Sunteți pe pagina 1din 17

Convertoare statice

CURS 2

http://www.conv.pub.ro/conv_stat/

1.4. PIERDERILE DE PUTERE IN DIODE

În convertoarele statice de putere, regimul de funcţionare al dispozitivelor semiconductoare este periodic. Din acest motiv, în calculele termice se foloseşte puterea (disipată) medie pe o perioadă. Aceste pierderi se produc atunci când dioda este în conducţie, adică polarizată direct (P F ), când dioda este blocată, adică polarizată invers (P R ) şi pe durata proceselor de comutaţie (P C ) :

P P

F

P

R

P

C

t cele trei componente ale pierderilor devin mai mari sau mai mici. Pierderile în conducţie rămân însă mereu cele mai importante.

F

n re

i

uncţ e

d

e

f

recvenţa cu care

di

d

o a comu

tă î

n ca

d

ru

l

t

l

i

s a

t

ti

l

c, une e sau a

lt

e e

l

di

conver oru u

2

1.4.1.

FUNCTIONAREA LA FRECVENTA INDUSTRIALA

Pierderile cele mai importante se produc în conducţie. În stare blocată, curentul invers este mult mai mic decât curentul direct, deci practic este neglijabil, iar durata comutaţiilor este foarte mică în raport cu durata perioadei, deci iarăşi neglijabilă.

Se notează cu P FAV

puterea medie, dezvoltată prin efect Joule, în dioda în conducţie,

adică polarizată direct. Prin definiţie :

P FAV

1

T

T

0

p

F

d

t

1

T

T

0

v

F

i

F

d

t

1

T

t

c

0

v

F

i

F

d t

T:

perioada de comutaţie a diodei ;

p F = v F i F : puterea instantanee dezvoltată de dioda în conducţie ;

t c = 180 T :timpul de conducţie din fiecare perioadă.

3

FUNCTIONAREA LA FRECVENTA INDUSTRIALA

v

F

P

FAV

P

FAV

V

T 0

r i

T

F

1

T

T

0

V

T

0

V

T

0

I

FAV

r i

T

F

i

F

d

r I

T

2

FRMS

t

I

V

T

0

1

T

FAV

V

T

T

0

0

i

F

d

t

r k

T

2

f

r

T

1

T

T

0

I

FAV

i

2

F

0 i F  d t r k T  2 f r T 1 T

k

f

I FRMS

I FAV

I

FRMS

valoarea efectivă a

curentului direct

factorul de formă al curentului direct

d

t

FUNCTIONAREA LA FRECVENTA INDUSTRIALA

Puterea dezvoltată depinde de:

- caracteristicile diodei (prin V T0 şi r T )

- de consumator (prin mărimea curentului absorbit)

- de schema convertorului (prin forma de undă a curentului).

exemplu de calcul

La intersecţia dreptelor trasate pornind de la datele cunoscute (I FAV =300A şi T A =40C), rezultă punctul A, căruia îi corespunde R thCA +r=0,2C/W. De aici rezultă rezistenţa termică maximă a radiatorului pe care trebuie montată dioda aleasă pentru realizarea convertorului static (şi pentru care se cunosc R thJC DC , R thCK şi r ) :

R

Verificarea condiţiilor :

thKA

R r r R

thCA

(

)

(

T

I

A

FAV

T

A admis

I

FAV real

thCK

)

certifică faptul că dioda şi radiatorul sunt corect alese şi permit funcţionarea convertorului în condiţii mai grele decât cele impuse. Pentru prima condiţie se urmăreşte traseul , iar pentru a R thCA +r=0,15C/W, adică mai mică decât valoarea maximă obţinută, rezultă T A =57C şi

ât

d

t

l

raseu

d

e

di

n

Fi

1 16

.

.

Al

eg

â

n

d

di

t

a or,

tf

e

5

l

î

nc

oua,

pe

nomograma

g.

un

ra

as

I FAV =400A.

FUNCTIONAREA LA FRECVENTA INDUSTRIALA

Dimensionarea radiatorului pentru o diodă, care trebuie sa funcţioneze la o anume temperatură ambiantă, fiind parcursă de un curent cu valoare medie şi formă de undă cunoscută

1500 o 0,04 o R + r [ C/W] P P FAV 180 o o
1500
o
0,04
o
R
+ r [ C/W]
P
P FAV
180 o
o 180
thCA
FAV
o
[W]
120
0,05
[W]
90 o 120
1250
90 o
0,06
o
o 60
o 60 o
=30
0,08
=30
1000
0,1
0,12
DC
750
0,15
500
0,2

0,3
A
0,4
250
T
0,8
T


0
200
400
600
0 40
80
120
0 200
400
600
[
o C]
I
I FAVM [A]
T A
6
FAVM [A]

FUNCTIONAREA LA FRECVENTA INDUSTRIALA

Verificarea alegerii corecte a radiatorului se face prin calcul, cu relaţia

T

vJ

T

A

P

R

thJC DC

r(θ) R

thCK

R

thKA

T

A

P R

thJA

din care trebuie să rezulte o temperatura virtuală a joncţiunii, T vJ <150C.

1.4.2. FUNCTIONAREA LA FRECVENTA JOASA

La frecvenţe joase, timpii de conducţie (t c ) şi de blocare (t b ) ai diodelor sunt mai lungi. Din acest motiv, în regim stabilizat, temperatura virtuală a joncţiunii va varia în limite mai largi ( constituind o solicitare suplimentară a diodei, care determină obosirea termică a diodei. Mai rezistente la acest regim de funcţionare sunt diodele cu contacte presate. Pe lângă condiţia deja cunoscută, ca T vJmax =150C, se impune condiţia suplimentară : T vJmax =60C.

p P P = FM FAV t t c t b T  T vJ
p
P
P
=
FM
FAV
t
t c
t b
T
T vJ
T vJ
t

t c

T

P

FM

8

FUNCTIONAREA LA FRECVENTA JOASA

Calculul temperaturii se face considerând regimul de fucţionare ca o succesiune de regimuri tranzitorii. Se lucrează cu puterea medie maximă la conducţie, P FM , definită prin relaţia

P

FM

P

FAV

T

t

c

Se poate calcula T vJ şi T vJ , pentru regimul stabilizat de funcţionare:

T

vJ

P

FM

k

i

r

i 1

1

e

t

c

i

T

1 e

i

1 e

t

b

i

T

vJ

T

A

P

FM

k

i 1

r

i

1 e

t

c

τ

i

1 e

T

τ

i

Dimensionarea se poate face pornind fie de la T vJ =150C , fie de la T vJ =60C şi verificând cealaltă condiţie. La cererea utilizatorului, producătorii furnizează curbele de încărcare la frecvenţe joase

1.4.3.

FUNCTIONAREA LA FRECVENTA INALTA

La frecvenţe înalte, durata comutaţiei nu mai este neglijabilă în raport cu durata de conducţie. În calculul termic, pentru puterea termică transmisă, se iau în consideraţie şi pierderile de la revenirea în invers pe durata timpului de cădere t f , pentru că doar pe această durată atât curentul, cât şi tensiunea au valori semnificative. Puterea medie totală ce trebuie transmisă către mediul ambiant creşte:

P P

FAV

P

QAV

; - P QAV este puterea medie dezvoltată la revenirea în invers (blocare) şi se exprimă funcţie de energia W Q şi frecvenţa de comutaţie f

- P

este

uterea medie deja definită

p

FAV

P

QAV

W

Q

T

f

W

Q

Energia W

Q

disipată la blocare se calculează prin integrare:

W

Q

t

f

0

v



i

d

t

V

RM

t

f

0

i

d

t

V

RM

t

s

0

i

d

t

V

RM

Q

s

10

FUNCTIONAREA LA FRECVENTA INALTA

P QAV reprezintă partea cea mai importantă a pierderilor în comutaţie P C . Pierderile la intrarea în conducţie, cea de-a doua componentă a pierderilor în comutaţie P C , sunt neglijabile

În cataloage, pentru diodele rapide se dau nomograme pentru determinarea directă a pierderii P QAV , cunoscând sarcina stocată Q s , frecvenţa de lucru f şi tensiunea inversă de lucru V R .

V R =100V 200V 300V 500V 400V 600V 700V 800V900V 1000V f=40 kHz 35 kHz
V R =100V 200V
300V
500V
400V
600V 700V 800V900V
1000V
f=40 kHz
35
kHz
30
kHz
25
kHz
20
kHz
15 kHz
10 kHz
5 kHz
-1
1
10
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Q S [ C]
P QAV [W]

Pierderile în diodă pe durata de comutaţie

11

1.5.

MARIMI CARACTERISTICE ALE DIODELOR

Regimul normal de funcţionare la polarizare directă

Curentul nominal I FAVM este valoarea medie a celui mai mare curent, de forma unui puls semi- sinusoidal, cu durata de 10 ms (unghi de conducţie de 180electrice), care în regim permanent determină o încălzire normală a carcasei (indicată de producător), în condiţii de răcire specificate.

Tensiunea de prag V T0

Rezistenţa dinamică r T

Tensiunea maximă directă V FM este căderea de tensiune maximă la bornele diodei, măsurată în condiţii bine stabilite (la un curent direct şi o temperatură date).

Temperaturi maxime : temperatura virtuală a joncţiunii T vJ =150C şi temperatura carcasei

T C =f(I FAV ).

Rezistenţe termice : joncţiune-capsulă în curent continuu R thJC DC , capsulă-radiator R thCK şi corecţia funcţie de unghiul de conducţie r=f( )

12

MARIMI CARACTERISTICE ALE DIODELOR

Regimul anormal de funcţionare la polarizare directă

Este un regim nerepetitiv, care constă în suprasolicitări în curent. Între două suprasarcini succesive, dioda trebuie să aibă timpul necesar revenirii la temperatura normală. Parametrii caracteristici sunt :

Curentul de suprasarcină previzibilă I F(OV) este valoarea medie a unui curent, de forma unui puls semi-sinusoidal, cu durata de 10 ms (unghi de conductie de 180electrice), care poate trece un timp determinat prin diodă.

Curentul de suprasarcină accidentală I FSM este valoarea de vârf a unui curent, de forma unui puls semi-sinusoidal, cu durata de 10 ms (unghi de conductie de 180electrice), care poate trece prin diodă, cu condiţia ca aceasta să nu fie polarizată invers înainte de un minut. Acest curent se dă pentru două temperaturi ale joncţiunii T vJ =25°C şi 150°C.

Integrala Joule sau integrala de curent I 2 t măsoară capacitatea diodei de a înmagazina o anumită cantitate de căldură, în regim de avarie. Se calculează corespunător curentului I FSM pe o durată de 10 ms.

13

MARIMI CARACTERISTICE ALE DIODELOR

I

2

t

10 ms

0

I

2

FSM

sin

2

t

d

t

1

I

2

2 FSM

10

10

3

[

2

A s

]

Pentru solicitări mai scurte de 10ms, integrala Joule se diminuează corespunzător, cu un factor k I

k

I

I

2

ă corespunz ă tor, cu un factor k I k I  I 2 I 2

ă corespunz ă tor, cu un factor k I k I  I 2 I 2

I

2

t

(10ms)

k I

1

0,9

0,8

0,7

0,6

0,5

0,4

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t[ms]
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
t[ms]

. Factorul de diminuare a integralei Joule funcţie de durata de conducţie, pentru dioda KS 6060 cu radiator TNF

14

MARIMI CARACTERISTICE ALE DIODELOR

Aceşti parametri (I F(OV) , I FSM , I 2 t) indică posibilităţile diodei de a suporta un curent de suprasarcină sau scurtcircuit până în momentul acţionării sistemului de protecţie, de obicei siguranţe fuzibile. Parametrii diodei trebuie corelaţi cu cei ai siguranţei fuzibile, astfel încât aceasta să acţioneze , adică să se ardă şi să întrerupă circuitul, înainte de distrugerea diodei .

15

MARIMI CARACTERISTICE ALE DIODELOR

Regimul normal de funcţionare la polarizare inversă

Tensiunea inversă repetitivă maximă V RRM Curentul invers maxim I RM ,

Regimul anormal de funcţionare la polarizare inversă

Este un regim nerepetitiv, care constă în suprasolicitări în tensiune. Parametrul caracteristic este:

Tensiunea inversă accidentală maximă V RSM a cărei depăşire, chiar şi pentru scurt timp, duce la străpungerea diodei

MARIMI CARACTERISTICE ALE DIODELOR

Regimul de comutatie

Sarcina stocată Qs

Timpul de revenire în invers t rr (se specifică numai pentru diodele rapide)

Viteza critică de creştere a curentului di/dt (se specifică numai pentru diodele rapide) Depăşirea acestei viteze poate duce la distrugerea joncţiunii prin favorizarea

repartizării

excesivă a temperaturii

neuniforme a densităţii de curent în zona joncţiunii şi creşterea

în zonele cu densitate mare

Viteza critică de creştere a tensiunii inverse d v/d t (se specifică numai pentru diodele rapide)