare zon= de vase de snge

[ablon. Cnd sunt vizualizate prin intermediul unei camere CCTV, imaginile sunt comparate cu un [ablon pentru a verifica c) Conversie m=rime cod de bare d) Comparare informa]ii (m=rime [i pozi]ie) o persoan=. Camera de luat vederi izoleaz= o persoan= dintro mul]ime [i cite[te tr=s=turile oaselor fe]ei. Spre deosebire de scanarea irisului [i a palmei, analiza fe]ei poate fi f=cut= [i dup= o fotografie, astfel c= nu este necesar= prezen]a obligatorie a persoanei \n cauz=. De multe ori, sistemele faciale sunt combinate cu o alt= tehnologie. De exemplu s-a dezvoltat o tehnologie biometric= dual=, care combin= tehnologiile de recunoa[tere a geometriei minii cu cele faciale. Sistemul func]ioneaz= cu succes \mpreun= cu documentele de c=l=torie [i asigur= o autentificare tripl=, a fe]ei, cardului [i minii. Remarc=m faptul c=, dup= test=ri \ndelungate, s-a concluzionat c= tehnologia care combin= cititoarele palmare Scanarea irisului Liniile, adncimea [i curbele irisului uman sunt stabilite \nainte de na[tere [i se definitiveaz= \n primul an de via]=, r=mnnd neschimbate pn= la sfr[itul vie]ii. Structura care rezult= este unic= [i dificil de copiat, ceea ce face ca m=surarea sa s= fie o metod= eficient= \n biometrie. Mul]i exper]i consider= aceasta drept cea mai sigur= metod= de identificare, de aceea scanarea irisului este folosit= adesea pentru a permite accesul \n cl=diri de maxim= cu sistemele faciale este cea mai potrivit= pentru necesit=]ile de securitate, eficien]= [i convenabilitate ale unei aplica]ii pentru un sistem de control al punctelor de trecere a frontierei. Men]ion=m [i alte sisteme care pot asigura identificarea persoanei dup= semn=tur= - de[i modul \n care ne semn=m se schimb= cu timpul, [i poate fi schimbat \n mod con[tient \ntr-o oarecare m=sur=, semn=tura ofer= o modalitate de baz= de identificare [i dup= recunoa[terea vocii, situa]ie \n care

26

INTERNETUL {I CRIMINALITATEA INFORMATIC+

Prof. univ. dr. TUDOR AMZA Av. DRAGO{ IOAN MORARU

Internetul reprezint= cea mai mare re]ea de calculatoare din lume, format= dintr-un num=r mare [i \n continu= cre[tere de re]ele locale, publice [i private, de re]ele regionale [i na]ionale interconectate. Acesta apare, a[adar, ca o re]ea a re]elelor informatice. Internetul pune la dispozi]ia utilizatorilor s=i mai multe categorii de servicii precum: e-mail-ul (po[ta electronic=,ce permite schimbul de mesaje \ntre utilizatori), relay chat-ul (camere de discu]ie pentru utilizatorii re]elei), World Wide Web (cea mai popular= parte a internetului, care permite vizionarea de pagini care includ texte, filme, sunete, imagini [i alte variante de forme de interactivitate), usernet-ul (grupuri de [tiri, unde fiecare poate citi anun]urile introduse de alte persoane [i poate posta el \nsu[i) etc. Marile re]ele informatice au avut o ascensiune extrem de rapid= att \n plan na]ional, dar mai ales \n plan transna]ional, f=cnd posibil= accesarea a numeroase sisteme. De[i aceste sisteme informatice, prin serviciile pe care le ofer=, au adus \n mod clar mari avantaje societ=]ii, au oferit [i noi ocazii, mult mai sofisticate prin care legea poate fi \nc=lcat=1. Astfel, se comit tot felul de fapte indizerabile social, care se pot \ntinde de la acte de terorism pn= la acte de h=r]uire sexual=, [i totul numai cu un singur click. Toate aceste fapte, comise \n zona tehnologiei moderne, \ntr-o anumit= perioad= de timp [i pe un teritoriu determinat, reprezint= criminalitatea informatic=2. Criminalii de diferite ranguri [i tipuri au sesizat vulnerabilitatea sistemelor de drept \n domeniul informatic, [i, mutndu-[i afacerile \n acest domeniu, au devenit mai repede ca oricnd, mai eficien]i [i implicit mai periculo[i din urm=toarele motive: mic[orarea distan]elor, costuri minimale [i fa]ad= anonim=3. Din p=cate, toate domeniile internetului, de[i benefice pentru utilizatorii cinsti]i, reprezint=, \n acela[i timp, cmpuri infrac]ionale deosebit de periculoase pentru societate [i ordinea public=, pentru cei care sunt interesa]i s= le foloseasc= \n astfel de scopuri. |n cartea sa, Securitatea computerelor, J. Carrol declara c=, \ncepnd cu afacerea Watergate, criminalitatea informatic= este probabil, obiectul celei mai vaste opera]iuni de camuflaj4. Anchetele organizate de diverse state ale lumii au relevat un num=r mare de fraude informatice, ceea ce arat= c=

acest fenomen trebuie luat \n serios. Totu[i cifrele avansate de aceste anchete ne face s= credem c= num=rul de infrac]iuni informatice nu este, \n acest moment, verificabil pentru c= num=rul infrac]unilor nedescoperite, care formeaz= cifra neagr= a acestui gen de crim= este mult mai mare dect s-ar putea crede. Verific=rile efectuate de diferite organiza]ii ale statelor lumii au constatat pierderi de miliarde de dolari, suferite de economiile care au c=zut prad= crimei informatizate. O explica]ie a faptului c= au fost descoperite foarte pu]ine dintre infrac]iunile din domeniul informatic, s-ar baza pe lipsa de specializare a anchetatorilor [i a poli]i[tilor5. |n situa]ia \n care, orice persoan= poate avea acces la re]eaua internetului, putnd accesa astfel o sumedie de baze de date din \ntreaga lume, cu mijloace tehnice minime [i cheltuieli financiare reduse, orice r=uvoitor poate provoca pagube imense unor institu]ii de stat sau private. |n Computer Crises, un raport al Consiliului Na]ional de Cercetare din SUA, se afirma c= teroristul zilei de mine poate provoca pagube mai mari cu un keyboard dect cu o bomb=6. Serviciile oferite de internet se bucur= de o aten]ie deosebit= din partea criminalilor. Pe web, de exemplu, infractorii \nfiin]eaz= un site prin care vnd produse la pre]uri foarte mici, cump=r=torul pl=te[te acea sum= [i de fapt prime[te un obiect a c=rui valoare se apropie de zero. De asemenea, infractorii \nfiin]eaz= site-uri prin care colecteaz= numere de c=r]i de credit [i alte informa]ii personale de la clien]i, apoi vnd informa]iile altor infractori pentru a le folosi \n scopuri ilegale7. Dar comenzile de produse frauduloase de pe internet cu c=r]i de credit false sunt de domeniul trecutului sau au r=mas doar \n preocuparea infractorilor \ncep=tori, metodele de fraudare a legii evolund \ntr-un ritm rapid. Pentru c= magazinele virtuale au \ncetat s= mai trimit= \n Romania produsele comandate, infractorii romni au g=sit alte metode de a-[i asigura venituri ilicite8, cum este, spre exemplu, publicitatea on line. O alt= form= r=spndit= a criminalit=]ii informatice este [i piratarea programelor pentru calculator, ce se realizeaz= prin \nc=rcarea programelor difuzate pe internet \n memoria intern= a unui calculator, atunci cnd aceast= opera]iune nu este autorizat= de c=tre titularul dreptului de autor9. |n acest sens, sunt binecunoscute ac]iunile organelor de poli]ie din mai

27

multe state, care au condus la confiscarea unor importante cantit=]i de echipamente informatice de natur= s= sparg= dispozitive de protec]ie cu care erau prev=zute programele originale10. |n aceast= mega re]ea global= a internetului, spionajul informatic cunoa[te o amploare [i o diversificare deosebit=. Furtul de informa]ii este o \ngrijorare tot mai mare a institu]iilor de stat, dar [i a companiilor private ale lumii11. Spre exemplu, \n august 1996, un hacker a atacat site-ul web al Ministerului Justi]iei din SUA, modificnd con]inutul textelor [i imaginilor con]inute de acesta. Astfel, \n locul fotografiei procurorului general a postat fotografia lui Adolf Hitler, iar \n locul denumirii Departamentului Justi]iei a postat sintagma departamentul injusti]iei12. {i \n ]ara noastr=, hackerii au spart site-ul Ministerului de Finan]e, una din cele mai interesante modific=ri fiind ad=ugarea taxei pe prostie13. Cel mai elocvent exemplu este \ns= cel al lui Kevin Mitnik, unul dintre cei mai cunoscu]i hackeri din lume, care, \n adolescen]=, a spart sistemul de comand= al ap=r=rii antiaeriene a SUANorth American Aerospace Defence Control. Exemplele date \ncearc= s= previn= pericolul care ne pa[te dac= nu se dispun m=suri rapide de securitate a re]elelor informatice. Practic, pericolul este la scar= planetar=, fiindc=, a[a cum au fost sparte baze ale celei mai puternice avia]ii militare din lume, tot a[a pot fi penetrate sisteme informatice care ad=postesc secrete [i posibile decizii \n materie de distrugere \n mas= , ca de exemplu atacul nuclear. Aceste ac]iuni ale hackerilor ne duc cu gndul c= ei vor merge [i mai departe de att [i vor reu[i s= modifice texte de lege sau rezultate [tiin]ifice care ar avea consecin]e mult mai grave asupra societ=]ii \n care tr=im14. O alt= form= a criminalit=]ii informatice, care ar trebui s= preocupe mai mult organele specializate ale statului \n acest domeniu, o reprezint= afi[area [i distribuirea de materiale obscene prin intermediul internetului. Loca]iile care con]in materiale pentru adul]i sunt foarte numeroase. Pentru a stopa pornografia pe internet \n Germania, o mare companie de servicii on-line a fost obligat= s= \nchid= accesul la o serie de astfel de loca]ii. Tot aceast= companie a relevat faptul c=, \n anul 2000, s-au \nregistrat peste 2.500 cazuri de popularizare [i de]inere de pornografie infantil=, din care jum=tate din acestea au fost depistate prin intermediul Biroului Federal de Criminalistic= prin investiga]ii independente15. Cum afi[area [i distribuirea materialelor obscene \n public constituie infrac]iune, prima condamnare, pentru o astfel de fapt=, s-a petrecut \n Statele Unite, unde doi indivizi din California au fost condamna]i conform unei reglementari legale federalel6. Cel mai periculos grup infrac]ional prin intermediul internetului este cel al grup=rilor teroriste, grup=ri care

utilizeaz= din ce \n ce mai mult aceast= re]ea global= pentru a-[i atinge scopurile subversive. Pe site-urile pe care [i le-au creat, terori[tii \[i propag= intens ideologiile pe care le-au \mbr=]i[at [i comunic= \ntre ei f=r= restric]ii; att timp ct mesajele lor fac doar propagand=, f=r= s= treac= la activit=]i criminale, internetul a devenit pentru ei un adev=rat rai17. Unele site-uri ale terori[tilor con]in informa]ii de ultim= or= cu privire la confec]ionarea bombelor, instruc]iuni privind manipularea substan]elor explozive [i re]elele necesare. Pe aceste site-uri se pot g=si Manualul teroristului [i Cartea de bucate a anarhistului, \n care este descris cu lux de am=nunte modul de construire [i folosire a multor tipuri de bombe18. De asemenea, toate instruc]iunile au prev=zute imagini, scheme [i explica]ii am=nun]ite. Din p=cate, toate aceste lucruri premerg ac]iunile teroriste propriu-zise, incitnd la atacuri [i la organizarea [i desf=[urarea unor activit=]i criminale deosebit de grave. |n condi]iile internetului, terori[tii au acum posibilitatea de a lansa atacuri greu detectabile prin infectarea sistemelor informatice cu viru[i de o deosebit= complexitate, ceea ce ar provoca grave disfunc]ionalit=]i \n sistemele afectate. Astfel, ei pot lansa atacuri masive cu viru[i informatici asupra re]elelor de transport, de ap=rare, de alimentare cu energie electric=, de telecomunica]ii etc. A[a s-a \ntmplat \n 1997 cnd trei tineri din Croa]ia au spart codurile de protec]ie a Pentagonului [i au copiat diverse date confiden]iale19 . Organiza]iile criminale au dovedit o uimitoare vitez= de adaptare la tehnologiile actuale cele mai sofisticate. Ele folosesc programe informatice de criptografiere pentru a comunica pe internet cu o marj= foarte mare de siguran]=20. La aceste concluzii a ajuns [i raportul subcomisiei senatului SUA pentru investiga]ii asupra securit=]ii, care consemneaz= faptul c=, istoria recent= arat= c= infractorii se adapteaz= rapid la instrumentele de comunicare anonime [i nedectabile21. Pe cale de consecin]=, \n condi]iile dezvolt=rii spectaculoase a internetului [i ale prolifer=rii infrac]ionalit=]ii \n aceast= re]ea, dac= se dore[te cu adev=rat prevenirea crimei informatice, se impune crearea unor sisteme de securitate.Ins=, cel mai important demers \n prevenirea [i combaterea infrac]iunilor \l reprezint= stabilirea unor reguli de drept; \n acest caz, consider=m c= necesitatea cre=rii unui Drept al Internetului este de necontestat. Lumea nou= creat= de internet are nevoie, pentru a nu fi distrus= de bandele criminale, de o ordine juridic=, are nevoie de existen]a unor norme de drept care s= guverneze bunul mers al tuturor activit=]ilor care se desf=[oar= \n aceast= re]ea.

28

De[i necesitatea apari]iei unui Drept al Internetului este de necontestat, exist= [i liberali[ti civili [i activi[ti on line, care se lupt= \n mod sisific s= fereasc= internetul de constrngerile juridice; ace[tia consider= c= astfel ar fi amenin]at= expansiunea [i spiritul acestei re]ele22. Nevoia de reglementare juridic= a internetului rezult= [i din aceea c= unele fapte comise \n aceast= re]ea cad deja sub inciden]a unor legi existente. Faptul c= activit=]ile infrac]ionale [i-au mutat locul de desf=[urare nu schimb= cu nimic natura lor infrac]ional=. Spre exemplu, \n Marea Britanie exist= mai multe acte normative care incrimineaz= diferite forme ale obscenit=]ii: Telecomunication Act (Actul Telecomunica]iilor), Criminal Justice Act (Actul Justi]iei Criminale) sau Criminal Justice and Public Order (Actul Justi]iei Criminale [i Ordinii Publice)23. |n plus, apreciem c=, nu numai obscenit=]ile, ci [i alte fapte comise \n re]eaua internetului, cad, sau ar trebui s= cad=, sub inciden]a legisla]iilor diferitelor ]=ri ale lumii. Unele fapte indezirabile social s-au petrecut [i se petrec \n continuare a[a de repede \n re]eaua internet, \nct, din nefericire, ele nu au putut fi incriminate de reglement=rile juridice mai vechi [i, din p=cate, au sc=pat [i de cele mai noi legi din ]=rile puternic informatizate, f=r= a pune \n discu]ie ]=rile r=mase cu mult \n urm= din acest punct de vedere, cum este [i cazul ]=rii noastre. Romnia, ca stat cu o economie de pia]= \n plin= dezvoltare, are o re]ea de software destul de apreciabil=, iar legile care s= ac]ioneze \n domeniu sunt ca [i inexistente24. Singurele prevederi adoptate pn= acum fac referire la protec]ia programelor pentru calculator [i sunt prev=zute de Legea privind drepturile de autor [i drepturile conexe. De asemenea, Guvernul Romniei a ini]iat un proiect de lege, \n anul 2003, intitulat Codul tehnologiilor informa]iei. Adoptarea acestor legi este absolut necesar= \n perspectiva integr=rii Romniei \n structurile europene. |n plus pericolul crimei informatice este real [i pentru societatea romneasc= \n ansamblu [i \n particular pentru firme, motiv care, credem noi, va impulsiona [i interesul acestora pentru luarea unor m=suri de securitate. |n ]=rile puternic dezvoltate informatic precum Japonia, SUA, Fran]a, Marea Britanie [.a., dar [i \n rndul unor comunit=]i regionale [i interna]ionale, problema reglement=rii juridice a unor activit=]i desf=[urate pe internet c[tig= din ce \n ce mai mult teren. Prin urmare, utilizatorii de internet sunt preocupa]i [i de stabilirea cadrului legal \n care s= se desf=[oare ac]iunile care se \ntreprind \n acest domeniu25. De aceea, cunoa[terea legilor care guverneaz= internetul [i efortul de a acoperi toate golurile acestei lumi [i de a le actualiza este o preocupare de mare actualitate26. Pe cale de consecin]=, mai devreme sau mai trziu, aceste preocup=ri se vor materializa \ntr-un Drept al Internetului.

BIBLIOGRAFIE 1 Tudor Amza, Cosmin Petronel Amza, Criminalitatea Informatic=, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 2003, p. 9. 2 Tudor Amza, Criminologie - Tratat de teorie [i politic= criminologic=, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 2002, p. 32. 3Serge le Doran, Philippe Rose, Cyber-Mafia, Ed. Antet, Bucure[ti, 1998, p. 153. 4-5 Tudor Amza, Cosmin Petronel Amza, op. cit. p. 18-19. 6 Alvin si Heidi Toffler, R=zboi [i antir=zboi, Ed. Antet, p. 179. 7 John Spiropoulos \n colaborare cu National Cyber Training Partnership, Lupta \mpotriva calculatorului, f.l. , 1999, p. 1-7. 8 Vasile Damian, Frauda pe internet are sediul \n Romania. Romnii conduc deta[at \n topul celor mai ingenio[i ho]i din re]eaua mondial=, \n Capital. Nr. 38, 21.07.2000, p.27. 9 Annemarie Levins, Le piratage des logiciens: un flau mondial, \n Revue Internationale de Police Criminelle, nr. 476-477, p. 5. 10 Serge le Doran, op. cit., p. 172. 11 Ioana Vasiu s.a., Internetul [i dreptul, Ed. All Beck, Bucure[ti, 1999, p.17 12 Emilian Stancu, Terorism [i internet, \n Pentru Patrie, nr. 12/2000, p.225. 13 Chip Computer Magazin, nr. 12/1999, p.19. 14 Serge le Doran, op. cit., p. 207. 15 Johann Kubika, Posibilit=]i de combatere a criminalit=]ii informatice [i pe internet, \n Buletinul Informativ al Academiei de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza, Ed. Academic=, Bucure[ti, 2000, p. 144. 16 Ioana Vasiu s.a., op. cit., p. 128. 17 Emilian Stancu, op. cit., p. 26. 18 Idem. 19 Serge le Doran, op. cit., p. 222-223. 20 Johann Kubika, op. cit., p. 30-31. 21 Idem, p.30-31. 22 Ioana Vasiu s.a., op. cit., p. 125-126. 23 Idem, p. 131-133. 24 Tudor Amza, Cosmin Petronel Amza, op. cit., p.76-77. 25 Ioana Vasiu s.a., op. cit., p. XIII. 26 Idem.

29

|NV+} +MNTUL CRIMINALISTIC { I SFID+RILE |NCEPUTULUI DE MILENIU

Gen. brig. (rez.) lector univ.dr. IOAN HURDUBAIE Subcomisar de poli]ie OANA-ROXANA GRIGORESCU

Comunicare prezentat= la Simpozionul interna]ional din 28 aprilie 2006. Criminalitatea interna]ional= a cunoscut, \n ultimii ani ai secolului trecut [ la \nceput de mileniu, dezvolt=ri i remarcabile, att sub aspectul domeniilor de interferen]=, ct [ al mijloacelor [ metodelor utilizate de f=ptuitori i i pentru comiterea actelor lor delictuoase. Documentele unor organiza]ii interna]ionale, \ntre care Interpolul [i Europolul, subliniaz= schimb=rile [i tendin]ele survenite \n evolu]ia fenomenului criminal, schimb=ri care au efect [i asupra necesit=]ilor de preg=tire criminalistic= a personalului din institu]iile de aplicare a legii, personal care are obliga]ia de a fi mereu la curent cu cele mai noi mijloace [i moduri de operare folosite de infractori, pentru a putea, la rndul s=u, adapta tehnicile de contracarare [i st=pnire a acestora. |ntre domeniile criminalit=]ii cu evolu]ii ascendente [i cu urm=ri dintre cele mai nefaste \n plan personal [i social se remarc= o serie de fapte dintre care amintim: Imigra]ia clandestin=, traficul de fiin]e umane [i pornografia infantil=. Imigra]ia clandestin=. Amploarea exact= a acestei activit=]i nu este cunoscut=. Organiza]ia pentru cooperare [i dezvoltare economic= (OECD) a citat cifra de 500.000 de imigran]i clandestini care intr= anual \n ]=rile Uniunii Europene iar, potrivit autorit=]ilor britanice, 90 % dintre imigran]ii clandestini care p=trund \n spa]iul comunitar sunt ajuta]i de c=tre organiza]ii criminale. Traficul de fiin]e umane este o activitate lucrativ= [i cu risc sc=zut, ceea ce reprezint= o motiva]ie important= pentru infractori. Problemele economice care afecteaz= numeroase ]=ri furnizeaz= un teren propice de recrutare pentru organiza]iile criminale, constituind totodat= [i motivul pentru care acestea reu[esc, cu relativ= u[urin]=, s= corup= func]ionarii de stat, pentru a ob]ine vize sau pa[apoarte, a facilita traficul sau a sc=pa de vigilen]a serviciilor represive. Pedofilia [i pornografia infantil=. Pedofilii folosesc din ce \n ce mai mult caracteristicile sofisticate ale tehnologiei [i sunt tot mai activi la nivel mondial. Re]elele lor se articuleaz= \n jurul Internetului [i exploatarea comercial= a pornografiei infantile risc= s= creasc=, evolu]ie ce pare confirmat= de un studiu recent asupra unui sit Web care vindea astfel de produse [i care, \n cinci luni de la \nfiin]are, a \nregistrat

150.000 vnz=ri, respectiv o cifr= de afaceri de 5,5 milioane dolari. Utilizarea protocoalelor IRC (Internet Relay Chat) [i FTP (protocol de transfer fi[iere) complic= sarcina serviciilor represive care urm=resc activit=]ile pedofile pe Internet. Bioterorismul. Utilizarea armelor biologice sau chimice este \ngrijor=toare, [i aceasta datorit= mai multor factori: absen]a reglement=rilor [i controlului interna]ional, costul relativ sc=zut al conceperii [i fabric=rii acestor arme [i posibilitatea de a disimula cu u[urin]= agentul de fabrica]ie. Alertele cu bacilul de carbon din Statele Unite au demonstrat c= un atentat, chiar de mic= amploare, ar putea antrena bulvers=ri [i o team= considerabile. Este, de asemenea, tot mai posibil pentru terori[ti s=-[i produc= ei \n[i[i armele de care au nevoie, deoarece volumul [i sofisticarea informa]iei necesare \ncep s= devin= tot mai accesibile prin intermediul unor publica]ii, al Internetului [i al altor surse. In 2002, de exemplu, cercet=torii universitari au reu[it s= creeze o versiune sintetic= a virusului poliomielitic, utiliznd un recipient desc=rcat de pe Internet [i materiale cump=rate prin po[t=. Este din ce \n ce mai evident c= terori[tii au un interes enorm s= foloseasc= armele biologice [i pl=nuiesc acest lucru. Dup= atentatele din 11 septembrie 2001, autorit=]ile au confiscat echipamente, documente [i discuri hard de computere, precum [i materiale de preg=tire privind confec]ionarea artizanal= [i folosirea armelor biologice. Volumul 11 al Enciclopediei Jihadului al grup=rii Al Qaeda este dedicat armelor chimice [i biologice. Armata american= a descoperit dou= facilit=]i de produc]ie \n Afganistan, abandonate de Al Qaeda [i se crede c= erau destinate fabric=rii armelor chimice sau biologice. |n 2004, membrii Al Qaeda au publicat pe Internet un articol prin care \i \ndemnau pe suporteri s= utilizeze arme biolgice sau nucleare \n atacurile lor. La un process desf=[urat, \n acest an, \n Marea Britanie, \n care [apte b=rba]i au fost acuza]i de pl=nuirea unor atacuri teroriste, procurorul a informat juriul c= unul dintre acuza]i a avut discu]ii cu membrii reputa]i ai mafiei ruse despre posibilitatea ob]inerii unei bombe cu radioizotopi. Interpolul, organiza]ia interna]ional= care ia foarte \n serios aceste amenin]=ri teroriste, a organizat, \n martie 2005, o Conferin]= global= privind terorismul, a \nfiin]at un Centru de resurse pentru prevenirea terorismului, care ofer= statelor membre materiale de preg=tire, teste [i verific=ri online, documente [tiin]ifice, ghiduri de planificare, r=spunsuri [i management de crize. De asemenea, a fost dezvoltat un site dedicat materialelor de preg=tire \n acest domeniu. Totodat=, Interpolul \ncurajeaz= formarea unor speciali[ti \n materie.

30

Sp=larea banilor |n timp ce Internetul este din ce \n ce mai utilizat \n scopul sp=l=rii banilor (cazinouri on-line, de exemplu), tranzac]iile ilicite vor continua s= se dezvolte \n ]=rile \n care, prin tradi]ie, multe opera]iuni se fac \n numerar (]=rile asiatice). De altfel, ]=rile lovite de o criz= economic= (cum ar fi Argentina) vor deveni mult mai interesante pentru sp=l=torii de bani deoarece b=ncile na]ionale, confruntate cu dificult=]i financiare, vor fi cu att mai \nclinate s= accepte fonduri de origine \ndoielnic=. Serviciile represive nu sunt organizate pentru a trata \n mod eficace aspectele foarte complexe ale sp=l=rii banilor iar personalul poli]ienesc este lipsit de competen]e \n materie financiar=. F=r= preg=tire [i f=r= sprijinul unor speciali[ti, anchetele vor r=mne ineficiente. Suprimarea secretului bancar sau obliga]ia de a justifica originea fondurilor, de[i eficace \n termeni de represiune, au din nefericire pu]ine [anse de a fi aplicate \ntr-un viitor apropiat. Totu[i, pentru ob]inerea probelor, ar fi benefic s= se utilizeze, \ntr-o prim= faz=, informa]iile culese cu ajutorul supravegherii electronice, agen]ii de infiltrare, livr=rile supravegheate (pentru droguri), m=rturiile unor complici [i alte metode de anchet= preliminar=. Criminalitatea legat= de tehnologiile de vrf. Evolu]ia rapid= a tehnologiilor informa]iei [i comunica]iilor (TIC), precum [i influen]a lor crescnd= asupra vie]ii cotidiene a milioane de persoane, au creat, de asemenea, posibilit=]i enorme \n ceea ce prive[te activitatea criminal=. }=rile membre ale Interpolului, \ndeosebi din Europa, America de Nord [i Asia Oriental=, prev=d c= cibercriminalitatea va fi una dintre principalele sfid=ri c=reia va trebui s=-i fac= fa]= poli]ia \n cursul anilor urm=tori. La ora actual=, doar un num=r limitat de state este afectat de acest tip de criminalitate. Utilizarea TIC este inegal repartizat= \n lume: 25 de ]=ri posed= cel pu]in o linie telefonic= la 100 locuitori, 61 ]=ri num=r= mai pu]in de 1% utilizatori ai Internetului, iar 72 % dintre ace[tia se afl= \n statele membre ale Organiza]iei pentru cooperare economic= [i dezvoltare. Aceste ]=ri sunt vulnerabile fa]= de infractorii care folosesc TIC-urile deoarece nu exist= un cadru legislativ care s= penalizeze aceste activit=]i sau \ntruct poli]ia nu este suficient de instruit= ori echipat= pentru a identifica autorii acestui tip de infrac]iuni. Daunele provocate drepturilor de proprietate intelectual=. Contrafacerea [i piratarea bunurilor de consum constituie o pia]= din ce \n ce mai profitabil= pentru infractori. Organiza]ia pentru cooperare [i dezvoltare economic= a indicat c=, \n 1996, costul tuturor tipurilor de contrafacere reprezenta aproximativ 5 % din comer]ul mondial, respectiv un total de 250 miliarde de dolari. Potrivit Camerei de comer] interna]ional, acest procentaj a ajuns la 8 % \n 1999. In 2001, Uniunea European= a anun]at confiscarea a 95 milioane de articole contraf=cute sau piratate, pentru o valoare de dou= miliarde de euro. Federa]ia interna]ional= a produc]iei fonografice evalueaz= la 100 milioane num=rul fi[ierelor audio piratate care sunt disponibile pe Internet. In ceea ce prive[te celelalte articole contraf=cute, produsele farmaceutice

constituie, de asemenea, o problem=. Potrivit datelor transmise de sectorul privat, 10 % din produsele farmaceutice ar fi contraf=cute \n Federa]ia Rus=, [i \ntre 10 [i 15 % \n Asia de Sud-Est [i \n China1. C=r]ile de plat=. Frauda cu ajutorul c=r]ilor de plat= r=mne foarte r=spndit= la nivel mondial. Tendin]a cea mai recent= este utilizarea c=r]ilor de plat= via Internet pentru a comite escrocherii. Exist= [anse mari ca aceast= practic= s= se dezvolte, ]innd cont de viteza cu care se dezvolt= uzurparea de identitate. Utilizarea c=r]ilor de plat= falsificate pentru efectuarea de opera]iuni bancare [i cump=rarea de bilete de avion prin Internet se va intensifica. Cerin]e ale \nv=]=mntului de criminalistic= actual. |n condi]iile men]ionate, \nv=]=mntul de criminalistic= ar trebui, \n opinia noastr=, s= cuprind= urm=toarele niveluri de preg=tire: Formarea ini]ial=: disponibil= pentru toate categoriile de poli]i[ ca o ti, cultur= general= poli]ieneasc=; s= fie pe \n]elesul tuturor, accesibil=, f=r= mult= teorie, cu un caracter preponderent aplicativ; formatorii s= provin= \ndeosebi din rndul practicienilor. Specializarea: s= aib= un caracter intensiv; s= se realizeze pe module tematice; formatorii s= fie practicieni cu stagii vechi \n criminalistic=, specializa]i \n domenii de vrf; cursurile s= se finalizeze prin lucr=ri practic-aplicative. Preg=tirea continu=: s= cuprind= toate categoriile de personal implicate \n cercetarea la fa]a locului [ \n exploatarea urmelor infrac]iunii [ i i nu numai criminali[ tii; s= se bazeze pe cele mai noi cuno[ tin]e din domeniul criminalisticii; s= reia, la un interval de c]iva ani, elementele de baz= ale criminalistici, adaptate la evolu]ia criminalit=]ii, a modurilor de operare utilizate de f=ptuitori, a metodelor [ i mijloacelor de c=utare, descoperire, relevare [ exploatare a i urmelor infrac]iunii; exper]ii [ cei care sunt specializa]i \n domenii de vrf i s= realizeze lucr=ri de cercetare [ tiin]ific= cu caracter preponderant aplicativ. Contribu]ia Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia este foarte important= [i se materializeaz= prin: articole publicate \n revista Criminalistica; comunic=ri prezentate la simpozioanele interne [ i interna]ionale; masterate de criminalistic=; participare la cursuri de preg=tire, vizite de documentare [ de studiu \n str=in=tate; i schimburi de studen]i [ profesori \n domeniul i criminalisticii.

31

OPINIE PRIVIND |NCADRAREA JURIDIC+ A FAPTEI DE DE} INERE F+R+ DREPT A MATERIILOR EXPLOZIVE
Procuror [ef MARIAN DIMA, Direc]ia de Investigare a Infrac]iunilor de Criminalitate Organizat= [i Terorism Biroul Teritorial Ialomi]a
Pn= la modificarea Codului penal al Romniei prin Legea nr. 140/05 noiembrie 1996, publicat= \n Monitorul Oficial nr. 289 din 14 noiembrie 1996, prin articolul 280 se sanc]iona cu \nchisoare de la 6 luni la 5 ani fabricarea, prelucrarea, de]inerea, transportul, folosirea sau orice opera]ie privind circula]ia materiilor explozive ori radioactive, f=r= drept. Ca precedent legislativ, ce viza domeniul materiilor explozive, men]ion=m dispozi]iile Decretului 163/1950, \nlocuit prin Decretul nr. 61/1959 privind regimul materiilor explozive, armelor [i muni]iilor, Decretul nr. 279/1977 privind regimul materiilor explozive \n economie, precum [i Decretul nr. 167/1971 ce cuprindea reglement=ri referitoare la regimul materiilor explozive. Observ=m c= inten]ia legiuitorului, prin editarea actelor normative invocate \n alineatul precedent, a fost aceea de a proteja rela]iile sociale a c=ror existen]= [i normal= desf=[urare sunt asigurate prin respectarea dispozi]iilor care reglementeaz= activit=]i avnd ca obiect materiile explozive sau, dup= caz, radioactive. Drept urmare, dac= o persoan= s=vr[e[te fapta descris= mai sus, avnd ca element material al laturii obiective oricare dintre activit=]ile expres [i limitativ prev=zute de textul incriminator, cu inten]ie direct= sau indirect= erau \ntrunite condi]iile obiective [i subiective ale infrac]iunii prev=zut= de art. 280 C. p. pe cale de consecin]= erau \ntrunite condi]iile legale privind tragerea la r=spundere penal= a f=ptuitorului. Prin Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, publicat= \n Monitorul Oficial nr. 298 din 28 dec. 1995 [i intrat= \n vigoare \n data de 26 ianuarie 1996, prin articolul 31 a fost incriminat= fapta de producere, experimentare, prelucrare, de]inere, transport, folosire sau orice alt= opera]iune cu materii explozive, efectuate f=r= drept, iar ca pedeaps= \nchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Totodat=, conform articolului 40 alin. 2 din Legea 126/1995, s-a prev=zut c=, pe data intr=rii \n vigoare a prezentei legi se abrog= Decretul nr. 297/1977 precum [i reglement=rile referitoare la materiile explozive din Decretul nr. 367/1971. O dat= cu apari]ia Legii nr. 140 din 5 noiembrie 1996, articolul 280 alin. 1 din Codul penal a fost modificat \n con]inutul s=u constitutiv, numai cu privire la sanc]iune, astfel c=, spre deosebire de vechea incriminare \n care pedeapsa era prev=zut= \ntre 6 luni [i 5 ani, noua incriminare a prev=zut o pedeaps= al c=rei minim special este de 3 ani, iar maximul special este de 10 ani. Constat=m faptul c= ne afl=m \n prezen]a unui caz anacronic de modificare a unei dispozi]ii prev=zute \ntr-o lege special= (Legea nr. 126/1995) printr-o norm= prev=zut= \ntr-o lege general= (Codul penal). Se na[te astfel \ntrebarea: ce \ncadrare juridic= prime[te fapta unei persoane care, cu vinov=]ie de]inea f=r= drept materii explozive, \n data de 10.10.2000; infrac]iunea prev=zut= \n art. 280 alin. 1 Cod penal actual, modificat prin Legea nr. 140/1996 sau infrac]iunea prev=zut= de art. 31 din Legea 126/1995 alin. 1? |n opinia noastr= credem c=, \ntr-o atare situa]ie, sunt incidente dispozi]iile prev=zute \n Legea 126/1995, pentru considerentele pe care le vom expune \n continuare. Din examinarea celor dou= texte constat=m c=, att elementul material al laturii obiective ct [i elementul subiectiv sunt identice, \ns= sanc]iunile sunt diferite, att \n ceea ce prive[te limita minim= ct [i cea maxim= a acestora. Conform principiului specialia generalia derogant, \n cazul unui conflict de legi \ntre o lege cu caracter special [i una cu caracter general se aplic= dispozi]iile cu caracter special, \n situa]ia de fa]= norma cu caracter special fiind cea prev=zut= \n art. 31 din Legea nr. 126/1995. Un alt argument \n sprijinul preeminen]ei aplic=rii acestui act normativ \l constituie [i limitele de pedeaps= prev=zute de acesta, fiind astfel o lege favorabil= de care f=ptuitorul beneficiaz= \n virtutea principiului prev=zut de art. 13 din Codul penal. Dac= s-ar proceda altfel (\n sensul aplic=rii normei generale) s-ar ajunge la \nc=lcarea principiului specialia generalia derogant [i \n ceea ce prive[te normele de procedur= penal=. |n Monitorul Oficial din 23 noiembrie 2004 a fost publicat= Legea nr. 508/2004 privind \nfiin]area, organizarea [i func]ionarea \n cadrul Ministerului Public a Direc]iei de Investigare a Infrac]iunilor de Criminalitate Organizat= [i Terorism, \n articolul 12 alin. 1, printre infrac]iunile date \n competen]a acestei structuri se \nscrie [i infrac]iunea prev=zut= de art. 280 Cod penal, iar urm=rirea penal= se efectueaz=, \n mod obligatoriu, de c=tre procuror. Neexistnd nicio norm= special= din punct de vedere al dreptului procesual penal care s= dea \n competen]= procurorului efectuarea urm=ririi penale \n cazul infrac]iunii prev=zute de art. 31 din Legea nr. 126/1995, concluzion=m c= cercetarea penal= se efectueaz= de c=tre organele poli]iei judiciare conform dreptului comun. De[i legiuitorul prin Legea 140/1996 a schimbat doar regimul sanc]ionator al infrac]iunii prev=zute de art. 280 alin. 1 Cod penal f=r= s= fac= nicio referire la infrac]iunea prev=zut= de art. 31 din Legea 126/1995, opin=m c= dispozi]iile art. 280 alin. 1 Cod penal au fost abrogate tacit prin intrarea \n vigoare a dispozi]iilor art. 31 din Legea nr. 126/1995 astfel c= \n art. 12 din Legea nr. 508/2004, articolul 280 C. p. ar fi trebuit men]ionat numai \n ceea ce prive[te alineatele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 ale acestui articol. Fa]= de toate aceste \mprejur=ri apreciem c=, de lege ferenda, se impune o reglementare clar=, evitndu-se, \n m=sura \n care este posibil, incriminarea aceleia[ situa]ii de i fapt prin dou= dispozi]ii legale diferite.

32

Pozi]ia special= a Parchetului de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti \n procesul de ap=rare a securit=]ii na]ionale
Procuror general GEORGE B+LAN, al Parchetului de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti

drepturile [i obliga]iile str=inilor ce se afl= pe teritoriul Romniei pentru diferite motive. Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind regimul str=inilor \n Romnia1 stabile[te cadrul normativ necesar reglement=rii intr=rii, [ederii [i ie[irii str=inilor pe teritoriul Romniei sau de pe teritoriul Romniei, drepturile [i obliga]iile acestora, precum [i m=surile specifice de control al imigra]iei, \n conformitate cu obliga]iile asumate de Romnia, prin documentele interna]ionale la care este parte. Aceste m=suri sunt de natur= administrativ=, fiind emise de autorit=]i [i organe de specialitate ale statului care \[i desf=[oar= activitatea \n domeniul controlului imigra]iei [i al regimului str=inilor \n Romnia. |n raport de dispozi]iile actului normativ mai sus invocat se poate observa c=, \n materia ap=r=rii statului romn \mpotriva unor activit=]i desf=[urate de c=tre cet=]eni str=ini, de natur= s= pun= \n pericol securitatea na]ional=, Ministerul Public, prin Parchetul de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti, are competen]e speciale, dispunnd cu privire la declararea str=inilor indezirabili [i luarea lor \n custodie public=. Capitolul V Regimul \ndep=rt=rii str=inilor de pe teritoriul Romniei, Sec]iunea a 2-a Str=ini indezirabili (art. 83-85) [i Sec]iunea a 5-a Luarea \n custodie public= a str=inilor (art. 93-97) din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str=inilor \n Romnia reglementeaz= m=suri [i proceduri administrative de interzicere a dreptului de [edere a str=inilor \n Romnia [i de restrngere a libert=]ii de mi[care a acestora, pentru motive ce ]in de siguran]a na]ional= a Romniei. Articolul 83 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str=inilor din Romnia calific= m=sura declar=rii ca indezirabil, ca fiind un act administrativ de autoritate \ndreptat \mpotriva str=inului care desf=[oar= activit=]i ce aduc atingere siguran]ei na]ionale. M=sura se bazeaz= pe existen]a unor indicii temeinice c= str=inul a desf=[urat, desf=[oar= sau inten]ioneaz= s= desf=[oare activit=]i de natur= s= pun= \n pericol siguran]a na]ional= sau ordinea public=. M=sura administrativ= de declarare ca indezirabil se dispune de c=tre procurorul anume desemnat de la Parchetul

ozi]ia special= a Ministerului Public \n procesul

de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti, la propunerea organelor cu atribu]ii \n domeniul ordinii publice [i siguran]ei na]ionale care de]in date sau indicii temeinice cu privire la activitatea str=inului ce poate aduce atingere siguran]ei na]ionale. Astfel, s-a stabilit o competen]= unic= \n aceast= materie \n sarcina Parchetului de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti care devine singura unitate specializat= \n acest domeniu, iar actele dispuse de procurori anume desemna]i au efecte pe \ntreg teritoriul ]=rii. Aceast= competen]= material= general= nu contravine competen]ei materiale [i teritoriale din sfera procesual penal=, deoarece sunt domenii distincte, f=r= posibilitatea intersect=rii \n cadrul vreunei proceduri. Ministerului Public, \n pozi]ia sa de ap=r=tor al intereselor generale ale societ=]ii [i al ordinii de drept din Romnia, \i este conferit=, prin parchetele componente, o pozi]ie special= \n luarea unor m=suri aduce atingere siguran]ei na]ionale. Titularii propunerilor privind declararea ca indezirabil sunt acele institu]ii cu competen]e \n domeniul ordinii publice [i siguran]ei na]ionale, respectiv: Serviciul Romn de Informa]ii, Ministerul Administra]iei [i Internelor, Serviciul Romn de Informa]ii Externe. Dup= primirea propunerii formulate, procurorul se pronun]= prin ordonan]= motivat=, \n termen de 5 zile, dispunnd aprobarea sau respingerea acesteia. |n cazul aprob=rii propunerii, ordonan]a de declarare ca indezirabil se transmite la Autoritatea pentru str=ini, pentru a fi pus= \n executare. |n situa]ia \n care declararea str=inului ca indezirabil se \ntemeiaz= pe ra]iuni de siguran]= na]ional=, \n con]inutul ordonan]ei nu vor fi men]ionate motivele care stau la baza acestei decizii. Din economia acestor dispozi]ii rezult= c= m=sura de declarare ca indezirabil se realizeaz= de mai mul]i subiec]i procesuali, dup= cum urmeaz=: Serviciul Romn de Informa]ii, sau dup= caz Ministerul Administra]iei [i Internelor sau Serviciul de Informa]ii Externe sunt titularii informa]iilor [i indiciilor temeinice privind actele str=inului ce pun \n pericol siguran]a na]ional= ce le confer= aptitudinea func]ional= de a solicita luarea de m=suri de limitare a unor drepturi ale str=inului pe teritoriul Romniei [i astfel de a preveni de prevenire [i combatere, \n forme specifice, a oric=ror manifest=ri ce pot

de ap=rare a securit=]ii na]ionale se manifest=

[i \n materia m=surilor administrative ce privesc

33

posibilitatea comiterii unor fapte grave care s= afecteze securitatea na]ional=. Ministerul Public, prin Parchetul de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti, \[i exercit= competen]ele speciale \n materia analizei [i verific=rii sub aspectul temeiniciei [i legalit=]ii propunerilor formulate, dar [i de decizie cu privire la m=sura declar=rii ca indezirabil. Autoritatea pentru Str=ini este organul administrativ de specialitate care pune \n executare m=sura dispus= de c=tre procuror. |n conformitate cu Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind regimul str=inilor \n Romnia, Autoritatea pentru Str=ini, ca organ tehnic de specialitate, este o structur= specializat=, organizat= \n subordinea Ministerului Administra]iei [i Internelor, care exercit= atribu]iile ce \i sunt date \n competen]=, prin lege, cu privire la regimul str=inilor \n Romnia, combaterea [ederii ilegale, precum [i cu privire la gestiunea eviden]ei str=inilor c=rora li s-a acordat dreptul de [edere \n Romnia. Perioada pentru care un str=in poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nou= perioad= cuprins= \ntre aceste limite, \n situa]ia \n care se constat= c= au \ncetat motivele care au determinat luarea acestei m=suri. Dreptul de [edere a str=inului fa]= de care s-a dispus m=sura declar=rii ca indezirabil \nceteaz= de drept de la data emiterii actului administrativ de dispozi]ie, care este ordonan]a procurorului. Ordonan]a de declarare ca indezirabil se aduce la cuno[tin]a str=inului de c=tre Autoritatea pentru str=ini \n limba romn= [i \ntr-o limb= de circula]ie interna]ional=. Un exemplar al ordonan]ei se \nmneaz= str=inului sub semn=tur=, iar al doilea pentru str=ini. Dac= str=inul nu este prezent, comunicarea ordonan]ei se realizeaz=: prin po[t=, cu confirmare de primire, la adresa la care str=inul a declarat c= locuie[te, sau prin afi[are la sediul Autorit=]ii pentru str=ini [i al forma]iunii teritoriale, \n cazul \n care nu se cunoa[te adresa la care locuie[te str=inul. Datele [i informa]iile care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ra]iuni de siguran]= na]ional= sunt supuse regimului informa]iilor clasificate [i nu pot fi, sub nici o form=, direct sau indirect, aduse la cuno[tin]a str=inului declarat indezirabil. Ordonan]a de declarare ca indezirabil poate fi atacat= de str=inul \mpotriva c=ruia a fost dispus=, \n termen de 5 zile de la data comunic=rii, la Curtea de Apel Bucure[ti. Exercitarea c=ii de atac \mpotriva ordonan]ei procurorului nu are efect suspensiv de executare. Hot=rrea Cur]ii de Apel \n judecarea c=ii de atac formulat= \mpotriva ordonan]ei de declarare ca indezirabil este definitiv= [i irevocabil=. Fa]= de str=inul \mpotriva c=ruia s-a emis ordonan]a de exemplar r=mne la Autoritatea

declarare ca indezirabil se poate dispune [i m=sura lu=rii \n custodie public=. Luarea \n custodie public= este o m=sur= administrativ= de restrngere a libert=]ii de mi[care dispus= de magistrat \mpotriva str=inului fa]= de care s-a luat anterior m=sura declar=rii ca indezirabil. Dispunerea m=surii de luare \n custodie public= a str=inilor declara]i indezirabili se dispune de c=tre procurorul care a emis ordonan]a de declarare ca indezirabil, pe o perioad= de 30 de zile. Actul administrativ prin care se ia aceast= m=sur= este ordonan]a procurorului ce trebuie s= \ntruneasc= acelea[i condi]ii de fond [i form= cu cele prev=zute la art.83 al.3 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind regimul str=inilor \n Romnia. Din cele ar=tate mai sus rezult= c= institu]iile cu atribu]ii \n domeniul siguran]ei na]ionale vor propune procurorului, anume desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti, luarea \n custodie public= a str=inului care a fost declarat indezirabil din motive de siguran]= na]ional=. Procurorul astfel desemnat se va pronun]a \n termen de 5 zile de la primirea propunerii formulate, iar \n cazul aprob=rii acesteia se transmite ordonan]a emis= \n acest sens Autorit=]ii pentru str=ini, pentru a fi pus= \n executare. Astfel, urmeaz= s= se constate c= o condi]ie absolut necesar= ce ]ine de valabilitatea actului administrativ al lu=rii \n custodie public= este tocmai dispunerea m=surii declar=rii ca indezirabil, m=sur= anterioar= celei discutate. |n termeni practici, cele dou= m=suri pot fi dispuse prin aceea[i ordonan]= care s= se fundamenteze pe datele [i indiciile temeinice c= str=inul a desf=[urat, desf=[oar= sau inten]ioneaz= s= desf=[oare activit=]i ce aduc atingere securit=]ii na]ionale. Atunci cnd declararea str=inului ca indezirabil [i luarea sa \n custodie public= se \ntemeiaz= pe ra]iuni de siguran]= na]ional=, \n con]inutul ordonan]ei nu vor fi men]ionate motivele care stau la baza acestei decizii. Prelungirea duratei de luare \n custodie public= a str=inilor declara]i indezirabili, care nu au putut fi \ndep=rta]i de pe teritoriul Romniei \n termen de 30 de zile, se dispune de c=tre Curtea de Apel \n a c=rei raz= de competen]= teritorial= se afl= locul de cazare, la solicitarea Autorit=]ii pentru str=ini. |n situa]ia \n care, ulterior lu=rii \n custodie public= a unui str=in, acesta a formulat o cerere pentru acordarea unor forme de protec]ie ori se constat= un caz de interzicere a return=rii, m=sura lu=rii \n custodie public= \nceteaz= de drept, cu excep]ia situa]iei \n care, pentru ra]iuni de siguran]= na]ional=, se impune \ndep=rtarea acestuia pe de teritoriul Romniei. Cazurile de interzicere a return=rii sunt urm=toarele: str=inul care este p=rinte al unui minor cu cet=]enie romn=, iar durata [ederii ilegale nu dep=[e[te un an, minorul

34

fiind \n \ntre]inerea p=rintelui sau str=inul este obligat la plata pensiei alimentare, obliga]ie pe care [i-o \ndepline[te cu regularitate; str=inul este minor [i p=rin]ii au dreptul de [edere \n Romnia; str=inul care este c=s=torit cu un cet=]ean romn, dac= perioada de [edere ilegal= nu este mai mare de 6 luni, iar c=s=toria nu este de convenien]=; str=inul a dep=[it vrsta de 80 de ani; exist= temeri justificate c= via]a \i este pus= \n pericol ori c= va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante \n statul \n care urmeaz= s= fie returnat str=inul; returnarea este interzis= de documentele interna]ionale la care Romnia este parte; str=inul ce poate beneficia de toleran]= deoarece exist= motive serioase s= se considere c= este victima traficului de fiin]e umane, cu excep]ia c=rora nu li s-a prelungit perioada pentru care li s-a acordat tolerarea r=mnerii pe teritoriul Romniei. Aceste cazuri se constituie \ntr-un corp de elemente protective \n raport de str=inul fa]= de care s-a luat m=sura return=rii, capabile s= \i asigure respectarea drepturilor fundamentale ale acestuia pe teritoriul Romniei [i s=-l apere de posibile \nc=lc=ri ale drepturilor omului pe teritoriul altui stat. |n raport de aceste dispozi]ii se poate remarca c=, pentru ra]iuni de siguran]= na]ional=, ele nu mai au eficien]= [i chiar dac= str=inul se afl= \ntr-un astfel de caz el poate fi \ndep=rat de pe teritoriul Romniei. Str=inii \mpotriva c=rora s-a dispus m=sura return=rii pot depune, \n termen de 5 zile, plngere \mpotriva m=surii lu=rii \n custodie public=, dispus= de procuror la Curtea de Apel, care este obligat= s= o rezolve \n termen de 3 zile de la data primirii. Introducerea plngerii nu suspend= executarea m=surii lu=rii \n custodie public=. Hot=rrea instan]ei este definitiv= [i irevocabil=. Declara]ia ca indezirabili [i luarea \n custodie public= pentru ra]iuni de siguran]= na]ional= a reprezentat un instrument eficient \n prevenirea [i combaterea actelor ce aduc atingere securit=]ii na]ionale [i terorismului. |n acest sens, prin Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002, modificat= [i aprobat= prin Legea nr. 357/2003 privind regimul str=inilor \n Romnia, s-a stabilit competen]a exclusiv= a procurorului anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti urm=toarelor m=suri: declararea ca indezirabil pe o perioad= cuprins= \ntre 5 [i 15 ani a str=inilor care desf=[oar= activit=]i de natur= s= pun= \n pericol siguran]a na]ional= sau ordinea public=; luarea \n custodie public= a str=inilor declara]i indezirabili sau fa]= de care s-a luat m=sura return=rii. Aceste m=suri restrictive de drepturi se iau la luarea

propunerea Autorit=]ii pentru Str=ini sau a altor institu]ii cu competen]e \n domeniul ordinii publice [i siguran]ei na]ionale care de]in date sau indicii temeinice \n sensul celor mai sus ar=tate. |n perioada anului 2003, la nivelul Parchetului de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti au fost emise 33 ordonan]e de declarare ca indezirabili a unor cet=]eni str=ini exclusiv pe considerente de siguran]= na]ional=. |n contextul interna]ional creat de conflictul din Irak, la propunerea motivat= formulat= de Serviciul Romn de Informa]ii, s-a dispus declararea ca indezirabili, pe perioade cuprinse \ntre 5 [i 10 ani, cu consecin]a \ndep=rt=rii de pe teritoriul Romniei, a 11 cet=]eni irakieni despre care existau date concrete c= desf=[oar= activit=]i ce pericliteaz= siguran]a na]ional=. Aceea[i m=sur= a vizat , \n acela[i context, [i 14 cet=]eni str=ini de origine arab= despre care existau elemente c= fac parte din organiza]ii teroriste islamice ce urm=resc, prin ac]iunile lor, sedii sau alte ]inte apar]innd autorit=]ilor britanice sau americane de pe teritoriul Romniei. Cu privire la aceste m=suri dispuse de Parchetul de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ti, Curtea Constitu]ional= s-a pronun]at2 \n spe]a privind solu]ionarea excep]iei de neconstitu]ionalitate a dispozi]iilor art.84 alin.2 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind regimul str=inilor \n Romnia. |n argumentarea excep]iei de neconstitu]ionalitate invocate se arat= c= dispozi]iile art.84 alin. 2 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002, referitoare la comunicarea datelor [i informa]iilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ra]iuni de siguran]= na]ional=, contravin prevederilor constitu]ionale ale art.16 alin.1 referitoare la egalitatea \n fa]a legii [i a autorit=]ilor publice, ale art. 21, referitoare la accesul liber la justi]ie, ale art.123 alin (2) privind independen]a judec=torilor [i supunerea lor unei legi, la art.20 cu referire la art. 6 pct.1 teza \nti din Conven]ia pentru ap=rarea drepturilor omului [i a libert=]ilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum [i ale art.9 [i 10 din Declara]ia Universal= a Drepturilor Omului, care stipuleaz= c= nimeni nu trebuie arestat, de]inut sau exilat \n mod arbitrar [i c= orice persoan= are dreptul \n deplin= egalitate de a fi audiat= \n mod echitabil [i public de c=tre un tribunal independent [i impar]ial. Curtea Constitu]ional=, \n urma examin=rii dispozi]iilor legale criticate, prin raportare la prevederile constitu]ionale invocate \n motivarea excep]iei de neconstitu]ionalitate a dispus, \n temeiul art.144 lit. c [i al art.145 al. 2 din Constitu]ie, precum [i al art.13 al.1 lit. A.c), al art.23 alin. 3 [i 6 [i al art. 25 alin.1 din Legea nr. 47/1992, republicat=, cu majoritate de voturi, respingerea excep]iei invocate, re]innd c= nici una din criticile formulate nu este \ntemeiat=. Curtea Constitu]ional= [i-a motivat solu]ia pe urm=toarele argumente: |n ceea ce prive[te neconstitu]ionalitatea prevederilor

35

art.84 al. 2 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 fa]= de dispozi]iile art. 16 al.1 din Constitu]ia Romniei, s-a ar=tat c= \n jurispruden]a Cur]ii Constitu]ionale s-a decis \n mod constant c=: principiul egalit=]ii \n fa]a legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situa]ii care, \n func]ie de scopul urm=rit, nu sunt diferite. |n general, se apreciaz= c= violarea principiului egalit=]ii [i nediscrimin=rii exist= atunci cnd se aplic= tratament diferen]iat unor cazuri egale, f=r= s= existe o motivare obiectiv= [i rezonabil=, sau dac= exist= o dispropor]ie \ntre scopul urm=rit prin tratamentul inegal [i mijloace folosite. |n al]i termeni, principiul egalit=]ii nu interzice reguli specifice \n cazul unei diferen]e de situa]ii. Egalitatea formal= ar conduce la aceea[i regul=, \n ciuda diferen]ei de situa]ii3. De asemenea, Curtea Constitu]ional= a mai re]inut c= o interpretare similar= a dat-o [i Curtea European= a Drepturilor Omului care, \n aplicarea principiului nediscrimin=rii prev=zut la art.14 din Conven]ia pentru ap=rarea drepturilor omului [i a libert=]ilor fundamentale, a stabilit c= orice diferen]= de tratament f=cut= de stat \ntre persoane aflate \n situa]ii similare trebuie s=-[i g=seasc= o justificare obiectiv= [i rezonabil=. Ori \n cauza de fa]=, Curtea Constitu]ional= a stabilit c= situa]ia str=inilor declara]i indezirabili \n scopul ap=r=rii siguran]ei na]ionale [i protej=rii informa]iilor clasificate este diferit= de cea a celorlalte categorii de str=ini, ceea ce permite legiuitorului s= stabileasc= drepturi diferite pentru situa]ii diferite, f=r= ca prin aceasta s= se \ncalce principiul egalit=]ii. Mai mult, Curtea Constitu]ional= a re]inut c= interdic]ia stabilit= de legiuitor pentru cet=]enii str=ini declara]i indezirabili, de a nu li se aduce la cuno[tin]= datele [i informa]iile pe baza c=rora s-a luat o astfel de decizie, este \n concordan]= cu dispozi]iile constitu]ionale ale art.31 alin. 3, potrivit c=rora Dreptul la informa]ie nu trebuie s= prejudicieze

nr.194/2002 privind regimul str=inilor \n Romnia, deoarece textul legal criticat nu opre[te p=r]ile interesate de a apela la instan]ele judec=tore[ti, de a fi ap=rate [i de a se prevala de toate garan]iile procesuale care condi]ioneaz= \ntr-o societate democratic= procesul echitabil. Prin respingerea excep]iei de neconstitu]ionalitate de c=tre Curtea Constitu]ional= a dispozi]iilor art. 84 alin. 2 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind regimul str=inilor \n Romnia, s-a asigurat o deplin= eficien]= juridic= a acestor norme care, prin efectele lor, pot contribui la ap=rarea securit=]ii na]ionale. Din aceast= perspectiv= se poate observa c= Ministerul Public ocup= o pozi]ie special=, de decizie, \n luarea de m=suri administrative fa]= de str=inii care desf=[oar= activit=]i de natur= s= pun= \n pericol siguran]a na]ional=, ac]ionnd al=turi de organele de informa]ii \n vederea prevenirii [i combaterii oric=ror amenin]=ri la adresa securit=]ii na]ionale. BIBLIOGRAFIE 1. B=lan George Rolul Ministerului Public \n luarea de m=suri administrative fa]= de str=inii care desf=[oar= activit=]i ce pun \n pericol siguran]a na]ional=, \n Pro Lege, nr. 2/2005, editat= de Ministerul Public, Parchetul de pe lng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie 2. Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 342/16 septembrie 2003, publicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 755 din 28 octombrie 2003 3. Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996 4. Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str=inilor \n Romnia , \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, 27 decembrie 2002; republicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003 (Legea nr. 357/2003) 5. Raportul de analiz= a activit=]ii Parchetului de pe lng= Curtea de Apel Bucure[ 2003 (material nepublicat). ti,
1. Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str=inilor \n Romnia a fost publicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 995 din 27 decembrie 2002, republicat= \n temeiul art. III din Legea nr. 357/2003 \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003, dndu-se textelor o nou= numerotare, ct [ o i nou= republicare \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004. 2. Excep]ia a fost ridicat= de Al Sherba Reyalh Adbul Amer \n Dosarul nr. 677/2003 al Cur]ii de Apel Bucure[ti - Sec]ia Contencios Administrativ, iar decizia nr. 342 din 16 septembrie 2003 dat= \n spe]= a fost publicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 755 din 28 octombrie 2003. 3. Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996.

[] siguran]a na]ional=.

Cu privire la dispozi]iile art. 84 alin. 2 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 s-a apreciat c= nu \ncalc= principiul accesului liber la justi]ie, consacrat de art. 21 din Constitu]ie, deoarece, conform art. 85 alin.1, \mpotriva m=surii dispuse de procuror de declarare ca indezirabil este deschis= calea ac]iunii \n justi]ie [i astfel m=sura poate fi cenzurat= de instan]=; Curtea Constitu]ional= nu a re]inut nici \nc=lcarea prevederilor art. 123 alin. 2 din Constitu]ie referitor la independen]a judec=torilor, deoarece ace[tia trebuie s= respecte legea care d= prioritate intereselor legitime ale Romniei de ap=rare a securit=]ii na]ionale. Totodat=, Curtea Constitu]ional= a stabilit c= prevederile cuprinse \n Conven]ia pentru ap=rarea drepturilor omului [i a libert=]ilor fundamentale (art. 6 pct.1), precum [i cele ale Declara]iei Universale a Drepturilor Omului (art. 9 [i 10) invocate \n motivarea excep]iei nu sunt \n contradic]ie cu art.84 alin. 2 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului

36

UNELE ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND TERORISMUL RELIGIOS

Prof. univ. dr. TUDOR AMZA Av. DRAGO{ IOAN MORARU

Etimologic, no]iunea de terorism se trage din latinescul terror- terroris, care \nseamn groaz=, fric=, spaim= provocat= premeditat, care este creat= s= domneasc= \n jurul unui grup pentru a-i zdrobi rezisten]a. Unii istorici atribuie consacrarea no]iunii de teroare revolu]iei franceze, ca metod= folosit= de Dictatura Iacobin=, \n 1973, pentru a face fa]= actelor ostile procesului revolu]ionar, de[i practicarea terorii- ca instrument politic [i de guvernare, este cunoscut= din cele mai vechi timpuri, f=cndu-[i apari]ia o dat= cu \mp=r]irea societ=]ii antagoniste, instaurarea domina]iei [i oprim=rii celor avu]i asupra celor s=raci. Robespierre sublinia c= este necesar ca teroarea s= fie folosit= doar atunci cnd nefolosirea ei ar pune \n primejdie libert=]ile publice care ar prejudicia interesele revolu]iei. Guvernul iacobin a respins \n mod sistematic toate propunerile de folosire a metodelor individuale de terorism \mpotriva conducerii for]elor regaliste ostile guvernului revolu]ionar, \n timp ce acestea nu au pierdut nici o ocazie pentru a comite acte de terorism \mpotriva revolu]iei. Vorbind despre teroarea la care a fost nevoit= s= recurg= revolu]ia francez=, Karl Marx, scria: \ntreaga teroare francez= nu a fost altceva dect o manier= plebee de a sfr[i odat= cu du[manii burgheziei-absolutismul, feudalismul [i mica burghezie. Terorismul, \n concep]ia unui cercet=tor occidental, Jay Mallin, a devenit o boal= a societa]ii moderne, un virus ce se dezvolt= \ntr-un organism bolnav. Efectele acestui virus pot fi par]ial \nl=tutate, \ns= nu exist= preocupare pentru g=sirea remediului total. Cauzele terorismului sunt variate. Ele sunt de ordin social, politic, religios, economic etc. Complexitatea acestor cauze ca [i varietatea de metode [i arme pe care le folose[te terorismul modern, fac din acesta una dintre cele mai complicate probleme ale zilelor noastre. El apare ca o \nm=nunchiere de ac]iuni fondate pe nemul]umire, frustrare, speran]e, emo]ii [i ]eluri nerealizate. Jay Mallin spunea c= terorismul nu poate fi explicat doar de psihologi, care construiesc cu u[urin]= diverse teorii [i explica]ii, [i nici doar prin referire la psihologie, a[a cum se \ncearc=. El nu poate fi controlat de c=tre for]ele de ordine, deoarece acestea v=d \n el doar un act criminal, substraturile cauzelor care \l declan[eaz= fiind mult mai subtile. Terorismul este, \n fapt, expresia radical= a unui conflict profund, de[i, ca form= de violen]=, terorismul

este foarte vechi, el marcnd toate etapele istoriei umanit=]ii. |n ultimii ani, terorismul, sub toate formele sale, [i mai ales cel interna]ional, a atins propor]ii endemice. Atentatele comise, \n ultima vreme, \n diverse ]=ri occidentale sunt tot mai des revendicate de grup=ri necunoscute pna \n prezent. |n multe din situa]iile actuale, terorismul a devenit o form= de purtare a unui r=zboi. Avnd drept caracteristic= intimidarea prin acte de violent= [ cruzime, iar ca mijloace r=pirea, asasinatul, i incendieri, sabotaj [ altele, terorismul a fost prezent \n toate i epocile istorice, el caracterizndu-se \n fiecare perioad= prin anumite tr=s=turi specifice, \n raport de scopul urm=rit. |n prezent, scopul acestor grave manifest=ri de violen]= poate fi diferit sau deosebit, ele se pot \ndrepta \mpotriva ordinii interna]ionale ori a regimului social politic din interiorul statelor. Asemenea acte de violen]= pun \n pericol rela]iile interna]ionale, constituie o amenin]are direct= pentru pace, pot \nr=ut=]ii rela]iile \ntre state, dintre popoare [ prejudiciaz= i climatul interna]ional. Actele de teroare sunt mai ales metode tipice ale grup=rilor neo-fasciste, care, lipsite de aderen]a politic= de mas=, caut= s= atrag= aten]ia lumii asupra existen]ei lor, \ncercnd s= creeze impresia fals= a unei for]e politice prezente \n via]a interna]ional= sau \n cadrul propriului stat. Un alt scop al acestor acte de teroare este acela al ob]inerii de foloase materiale prin r=piri de persoane \n vederea r=scump=r=rii, r=zbun=ri care pot merge pn= la schingiuiri sau ucideri, incendieri, explozii sau distrugeri de bunuri de valoare din patrimoniul na]ional. In afar= de suferin]ele fizice sau daunele materiale pe care le cauzeaz= direct, consecin]ele actelor de terorism sunt multiple: pot crea ne\ncredere \ntre state, o stare de nesiguran]= cu consecin]e negative pentru continuarea [ dezvoltarea normal= a rela]iilor i politice, economice, turistice etc. |n timp, terorismul a devenit un mijloc [ o metod= de i ac]iune chiar [ pentru organiza]ii [ grup=ri ce pretind a avea i i caracter religios. Multiplicarea f=r= precedent a sectelor de diferite orient=ri, care, sub mantiile mistice \n care se \nconjoar= se dedau, \n fapt, la comer]ul cu droguri, specula]ii financiare [ imobiliare (secta Moon), au dat na[ i tere la ac]iuni care sunt \nso]ite de acte de r=fuieli [ concuren]= \ntre i acestea, violen]a [ terorismul fiind metodele cel mai adesea i folosite \mpotriva celor ce opun rezisten]= sau care \ncearc= s= le dema[ te. Ac]iunile teroriste care se desfa[ oar= pe glob, indiferent de forma [ anvergura lor, fie c= sunt individuale, de i

37

grup sau statale, fie c= au caracter etnic, religios sau de r=zbunare, necesit= organizare, logistic=, arme, muni]ii [ nu i, \n ultimul rnd, sume fabuloase pentru coruperea [ mituirea i unor persoane cu func]ii importante \n organele de conducere ale statelor lumii. Teroristul este, \n mod simplist, \nfa]i[ ca un individ ce at sufer= de deregl=ri psihice, bolnav, care comite fapte violente pentru c= a[ \i dicteaz= con[ a tiin]a. Spre deosebire de corespondentele lor seculare, grup=rile teroriste religioase sunt, prin natura lor, motivate de considera]ii religioase. Situa]ia grup=rilor teroriste musulmane este diferit=, c=ci aici intervine [ politica ce poate fi cu greu i separat= de religie, a[ cum este \n cazul Islamului. a Din 1988, proliferarea mi[ c=rilor extremist-religioase a fost urmat= de o cre[ tere a num=rului total de acte teroriste. Mi[ c=rile religioase sunt r=spunz=toare de mai mult de jum=tate din cele peste 65.000 de incidente \nregistrate \ntre anul 1970 [ anul 1995. Acest total nu este deloc surprinz=tor, i \ntruct multe din grup=rile active \n prezent au luat fiin]= foarte recent [ de]in un aparat organiza]ional foarte bine pus i la punct. Ele variaz= de la organiza]iile Sikh Dash Khasa [ i Dashmesh, formate \n anii 1978 [ respectiv 1982, la mi[ i carea Hamas [ Jihadul Islamic, \nfiin]ate \n contextul izbucnirii i Intifadei Palestiniene, \n anul 1987, pn= la apari]ia \n acela[ i an, \n Japonia, a sectei Aum Shinrikyo. De exemplu, organiza]iile Hizballah sau Hamas ac]ioneaz= conform unei ideologii religioase, pe care o combin= cu o agend= politic= foarte precis=, \n Liban [ \n teritoriile palestiniene. i Mi[ carea Hamas, care se identific= cu Mi[ carea de Rezisten]= Islamic=, are ca scop crearea condi]iilor ce conduc la emanciparea poporului palestinian pentru a-l sc=pa de tiranie, pentru a-i elibera teritoriul de sub ocupa]ii str=ine [ i pentru a sprijinii planul sionist care este sus]inut de for]e neocoloniste. Hamas este o mi[ care Jihad (care lupt= pentru un scop sfnt), fiind parte din mi[ c=rile islamice de iluminare. Aceasta sus]ine c= iluminarea este drumul care va duce la eliberarea Palestinei c=tre noi orizonturi. Hamas este o mi[ care popular=, \n con[ tiin]a poporului palestinian [ a na]iunii i islamice. Este un curent care consider= credin]a [ doctrina i islamic= o baz= ferm= pentru a lupta \mpotriva unui du[ man, care sprijin= ideologiile religioase [ care ac]ioneaz= pe toate i planurile pentru a \n=l]a na]iunea palestinian=. Mi[ carea Hamas grupeaz= \n rndurile sale pe to]i cei care cred \n ideologiile [ principiile sale [ pe to]i care sunt i i preg=ti]i s= \ndure consecin]ele conflictului [ confrunt=rii cu i planul sionist. Emblema mi[ c=rii este alc=tuit= dintr-o imagine a moscheii Dome of the Rock (Catedrala din Piatr=). La cap=tul emblemei este o mic= hart= a Palestinei [ \mprejurul i ei sunt dou= steaguri palestiniene \ntr-o form= semicircular=. Steagul drept con]ine fraza nu exist= alt Dumnezeu dect Allah, iar pe steagul stng este inscrip]ionat Mohammed este mesagerul lui Allah. Sub imaginea Catedralei sunt dou= s=bii care se \ncruci[ eaz=, iar la baz= este scris Palestina [ i Hamas, Mi[ care de Rezisten]= Islamic=. Ilustra]ia moscheii, \mpreun= cu cele dou= inscrip]ion=ri de pe cele dou= steaguri,

subliniaz= caracterul islamic al cauzei [ esen]a sa ideologic=. i Cele dou= s=bii simbolizeaz= imaginea for]ei [ noble]ei care i au existat \ntotdeauna \n mintea [ inima arabilor. |n luptele i sale \mpotriva du[ manilor care nu pun pre] pe valorile umane, Hamas adereaz= la valorile nobile [ onorabile, focalizndu-[ i i puterea \mpotriva du[ manilor actuali. Mi[ carea de Rezisten]= Islamic= Hamas a luat fiin]= \n anul 1987, fiind o extensie a mi[ c=rii Fr=]ia Musulman= care exista prin anii `40. Hamas a ap=rut ca un rezultat al suferin]elor pe care poporul palestinian le-a \ndurat, \ndeosebi dup= catastrofa din anul 1948. De-a lungul anilor, poporul palestinian a \n]eles c=, ceea ce el considera a fi o chestiune de via]= [ de moarte, ceea ce \nsemna sensul lor, cnd s-a ivit i conflictul cultural dintre arabi [ musulmani, pe de o parte, [ i i sioni[ pe de alt= parte, a fost redus la problema refugia]ilor de ti dup= catastrof=, [ la o problem= de \nl=turare a urmelor i agresiunii [ cedarea a doua treimi din Palestina, dup= i \nfrngerea din anul 1967. Predominan]a terorismului religios indic= faptul c=, \n ultimele trei decenii, transformarea terorismului contemporan \ntr-o metod= de lupt= [ evolu]ia tacticilor [ tehnicilor folosite i i de diverse grup=ri au provocat schimb=ri ample la nivel local, regional [ global. Acestea pot fi observate \n numeroase i incidente, de la deturnarea avioanelor de c=tre terori[ ti palestinieni nereligio[ [ de la mutil=ri cauzate de grup=ri de i i dreapta sau de stnga din Europa, pn= la nivelul global f=r= precedent atins \n prezent de extremismul religios. Terori[ religio[ consider= ac]iunile lor ca fiind tii i defensive [ reactive. Spre exemplu, Jihadul Islamic este o i doctrin= pa[ nic=, sanc]ionat= religios de marii teologi musulmani [ \ndreptat= \mpotriva celor percepu]i ca agresori, i tirani [ musulmani nesupu[ In cea mai violent= form= a sa, i i. Jihadul este justificat ca ultim mijloc la care se recurge pentru a preveni distrugerea identit=]ii unei comunit=]i musulmane de for]e seculare [ moderniste. { i eicul Faladlallah, ideologul [ al ef Hizb`allah, sublinia: cnd Islamul porne[ un r=zboi, se lupt= te ca orice putere a lumii, ap=rndu-se pentru a-[ prezerva i existen]a [ libertatea, fiind for]at s= recurg= la ac]iuni i preventive, atunci cnd se afl= \n pericol. Aceea[ credin]= o i au [ extremi[ Sikh, care consider= c=, atunci cnd toate i tii mijloacele pa[ nice sunt epuizate, trebuie s= iei sabia \n mn=. |n S.U.A., viziunea deformat= a mi[ c=rilor de suprema]ie a albilor se baza pe un amestec de rasism [ i antisemitism. Anii `60 marcheaz= reapari]ia \n for]= a organiza]iei teroriste americane Ku Klux Klan. Inc= din primele zile, aceasta a \nregistrat atacuri cu bomb=, asasinate, diverse ac]iuni de teroare [ amenin]=ri. Aceast= grupare i terorist= folosea ca emblem= crucea maltez= [ era condus= i de masoni importan]i. Dac= avem \n vedere ]elurile rasiste, lipsite de orice urm= de umanitate [ tragem concluzia asupra i fiin]ei interioare a fondatorului [ a membrilor, ajungem s= ne i \ntreb=m cu siguran]= dac= vorbim despre indivizi apar]innd rasei umane. Printre altele, Ku Klux Klan a ac]ionat violent pentru a le r=pi cat=]enilor de culoare dreptul la vot, pentru a le retrage dreptul de posesie a armelor, pentru a prejudicia [ colile \n care \nv=]au copiii de culoare [ pentru a cobor\ i

38

nivelul de trai al acestei popula]ii la ceea ce \nseamn= sclavagism. Spre deosebire de grup=rile milenariste sau mesianice, aproape toate grup=rile teroriste contemporane care se conduc dup= imperative religioase sunt fie ramuri, fie anexe ale unor mi[ c=ri mai ample. Ca atare, decizia militan]ilor extremi[ de a se organiza, de a se desprinde sau de a ti r=mne \n preajma mi[ c=rilor mai largi este condi]ionat=, \n mare m=sur=, de contextul politic \n care ac]ioneaz=. Deciziile depind de diferen]ele doctrinare, de problemele tactice locale, de gradul \n care sunt convin[ c= secularizarea din interiorul i societ=]ii este evident= [ de simbolismul folosit \n alegerea i numelor. De exemplu: Hizb`allah- Partidul lui Dumnezeu, Aum Shinrikyo- Adev=rul Suprem, Jund Al Haqq- Solda]ii Adev=rului, Grup=rile doresc s=-[ arate unitatea de scopuri [ de i i direc]ii, urmate precum [ de gradul de militarism, prin nume i ca: Hamas- zel, st=ruin]=; Eyal- Organiza]ia de Lupt= Evreiasc=; Jundallah- Solda]ii lui Dumnezeu. Mi[ carea Aum Shinrikyo este o sect= religioas=, \nfiin]at= de Shoko Asahara. Membrii acesteia \l ador= pe Shiva, precum Dumnezeul lor suprem, acesta fiind implicat \n \nv=]=turile despre vechea Yoga [ Buddhismul primitiv. Ultimul i ]el al sectei este s= salveze toate fiin]ele de la migra]ie. Grupul f=cea aluzie la o sect= buddhist=, dar pretindea adesea a fi o original= religie bazat= pe hinduism [ creat= de Shoko i Asahara. Asahara a profe]it c=, la sfr[ itul secolului trecut, din cauza cre[ terii r=ului, lumea se va confrunta cu o catastrof=. El a spus c=, \n anul 1999, va izbucni un r=zboi nuclear [ asta va i duce la sfr[ itul lumii. Ca s= previn= acest fapt, 30.000 de oameni trebuia s= ob]in= mntuirea, deoarece numai prin iluminare spiritual= vor fi create energii sfinte pentru a combate aceast= criz=. Bazat= pe patru aripi principale ale doctrinei, pe medita]ie, pe sticte]e religioas= [ pe ini]iere, i exist= trei sisteme de preg=tire, numite cursul de yoga tantric=, cursul siddhi [ cursul bodha. Numai prin iluminare [ i i salvare, fericirea din urm= poate fi atins=. Cei care urmeaz= calea salv=rii renun]= la lume [ \[ d=ruiesc sufletul [ i i i s=n=tatea sectei. In ianuarie 1997, liderul sectei japoneze Aum Shinrikyo, Shoko Asahara [ adep]ii lui, au lansat un atac i cu gaz sarin \n metroul din Tokyo, pentru a gr=bi venirea noului mileniu, ei creznd c= lumea se va sfr[ i. De cele mai multe ori, terori[ religio[ adopt= viziunea tii i ideologic= a luptei pn= la cap=t, pentru a opune rezisten]= seculariz=rii impuse din interior ct [ din exterior. Ei i \ntruchipeaz= aceast= viziune \n lupta concret= dintre bine [ i r=u. Ironia este c=, de exemplu, organiza]iile Kach (evreiasc=) [ Hamas (islamic=) se aseam=n= \n mare m=sur=, \ntruct i ambele doresc \nfiin]area unui stat religios \ntre rul Iordan [ i Marea Mediteran=; ambele sunt c=l=uzite de credin]e xenofobe, potrivit c=rora orice str=in trebuie \ndep=rtat, iar cultura occidental= trebuie respins= cu vehemen]=. In acest sens, multe grup=ri religioase teroriste recurg la simbolismul [ i la ritualurile religioase pentru a asigura sentimentul de comuniune \ntre membrii lor. Exemplele care s= ilustreze aceast= afirma]ie includ reputa]ia pe care o au lupt=torii aripii

militare Hamas, faimo[ pentru c= nu se predau niciodat= i pentru a fi aresta]i, precum [ arderea [ profanarea simbolic= i i a drapelului american [ a celui israelian de c=tre unele gup=ri i din Orientul Mijlociu. Sentimentul de comuniune este, de asemenea, subliniat de faptul c= orice deviere sau compromis duce la acuza]ia de tr=dare, iar abandonarea principiilor religioase este deseori pedepsit= cu moartea. |n formele sale extreme [ violente, radicalismul islamic i [ l=sat amprenta asupra ]=rilor situate la est de Marea i-a Mediteran=. Acesta a erupt ini]ial \n Liban, \n perioada de dup= revolu]ia iranian= din anul 1979 [ invadarea Libanului de i c=tre Israel, \n anul 1982. Terori[ sprijini]i de Iran, care juraser= s= elimine tii guvernele antiislamice au fost r=spunz=tori de o serie de atacuri teroriste \n Liban, inclusiv de atentatul cu un camion capcan= \mpotriva taberei infanteri[ tilor marini din anul 1983. Este imperativ necesar ca aceste noi for]e religioase s= nu mai fie tratate \n politica global= ca o for]= monolitic= [ s= i se \ncerce \n]elegerea logicii grup=rilor [ a mecanismelor care i stau la baza terorismului, pentru a le submina aria de ac]iune [ putere. i |n final, apreciem c= terorismul trebuie s= constituie o preocupare sine qua non a institu]iilor specializate, pentru a g=si cele mai eficiente proceduri, care s= ofere sistematic instrumente practice ale prevenirii [ combaterii acestui flagel i deosebit de periculos al lumii contemporane.

BIBLIOGRAFIE Tudor Amza Criminologie Teoretic=, Ed. Lumina Lex, Bucure[ 2000. ti, Tudor Amza Criminologie-Tratat de Teorie [ Politic= i Criminologic=, Ed. Lumina Lex, Bucure[ 2002. ti, Abu Rabi, M. Ibrahim Intellectual Origines of Islamic Resurgence in the Modern Arabic World; State of University of New York Press, 1995. S. Ahmed Akbar Discovering Islam: Making Sens of Muslin History and Society; Londra: Rouledge, 1988. G.S. Marshall The Adventure of Islam; University of Chicago Press, 1974. Albert Hourani Arabic Throught in the Liberal Age; Cambridge University Press, 1983. Ira Lapidus A History of Islamic Societies; Cambridge University Press, 1990. Bernard Lewis Islam and the West; Oxford University Press, 1993. Ion Bodunescu Terorism-Fenomen Global, Ed. Odeon, Bucure[ 1997. ti, Jose Garcon, Jean Pierre Perrin Terrorisme: desacord franco-american, \n Liberation, 27/3/1996.

39

CONSIDERA}II PRIVIND TERORISMUL

PROF. VASILE L+P+DU+I

|n secolul al XX-lea [i \nceputul acestui mileniu, \n configura]ia criminalit=]ii interna]ionale au avut loc muta]ii importante, materializate mai ales \n recrudescen]a terorismului \n forme din cele mai violente, \ncepnd cu asasinate, lu=ri de ostatici [i deturn=ri de avioane [i pn= la incendierea sau distrugerea de bunuri. Terorismul, cu form= de violen]= \n scopuri politice, este la fel de vechi ca istoria, poate mai vechi. Accep]iunea modern= [i-a primit-o de la statul francez al teroarei, din perioada anilor 1793-1794. Teroarea const= \n ac]iunea inten]ionat= de \nfrico[are, prin amenin]=ri de aplicare a represiunii fizice [i a promisiunilor psihologice asupra adversarilor politici, demnitarilor, institu]iilor [i chiar asupra statelor. Primul caz de terorism interna]ional, cunoscut la \nceputul secolului XX, eate al rebelului marocan Raisuli care, r=pind un cet=]ean american [i unul englez, \n anul 1904, a for]at guvernele Statelor Unite [i Angliei s= intervin= pe lng= guvernul Fran]ei, care, la rndul s=u, era constrns s= determine pe sultanul Marocului s=-i satisfac= cererile: o r=scump=rare substan]ial=, eliberarea unui mare num=r de prizonieri, cedarea a dou= zone teritoriale [i arestarea ctorva inamici importan]i. Dar, \n ciuda tuturor precedentelor istorice, terorismul, a[a cum se exercit= \n prezent, este \n mare m=sur= o activitate specific= zilelor noastre. Progresele tehnologice [i interdependen]a mondial= crescnd au conferit terori[tilor o mobilitate nou=, obiective [i arsenale noi, precum [i perspectiva, sigur= [i apropiat=, c= ac]iunile lor mai spectaculoase se vor bucura ne\ntrziat, de o publicitate mondial=. Mai mult, schimb=rile \n climatul politic, economic [i religios au creat un mediu deva mai prielnic opera]iunilor de natur= terorist=. |ntr-adev=r, la \nceput de mileniu trei s-a \nregistrat o ascensiune att de pronun]at= a actelor teroriste, \nct unii speciali[ti care au studiat fenomenul terorist, au avertizat c= ar fi posibil s= ne afl=m la \nceputul unei adev=rate ere a terorismului. Printre altele, s-a constatat o cre[tere \nsemnat= a num=rului de grup=ri teroriste active, ca [i a num=rului de ]=ri \n care opereaz=. Evenimentele deosebit de grave produse \n Statele Unite ale Americii \n 11 septembrie 2001 au marcat profund evolu]ia societ=]ii contemporane, demonstrnd c= terorismul interna]ional promoveaz= o politic= agresiv= la adresa securit=]ii mondiale [i de sfidare a p=cii [i a democra]iei. Periculozitatea terorismului interna]ional= este pus= ct se poate de clar \n eviden]= chiar de principalele sale caracteristici, cum sunt: terorismul se prezint= sub forma unei multitudini de acte criminale; terorismul are o anumit= motiva]ie, de obicei politic=. De multe ori, violen]a se exercit= asupra unor oameni nevinova]i, persoane care nu au nici o leg=tur= cu motivarea actului terorist; terorismul contemporan dep=[e[te grani]ele na]ionale prin alegerea unei ]inte sau a unor victime str=ine, prin comiterea actului terorist \ntr-o ]ar= str=in= sau prin efortul depus pentru influen]area politicii unui guvern str=in. Pornind de la amploarea [i diversitatea ac]iunilor teroriste, de la pericolul real pe care-l reprezint= acest flagel interna]ional pentru pacea [i securitatea popoarelor, se cer analizate [i evaluate mijloacele aflate la \ndemna comunit=]ii interna]ionale pentru prevenirea [i reprimarea terorismului.

|n prezent, eforturile statelor se \ndreapt= spre elaborarea unor \n]elegeri [i m=suri practice care s= conduc= la reprimarea oric=ror ac]iuni teroriste, s=vr[ite de elemente, grup=riu [i organiza]ii extremiste diversioniste, prin care este tulburat= ordinea intern= a unor state precum [i climatul politic interna]ional. Fran]a de ripost= interna]ional= dat= terorismului cap=t= t=rie [i eficien]= numai prin eforturile st=ruitoare ale comunit=]ii, la nivel regional, sau ale Organiza]iei Na]iunilor Unite, [i prin perfec]ionarea continu= a instrumentelor juridice. Romnia - \nc= din perioada dintre cele dou= r=zboaie mondiale ca mambr= a Ligii Na]iunilor, prin reprezentan]i de seam= ai doctrinei dreptului interna]ional, [i-a adus contribu]ia la studierea fenomenului terorist [i c=utarea solu]iilor de reprimare a terorismului. Romnia a fost prima ]ar= care a propus Ligii Na]iunilor adaptarea unei conven]ii interna]ionale pentru prevenirea [i reprimarea terorismului. Tot \n codul Ligii Na]iunilor, primul anteproiect de conven]ie \mpotriva terorismului a fost elaborat de reputatul penalist romn Vespasian Pella [i adoptat de Comitetul de juri[ti ai Ligii, \n aprilie 1935. Proiectul Pella figureaz= printre documentele din care s-au inspirat autorii Conven]iei pentru prevenirea [i reprimarea terorismului, semnat la Geneva \n anul 1937. |ntr-o alocu]iune a sa, V. Pella men]iona c=, nu o dat= actele de terorism sunt rezultatul unui fanatism orb, al Comitetul de juri[ti ai Ligii, \n aprilie 1935. Proiectul Pella figureaz= printre documentele din care s-au inspirat autorii Conven]iei pentru prevenirea [i reprimarea terorismului, semnat la Geneva \n anul 1937. |ntr-o alocu]iune a sa, V. Pella men]iona c=, nu o dat= actele de terorism sunt rezultatul unui fanatism orb, al pervertirii unui ]el politic sau social, carfe subordoneaz= unui scop umanitatea [i celelate valori umane. Reluarea preocup=rilor comunit=]ii interna]ionale \n direc]ia prevenirii [i reprim=rii actelor teroriste g=se[te Romnia pe o pozi]ie activ=, constructiv=, cu propuneri valoroase \n vederea incrimin=rii terorismului. Din studiile [i analizele efectuate asupra cazurilor de terorism, ne demonstreaz= c= o contribu]ie important= \n solu]ionarea acestora au avut-o [i activit=]ile investigative criminalistice, \ncepnd cu cercetarea la fa]a locului [i continund cu examin=rile \n laboratoare. De fapt, criminalistica are un aport \nsemnat [i \n prevenirea actelor teroriste. }innd seama de importan]a acestor activit=]i, Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia [i Inspectoratul General al Poli]iei Romne v-a organiza, \n zilele de 23 [i 24 octombrie 2006, la Centrul Cultural al Ministerului Administra]iei [i Internelor, Simpozionul Interna]ional cu tema: Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente deosebite. Consider=m c=, prin comunic=rile [i dezbaterile ce vor avea loc, se va aduce \mbun=t=]iri metodologiilor existente, fie \n ceea ce prive[te interven]ia la eveniment (act terorist), fie \n cercetarea criminalistic= la fa]a locului a evenimentului respectiv.
Bibliografie: 1. Nicolae Toma, Considera]ii privind reprimarea terorismului interna]ional, Ministerul de Interne, 1979 (uz intern). 2. Dr. Anghel Andreescu, dr. ing. Ilie Popescu, Nicolae R=dulescu, Nicolae Popescu, Terorismul interna]ional flagel al lumii contemporane, Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor, 2003. 3. Dr. Tudor Amza, Criminologie Teoretic=, Editura Lumina Lex, 2000.

40

NOUT+}I EDITORIALE EPISTEMOLOGIA TERORII

Renumita Editur= KOINE din Roma Italia a publicat lucrarea [tiin]ific= Epistemologia terorii, autor dr. Antonio Fratassio, fiind considerat= un studio exhaustiv despre originea terorismului [i psihopatologia unui terorist. Aceast= lucrare a fost tradus= din limba italian= \n romn= de c=tre dr. Kopi Kycyku, iar tip=rirea ei s-a realizat de c=tre Editura Eradin cadrul Universit=]ii Romne de {tiin]e [i Arte Gheorghe Cristea. Avnd la baz= experien]a dobndit= de autor ca urmare a profesiei sale, respectiv fost comisar al Siguran]ei Publice italiene (dar [i cea de judec= tor de onoare), cartea sa se dore[te a fi un manual util, att celor care acti veaz= \n cadrul unor structuri statale cu atribu]ii \n domeniul siguran]ei na ]ionale [i ordinii publice, cu atribu]ii pe linia combaterii terorismului, dar [ speciali[tilor \n domeniu. Problematica terorist= ocup= \nc= un loc prioritar \n aten]ia speciali[tilor care urm=resc decelarea [i \n]elegerea tuturor resorturilor acestui fenomen complex, care, din nefericire caracterizeaz= actualitatea cotidian= a multor state occidentale, orientale, dar [i europene. Dup= cum rezult= [i din titlu, lucrarea \n cauz= se ocup= in mod ri guros de istoria, metodele [i principiile care stau la baza cunoa[terii profun de a terorii [i a luptei pe care trebuie s-o ducem \mpotriva sa, sub toate as pectele, precum [i de mecanismele psihosociale care genereaz= [i \ntre]ii fenomenul terorist. Structurat= pe trei capitole, cartea la care ne referim analizeaz=, pri prisma unor abord=ri specifice psihologiei individuale [i istoriei sociale, prc blematica psihopatologiei cotidiene a teroristului, realiznd o incursiune \ evolu]ia istoric= a fenomenului terorii. |n demersul s=u de disecare a fenomenului terorii, respectiv terorisrra lui, ANTONIO FRATTASIO se folose[te de numeroase mituri [i arhetipuri spcc fice psihologiei colective. Ideea pe care o subliniaz= autorul este c= fiecare ind vid ac]ioneaz= sub influen]a acestor for]e ancestrale, care ne domin= personal tatea, \ns= forma lor de exprimare este diferit= la fiecare dintre noi. \n cazul ti rori[tilor apare o exacerbare a elementelor ancestrale violente, specifice omuli primitiv, care 1-au ajutat s= supravie]uiasc=, s= lupte pentru via]=. Totodat=, a[a cum precizeaz= [i autorul c=r]ii, aceast= analiz= a fo realizat= gra]ie studiului f acut de c=tre aceia care au ac]ionat \n cadrul unor fi matiuni teroriste de origine mic-burghez=, tr=ind \ntr-un mediu socio-cultural de tip occidental \n cazul extremismului de tip religios, cum ar fi cel islamic sau de tip oriental, \n afara v=ditelor diferen]e culturale, \ntruct, pn= \n momentul de fa]=, nu au fost dovedite alte deosebiri genetice [i nici ambientale \n stare s= schimbe mecanismul psihologiei \n profunzime, putem considera \n mod plauzibil c= reflec]iile din cadrul lucr=rii sunt valabile pentru toate cazurile. Autorul a avut \n vedere \n cadrul studiului s=u analiza psihogenezei terorismului, argumentnd cu faptul c= pentru a-1 \n]elege pe terorist trebuie s= i studiezi psihopatologia, dar [i s= afli, s= \n]elegi geneza terorii. Teroa rea este elementul cheie pe care se bazeaz= for]ele malefice teroriste, este atuul care \i face puternici pe terori[ti, este unealta [i scopul acestora. Pentru a \n]elege toate elementele determinante ale terorii, scriitorul ne invit= la o analiz= profund= a Eului Arhaic, caracterizat drept motorul care gestioneaz= supravie]uirea noastr=, controleaz= [i reglementeaz= ap=r=rile noastre. Pe de alt= parte, nevoia de atingere a nivelului de Super-Eu d= na[tere ac]iunilor de impunere a puterii, a ideilor/ideologiilor proprii prin teroare. De asemenea, lucrarea \n cauz= ne ofer= o perspectiv= complet= asupra mecanismelor psiho-sociale, care genereaz= [i \ntre]in nevoia de impunere a terorii. |n completare \n cadrul capitolului IV, ce este dedicat tipologiei r=zboaielor, ANTONIO FRATTASIO, pleac= de la conceptul de Bioma, definit ca echilibrul delicat [i schimb=tor (...) \ntre cele dou= sisteme: cel vegetal [i cel animal, care interac]ioneaz= cu prezen]a omului [i analizeaz= factorul economic [i politic ce influen]eaz= psihicul individului [i alegerea terorii, ca decizie final= de autoimpunere. |n continuare se face referire la factorul religios [i este abordat= din perspectiv= istoric= [i social= problema r=zboiului sfnt: JIHAD, precum [i cea a devian]elor de la adev=rata credin]= \n Islam. Autorul concluzioneaz= \n acest punct c= \n \ntreaga istorie a omenirii nu exist= vreo situa]ie, experien]=, ideologie, care s= poat= fi comparat= cu for]a moral= pe care Islamul o insufl= lupt=torilor s=i. Spaima de moarte este \nfrnat=, garantnd \n via]a viitoare o pozi]ie privilegiat= \n Rai, sim]ul milei fa]= de du[mani este reprimat bles-temndu-i, cupiditatea bunurilor du[manului este justificat= [i sporit=, \n timp ce du[manii, adic= necredincio[ii sunt demoraliza]i deoarece \[i dau seama c= \[i vor salva via]a [i bunurile numai dac= se convertesc.

41

Deosebit de interesat= pentru cei care lucreaz= \n cadrul organismelor statale ce lupt= \mpotriva terorismului este prezentarea structurii clasice a echipei teroriste, att din punctul de vedere al ideologiei, ct [i a ierarhiilor de grup. Din aceast= perspectiv= lucrarea de fa]= reprezint= un veritabil manual necesar \n]elegerii motorului ce produce [i \ntre]ine teroarea, precum [i a complexului fenomen terorist. Epistemologia terorii este un studiu complex al problematicii terorii, ce nu ar trebui s= lipseasc= de pe masa de lucru a specialistului cu atribu]ii pe linia prevenirii si combaterii terorismului, fiind o completare util= a tot ceea ce s-a scris \n domeniu pn= \n prezent.

Chestor de poli]ie dr. Gheorghe POPA

CRIMINALISTC+ {I {TIIN}E DE CONTACT BIBLIOGRAFIE SELECTIV+ La \nceputul lunii octombrie a.c. Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor a realizat lucrarea CRIMINALISTC+ {I {TIIN}E DE CONTACT BIBLIOGRAFIE SELECTIV+ , edi]ia a II-a revizuit= [i completat=, autor domnul prof. univ. dr. LAZ+R CRJAN. A[a cum am subliniat [i la apari]ia primei edi]ii, lucrarea reprezint= o veritabil= provocare pentru lumea [tiin]ific= din ]ar=. Eva prima lucrare de acest gen din spa]iul romnesc [i, totodat= una de pionerat, practic, [i pe plan interna]ional. Pe ct de necesar=, dup= cum avea s= dovedeasc= interesul strnit printre criminali[ti, mai ales printre cei cu aplica]ie c=tre domeniul teoretic, pe att de dificil= de alc=tuit prin imensul efort de cercetare impus autorului, bibliografia selectiv= propus= de prof. univ. dr. Laz=r Crjan era, de fapt, o micro-enciclopedie, c=reia nu-i lipsea dect suportul imaginii pentru a-[i confirma pe deplin acest statut. Epuizarea grabnic= a edi]iei, pe de o parte [i nevoia de a ]ine pasul cu factorul noutate, pe de alt= parte, ce caracterizeaz= universul informa]ional al unei [tiin]e att de dinamice cum este criminalistica, l-au determinat pe autor s= procedeze la o revizuire [i completare a lucr=rii sale, edi]ia de fa]= (cu peste 900 de titluri noi), avnd darul s= satisfac= setea de cunoa[tere a confra]ilor c=rora li se pune acum la dispozi]ie un instrument de lucru perfec]ionat [i adus la zi mai ales \n ceea ce prive[te plblica]iile [tiin]ifice \n domeniu ap=rute \n lume \n ultimii ani. Cu aceasta, f=r= a mai insista asupra \mbun=t=]irilor aduse \n edi]ia de fa]= a lucr=rii CRIMINALISTC+ {I {TIIN}E DE CONTACT BIBLIOGRAFIE SELECTIV+, inclusiv \n ceea ce prive[te unele corec]ii, operate cu onestitate \n sprijinul cuvenitului respect pentru rigoarea [tiin]ific=, mai subliniem efortul excep]ional \n realizarea unei c=r]i care, prin felul cum se prezint=, dovede[te c= a meritat s= fie f=cut, att de autor, ct [i de editor. Desigur, \n beneficiul tuturor celor care, consultnd-o, vor avea posibilitatea s= accead=, mai direct [i mai simplu, la o surs= sau alta de informa]ie criminalistic= romneasc= sau str=in=. Despre prof. univ. dr. Laz=r Crjan, trebuie s= men]ion=m c=, de mai mul]i ani, a reu[it s= \mbog=]easc= panaplia literaturii criminalistice romne[ti ([i nu numai criminalistice) cu lucr=ri de referin]a ce i-au adus aprecieri deosebite din partea speciali[tilor, magistra]ilor [i a altor persoane care contribuie la \nf=ptuirea justi]iei \n Romnia Prof. VASILE L+P+DU{I

Semnal editorial

Recent a fost editat= lucrarea Tactica efectu=rii perchezi]iei [ a ridic=rii de obiecte [ \nscrisuri avndu-i ca i i autori pe lector univ. dr. CONSTANTIN DR+GHICI [ prep. univ. CRISTIAN EDUARD { i TEFAN, din cadrul Academiei de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza.

42

Lucrarea se adreseaz= \n special poli]i[ tilor dar [ altor speciali[ care particip= la \nf=ptuirea actului de justi]ie. i ti |n lucrare autorii au c=utat s= scoat= \n eviden]= importan]a ce trebuie acordat= modului \n care sunt efectuate cele dou= activit=]i de urm=rire penal=, \n vederea strngerii probelor [ mijloacelor de prob= pentru aflarea adev=rului \n i cauza penal= cercetat=. |n con]inutul lucr=rii autorii expun \ntr-o ordine logic= regulile tactice de efectuare a perchezi]iilor [ a ridic=rii de i obiecte [ \nscrisuri. Astfel, pe parcursul a [ i ase capitole sunt tratate pe larg probleme privind: no]iunea, scopurile [ i clasificarea perchezi]iilor; reglementarea procesual-penal= a perchezi]iei; elemente de drept comparat privind regimul juridic aplicabil perchezi]iei \n alte state europene; aspecte psihologice de care se ]ine seama la efectuarea perchezi]iei; preg=tirea organelor judiciare \n vederea efectu=rii perchezi]iei; reguli tactice de efectuare a perchezi]iei, iar un capitol aparte se refer= la particularit=]ile tactice privind efectuarea perchezi]iei \n cazul diferitelor categorii de infrac]iuni. Ultimul capitol al lucr=rii trateaz= despre tactica ridic=rii de obiecte [ \nscrisuri. |n final, lucrarea con]ine o serie i de anexe privind documentele ce se \ntocmesc cu ocazia efectu=rii acestor activit=]i de tactic= criminalistic=. Lucrarea a fost realizat= \n condi]ii grafice deosebite de c=tre Editura SITECH- Craiova. Recomand=m aceast= lucrare tuturor speciali[ tilor care desf=[ oar= activit=]i de urm=rire penal=, precum [ studen]ilor de la i facult=]ile de drept. Pre]ul lucr=rii este de 20 RON, comenzile putnd fi efectuate la numerele de telefon 0722.567.940 [ i 0745.796.345.

43

70 DE ANI DE VIA}+ {I 50 DE ANI DE ACTIVITATE |N SLUJBA LEGII Col. (r) prof. VASILE L+P+DU{I
Chestor prof. univ. dr. LAZ+R CRJAN, primvicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia, Director al Direc]iei Generale de Pa[apoarte
Cu [aptezeci de ani \n urm=, \ntr-una din acele zile ale sfr[itului lunii septembrie, cnd toamna se a[ezase peste colinele ce \mprejoar= satul Stolojani, situat pe Valea Jalesului, la poalele mun]ilor Vlcan, s-a n=scut col. (r) prof. Vasile L=p=du[i, un om care a p=strat din zestrea tradi]iei familiei ror ce-i bun, principiile morale s=n=toase, demnitatea dragostea \nv=]=tur=. La \ndemnul unor intelectuali, printre care [i a celebrului sculptor de valoare interna]ional= Constantin Brncu[i, rud= apropiat= a bunicii sale, Ioana Brncu[i, [i-a \ndreptat pa[ii spre {coala Normal= Spiru Haret din municipiul Trgu Jiu (devenit= ulterior {coala Teologic=), pe care a absolvit-o \n anul 1954, ob]innd titlul de \nv=]=tor. Concomitent cu activitatea de director al unei [coli gimnaziale, a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Bucure[ti pe care le-a \ncheiat \n anul 1956, iar \n anul urm=tor a absolvit cu brio {coala militar= de ofi]eri a Ministerului de Interne, fiind avansat la gradul de sublocotenent. {i-a continuat preg=tirea la Facultatea de Drept a Universit=]ii Bucure[ti, \ncheind cu media 10 la licen]=, \n anul 1965. |n calitate de ofi]er a lucrat \n mai multe compartimente din structurile M.I., \ndeosenbi \n cele de criminalistic= [i tehnic= operativ=, \nv=]=mnt [i editorial. |ncepnd cu anul 1968, a urmat cursurile de [i de mndria, munc= [i perfec]ionare \n ]ar= [i str=in=tate [i post-universitare \n criminalistic= [i criminologie la Facultatea de Drept a universit=]ii Bucure[ti (1972). Pe timpul ct a lucrat la Direc]ia |nv=]=mnt a elaborat [i redactat peste 100 de lucr=ri de specialitate, care au contribuit la preg=tirea cadrelor M.I. [i elevilor din institu]iile de \nv=]=mnt ale ministerului. fiind un colaborator apropiat al marelui criminalist dr. Ion Anghelescu, fost director al Institutului de Criminalistic=, [i-a adus o contribu]ie remarcabil= la redactarea [i coordonarea Tratatului practic de criminalistic=, vol. I-V, 1976-1985. Pentru modul exemplar \n care [i-a \ndeplinit atribu]iile, cu onestitate, modestie, respect fa]= de lege [i fa]= de semenii s=i, a fost de dou= ori avansat \nainte de termen, ultima dat= \n anul 1980, la gradul de colonel, prin decret preziden]ial. este primul [ef, dup= revela]ie, al compartimentului de analiz=, sintez= [i dispecerat din Ministerul de Interne, calitate \n care va elabora cel dinti ordin ce a[eaz= activitatea acestui sector de importan]= vital= pentru structurile ministerului, \ntr-un cadru democratic. Devine apoi, dup= trecerea \n rezerv= (noiembrie 1992), redactor coordonator al Revistei Poli]ia Romn=, completndu-[i cariera cu aceea de ziarist profesionist. Cuno[tin]ele multiple din cele mai variate domenii ale dreptului [i criminalisticii, dar [i ale activit=]ii practice \n lupt= cu criminalitatea, completate cu spiritul s=u analitic

44

[i de un incontestabil talent, i-a permis s= elaboreze acest univers adeseori confuz, cu luciditate, cu o claritate, care l-a f=cut s=-[i c[tige repede aprecierile publicului [i ale confra]ilor din mass-media. Este [i motivul pentru care este ales pre[edinte al Comisiei Juridice a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti, calitate \n care elaboreaz= primul proiect coerent de lege privind organizarea [i exercitatea func]iei de ziarist. Din p=cate, acest prioect nu s-a finalizat din motive lesne de \n]eles. R=spunznd unei chem=ri mai vechi, particip=, ca autor, la elaborarea volumelor istorico-documentare: {ase zile ca a zguduit Romnia Ministerul de Interne \n decembrie 1989 [i Anul Nou se na[te \n snge, c=r]i ce aduc o substab]ial= contribu]ie la limpezimea a multor mistere legate de desf=[urarea Revolu]iei. De asemenea o alt= lucrare de cert= valoare [tiin]ific=, elaborat= \mpreun= cu prietenul s=u, prof. Constantin Gdea, este Bucure[tiul necunoscut (2005), fiind o istorie fascinant= a Capitalei de la primele sale \nceputuri [i pn= \n secolul al XIX-lea. |n luna martie 1999, prof. Vasile L=p=du[i a fondat revista Romn= de Criminalistic=, cu apari]ie odat= la dou= luni, publica]ie care a rezistat timpului, avnd con]inut [tiin]ific deosebit [i o prezentare grafic= de excep]ie. De asemenea, la data de 25 octombrie 2001 a \nfiin]at Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia, fiind recunoscut= de Guvernului Romniei prin Hot=rrea 1240/2005, fiind de utilitate public=. Aniversarea a 70 de ani de via]=, din care peste 50 de anidedica]i Criminalisticii, constituie un eveniment pentru lumea [tiin]ific= romneasc=. Modest cum \l [tim, a dorit ca ziua de 25 septembrie s= treac= neobservat=, s=rb=torit= doar cu c]iva prieteni intimi \ntre care au avum prilejul s= m= num=r [i eu , departe de ochii lumii. |n galeria marilor personalit=]i care au creau {coala Romneasc= de Criminalistic= Fra]ii Minovici, Constantin }urai, Camil Suciu, Ion Cora, Ion Anghelescu, Constantin Aioani]oaie, Paul {tef=nescu , pentru a-i pomeni doar pe cei pleca]i \n lumea umbrelor, numele s=u are o rezonan]= special=. C=ci a continuat

opera lor cu cerbicie gorjeneasc= [i cu idealism nefiresc, \n zilele noastre, asrfel c= putem fi mndri c= sub \ndrumarea sa au fost forma]i oameni de mare valoare care pot reprezenta cu brio, oriunde\n lume, aceast= [tiin]= complex= pus= \n slujbaAdev=rului. Pu]ine ]=ri se pot mndri cu realiz=rile prof. Vasile L=p=du[i simpozioane cu participare interna]ional= de \nalt= ]inut= [tiin]ific=, ale c=ror studii au fost \nm=nunchiate, an de an, \n adev=rate Tratate, valoroase pentru tinerele genera]ii [i nu numai, ca [i Revista Romn= de Criminalistic=, o apari]ie de prestigiu, prima de acest gen din romnia, care a adunat |mp=timi]i din Ministerul Administra]iei [i Internelor, ministerul Public, Inspectoratul General al Poli]iei romne, Facult=]ile de Drept [i alte institu]ii, \ntr-un Cenaclu pe care \l patroneaz= ca un veritabil Mecana. |n ce m= prive[te \i datorez prof. Vasile L=p=du[i att \mplinirile mele profesionale, ct [i bucuriile dep=[irii unor momente critice ce care ne-au \ncercat destinul [i ???????, Totodat=, a fost [i va r=mne pentru totdeauna un model al omului de [tiin]= modest, con[tient de valoarea sa, care str=luce[te, cum ar spune Einstein, prin bun=tate, omenie [i optimism. nu poate fi nimic sublim \ntr-o lume mercantil= pe care o parcurgem, ast=zi, cu naivitatea idealului ce ne une[te, ca exemplul pe care ni-l dai, zi de zi, \n acel eficient multiform care este Templul {tiin]ei, ca s=-l parafrazez pe acela[i savant cu care semeni \n multe privin]e. fie ca, al=turi de inegalabila so]ie, doamna Olga Maria, [i de to]i cei care te stimeaz= [i te iubesc, s=-]i \ndepline[ti opera cu noi crea]ii, pentru gloria Criminalisticii Romne[ti.

La mul]i ani, iubite Prieten! Cu admira]ie [i pre]uire.

Laz=r Crjan

45