TIPURI DE TESTOASE Broasca testoasa cu tample rosii sau de Folrida (chrysemys scripta elegans) Este o specie de talie mijlocie,

ca adult avand o lungime de 20-25 cm. si o greutate de 1.5-2 Kg. De multe ori este apreciata ca o specie pitica avandu-se in vedere ca la nastere masoara doar 3-4 cm si greutate de 10g., iar la faza de tineret pastreaza dimensiuni relativ reduse. Originara din America de Nord, mai precis din regiunile subtropicale, este in prezent tot mai raspandita in lume. La tineret, coloratia exteriorului este foarte intensa, cu parte dorsala verde, brazdata de linii galbene, verzi si negre, care se extind si la nivelul gatului, capului si membrelor. De fiecare parte a corpului, in zona posterioara a ochiului se gaseste o pata de culoare rosie, de unde de altfel ii vine si denumirea de testoasa cu tample rosii. Uneori se poate observa pe suprafata capului o dunga sibtire, de culoare rosie, mai mult sau mai putin intensa (plansa 1-2). Pe masura inaintarii in varsta, testoasa cu tample rosii se inchide la culoare, ajungand la maturitate pana la o nuanta de verde brun, cu reflexe violete, ceva mai pronuntate la masculi. Liniile galbene sunt mai putin evidente si conturate, iar zonele post oculare au o coloratie rosie mai putin sensibila. Cu inaintarea in varsta se mai poate observa si o crestere relativ exagerata a ghearelor, care exista un indiciu in aprecierea varstei. In mediul natural, sunt raspandite indeosebi in zonele brazdate de cursuri de apa cu deplasare lenta, mai putin adanci sau in terenuri inundate o mare parte a anului, zone malastinoase, bazine acvatice naturale sau artificiale, balti si lacuri care beneficiaza de o bogata vegetatie micro si macrofita. In perioada activa, se remarca printr-o predilecta tendinta de insorire si odihna, pe care o petrece in varful unor pietre, pe vegetatie lemnoasa rasturnata, taluzuri, bancuri de nisip sau alte zone mai ridicate. Carnivora prin excelenta in primele stadii de viata, se hraneste cu fauna acvatica sau terestra, apoi devine la varsta de adult omnivora, hranindu-se atat cu componente vegetale, cat si animale. Broastele testoase cu tample rosii sunt tot mai cauate de amatori, exportandu-se din America peste 5 milioane de capete anual, indeosebi in Europa si Extremul Orient. Ba mai mult, in unele tari au inceput sa se aclimatizeze chiar in mediul natural de adoptiune. Cresterea acestei specii nu se poate face fara a se avea in vedere indrumarile si sugestiile pe care vi le oferim in acest site, la care se adauga cerintele broastei testoase la un moment dat, in functie de conditiile asigurate.
Broasca testoasa de apa europeana sau Cistuda (emys orbicularis) Broasca testoasa europeana este de talie mica spre mijlocie, prezentand varietati cuprinse intre 15-25 cm. Formatul corporal este diferit in functie de categoria de varsta, evoluand de la o forma relativ rotunda la tineret, la o forma ovala la materialul adult. Membrele testoasei de apa sunt foarte puternice, in forma de coloana, cu labe puternice si palmate, prevazute cu gheare lungi si puternice, in numar de 5 la membrele anterioare si 4 la cele posterioare. Ca particularitate,putem mentiona ca ghearele sunt unite printr-o membrana interdigitala, care le permite deplasarea usoara in apa.

Corpul este bine inchis intr-o carapace dura, osificata, acoperita cu placi de natura cornoasa. Placa anala a carapacei este intreaga, nedevizibila, coada scurta, fara terminatie cornoasa. De ambeleparti ale cozii, pe partea interna a coapselor, sunt prezenti cate un tubercul conic cornos. Culoarea este foarte variabila, cu tesutul de nuanta ce se extinde de la brun pana la negru, pe suprafata careia se gasesc raspandite mici pete sau linii de culoare galbena. Pe regiunea capului, a gatului si a membrelor se gasesc de asemenea pete de culoare galbena. Broasca testoasa de apa este raspandita pe un areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord-Vest. In Romania, ea a fost raspandita pe aproape tot cuprinsul tarii, dar in efective relativ reduse, iar astazi este tot mai putin intalnita. Locurile preferate ale acestei broaste testoasesunt malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata, precum si zonele mlastinoase, greu de strabatut de alte animale. Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei, dar la cea mai mica alarma se arunca in apa si dispare in masa ei. Este o specie foarte agila, deplasandu-se usor in apa, unde de altfel in mod obisnuit se si hraneste. Carnivor ferce, isi asteapta prada plutind printre vegetatia acvatica. Prada care se apropie este prinsa prin destinderea fulgeratoare a gatului si omorata rapid prin miscarile repetate ale mexilarelor. Dupa aceea, broasca testoasa se retrage sub apa, unde prada este sfasiata in bucati. Hrana acestor broaste o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozatoarele, chiar pasarile tinere, pesti, insecte, viermi si foarte rar, unele componente vegetale. Aceasta specie ierneaza pe fundul apelor, o data cu sfarsitul toamnei si pana la inceputul lunii aprilie. La finele lunii mai sau inceputul lunii iunie, femela depune 3-16 oua de marimea oului de porumbel, in regiunile inundabile ale Deltei Dunarii, se urca uneori in salcii si depune ouale in pamantul afanat din scorburi, dar obisnuit pe mal, nu departe de luciul apei. In mod obisnuit, toamna sau chiar primavara urmatoare, puii ies din oua, spargand coaja cu ajutorul unui dinte de eclozare de natura cornoasa, situat pe maxilarul superior. In captivitate, aceste testoase nu intra in hibernare in conditiile in care se tin la o temperatura ridicata (cea a camerei), dar in acest caz necesita o ingrijire atenta din partea noastra. Broasca testoasa de apa europeana este in prezent amenintata cu disparitia, datorita reduceii conditiilor naturale, a poluarii, a amenajarilor hidrologice si chiar a cruzimii unor oameni, fiind ocrotita de lege in toate tarile unde este prezenta. Broasca testoasa de uscat sau Hermann (testudo hermanni) Broasca de talie mijlocie, are circa 4 cm la nastere si respectiv 15-30 la varsta de adult. Raspandita indeosebi in zona Portile de Fier, pe vaile afluentilor Dunarii, cu precadere la marginea lizierelor de padure. Testul este convex, cu contur rotunjit, fara a se latii spre partea posterioara. Nu prezinta tuberculi cornosi in regiunea cozii. Solzul supracaudal este divizat in doua, iar formatul general este in mod obisnuit oval. Culoarea acestei specii este ocru-galben sau galben-portocaliu, cu pete de culoare neagra si doua benzi

de aceeasi culoare la nivelul plastronului. Este o specie vegetariana prin excelenta, hranindu-se cu frunze, fructe de paduer, legume si foarte rar mici nevertebrate. Hiberneaza din octombrie pana la sfarsitul lunii aprilie, ingropata in pamant sau in mici pesteri prezente in stancile de la nivelul malurilor. Obisnuit, se reproduce la sfarsitul primaverii, cand femela depune 11-12 oua albe, sferice, cu un diametru de 3.5cm., pe care le ingroapa in pamant afanat. Puii eclozeaza dupa o perioada de 3-4 luni si masoara la nastere circa 4cm. Datorita modificarii biotopului, a poluarii, a necunoasterii si chiar a dezinteresului fata de specie, in prezent este pe cale de disparitie, fiind si ea ocrotita de lege. Broasca testoasa cu capac sau greaca (testudo greaca ibera) Brosaca trestoasa cu capac sau broasca cu capac, este raspandita in nord-vestul Africii, Bazinul Mediteranean, Asia Mica si Peninsula Balcanica. La noi in tara se intalneste indeosebi in Dobrogea. De talie mijlocie, la varsta de adult poate ajunge la 20-30 cm. Capul, gatul si membrele se pot retrage in totalitate sub carapace. La toate animalele mai in varsta, carapacea este mai bombata iar in partea posterioara este mai latita, spre deosebire de tineret, la care carapacea este mai putin convexa si cu contur aproape circular. Culoarea carapacei este galbena sau galben-verzui, iar marginile si chiar unele zone pot fi de culoare brun inchis. Plastronul este ornat cu pete intinse de culoare maronie, pe un fond de culoare galben-versui deschis. Coadaeste scurta si fara varf cornos. Pe ambele parti ale cozii se gaseste cate un tubercul cornos Masculul are cloaca anala mai proeminenta, iar plastronul mult mai concav comparativ cu al femelei. Broastele testoase cu capac coabiteaza in locuri uscate, insorite, pe dealuri cu inaltimi reduse si vegetatia bogata, dar se intalnesc frecvent si in paduri. Este un animal foarte agil, care in timpul zilei se deplaseaza permanent dupa hrana, iar noaptea si in timpul zilei cu temperaturi ridicate, se adaposteste in tufe, intre pietre, in mici pesteri sapate in stancile calcaroase etc. Hrana este in exclusivitate vegetala, consumand frunze, fructe, flori si cu totul accidental, rame si melci. In conditii vitrege de trai poate deveni chiar coprofaga sau consumatoare de pamant cu un continut ridicat de substante organice. Avand o carapace foarte solida, are in general putini dusmani si acestia mai ales in perioada de tineret, cand carapacea este mai moale, aceasta intarindu-se odata cu varsta. In iunie, femela depune 2-5 oua, cu coaja tare, ce vor ecloza in august sau septembrie. Uneori, puii intra direct in hibernare pana primavara viitoare.