NOTIUNI INTRODUCTIVE: Definirea termenilor: Prin deseu se ntelege o parte dintr-o materie prim sau dintr-un material ce rmne

n urma unui proces tehnologic prin care se realizeaz un anumit produs sau semifabricat. Deseul se mai poate utiliza n cursul aceluias proces tehnologic. Deseul este un material care prin el nsusi, fr a fi supus unei transformri, nu mai poate fi utilizat. (dictionar enciclopedic) Reziduul este o materie rmas n urma unei operatiuni de prelucrarea unui material. Aceste dou materii mbrac att aspecte privitoare la materialele reciclabile rezultate n urma proceselor tehnologice din industrie si agricultur ct si a materiilor rezultate n urma activittilor domestice (casnice).

Sursele materialelor reciclabile: Reciclarea deseurilor a ajuns s fie o problem de maxim important pentru salubritatea general a Terrei, amplaorea fenomenului conditionnd n mare parte dezvoltarea economic. Explozia industrial a secolului XX si n special a celei de-a doua jumtate a acestui secol a dus la intensificarea industriei, a agriculturii, la cresterea, dezvoltarea si diversificarea consumului de unuri materiale si de alimente, cauznd cresterea proportional a cantittii de deseuri si reziduuri. Pentru a cuantifica importanta fenomenului, in SUA, cheltuielile legate de eliminarea deseurilor menajere si industriale din orase, respectiv cheltuieli legate de reciclarea lor ocup locul 3 intr-o serie a cheltuielilor fcute de municipalittile marilor orase, din acest motiv, reciclarea este important att pentru pstrarea acestui mediu sntos ct si pentru reintroducerea n circuitul economic a unor materiale care devin din ce n ce mai greu de gsit. Explozia cantittii de deseuri a impus gsirea de solutii pentru reintroducerea lor n circuitul productiv. n acest sens pentru reziduuri de natur industrial sau pentru produsele de natur industrial ajunse ntr-un stadiu de nefolosint a fost mai usor s se gseasc solutii tehnologice de reciclare. Amintim: solutiile pentru reciclarea hrtiei, a sticlei, fierului vechi, bateriilor, anvelopelor uzate, autoturismelor. Valorificarea maxim a deseurilor se produce atunci cnd fiecare component dintr-un anumit deseu industrial se recilcleaz n circuitul pentru care a fost realizat. Astfel este mult mai economic de reintrodus deseurile de bumbac, cartoanele n circuitul fabricilor de hrtie, dect sa fie arse.

Folosirea reziduurilor menajere ca surs de energie caloric poate fi o solutie pentru reciclarea acestora, dar aspectul economic arat c, consumul de energie n acest caz este destul de ridicat. Din acest motiv, pentru reciclarea deseurilor organice mai economic si mai productiv este folosirea lor n agricultur ca surs de elemente nutritive, solul reprezentnd un mediu care are nsusirea de a degrada majoritatea substantelor organice, mai pttin cele anorganice. Folosirea solului ca epurator natural trebuie controlat pentru a nu introduce n sol substante care s declanseze efecte degradatorii asupra solului nsusi. Solutia aceasta este cu att mai bine venit cu ct n ultimele decenii intensificarea cimizrii agriculturii, folosirea ngrsmintelor minerale, a condus la degradarea materiei organice naturale a solului (humusul). Criza materiei organice din sol se explic prin diminurile de recolt si prin cresterea adncimii de prelucrare a solului. Solul este un mediu favorabil reciclrii majorittii deseurilor organice produse n special de zona casnic si partial de industrii (nmolul de la statiile de epurare). Pentru a ilustra complexitatea acestui fenomen reciclare -> liniile tehnologice ale unei statii de valorificare a reziduurilor menajere din orasul Roma (benzi transportoare, separarea materialelor n functie de natura lor, fermentare si compostare, spalare si sterilizare etc.) Sursele deseurilor; Principalele deseuri reciclabile I. Deseuri provenite din sectorul gospodresc si public 1. Deseuri alimentare formate din resturi de la buctrii, alimente deteriorate si altele similare; 2. Deseuri combustibile: hrtie, cartoane, lemne, frunze, textile, piele, cauciuc, plastice de diferite proveniente; 3. Deseuri necomestibile: metale, sticl, ceramic, piatr, crmid, zgur, cenus; 4. Deseuri de la demolri si santierele de constructii: moloz, beton spart, metal, resturi provenite de la lemnul de constructie si alte materiale; 5. Deseuri voluminoase: obiecte uzate de uz gospodresc, obiecte electrocasnice; Deseuri provenite din sectorul industrial: 1. Deseuri provenite din metalurgie: fier vechi, otel, oteluri aliate si nealiate, oxid de fier, deseuri din font, dont veche aliat si nealiat, deseuri din metale si aliaje neferoase; 2. Deseuri constituite din cenusi, oxizi si zguri provente de la diferite faze tehnologice care contin: Cu (cupru), Pb (plumb), Ni (nichel), W (wolfram), Zn (zinc), cenusi de Pb, aliaje de Zn, aliaje din Al (aluminiu), aliaje din Sn (staniu); 3. Deseuri de crmizi refractare; 4. Deseuri de la epurarea gazelor, praf de la praf de la elaborarea otelului, cocs mrunt de la turntorii, praf de la aglomerarea minereurilor, zguri de

II.

furnal, nmoluri rosii de la fabricarea aluminei, zgur de turntorie de la fabricarea aluminiului; Ustensile folosite n aceste industrii: Filierele uzate care contin elemente chimice scumpe: Wolfram (W) 9294%; Scule aschietoare uzate

III.

Deseuri provenite din sectorul minier si petrolier: 1. Haldele miniere constituite din roci sterile sau minereuri srace; 2. Deseuri de bentonit; 3. Deseuri de nisipuri cuartoase; 4. Barita recuperat de la neutralizarea noroiului de foraj; 5. Iazurile de decantare care contin o serie ntreag de elementechimice provenite din minereurile care au fost extrase si prelucrate n uzine (flotatii); 6. Deseuri de dolomit; 7. Deseuri de pegmatit si de calcar subgabaritic; 8. Apele de min (contin elemente chimice provenite din minereurile care se exploateaz: Fe (fier), Cu (cupru), Pb (plumb), Cr (crom), Ni (nichel) s.a.m.d.) 9. lam petrolier de diferite proveniente: a) O prim surs o reprezint tancurile n care este depozitat titeiul dup extractie. La partea inferioar a lor se depune un slam constituit dintrun amestec de roci -> de la extractia titeiului si de la forare; b) Nmolurile de la instalatiile de rcire; c) Din industria chimic: H2SO4 (acidul sulfuric rezidual), lesii sulfuroase, CaCl (clorura de calciu final), C3H4O3 (carbonat de etilen) si C2H6O2 (etilen glicol), gaze reziduale constituite din SO2 (dioxid de sulf) si C (carbon), deseuri de mase plastice, deseuri sintetice de fire si fibre, gudroane de la distilarea acizilor grasi, cenus piritic ( -> produs rezidual -> n urma fabricrii H2SO4 (acidului sulfuric) din sulfuri: FeS2 (pirit), CuFeS2 (calcopirit)); d) CaCO3 (carbonat de calciu) rezidual de la fabricarea ngrsmintelor minerale cu N (azot), fosfogips obtinut ca produs rezidual de la fabricarea ngrsmintelor minerale cu P (fosfor); Sode: NaOH (soda caustic), Na2SO3 (sulfit de sodiu), uleiuri minerale uzate, nmoluri selenioase, catalizatori zati din Ni (nichel), Co (cobalt), V (vanadiu), Cr (crom), Mo (molibden); Gudroane de la distilarea acizilor grasi naturali, reziduuri de la fabricarea C2H4Cl2 (dicloretanului) Izomeri activi ai C6H6Cl6 (hexaclorciclohexanului) (NH4)2SO4 (sulfat acid de amoniu) C2H3N (acetonitril rezidual) CH4O (metanol) de la fabricarea (C2H4O)X (alcoolului polivinilic) si alti produsi secundari de la fabricarea C5H8 (izoprenului); Deseuri provenite din industria energeric:

IV.

1. Cenusa de la termocentrale; 2. Deseuri de combustibili nucleari (centralele atomoelectrice);

Deseuri provenite din industria lemnului:

1. Rmsite din lemn masiv, rumegus, coji de lemn, crci, deseuri de frunze, vrfuri de la segmentarea arborilor;
Deseuri provenite din industria celulozei si a hrtiei:

1. Nmol de la decantarea apelor reziduale industriale care contin fibre celulozice; 2. Deseuri de hrtie de diferite tipuri: hrtie normal, hrtie metalizat, hrtie parafinat, hrtie bituminat; 3. Prehidrolizat de la fabricarea celulozelor chimice; 4. Borhot lignosulfonic; 5. Maculatur de diverse tipuri de hrtie si cartoane;
Deseuri provenite din industria usoar:

1. 2. 3. 4.

Textile si obiecte textile scoase din uz: bumbac, ln, mtase; Deseuri din piei brute si tbcite, pr de la animale; Deseuri din pielea de la fabricarea ncltmintei; Deseuri de la prelucrarea cauciucului n industria usoar;

Deseuri provenite din industria materialelor de constructii:

1. Deseuri din sticl, ceramic, lemn, betoane, fier vechi; 2. Deseuri din transporturi, anvelope uzate, uleiuri arse, fier vechi provenite din piese si ambalaje scoase din uz, de la vopsitorii;
Deseuri provenite din spitale:

1. Multe din aceste deseuri sunt similare cu cele orsenesti si gospodresti, dar sunt mai periculoase datorit provenientei lor de la pacientii cu diferite tipuri de boli; Din acest motiv ele au un regim aparte fiind prelucrate separat; Aici, pe lng deseurile obisnuite, intr si instrumentele chirurgicale scoase din uz si aparatele medicale scoase din uz; 2. Deseurile din spitale ct si cele normale sunt arse n instalatii speciale la o temperatur ridicat nct s limiteze ct mai mult posibil contamiinarea mediului nconjurtor;
Deseuri provenite din agricultur si industria alimentar:

1. O parte din organele plantelor care nu constituie o surs de alimentare vegetal pentru oameni si animale sunt considerate deseuri si sunt reciclate ca atare: a) Tulpinile de la cereale, pleava, vrejii de la cartofi, cojile de la floarea soarelui, frunzele diferitelor plante; b) Celolignina -> din industria alimentar; c) Pmntul decolorant folosit n inidustria uleiului;

d) e) f) g) h) i) j) k) l) m) n)

Toctura din smnta de floarea soarelui ->de la producerea halvalei; Zatul -> de la depozitarea uleiurilor brute; Resturile vegetale de la fabricarea conservelor de legume si fructe; Apele reziduale de prelucrarea sau de la obtinerea amidonului din cartofi; Deseurile de la fabricarea brnzeturilor: apele uzate; Borhotul lichid -> de la fabricarea spirtului (alcoolului); Oase brute; Deseuri de la abatoare; Nmol de la filtrarea zem-urilor n industria zahrului; Zgur de la arderea crbunelui n industria zahrului; Deseuri de la prelucrarea pestelui;

Reciclarea deseurlor provenite din industrie

1. Tehnologia reciclrii materialelor plastice Deseurile din materialele plastice au crescut proportional cu dezvoltarea att a ramurii industriei de productie a maselor plastice ct si a utilizrii lor n diferite tehnologii industriale, dar n special n industria alimentar (unde aproape orice produs este ansamblat ntr-un material care are ca baz un material plastic). Tipurile de mase plastice: Structura si gradul procesului de polimerizare determin propriettile structurale ale acestor materiale. Polimerii din care sunt formate aceste materiale pot fi liniari sau ramificati (-> avnd dispozitii care confer materialelor plastice nsusiri diferite legate de duritate, plasticitate, rezistent la actiunea factorilor corozivi). Cele mai utilizate materiale plastice sunt: a) Polietilena de nalt densitate folosit la fabricarea tevilor, rezervoarelor care contin combustibil pentru alimentarea motoarelor cu ardere intern, folosit la fabricarea recipientilor, folosit la fabricarea jucriilor; b) Polietilena de mic densitate folosit la fabricarea pungilor, sacoselor, bezilor adezive, recipientilor flexibili; c) Polietilena treflat folosit la mpachetarea produselor alimentare; d) Polipropilena folosit la fabricarea carcaselor de pompe, elicelor de ventilatoare, diferitelor ustensile de uz casnic; e) Polistirenul folosit la fabricarea pieselor turnate prin injectie, suportilor pentru bobine; f) Policlorura de vinil folosit la ramele ferestrelor, pardoseli, la diferite izolatii, diferite tipuri de folii; g) O grup aparte de materiale plastice o formeaz DUROPLASTICELE (cca 20% din totalul maselor plastice). Aceste materiale sunt ntrite prin tratare si nu pot fi retopite sau remodelate, motiv pentru care sunt dificil de reciclat. Duroplasticele includ: - Fenoplastele: folosite la fabricarea prizelor , plcilor izolatoare, diferite piese pentru pompe, plci aglomerate; - Aminoplastele: folosite la producerea de stechere, comutatoare, materiale pentru industria electric; - Rsini epoxidice; - Rsini poliesterice;

Tehnologia reciclrii maselor plastice comport mai multe etape: I. Colectarea: a) Individual: presupune sortarea deseurilor menajere si depunerea lor n saci separati; b) Centralizat: prin nfiintarea de centre de colectare a maselor plastice reciclabile;

c) Manual sau mecanizat: a maselor plastice la gropile de deseuri municipale;

II.

Sortarea

Reciclarea diferitelor tipuri de materiale plastice ridic o problem legat de incompatibilitatea polimerilor. Aceast problem se poate rezolva prin introducerea de compatibilizatori care creaz stabilitate polimeric ntre legturile dintre structura diferit a moleculelor maselor plastice. Sortarea maselor plastice se poate face manual sau mecanizat. Sortarea se realizeaz dup: 1. Dup tipul polimerului: n termoplaste sau duroplaste sau alt tip; 2. Dup tipul de produse din care este confectionat: sticl, folii; 3. Dup culoare: sortarea automat se realizeaz cu ajutorul unui spectrometru pe baza citirilor n domeniu infrarosu. Acest procedeu automatizat poate s separe diferite tipuri de materiale plastice. Functionarea unui astfel de sistem se bazeaz pe nsusirea unui sensor care emite un flux de raze infrarosii. Informatia luat este transmis unui calculator care poate identifica forma, materialul precum si culoarea produselor. Computerul comand mai departe un jet de aer care se afl amplasat la captul transportorului principal, n acest fel materialul care trebuie selectat va fi aruncat de jetul de aer pe transportorul secundar si colectat separat. Cea mai performant instalatie din aceast gam cu o ltime de 2,8 metri si cu o vitez de 2,5 m/s poate prelucra o cantitate de 10 tone/or. Peste 1000 de astfel de instalatii lucreaz n principalele state cu o economie puternic din lume la ora actual. Dup operatia de sortare urmeaz o ntreag succesiune de procese de prelucrare a maselor plastice si anume: mruntirea splarea mcinarea, uscarea si tratarea apei uzate pe de-o parte si apoi pe de alt parte stocarea, extrudarea si depozitarea. III. Mruntirea

Obiectele din material plastic sunt introduse ntr-un sistem format dintr-o platform la nivelul solului de unde sunt preluate de un transportor si introduse ntr-o masin de mruntit numit SHREDER. Acest proces de reducere a mrimii obiectelor de mase plastice reciclabile se execut de ctre o masin care are o serie de lame tietoare pe un ax antrenat de un motor electric. Micsorarea dimensiunii este necesar diin cteva motive: -prin mruntire materialele plastice devin mult mai manevrabile pentru masinile mici si materialele plastice de dimensiuni reduse sunt mai usor de transportat si de depozitat. IV. Splarea si tratarea

n cadrul acestei etape au loc mai multe procese: splarea primar, mcinarea si splarea final.

Splarea initial: se face n vederea separrii fractiunilor materiale cu denitti mai mari dect a maselor plastice. n acest mod sunt eliminate materialele dure precum metalele care pot cauza stricciuni procesului ulterior de mcinare. Mcinarea: are rolul de a micsora mrirea materialelor plastice folosindu-se pentru aceast actiune un rotor dotat cu unele cutite dispuse radiar. Splarea final: de la instalatia de mcinare printr-un transportor masele plastice sunt introduse ntr-un tanc de splare cu rolul de a ndeprta impurittile. Uscarea: se face n dou etape: n prima etap materialele plastice sunt introduse ntr-o centrifug, pentru ndeprtarea apei n exces; n a doua etap materialele sunt scoase din centrifug si introduse ntr-un sistem de uscare;

Stocarea: dup uscare materialele plastice sunt stocate n prealabil ntr-un buncr dup care urmeaz operatia final de extrudare - peletizare.

V.

Extrudarea: este un procedeu de prelucrare a materialelor prin deformare plastic. Procedeul extrudrii este folosit pentru materialele plastice omogene din punct de vedere al compozitiei. Se realizeaz un material care este usor de folosit n continuare. Din buncrul de stocare masele plastice mruntite sunt introduse ntr-o masin de extrudat prin intermediul unui alimentator care este nclzit suficient pentru a imprima materialului plastic un comportament adecvat (de plasticitate). Materialul este fortat s ias afar din acest instalatie sub form de spaghetti, dup care este rcit ntr-o baie de ap nainte de a fi tiat sub form de pelete. Peletele vor constitui n continuare materia prim pentru producerea unor obiecte din mase plastice.

Tehnica producerii diferitelor obiecte din mase plastice Peletele sunt supuse unui nou proces de extrudare ntr-o masin special care are n componenta sa un tub ncins n interiorul cruia se roteste un surub care transport si forteaz materialul plastic n exterior. n continuare, materialul plastic este injectat prin intermediul unui ajutaj ntr-o form de mulaj convenabil. Aceste mulaje dau posibilitatea obtinerii unei game largi de produse: recipiente de diferite dimensiuni, castroane, gleti etc. Dup scoaterea din acel mulaj materialul este rcitsi se obtine un nou obiect din material plastic. Pentru obtinerea de folii utilizabile la confectionarea diferitilor saci se utilizeaz o masin special.

RECICLAREA COMPONENTELOR INSTALATIILOR ELECTRICE

Complexitatea diferitelor componente electrice si electronice precum si diversitatea materialelor utilizate cu proprietati specifice diferite au impus dezvoltarea unei tehnologii adecvate deservite de echipamente n diferite componente ale instalatiilor electrice. Initial pentru separarea diferitelor componente se utilizau mori de mcinat cu actionare pneumatic dup care se efectua o sitare n vederea separrii pe dimensiuni granulometrice. Cu aceast tehnic nu se putea s se separe materialele ductile de cele neductile. Pentru atingerea acestui deziderat s-a introdus n tehnologie un tratament criogenic (lucrare la temperaturi sczute). Realizndu-se o fragilizare a materialului prin criogenizare naintea pulverizrii se obtine cu ajutorul morilor actionate pneumatic o cantitate semnificativ de particule ultrafine. Criogenizarea a adus si alte beneficii tehnologiei printre care cresterea cantittii de materiale introduse n proces si cresterea cantittii si calittii materialului recuperat. Morile de mcinat cu echipament criogenic sunt concepute s pulverizeze materialele din instalatiile electrice uzate la o dimensiune a particulelor de la 0,075 mm pn la o dimensiune mai mic de 0,038 mm. Aceast distributie granulometric a particulelor permite separarea metalului de nemetal, fractia nemetalic cuprinznd circa 70% din greutatea materialului provenit din instalatiile electrice uzate. Toate materialele continute n instalatiile electrice uzate trebuie initial s fie dezlocate naintea separrii. Dizlocarea se realizeaz prin mruntirea progresiv a particulelor folosind metode pulverizatorii. Mrimea particulelor variaz ntre 0,01 mm pentru punctul de lipitur a instalatiilor electrice pn la 10 mm n cazul conectorilor. Dac dizlocarea complet e realizat, dimensiunea maxim a particulelor rezultate trebuie s fie mai mic dect a meterialului din care provin. Moara pneumatic utilizat n acest proces are nsusirea de a mcina particulele instalatiilor electrice pentru a elibera materialele din microcircuite si din diversele componente. Morile penumatice au n compozitia lor un rotor asemntor unei roate cu zbaturi, rotori introdusi ntr-o carcas cilindric, prin miscarea rotorului generndu-se turbulente puternice n carcasa cilindric. Materialul introdus n moar este redus la dmensiuni diferite datorit impactului cu corpul cilindric si cu paletele rotorului dar si datorit frecrii ntre particulele rezultate n urma procesului de mruntire. Pentru separarea dimensiunii particulele mcinate exist un set de site cu dimensiunile ochiurilor de la 0,85 mm pn la mai putin de 0,045 mm. n genere distributia particulelor granulometrice dup o astfel de operatie arat c circa 40% din material trece prin ultima sit

(< 0,045 mm) apoi cantitatea de material scade proportional cu cresterea dimensiunilor ochiurilor. Practic o astfel de moar echipat cu setul de site poate s separe complet componentelor instalatiilor electrice. Parametri de operare ai morii po fi astfel optimizati nct s se reduc la nevoie cantitatea de material fin rezultat. Parametri care conduc la separarea particulelorsunt turbulenta ridicat si impactul produs de moar. Morilor li se pot atasa sisteme criogenice care ajut procesul de pulverizare. Pulverizarea criogenic este folosit de regul pentru materialele moi; criogenia provoac o fragilizare a materialelor ceea ce permite o reducere corespunztoare prin impact si abraziune. Echipamentul care lucreaz n sistem criogenic functioneaz la temperaturi joase, din aceast cauz el este confectionat din oteluri inoxidabile, austenice. Austenitul este un costituient structural al aliajelor de fier-carbon. Esential n sistemul criogenic de mcinat este schimbtorul de cldur pentru care se foloseste o instalatie de azot lichid. n instalatie materia prim este dozat cu ajutorul unui rotor cu palete dispuse radiar dup care este transportat cu ajutorul unui snec (= surub care se nvrte ntr-o incint special unde vine n contact cu azotul lichid). Vaporizarea azotului lichid este un proces endoterm care duce la scderea considerabil a temperaturii materialului. Astfel rcit materialul este introdus n moara de mcinat unde este pulverizat produsul final, prezentndu-se sub forma unei pudre. Azotul sub form de gaz este recuperat din moar si introdus n rotorul destinat dozrii n scopul reciclrii lui. Tehnologia mcinrii n regim criogenic se foloseste pentru reducerea dimensiunilor materialelor care necesit un mediu inert cum ar fi materialele inflamabile, materialele explozive si altele. Materialele principale care necesit mruntirea criogenic includ: materialele termoplaste de tipul polietilenei, PVC-ului, polipropilenei, materialele termorezistente de tipul cauciucurilor sintetice si naturale, adezivi si alte categorii de materiale plastice. Instalatia de criogenie se poate utiliza si n alte domenii n scopul mruntirii diferitelor materiale si anume, n special, n domeniul farmaceutic, n domeniul chimiei macromoleculare si coloidale.

RECICLAREA BATERIILOR Bateria este o surs de putere electrochimic sau se mai poate defini ca un dispozitiv care foloseste energia eliberat ntr-o reactie chimic pentru a fi transformat direct n electricitate. O baterie se compune din 2 electrozi care sunt inserati ntr-o solutie numit electrolit. Electrozii sunt confectionati din metale diferite. Carbonul poate, de asemenea, s fie ntrebuintat n locul unui metal. Principiul bateriei are la baz compatibilitatea a dou metale de a se dizolva cnd sunt inserate ntr-o solutie acid. Diferenta de solubilitate creeaz un voltaj ntre electrolizi. Nivelul curentului unei baterii depinde de combinatia materialelor din compozitia electrozilor. n general, procesele care au loc ntr-o baterie se etrec dup urmtorul fenomen: Electrodul realizat din materialul cu cea mai mare solubilitate este atacat de acid. Acest electrod elibereaz ioni pozitivi n solutie, obtinndu-se o ncecare negativ. Cellalt electrod elibereaz si acesta n solutie ioni pozitivi dar de un nivel mult mai sczut, fapt ce conduce la aparitia unei diferente de potential ntre extremittile bateriei. Daca cele dou extremitti ale bateriei sunt conectate una cu cealalt printr-un cablu, ncrctura electric va trece de la electrodul cu solubilitatea ce ami mare la electrodul cu solubilitatea cea mai mica. Primul electrod poate s elibereze multi ioni n solutie, cellalt electrod foloseste electronii din sarcina electric pentru a precipita ionii din materialul electrodului n afara electrolitului. Materialul acestui electrod are solubilitatea ce mai sczut. Acest proces continu pn ce unul dintre electrozii din baterie este consumat. O baterie primar este aceea a crui ciclu de functionare se termin odat cu unul dintre electrozi. Un acumulator este capabil s fie ncrcat suplimentar cnd unul dintre reactivi este consumat. n mod obisnuit tipul bateriei este determinat de materialele din care sunt confectionati electrozii si tipul electrolitului. Aproape toate bateriile primare sunt de tipul celul uscat. Acest termen implic faptul c faza de electrolit apos este imobilizat prin folosirea agentilor de gelatinizare sau prin ncorporarea unorseparatoare microporoase. Bateriile se pot clasifica si dup mrimea lor. n functie de natura materialelor utilizate la electroliza sunt: baterii de tipul Mn (mangan) alcaline; baterii care foloseste HgO (oxidul de mercur); baterii care foloseste Ag2O(oxidul de argint); baterii de tipul Cd-Ni (cadmiu-nichel); baterii de tipul C-Zn (carbon-zinc)

Bateriile de Zn-C (zinc-carbon) contau dintr-o nvelitoare de Zn care prezint polul negativ, un separator care desparte carcasa din Zn de materialul anodului din interior care contine o bar din grafit ce reprezint polul pozitiv. Carcasa este confectionat dintr-un aliaj de Zn care contine circa 0,3% Cd (cadmiu), si Zn. Cd protejeaz Zn de eroziune si l face mai durabil, iar Pb la rndul lui face Zn mai maleabil. Materialul anodului contine un amestec de MnO2 (dioxid de mangan), carbon sub form de smoal si un electrolit constituit din NH4Cl (clorur de amoniu), clorura de zinc si ap. Raportul dintre dioxidul de mangan si smoal este cuprins ntre 1:1 pn la 10:1. n electrolit se mai adaug o cantitate de HgCl2 (clorur de mercur) ntre 0,02% si 1 % de asemenea cu rol de inhibare a coroziunii. Drept separator se foloseste hrtia cretat.

BATERIILE ALCALINE CU CARCASA DIN TABL DE OTEL n acest caz electrodul este confectionat din Zn pur la care se mai adaug un procent de 0,05 Pb. Anodul acestor baterii este compus din dioxid de mangan 70%, grafit 10%, negru de fum ntre 1 si 2 % si este solutie de hidroxid de potasiu care reprezint electrolitul. Bateriile alcaline sunt mai puternice dect cele pe baz de Zn-C, iar bateriile pe baz de Mn si Ni-Cd pot fi rencrcate. Bateriile contin si elemente toxice si anume acestea fiind metalele grele. n compozitia lor intr Hg (mercur), Cd (cadmiu) si Pb (plumb) trei dintre cele mai toxice materiale grele. Din acest motiv reciclarea si recuperarea se face cu precautie.

PROCESUL DE RECICLARE AL BATERIILOR Dup ridicarea bateriilor uzate de la centrele de colectare, acestea sunt cntrite si dezmembrate prin separarea componentelor. Dezmembrarea se efectueaz cu ajutorul unui mecanism special. Barele de carbon sunt ndeprtate, carcasa de Zn este golit si curtat de pudra de mangan (Mn). n continuare carcasele sunt introduse n ap fierbinte pentru a ndeprta substantele lipicioase, dup care carcasele sunt uscate , iar apoi sunt introduse ntrun cuptor special pentru separarea metalelor. n cazul bateriilor mari aprute de la autovehiculele aparatelor de receptare sunt similare n sensul c n prima etap se ndeprteaz electrolitul dup care sunt dezmembrate cu ajutorul unor echipamente speciale separndu-se electrolizii de carcasa propriu-zis. Electrolizii metalici sunt splati, curtati si introdusi n cuptoare speciale pentru topirea lor si recuperarea metalelor, proces tehnologic similar celui folosit la separarea metalelor neferoase din concentratele metalifere. Carcasele acestor baterii care sunt de regul din materiale plastice sufer aceleasi procese de splare, mruntire ntr-o moar special dup tipul celor descrise n capitolul anterior.

TEHNOLOGIA RECICLRII CATALIZATORILOR

Catalizatorii care se utilizeaz astzi pe scar larg la esaparea gazelor de combustie intern a materialelor si benzinelor n motoarele autovehiculelor. Catalizatorul reprezint un convertizor al gazelor evacuate. El are rolul de a curti gazele esapate de compusii nocivi pentru mediu. Acest proces se realizeaz prin intermediul unei reactii chimice amortizat de ctre metalele pretioase prezente n catalizator. Acestea sunt: Pt (platina), Ra (radiu) si Pd (paladiu). Pt pentru a putea transforma gazele de evacuare care se deplaseaz prin trenul de evacuare cu vitez mare, este mecesar o suprafat mare a catalizatorului. Acesta se realizeaz de structura multistrat a catalizatorului prin care se mreste suprafata n contact cu gazele evacuate. Suprafata expus prin structura multistrat este de aproximativ 3 m2 la un volum de 1 litru.

TIPURI DE CATALIZATORI I STRUCTURA LOR

1. Catalizatorul ceramic multistrat are o structur de fagure n asa fel nct noxele evacuate trec prin canalele fagurelui intrnd n contact cu metalele pretioase. Monolitul este izolat cu un strat de fibre ceramice cu rolul de a izola termic si mecanic catalizatorul. 2. Catalizatorul multistraturi metalice. Multistaturile metalice sunt realizate din foi plate si ondulate din diferite metale. Aceste foi metalice sunt dispuse n straturi care sunt introduse ntr-un corp cilindric sau eliptic. Acest corp este apoi introdus ntr-o carcas metalic care este fizat prin lipire, alternnd straturile plate cu cele ondulate, crendu-se o retea de canale care sporesc suprafata specifoc. Datorit carcasei metalice nu sunt necesare msuri suplimentare pentru protejarea straturilor metalice. Aceste dou tipuri de sisteme care contin catalizatori difer prin form, mrime, greutate si metale pretioase componente fapt ce duce la avantaje specifice fiecrei tehnologii diferite, diferentierile de constructie si structur, impun si utilizarea unei tehnologii separate de reciclare.

TEHNOLOGIA RECICLRII Metalele pretioase sunt aplicate doar n anumite locuri ale convertizorului. Prima etap a reciclrii acestor materiale const din separarea mecanic a straturilor si de curtire a metalelor pretioase. n continuare metalele pretioase sunt separate pe fractiuni. n

cazul catalizatorului care contine un strat cu fibre ceramice, separarea acestuia reprezint o etap n plus fat de separarea specific celui de-al doilea catalizator. Materialul ceramic obtinut prin sfrmarea catalizatoruluipoate fi usor transformat ntr-o pudr corespunztoare procesului de selectare. Metalele pretioase din componenta catalizatorului se extrag printr-o tehnologie de topire. Tehnologia cuprinde si faza de separare a metalelor pretioase propriu-zise de metalele constitutive ale suportului metalelor pretioase. Un alt procedeu de separare a metalelor pretioase n cursul cruia se introduce o faz nou si anume de separare magnetic. De fapt tehnologia n sine cuprinde trei etape: 1. Etapa de reducere mecanic n cursul creia catalizrile sunt reduse la dimensiuni de particule fine prin intermediul unei masini de mruntit. n aceast etap se vor separa n mare parte particulele de metale pretioase de particulele de metale suport. 2. Etapa de separare magnetic permite continuarea proceselor de separare dintre metalele pretioase si cele constitutive ale suportului si etapa poate fi aplicat numai atunci cnd n constitutia aliajului metalic supot intr si fierul. 3. Etapa de preluare mecanic n care se definitiveaz separarea metalelor pretioase de prtile metalice ale suportului. Acesta se realizeaz prin intermediul unei mori cu ciocane dup care particulele fine sunt separate gravitational prin intermediul unor curenti de aer cu presiuni diferite, fapt ce permite separarea particulelor functie de densittile specifice fiecrui element chimic. Dup separare metalele pretioase sunt separate inre ele prin tehnologia topirii.

RECICLAREA ANVELOPELOR UZATE Cresterea ascendent a numrului de autovehicule a agenerat printre altele si cresterea numrului anvelopelor uzate. Astfel numai la nivelul Statelor Unite, anual rezult 250 de milioane de astfel de materiale. Dat fiind faptul c anvelopele curind materiale si energie de valoare ridicat, problema recuperrii acestora este de strict actualitate. MATERIALELE CONSTITUTIVE ALE ANVELOPELOR Acestea contin circa 46-48% cauciuc sintetic de regul dar poate fi si natural; Circa 25% negru de fum; Otel circa 28%; Uleiuri si agenti de vulcanizare 10-12%; Textile 3-6%;

Natura cauciucului utilizat difer ntre suprafata de rulare si carcas.

Pentru a aprecia nivelul de utilizare al cauciucurilor produse la nivel mondial se specific ca circa 65% din productia mondial de cauciuc se foloseste pentru productia de anvelope. ! Principalele metode de valorificare a anvelopelor uzate sunt: a) Resaparea este o metod de reconditionare ce permite obtinerea de anvelope comparabile din punctul de vedere al calittii cu cele noi; b) Anvelopele uzate neresapabile mergeau la recuperarea cauciucului; c) Utilizarea cauciucurilor drept combustibil datorit puterii calorice ridicate; d) Utilizarea pulberii cauciucului: n constructii, la drumuri, la acoperiri cu pardoseal, pe terenuri sportive s.a.; e) Extractia prin piroliz a diferitelor fractii gazoase , a diferitelor hidrocarburi lichide ct si a reziduurilor cocsificate. Anvelopele uzate intr ntr-un proces de recuperare prin operatiuni de tocare, mruntire iar materialul mruntit pn la nivel de pudr ia calea diferitelor drumuri de recuperare a materialelor constitutive n functie de natura acestora.

INSTALATII PENTRU RECUPERAREA CAUCIUCULUI I A FIERULUI DIN ANVELOPE

Fazele procesului recuperator constau n: Prepararea anvelopelor prin sfsiere folosind o masin special; Urmeaz faza de extractie a insertiei metalice; Mruntirea prtii constituite din cauciuc pn la stadiul de pulbere; Curtirea prtii metalice si balotarea acesteia n vederea trimiterii la recuperarea fierului si a celorlalte componente metalice;

Pulberile si granulele din cauciuc se utilizeaz la acoperirea terenurilor de sport datorit elasticittii acestui material, de asemenea se introduce n circuitul productiv a industriei cauciucului productoare de bunuri din cauciuc: ncltminte de toate tipurile, piese componente pentru industriile colaterale constructiei de masini ct si reintroducerea pulberii n circuitul tehnologic al reproducerii cauciucului.

OPERATIUNILE PRINCIPALE: 1. Sfrmarea: se face cu masini speciale; masini de sfsiat cu 4 axe, acestea beneficiind de motorizare electric sau hidraulic; pe axe sunt fixate lamele cu rol de tiere si sfsiere, de desfacere a anvelopei; Masinile de acest tip au constructii diferite de la masini cu 2, 4 pn la 8 axe avnd o productivitate sporit. Acele si lamelele sunt confectionate dintr-un otel special care s reziste operatiunii de sfsiere si tiere.

2. Mcinarea: reprezint trecerea materialului ntr-o granulatie mai fin cu ajutorul unor masini speciale, masini care difer constructiv n functie de capacitatea de lucru, de natura anvelopelor, a materialului provenit din anvelope, diferite din punct de vedere constructiv si a utilizrii lor n timp. Masinile de mcinat se bazeaz pe principiul frecrii cauciucului ntre lamelele rotoarelor, lamele care au n principal rolul de a tia si de a mrunti materia prim introdus.

TEHNOLOGIILE DE RECUPERARE SI RECICLARE A BETOANELOR REZIDUALE DE LA DEMOLARI

In urma procesului de demolare sau decupare partiala rezulta elementele din beton cu dimensiuni relativ mari. In cazul costructiilor puternic armate rezulta si o cantitate insemnata de metal, cantitate care totodata ingreuneaza procesul de decupare. In felul acesta, in urma prabusirii constructiilor, pot rezulta betoane cu dimensiuni supragabaritice amestecate cu armaturi metalice incolacite si incurcate. Pentru a transporta astfel de materiale de cele mai multe ori se impune fragmentarea blocurilor din beton si taierea armaturilor. Urmatoarea etapa consta din eliberarea amplasamentului prin incarcarea in mijloacele de transport a materialelor rezultate din demolare. Procesul tehnologic implicat in recuperarea materialelor rezultate din decuparea partiala sau din demolarea structurilor din beton necesita urmatoarele activitati: a) b) c) d) e) Separarea armaturilor de fragmentele de beton Concasarea fragmentelor din beton in vederea maruntirii Sortarea pe fractiuni dimensionale a componentelor rezultate in urma concasarii Spalarea Depozitarea componentelor

Fragmentarea materialului -in functie de metodele de demolare aplicate starea materialelor rezultate in urma demolarii si in functie de dotarile tehnice de care se dispune pentru fragmentarea materialelor se pot folosi diferite solutii tehnologice Fragmentarea materialelor se traseaza diferentiat pentru beton si pentru armaturi. Se pot evidentia urmatoarele etape: a. Taierea armaturilor inglobate in beton b. Fragmentarea bucatilor din beton armat c. Fragmentarea elemntelor din beton armat Pentru fragmentarea elementelor din beton nearmat se pot folosi urmatoarele metode: a) Spargerea cu utilaje care actioneaza prin soc b) Taierea cu scule diamantate c) Taierea prin alte metode tehnice: explozie, forfecare cu dispozitive hidraulice montate pe excavator

Pentru fragmentarea elementelor din beton armat este necesar sa se taie in acelasi timp si armaturile. Aceasta operatiune se poate face prin spargerea locala a elementelor din beton in vederea dezgolirii armaturilor, urmata de taierea acestora cu flacara oxiacetilenica sau prin taierea simultana a betonului si a armaturilor. In prima situatie pentru spargerea betonului se poate aplica metoda socurilor repetate folosind bila atasata la macara sau ciocane percutante sau rotopercutante. De asemenea se mai folosesc ciocane hidraulice cu actiune prin soc, montate pe excavator. In a doua situatie se folosesc diverse metode de taiere si forfecare utilizand diferite tipuri de echipamente. De regula se folosesc dispozitivele de forfecare montate pe excavator iar atunci cand predomina partea metalica se foloseste flacara oxiacetilenica.

INCARCAREA IN MIJLOACELEL DE TRANSPORT In functie de dimensiunea materialelor ce vor fi transportate, incarcarea se poate realiza cu macarale de diferite dimensiuni sau cu excavatoare prevazute cu cupe. Incarcarea se face in autobasculante de diferite dimensiuni pe trailere sau in remorci.

SEPARAREA ARMATURILOR Pentru separarea armaturilor de beton se pot aplica, pe langa metodele mecanice pe care le-am amintit (cele care folosesc ciocane hidraulice, percutant, bile metalice) si metodele speciale electrice si electrochimice bazate pe efectul dezmembrarii sau prin coroziune.

CONCASAREA BETONULUI Pentru recuperarea componentilor minerali ai betonului (pietris, nisip) este necesar ca betonul sa fie concasat in vederea maruntirii si fragmentarii pe dimensiuni granulometrice. Concasarea se realizeaza cu dispozitive speciale in urma carora betonul se marunteste si se separa pe fragmente. Concasatorul se bazeaza pe principiul fragmentarii bucatilor de beton intr-un sistem tip snec care foloseste procedeul de impingere a bucatilor de beton intr-un spatiu redus si de taiere a acestora prin intermediul unor cutite speciale.

SORTAREA COMPONENTELOR Componentele rezultate din concasarea betonului pot fi reutilizate pentru producerea unor betoane usoare de marci inferioare folosite de regula la lucrari de fundatie ale drumurilor, la umpluturi sau la sape.

Pentru utilizarea acestor fragmente rezultate de la concasare este necesar ca ele sa fie separate pe dimensiuni granulometrice , operatiune care se executa cu ajutorul unor ciururi vibratoare. In cazul realizarii spalarii fragmentelor separate prin jeturi de apa se pot separa particole sau fractiuni granulometrice cu dimensiuni mai mici de 4 mm. Acestea se realizeaza cu ajutorul asa numitelor clasoare cu melc sau de tip roata cu cupe.

SPALAREA COMPONENTELOR Este necesara pentru separarea prafului si a eventualelor particole de sol aflate in materialul recuperat. Spalarea se face prin jeturi de apa concomitent cu sortarea.

DEPOZITAREA COMPONENTELOR Componentele din beton rezultate in urma procesului de prelucrare si sortare se depoziteaza pe fractiuni granulometrice, depozitele putand fi organizate in 2 variante: in sistem tunel cu banda transportoare si depozitul la sol pe platforme betonate, spatiul fiin separat in functie de dimensiunea granulelor. Materialul metalic rezultat din armatura betonului se fragmenteza la dimensiuni decimetreicesau se baloteaza prin intermediul unor prese existente in depozit si se recicleaza prin trimiterea la combinatele siderurgice.

REZIDUURI INDUSTRIALE RECICLATE IN AGRICULTURA

O serie de reziduuri industriale provenite de la extractia diferitelor minereuri si de la prelucrearea lor in topitoriile de la industria chimica, energetica sau de la industria alimentara sunt folosite ca amendamente datorita insusirilor bazice sau acide sau sunt folosite ca surse de elemente nutritive pentru fertilizarea solurilor si impicit pentru cresterea plantelor si formarea recoltelor.

Deseuri folosite ca amendamente Amendamente pentru soluri acide Aciditatea actuala a solurilor poate fi neutralizata nu numai cu produsi naturali precum calcar, dolomit, magna ci si cu o serie de produse reziduale obtinute din siderurgie, industria chimica, industria usoara si alimentara. Principalele deseuri sunt: Zgura din siderurgie. Aceasta zgura contine 35-45% oxid de calciu si oxid de aluminiu 3-12%. Aceste substante sunt principalele substante care neutralizeaza aciditatea solului. De la fabricile de soda se obtine o pasta fluida cunoscuta sub numele de CaCO3 precipitat care dupa uscare are o putere de neutralizare de 65-68%. De la fabricile de zahar se obtine in urma purificarii siropului de sfecla asa numita spuma de defecatie sau namol de defecatie. Contine 30-40% CaO, 2% MgO, 10% substante organice. Are o putere de neutralizare de cca.50%. De la fabricarea ingrasamintelor complexe nitrofosfatice din fosfosite rezulta un carbonat de calciu rezidual cu 7% azot dar contine 30-40% oxid de calciu. Are o putere de neutralizare de 65-80%

Deseuri folosite drept amendamente pe solurile alcaline Fosfogipsul este un deseu de la fabricarea acidului fosforic pe cale umeda de la fabricile fosfatului trisodic si de la fabricarea ingrasamintelor minerale cu fosfor. Produsul contine intre 5 si 8% P2O5, 14-15% S, la un continut de sulfat de calciu de 80%, are o putere de acidifiere de 80%. Fosfogipsul odata introdus in sol are insusirea de a scoate din complexul adsortiv al solului, sodiul. Praful de lignit care ramane din procesarea acestui carbune contine si sulf. Odata introdus in sol se petrec reactii de oxidare si de hidratare cu formare de acid sulfuric. Alcalinitatea se micsoreaza.

Deseuri industriale folosite ca mase de elemente nutritive Pe langa efectul de amendare produs de zgura lui Thomas aceasta contine si elemente nutritive si in special fosfor din acest motiv zgura lui Thomas a fost folosita din sec 19 ca sursa de fosfor pentru soluri. Macinata la dimensiuni mici se prezinta ca o pulbere cenusie negricioasa, putin solubila in apa dar solubila in acizi. Continutul de fosfor poate ajunge pana la 24% P2O5 total din care pana la 25% poate fo fosfor asimilabil. Mai contine S, Mn, Si, Al. Utilizarea zgurii lui Thomas pe soluri acide ca amendament si surse de elemente nutritive au dus la sporuri de recolta de 10-12%. Pulberile de lignit pe langa efectul de amendare se folosesc si la prepararea ingrasamintelor ureoformaldehidice, lignitul fiind suport pentru alte elemente nutritive. Aceste ingrasaminte utilizate pe psamosolri au condus la sporuri de recolta la diferite plante de pana la 18%.

Slamul de batal obtinut in urma prepararii ingrasamintelor complexe nitrofosfatice contine cantitati ridicate de fosfor in jur de 17% si de azot. Aplicarea lui pe soluri acide si nu numai a dus la sporuri semnificative de recolta. Produsul rezidual de la flotarea minereurilor de sulfuri complexe prezentate sub forma de slam a fost utilizat ca sursa de materie prima pentru extragerea prin dizolvarea in diferiti acizi minerali a unor microelemente de interes nutritiv pentru plante: Fe, Mn, Cu, Zn. Extractele cu acid azotic 5 normal din aceste slamuri au fost utilizate prin hidroliza surselor proteice rezultate de origine animala (=colagenul). La acest extract se obtine o compozitie cu microelemente si anume cu Fe cca. 3000parti/milion. Mn 1000parti/milion, Zn 800 parti / milion, Cu 200 parti/milion. Folosirea acestor compozitii cu microelemente ca ingrasaminte foliculii de la catofi au dus la sporuri semnificative de recolta. Drept sursa de microelemente se mai recomanda si alte reziduuri ca cenusa piritica. Aceasta se obtine de la fabricarea acidului sulfuric dupa extragerea sulfului din pirita. Deseurile de la fabricarea acidului boric si a boroxului sub forma de namol contin 6% bor. Dupa uscare poate fi folosit ca ingrasamant cu bor. Ingrasamintele cu bor se administreaza pe solurile acide si puternic alcaline