Mamica mea Ziua de 8 Martie imi ofera prilejul potrivit pentru a-ti spune cat de mult insemni pentru

mine. Vreau sa-ti multumesc pentru tot ceea ce am invatat de la tine: cum sa daruiesc neconditionat, cum sa am increde in mine. Tu ai fost cea care m-a iubit fara a cere nimic in schimb, tu esti cea care mi-a oferit sprijin si incurajari cand aveam nevoie, tu ai fost mereu alaturi de mine cand viata parea impotriva mea.Te iubesc, mamica mea... Primavara sufletului meu Odata cu venirea primaverii, ai venit tu... a rasarit primul ghiocel si cu el dragostea mea pentru tine... ti-am daruit un buchet de flori si tu mi-ai daruit dragostea ta... si de atunci in sufletul meu e intotdeauna primavPlanul de afaceri este strans legat de mediul de afaceri si de evolutia acestuia, primele planuri de afaceri au aparut cu mult inainte de aparitia computerului si a tehnologiei informatice dar rolul si importanta unui plan bine facut, a ramas aceeasi pana in zilele noastre. De fapt principiile de baza ale banilor si ale afacerilor de succes, raman mereu neschimbate.

Un business plan poate avea ca utilitate atat prezentarea firmei sau a ideii/proiectului/afacerii dvstra. dar mai ales poate avea o utilitate de uz intern, conferirea unei mai mari claritati asupra targhetului afacerii, marketingului si gestionarii intregii activitati. Un plan de afaceri clar si realist va ajuta sa vedeti daca afacerea dvstra. se indreapta sau nu spre telurile pentru care a fost demarata, daca nu, care sunt cauzele, unde este gresala, cum se poate indrepta si asa mai departe. Pe scurt putem spune ca un plan de afaceri reprezinta pentru o firma ceea ce reprezinta un sistem GPS pentru un sofer de cursa lunga. In primul rand planul unei afaceri trebuie sa tina cont de profilul afacerii, de mediul in care se va desfasura activitatea, de obiectivele afacerii si de telul urmarit prin realizarea acestora.

Atunci cand un plan de afaceri este bine realizat, acesta va contribui la realizarea de prezentari de succes catre parteneri de afaceri, finantatori si nu in ultimul rand va va ajuta la organizarea si cunoastere propriei afaceri. Principalele capitole ale unui plan de afaceri: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Titlul Cuprins Introducere Descrierea firmei/afacerii Echipa si managementul companiei Prezentare produse si/sau servicii Analiza pietei Obiective Strategia firmei/afacerii si implementarea ei

10. Informatii financiare 11. Anexe si alte documente In functie de targetul afacerii, planul poate contine elemente specifice, afara de cele prezentate mai sus. Importanta fiecarui capitol este determinata de scopul urmarit si de specificul afacerii dvs.

De asemenea, ar trebui sa verificati la partenerul/firma/institutia unde se va prezenta planul de afaceri, cu privire la eventualele cerinte specifice sau suplimentare de realizare a planului de afaceri. Scurta detaliere a capitolelor unui plan de afaceri profesionist: 1. Titlul Cat mai sugestiv, de exemplu Plan de afaceri al S. C. cu privire la noua linie de productie cutare sau Plan de afaceri al S.C. pe anul cutare, etc. Titlul se trece pe prima pagina sau pe coperta si tot pe prima pagina trebuiesc trecute si datele de contact si identificare a firmei, logo-ul. 2. Cuprinsul planului de afaceri Un index cu capitolele planului de afaceri si cu numarul paginilor la care se regasesc acestea. 3. Introducere Aici veti rezuma pe scurt obiectivele planului de afaceri si structura lui. Nu va pierdeti prea mult in detalii 4. Descrierea firmei/afacerii Informatii cu priviere la firma, fondatori, parteneri, eventuali investitori, sedii, active, pasive, etc. Daca nu aveti o firma si prezentati planul de afaceri pentru investitori, in acest capitol veti descrie afacerea. 5. Echipa si managementul Cum spune si titlul acestui capitol, aici veti descrie colectivul echipei dumneavoastra si rolul pe care il detine fiecare membru in managementul afacerii. 6. Prezentarea produselor si/sau serviciilor Descrierea calitatilor si neajunsurilor produselor/serviciilor dvstra. Imbunatatirile pe care doriti sa le aduceti pe viitor sau noile linii de productie pe care doriti sa le realizati. 7. Analiza pietei Prezentarea pietei de desfacere a produselor si serviciilor firmei:

numarul clientilor existenti si potentiali marimea pietei de desfacere concurenta existenta la acesta ora pe piata tendintele de evolutie a pietei

In fine, tot ce se poate spune despre piata careia i se adreseaza produsele si serviciile afacerii. 8. Obiective O estimare realista a targhetului (obiectivelor) afacerii pe termen scurt si pe termen lung. Poti fi estimate comparativ atat in varianta oprimista cat si in cea pesimista. 9. Strategia firmei/afacerii si implementarea ei Strategia de introducere a produselor/serviciilor pe piata sau de mentinere a vanzarilor la un nivel optim, daca produsele si serviciile afacerii/firmei sunt deja pe piata. De asemeni puteti vorbi despre strategia de marketing si modul in care va ganditi sa o implementati. 10. Informatii financiare De multe ori acesta este cel mai important capitol al unui plan de afaceri, mai ales in cazul atragerii de fonduri sau atragerii de investitori. De multe ori chiar investitorii sau companiile de credit, carora le prezentati planul de afaceri, va pot oferi modele pentru acest capitol de informatii financiare.

De regul aceste informarii financiare cuprind, dar nu se limiteaza la:

informatii si raporturi contabile fluxuri monetare peridocie (trimestriale, lunare, anuale, etc.) estimari ale vanzarilor, veniturilor sau cheltuielilor trimestriale, lunare sau anuale ale afacerii si asa mai departe, in functie de cerintele investitorilor sau societatilor creditoare carora le prezentati respectivul plan de afaceri.

11. Anexe si alte documente Uneori investitorii sau institutiile pentru care intocmiti respectivul plan de afaceri au cerinte specifice cu privire la informatii si documente pe care le vor atasate la palnul de afaceri. In aceste conditii vor numi ei anexele si documentele de care sunt interesati. In alte articole de pe site-ul nostru puteti vedea concret cum ar trebui sa arate un plan de afaceri pentru o anumita activitate in parte. Iata cateva exemple:

Plan de afaceri pentru un restaurant - planificarea unui restaurant cuprinde in linii mari specificarea investitiei necesare, cheltuielile cu personalul, spatiul adecvat, specificul restaurantului si asa mai departe. Plan de afaceri pentru o spalatorie auto - la fel, sectiuni pentru fiecare detaliu in parte, de la servicii pana la aspectele financiare, investitie necesara si sursa de finantare. Plan de afaceri ferma - un model de plan de afaceri pentru o ferma agricola, costuri initiale, finantare europeana, venituri estimate, planificarea pe 5 ani in avans si alte particularitati specifice unui astfel de plan financiar.

Ceea ce este de remarcat e faptul ca nu se poate copia un plan de la o afacere si sa-l transplantezi la alta. Tocmai aceasta e caracteristica unui plan de afaceri: trebuie sa fie adaptat fiecarei afaceri in parte. Articolul de mai sus si cele auxiliare, va pot ajuta sa gasiti harta spre alcatuirea propriului plan de afaceri, potrivit cerintelor si specificului afacerii dumneavoastra. Indiferent daca aveti sau nu nevoie de investitori, parteneri sau finantari, de un plan de afaceri tot veti avea nevoie fie si numai pentru uzul propriu. Un plan de afaceri va ajuta sa va cunoasteti mai bine propria afacere si sa vedeti cu mai multa claritate oportunitatile si strategiile pe care trebuie sa le puneti in aplicare. Daca nu aveti deja un plan de afaceri pentru firma dumneavoastra ar fi cazul sa va faceti unul urmand modelul de mai sus.

ara... pentru ca acolo esti tu... tu esti primavara sufletului meu. Te iubesc.

Fii la curent cu cele mai bune metode de a-ti imbunatatii afacerea!

Descarca gratuit ghidul Vrei sa vinzi mai mult? si vei afla despre:

Cum sa vinzi mai mult pe internet Cum sa vinzi mai mult in mediul offline Tehnici si principii de marketing direct Optimizare SEO

Nume si Pre E-mail Trimite

Datele introduse nu vor fi publicate.

Marti, Martie 06, 2012

Search in site...

ACASA CUM SA PLAN DE AFACERI FRANCIZE IDEI DE AFACERI MARKETING FINANTARI ECONOMIE
CALCULATOR SALARIU CONTACT PUBLICITATE PARERI PERSONALE

Pafaceri.ro Plan de afaceri Plan de afaceri exemple Industrie Exemplu plan de afaceri fabrica de mobila

Exemplu plan de afaceri fabrica de mobila

Urmatorul exemplu plan de afaceri fabrica de mobila a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. Va sugerez sa-l consultati inainte de a va construi propriul dumneavoastra plan de afacere si de a citi exemplul de mai jos.

I. Cuprinsul planului de afaceri I. II. Cuprins O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar IX. Informatii utile II. O descriere generala a afacerii SC Mobila Noua SA are o mare parte din personal, cu un inalt grad de pregatire, experienta si competenta profesionala. SC Mobila Noua SA este o companie cu capital 100% privat. Societatea are un capital social varsat de 50.000 RON, divizat in 50.000 actiuni, fiecare avand valoarea nominala de 1 RON. Obiectivul principal e acela de a oferi o mobila de cea mai buna calitate in cel mai scurt timp. III. Produse si servicii Produsul principal este reprezentat de cherestea dar si de panoul de lemn, care, dupa prelucrare va da nastere elementelor de mobilier. Reziduurile rezultate, de exemplu rumegusul, vor fi reutilizate sau puse in vanzare. Panoul de lemn masiv este un produs obtinut printr-un procedeu de reasezare a cherestelei dupa eliminarea defectelor lemnului (inima rosie, noduri cazatoare, parti de coaja infundata etc.). Lamele de lungimi, latimi si grosimi variate ( lungimi 5000 mm, latimi 1200 mm si grosimi 16-40 mm) se obtin cu ajutorul unor masini industriale speciale. Panoul de lemn a adus o noua perspectiva in industria mobilei si tinde sa elimine inlocuitorii lemnului (PAL, PAG, PFL etc.). Posibilitatea de producere a acestui panou duce la obtinerea unui produs armonios, echilibrat, ce se poate prelucra fara restrictii.

Produsele oferite sunt reprezentate de piesele de mobilier ce pot fi de dimensiuni variate, cum ar fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn, usi si ferestre (inclusiv tmplrie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator adesea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea, mese pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile). Serviciul in sine este prelucrarea lemnului, conceperea designu-ul in functie de dorintele clientilor, ambalarea si expedierea lui. IV. Plan de Marketinng Piata Notiunea de fabrica de mobila este una foarte larga. Gama de produse poate fi extrem de diversificata, pornind de la ceea ce se numeste mic mobilier (aici intrand produse si accesorii de mici dimensiuni, cum ar fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn), usi si ferestre (inclusiv tamplarie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator adesea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea -, mese pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile). Din cele de mai sus rezulta marea diversitate de produse care intra in aceasta categorie, iar specializarea in fabricarea uneia sau a catorva dintre aceste produse este esentiala, fiind imposibil, mai ales pentru o firma aflata la inceput de drum, sa realizeze toate aceste produse la standarde de calitate ridicate. Pentru ca materia prima de baza in productia de mobilier este lemnul, este preferabil ca fabrica s fie amplasata intr-o zona in care sa existe o disponibilitate mare de masa lemnoasa si/sau posibilitati de transport. Clientii In functie de tipul de mobilier fabricat, clientii pot fi persoane fizice sau juridice. In cazul mobilierului de comanda, majoritatea cumparatorilor sunt persoane fizice. In cazul fabricilor mari, care produc cantitati insemnate, apare varianta exportului, situatie in care se pune problema competitivitatii mobilierului produs in Romania in tarile Uniunii Europene, principalele importatoare la acest moment. Concurenta Concurenta este deosebit de bine reprezentata. Dintotdeauna prelucrarea lemnului a reprezentat o indeletnicire de baza a romnilor (date fiind resursele deosebite de care dispune teritoriul tarii in acest sens), iar aceasta traditie s-a pastrat din generatie n generatie.

Astfel, dupa 1989 au aparut o serie de fabrici de profil care actioneaza pe scara mai larga sau mai restransa. O categorie aparte o constituie fabricile existente inca de pe vremea fostului regim, majoritatea functionand in continuare pe scheletul mostenit. Pe piata functioneaza o serie de companii mari si foarte mari care desfasoara activitati complexe de productie, distributie prin magazine specializate proprii sau prin dealeri, export. Pentru a acoperi cererea nesatisfacuta de catre acestea, au aparut si o serie de fabrici mici, axate in special pe mobilier de comanda, acestea avand avantajul flexibilitatii in productie si al costurilor si implicit al preturilor mai mici. In prezent, in Romania exista peste 2.900 de fabrici de mobila. Promovarea O mare parte din produsele de mobilier realizate in Romania sunt destinate exportului. In cazul acestora, o modalitate de promovare foarte uzitata este Internetul. Mobila fabricata in Romania este foarte cautata in afara granitelor tarii, iar o pagina web bine realizata (preferabil si in una/doua limbi de circulatie internationala) poate atrage numerosi clienti externi, dar si locali. O alta modalitate de promovare accesibila este publicitatea in presa scrisa, in special cea locala, mai ales la inceput, cand piata vizata este de cele mai multe ori una restransa. Promovarea acestei firme implica si cosntruirea unui site. Se va apela si la revistele si publicatiile locale si cele de specialitate. V. Plan operational Personal Pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din : un manager un contabil un PR o secretara 10 de muncitori 1 femeie de serviciu

Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat sa onoreze aceste obligatii. Firma Spatiul destinat acestei fabrici este o hala construita din panouri metalice, avand fundatia din beton armat si structura de rezistenta alcatuita din stalpi si cadre metalice. Hala are o suprafata de 554 metru patrati. Biroul administratorului si atelierul mecanic au, impreuna, o suprafata de 185 metri patrati. Ferestrele sunt confectionate cu geamuri din sticla obisnuita, montate in rame metalice Cele doua usi de acces, de mari dimensiuni, sunt metalice. Instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti. Incalzirea intregului centru de productie si apa calda sunt asigurate de o centrala

termica alimentata cu lemne. Centrul de productie este dotat cu utilaje destinate prelucrarii lemnului de esenta tare: abrice, masini de rindeluit, ferastraie cu panze circulare si mese de lucru mobile, utilaje exaustare mobila, masini de gaurit, banzic, masini de frezat, prese, masini de slefuit, compresoare si strunguri. Hala este imprejmuita cu garduri din plasa de sarma, sustinute de stalpii metalici, fixati in fundatia de beton. Terenul aferent are suprafata de 2. 976 metri patrati. Intreaga proprietate este delimitata cu garduri din scanduri. Aleea ce duce de la drumul de acces pana la parta halei este pavata cu dale din beton. Avantajele acestei hale sunt: -hala este amplasata in zona centrala a localitatii - centrul de productie este racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica; instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti; - proiectul de constructie a halei permite o compartimentarea rapida, cu cheltuieli mici; - zona in care este amplasat centrul de productie (in apropierea unei sosele judetene si a zonelor de exploatare forestiera ), recomanda pastrarea destinatiei initiale de fabrica de prelucrarea a lemnului; VI. Management si organizare Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Viorel Capcaun, absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Silvicultura, departamentul Exploatari forestiere, amenajarea padurilor si masuratori terestre. In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii. Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii. Organizare Asa cum s-a mentionat, pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din : un manager un contabil un PR o secretara 10 de muncitori 1 femeie de serviciu

Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat sa onoreze aceste obligatii. Pregatire si calificare In acest domeniu exista o insemnata forta de munca, atat din punct de vedere numeric, cat si calitativ. Industria de prelucrare a lemnului fiind una cu adanci traditii in Romania, exista numerosi specialisti, cu o experienta deosebita in aceste meserii. In momentul de fata, circa 100.000 de oameni isi desfasoara activitatea in fabricile de mobila din tara noastra. Pentru inceput, pentru o fabrica mica, sunt suficienti 2-3 salariati, dar pe masura dezvoltarii activitatii vor fi necesare noi angajari. Rares Zgubiliticul, in varsta de 35 de ani, absolvent al Academiei de Stiinte Economice, Facultatea de Economie se va ocupa de tot ce tine de contabilitate.

Aneta Rosu, in varsta de 37 de ani, absolventa a Facultatii de Comunicare si Relatii Publice, sectiunea de Relatii Publice, avand un masterat in domeniu. In prezent este angajata a Facultatii ca doctorand. Silvia Silvestru, in varsta de 24 ani, studenta la Facultatea de Economie, este vizata pentru postul de secretara. Rozalia Minca, in varsta de 54 de ani este femeie de serviciu, cu experienta de 7 ani in domeniu. Cei 10 de muncitori calificati vor fi alesi cu ajutorul unei firme de recrutare a fortei de munca. Toti acesti muncitori vor fi alesi astfel incat sa aiba destula experienta in domeniu pentru a putea oferi inca de la inceput o calitate a muncii. Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei consta dintr-o serie de operatii desfasurate n sectiile de prelucrare mecanica a lemnului si sectiile de vopsitorie, lacuire si lustruire. In fabricile de mobila la care finisarea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor de finisat, umplerea porilor, aplicarea grundului, slefuirea uscata si ndreptarea defectelor, aplicarea nitrolacurilor, slefuirea umeda si lustruirea. Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului (croit, incleiat, finisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare a grundului, de slefuire uscata sunt similare cu cele analizate pentru sectiile de prelucrare mecanica a lemnului. La fabricarea mobilei curbate, in sectiile de slefuit exista un accentuat pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce cel mai mult praf. Operatia de slefuit se executa cu ajutorul diferitelor masini cu disc, orizontale, cu cilindri, in functie de forma pieselor care se slefuiesc. Existenta prafului fin si in cantitati destul de mari, n atmosfera unor incaperi, este un fapt specific unitatilor de mobila, in special la mobila curbata, deoarece la astfel de piese nu este posibila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru absorbtia perfecta a prafului. Un accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit. Aici se lucreaza cu spirt si nitrolacuri, substante care se aprind usor de la scantei, flacari, tigari etc. Grunduirea pieselor se poate face manual, cu tampoane imbibate cu solutie, mecanic cu masini de grunduit sau in instalatii de imersie cu nitrolac. In sectia de vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, in cantitati mari, a uleiului de in fiert si a unei serii de vopseluri pe baza de ulei. Uleiul de in fiert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse ntre 36 si 170C. In astfel de sectii se folosesc carpe pentru sters, care, imbibate cu ulei si aruncate in depozite fara a se respecta anumite reguli, se pot autoaprinde. Una din metodele de aplicare a lacului este pulverizarea. La aplicarea lacurilor cu ajutorul pulverizatorului, o parte din materialul pulverizat ramane in suspensie sub forma de ceata, particulele saturand aerul foarte repede. Vaporii de solvent creeaza un mare pericol de indendiu si explozie. In ultimul timp, aplicarea lacului pe suprafetele finisate se face prin turnare, inlocuind metoda prin pulverizare, care prezinta un accentuat pericol de incendiu si explozie, fiind si mai putin economica. In cazul introducerii si scoaterii manuale a pieselor din masina, acestea se aseaza pe stelaje si ramn n sectie un timp mai ndelungat, din care cauza degajarea vaporilor este si mai accentuata. Camerele de pulverizare se prevad cu iluminat din exterior, ntreaga instalatie fiind protejata mpotriva patrunderii vopselelor si particulelor de solventi si lac. Electricitatea statica care se formeaza pe timpul pulverizarii se nlatura prin legarea la pamnt a camerei si cabinei de pulverizare, precum si a instalatiei de ventilatie.

Instalatia de compresoare se monteaza ntr-o ncapere separata de camerele si cabinele de pulverizare. Curatirea cabinelor si camerelor de pulverizare de depuneri de lacuri si vopsele trebuie sa se faca numai cu rachete din lemn sau metale neferoase, ca: aluminiu, cupru, alama etc. Solutiile de lacuri si de vopsele se transporta prin conducte sau se aduc in conveiere din incaperile special amenajate pentru prepararea, insa sub nici o forma nu se admite pregatirea lor in camerele si cabinele de pulverizare. In sectiile in care se folosesc solventi inflamabili, concentratia de vapori se verifica sistematic, tinandu-se seama de greutatea moleculara a solventului sau al lacului in care se evapora, de tensiunea vaporilor saturati, precum si de volumul incaperii. Prepararea lacului se face intro incapere separata, in vase prevazute cu dispozitive mecanice de amestecare. Rezervorul pentru lac de la masina de turnare va avea capacul etans. La tunelele pentru uscarea lacului trebuie sa se asigure o primenire permanenta a aerului, pentru a se prentmpina pericolul de explozie. In acest scop, tunelele se prevad cu deschideri in partea superioara, prin care se evacueaza aerul ncarcat cu vapori de nitrolac existenti in interior, si cu instalatii de ventilatie in partea inferioara, pentru evacuarea vaporilor de solventi mai grei ca aerul (acetona). Sectiile de lustruire a mobilei se prevad cu instalatii de ventilatie capabile sa evacueze intreaga cantitate de vapori care se degaja, gurile de aspiratie montandu-se atat in partea superioara cat si in cea inferioara, in raport cu greutatea specifica a vaporilor. Un principiu care nu trebuie neglijat la construirea si exploatarea instalatiei de ventilatie este acela al evacuarii separate a prafului si a altor deseuri de lemn de cele de vapori inflamabili.

VII. Costurile pentru inceputul afacerii si capitalizare Costurile de inceput Pentru o fabrica axata exclusiv pe mic mobilier, este suficient un spatiu (hala de productie) mai restrans. De asemenea, utilajele si echipamentele sunt minimale poate fi achizitionata o masina universala de tamplarie (estimata in jur de 1.500 2.000 EURO). La aceste cheltuieli se adauga pretul echipamentelor de birou (unul-doua calculatoare, telefon, fax, copiator etc.) si cheltuielile de inregistrare a societatii (mai putin de 300 EURO). De asemenea, este aproape obligatoriu sa se achizitioneze cel puin o masina de transport marfa, avand in vedere faptul ca aproape toti concurentii ofera si aceasta facilitate transport gratuit la domiciliu. Pretul unei masini utilizabile pentru transport mobila incepe de la aproximativ 6.000 EURO. Cadrul legal Nu exista multe prevederi speciale care sa restrictioneze aceasta activitate. Trebuie obinute autorizatiile obligatorii pentru infiintarea oricarei societati comerciale (autorizatia de functionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, autorizarea sanitara, autorizarea functionarii din

punct de vedere sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al protectiei mediului si autorizarea din punct de vedere al protectiei muncii). Mai trebuie respectate prevederile Ordinului nr. 462 din 12 iulie 2001, privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 7 septembrie 2001 si contractul colectiv de munca unic nr. 546 din 7 martie 2002, la nivelul ramurii industriei lemnului (exploatarea si prelucrarea primarea lemnului, industria mobilei, a stratificatelor, a produselor din lemn si alte activitati) pe anul 2002-2003, publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 5 din 19 martie 2002. VIII. Plan financiar Investitia initiala, presupunandu-se ca spatiul de desfasurare a activitatii este de 15-20 de mii euro. Eu va recomand ca atunci cand va faceti propriu plan de afaceri sa detaliati explicit costurile initiale si sa adaugati o marja de 20% din acestea pentru cheltuieli neprevazute. IX. Informatii utile Sos. Pipera nr. 46, sector 2, Bucuresti Tel: (021) 231.44.11 Fax: (021) 231.44.11 Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor B-dul Carol I nr. 24, sector 2, Bucuresti Tel: (021) 314.40.20 (021) 312.44.10 (021) 315.44.12 Fax: (021) 313.47.66 www.maap.ro Ministerul Industriei si Resurselor Calea Victoriei nr. 152, sector 1, Bucuresti Tel: (021) 212.94.15 (021) 212.94.37 Tel/Fax: (021) 315.08.44 www.minind.ro Ministerul Apelor si Protectiei Mediului B-dul Libertatii nr. 12, sector 5, Bucuresti Tel: (021) 410.02.46 (021) 312.42.27 www.mmediu.rohttp://www.jobsporn.net/