Cuprins

Capitolul 1
Creditul – noţiuni generale
1.1. 1.2. 1.3. Definirea creditului....................................................pag2 Trăsăturile şi funcţiile creditului..............................pag3 Tipuri de credite........................................................pag5

Capitolul 2
Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice
2.1. Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice................................................pag7 2.2. Criterii de creditare a persoanelor fizice........................................................pag8 2.3. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară................................................pag11

Capitolul 3
Concluzii...............................................................pag13 Bibliografie...........................................................pag16

participiul trecut al verbului credere semnificând încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri. De asemenea. În limba română. lucrări sau servicii. noţiunea de credit a pătruns în secolul al XVIII. simple.1. pînă la o anumită dată numită scadenţă şi pentru care primeşte o dobândă.Turliuc. Putem afirma că apariţia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului. Raportul de credit priveşte două părţi: o parte care acordă creditul. D. Definirea creditului Termenul de credit îşi are etimologia în latinescul creditum.lea. până la tranzacţii formalizate ce se efectuază pe pieţele monetare sau financiare foarte dezvoltate şi formulate în cadrul unor contracte complexe.Chirlesan. Creditul reprezintă suma de bani pe care o bancă o acordă unei persoane fizice sau juridice pe o anumită perioadă de timp. când vânzătorul oferea cumpărătorului valori de întrebuinţare în schimbul unei promisiuni că va primi în curând o valoare.Moneda si credit 2 .Cocris. Creditul mai este definit şi ca o formă particulară a schimbului.1 1 V. creditul a apărut din necesitatea stingerii obligaţiilor dintre diferiţi agenţi economici în care moneda lichidă nu poate face faţă. Operaţiunile de credit pot interveni într-o gamă amplă de relaţii între indivizi sub forma unor acorduri personale. V.Capitolul 1 Creditul – noţiuni generale 1. numită debitor. că va primi în schimb valori corespunzătoare. operaţiunile de credit reprezentănd de fapt operaţiuni de schimb caracterizate prin existenţa unui interval de timp care separă efectuarea prestaţiei de efectuarea contraprestaţiei. numită creditor şi o parte care îl primeşte.

Termenele de rambursare sunt foarte variate si. Rambursabilitatea – prin natura sa. din cauza unei gestiuni nereuşite a creditelor acordate.până la 5-7 ani  Credite pe termen lung.În raportul de credit. Promisiunea de rambursare este elementul esenţial al relaţiei de credit şi presupune riscuri care necesită angajarea unor garanţii. rambursarea lui după o anumită perioadă fiind obligatorie.până la 50 ani.1. Trăsăturile şi funcţiile creditului În literatura de specialitate română şi străină. Subiecţii relaţiei de credit Promisiunea de rambursare Rambursabilitatea Dobânda Acordarea creditului Consemnarea şi transferabilitatea Subiecţii relaţiei de credit sunt creditorul. dificultăţilor sectoriale sau deficienţelor împrumutatului. riscurile probabile sunt: riscul de rambursare şi riscul de imobilizare.2.până la 24 ore  Credite pe termen scurt. care nu sunt în măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. însă toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice:       1. tot o persoană fizică sau juridică care. în functie de acestea. în schimbul dreptului de folosinţă asupra obiectului împrumutului.până la 1 an  Credite pe termen mediu. 3. Riscul de rambursare reprezintă probabilitatea întarzierii plăţii sau incapacităţii de plată datorată conjuncturii. Riscul de imobilizare survine de la bancă sau de la deţinătorul de depozite. creditul este o finanţare cu caracter temporar. se obligă să restituie la scadenţă suma avansată împreună cu dobânda.  Credite pe termen foarte scurt. creditele se pot clasifica în: 2. respectiv persoana fizică sau juridică ce avansează împrumutul condiţionat şi pentru un interval de timp şi debitorul. pentru locuinţe 3 .

sub forma unuia sau altuia din tipurile de credit.Pe fondul presiunii inflaţioniste.în ultima vreme. în cadrul căruia împrumututile efective intervin la intervale liber alese de debitor. cărţile de credit fiind modalitatea cea mai răspândită pentru această formă. populaţiei sunt concentrate de bănci şi alte instituţii financiare şi de credit şi redistribuite ulterior celor care au nevoie temporară sau pe termen mediu şi lung de ele. instituţiilor. Dobânda reprezintă caracteristica esenţială a creditului. Există însă şi relaţii de credit neconsemnate care se încheie doar prin acord verbal şi sunt bazate pe încredere. Constituind depozite şi acordând în baza acestora şi a resurselor proprii credite. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său.Pentru creditele pe termen scurt. pun în operă funcţia de mobilizare şi redistribuire a creditului. 5. băncile şi instituţiile financiare şi de credit. Consemnarea este trăsătura clasică a creditului şi presupune înscrirea termenilor relaţiei de creditare în documente. caracteristică este rambursarea integrală la scadenţă. 6. 4. s-a instituit dobânda variabilă. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. repartiţie. Prin intermediul creditului se realizează active cu moneda pasivă. Transferabilitatea presupune transferarea titlului de credit. s-a dezvoltat sistemul de credit deschis (linile de credit). Clauza dobânzii fixe e acceptabilă pentru ambele părţi. adică cedarea dreptului de a încasa suma înscrisă în titlul de credit. Se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:    funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora funcţia de emisiune funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici Funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. consum. Acesta poate face obiectul operaţiunilor de vânzare-cumpărare. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. Acordarea creditului. 7. În economie. trecerea unei componente a masei monetare într-o altă componentă. în funcţie de nivelul dobânzii pe piaţă. Creditele pe termen mediu şi lung implică o rambursare eşalonată. prin care se realizează cesiunea creanţei. fără o modificare a masei acesteia. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. 4 . se manifestă prin aceea că disponibilităţile băneşti latente în activitatea agenţilor economici.

cu deficienţe de gestiune şi răi platnici. Acest fenomen trebuie însă controlat astfel încât prin emisiune să se asigure o corectă dimensionare a creditului care să satisfacă nevoile reale ale economiei. Tipuri de credite De-a lungul timpului. constituie în fapt o emisiune de monedă. Orice acordare de credit de către bancă.Funcţia de emisiune a creditului prin intemediul căreia se realizează crearea de noi mijloace de plată in economie. căci atunci se manifestă riscuri. Referindu-se la riscul creditării. . credit bazat pe depozitele constituite anterior în bancă. 1. eficiente. supraemisia. 5 .Atât supracreditarea. se realizează sporirea masei monetare. Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici – în activitatea agenţilor economici cu activitate eficientă. subemisia sunt dăunătoare economiei şi produc perturbaţii cu consecinţe ce pot scăpa de sub control. În restul timpului creditul este sub supraveghere. Creditul este deci. David L. afirma „Creditul este bun doar două zile din viaţa sa: în ziua în care a fost aprobat şi în ziua în care a fost rambursat.” Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice individuale sau de o anumită stare economică conjuncturală. un barometru al eficienţei economice al agenţilor economici şi în acelaşi timp un instrument de influenţare în direcţia stimulării activităţii profitabile. o sporire în circulaţie. Prin funcţiile pe care le realizează. acordându-le credite fără restricţii în acelaşi timp cu restricţionarea creditelor la agenţii ineficienţi. Elyles de la Mellon Bank SUA.3. Prin intermediul creditului se pot stimula agenţi eficienţi cu activitate profitabilă. creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare. creditele ocupă un loc marginal în asigurarea resureselor de finanţare a activităţii acestora. cât şi subcreditarea . creditul induce în economie o serie de efecte favorabile cum sunt:  sporirea capacităţii productive şi comerciale a agenţilor economici prin redistribuirea capitalurilor  concentrarea capitalului prin mobilizarea disponibilităţilor latente  reducerea cheltuielilor pe care le generează circulaţia masei monetare  dimensionarea şi adaptarea masei de bani în circulaţie la necesarul economiei Creditul generează însă şi o serie de riscuri.

  5. Caracteristica acestui credit o constituie dobânda deosebit de ridicată. printre care şi România. După calitatea debitorului: Credite acordate persoanelor fizice Credite acordate persoanelor juridice Credite pentru producţie Credite pentru investiţii Credite pentru comerţ După scopul acordării creditului: După natura garanţiilor: Credite reale Credite personale După termenul la care trebuie rambursat: Credite pe termen Credite fără termen Credite denunţabile Credite nedenunţabile După fermitatea scadenţei: 6 .   Credite comerciale Credite bancare Credite obligatare Credite ipotecare 2. Acestei forme de credit îi lipsea un element de bază. După natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare:       3. Creditul cămătăresc există chiar şi în zilele noastre în unele ţări.   6.O primă formă a creditului a fost creditul juvenil care a reprezentat o modalitate de intrajutorare între indivizi şi grupuri de indivizi aflaţi unul în vecinătatea celuilalt. în aceeaşi cantitate şi acelaşi fel de bun material cu cel împrumutat. Creditele se pot clasifica după mai multe criterii: 1. Creditul juvenil se acorda între persoane cunoscute şi se restituia.    4. ceea ce arată caracterul său de intajutorare într-o economie. dobânda. adică un caracter neproductiv. Acest tip de credit a fost specific economiilor precapitaliste. când a fost legat de forma marfă a capitalului. însă a continuat să se manifeste şi la inceputul „erei capitaliste”. de regulă. O altă formă de credit este creditul cămătăresc.

Creditul bancar este un credit sub formă bănească acordat de bănci întreprinzătorilor. cum sunt de exmplu creditele cambiale. reputaţia lui de a-şi îndeplini prompt obligaţia. contractarea obligaţiei de credit nu stipuleaza data lichidării ei. care acoperă valoarea creditului. pe baza unui preaviz. Creditul în care bancherul nu-şi rezervă dreptul de a cere restituirea anticipată a împrumutul acordat este numit credit nedenunţabil.7. să se întrepătrundă între ele. punând la adăpost pe creditor de orice risc. dar şi situaţia lui materială. Creditele pe termen trebuie rambursate la o dată stabilită. După calitatea creditelor:   Credite performante Credite neperformante   8. Această formă de credit se manifestă atât în relaţiile de vânzare-cumpărare dintre întreprinzătorii productivi şi cei din comerţ. toate aceste tipuri de credite putând să coexiste. calităţile morale ale solicitatorului. Creditul ipotecar este creditul garantat cu proprietatea imobiliară şi are ca principal obiectiv susţinerea dezvoltării acestei proprietăţi. Creditul comercial reprezintă creditul pe care-l acordă întreprinzătorii în momentul vânzării mărfurilor sub forma amânării plăţii. Creditul personal are la bază încrederea de care se bucură debitorul. Acest tip de credit este mult mai flexibil decât cel comercial. Creditele denunţabile presupun dreptul bancherului de a cere debitorului să plătească. După modul de stingere al obligaţiilor de plata: Credite amortizabile Credite neamortizabile Această clasificare a creditelor este relativă. înainte de scadenţă. cât şi între producători. Creditul real este creditul acordat în baza unor garanţii materiale certe. 7 . În cazul creditelor fără termen.

Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice Legea bancară defineşte creditul bancar ca fiind orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului de rambursare a sumei plătite. precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de acestă sumă sau orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă.1.Capitolul 2 Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice 2. Băncile pot acorda clienţilor următoarele categorii de credite în lei şi valută:  Credite pe termen scurt:  Credite globale de exploatare  Linii de creditare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere  Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie  Credite pentru prefinanţarea exporturilor  Credite de stoc  Credite factoring  Credite pentru facilităţi de cont  Credite pe descoperit de cont(overdraft)  Credite pe termen mediu şi lung  Credite pentru echipament în completarea surselor proprii  Credite pentru cumpărarea de acţiuni şi active  Credite promotorii  Credite ipotecare  Credite pentru activitatea de leasing 8 . pe termen scurt. În conformitate cu prevederile legale şi cu propriile statute de organizare şi funcţionare. mediu şi lung. băncile acordă clienţilor lor credite în lei şi valută.

Problema cheie este aceea de a descoperi printre informaţiile primite. de obicei bunul care face obiectul creditului este luat garanţie prin constituirea unei ipoteci asupra acestuia în favoarea băncii. ca pe baza unor informaţii preliminare pe care clientul le pune la dispoziţie prin intermediul unui formular. familia.2. care este o metodă statistică care permite . Metoda evaluării creditului prin punctaj se aplică în special creditelor pe termen scurt şi creditelor imobiliare. iar obiectul creditului este identificabil ca valoare şi durată. plecând de la un ansamblu de informaţii care caracterizează 9 . reputaţia. iar compensarea cheltuielilor prin suportarea de către clienţi devine descurajantă pentru aceştia. Pentru depăşirea acestor inconveniente băncile au posibilitatea de selecţie a solicitărilor de credit printr-o metodă de evaluare a cererii de credit prin punctaj „credit scoring”. Criterii de creditare a persoanelor fizice În vederea acordării creditului banca solicită garanţii. pe acelea care explică cel mai bine solvabilitatea solicitantului. suma ponderilor comparată cu o notă de referinţă stabilită în prealabil de bancă indică dacă dosarul se acceptă sau nu pentru a fi instrumentat de bancă. deci criteriile decizionale sunt valabile pentru toţi. Fiecărei informatii îi este atribuită o pondere.2. Metoda are la bază tehnici statistice de tratare a informaţiilor referitoare la comportamentul solicitanţilor de credit care permit să identifice riscul de nerambursare a unui credit prin intermediul unei note(scor). deoarece aceste credite se adresează unor solicitanţi care prezintă un comportament omogen. moralitatea)  veniturile şi stabilitatea lor  obiectul creditului Băncile trebuie să evalueze riscurile la care se expun prin acordarea creditelor persoanelor fizice. Capacitatea de rambursare a creditului de către client este analizată de bancă pe baza unor informaţii care vizează în principal următoarele:  situaţia patrimonială şi starea socială (vârsta. Metoda permite băncii. pentru ca riscurile asumate să fie comparabile. Aplicarea metodei conduce la reducerea cheltuielilor şi timpului aferent investigării dosarelor de credit. sa admită sau nu dosarul. Analiza dosarelor de credit când numărul lor este mare iar valoarea unitară mică devine costisitor pentru bancă. Metoda creditului evaluat are la bază analiza discriminatorie.

fiecare individ ce aparţine unei populaţii. care fie nu au rambursat creditele. determinarea claselor şi informaţiilor ce caracterizează fiecare clasă 2. se disting două clase de clienţi: clienţi buni. vârstă. În acest scop. 10 . Analiza discriminatorie pune în evidenţă că anumite criterii sunt mai semnificative şi permite să se calculeze ponderea care trebuie asociată fiecăruia dintre ele. profesie. fie au avut probleme la rambursarea unor rate. Se vor reţine între 20 -30 de informaţii care se vor asocia clienţilor buni sau răi. Pentru ambele clase de clienţi trebuie găsite criterii care să-i caracterizeze cel mai bine. se vor determina succesiv următoarele elemente: a) determinarea criteriilor de solvabilitate Din dosarele de credit se vor reţine pentru fiecare titular de credit o serie de informaţii referitoare la adresă. Pe baza dosarelor de credite derulate şi arhivate de bancă. să se distingă multe clase omogene vis-a vis de un criteriu stabilit. care au rambursat creditele la timp şi fără probleme şi clienţi răi. venit. situaţia familială. Aplicarea metodei necesită două etape: 1. utilizarea rezultatelor analizei pentru solicitanţii noi 1. Clienţii răi se caracterizează prin:  nu au telefon  nu au cont la bancă  sunt divorţaţi  au mai mult de 4 copii  au vârsta între 25-30 ani  lucrează mai puţin de 6 luni într-o întreprindere  nu sunt proprietari ai locuinţei Clienţii buni se caracterizează prin:  au telefon  sunt proprietari ai locuinţei  au cont în bancă  lucrează în aceeaşi întreprindere de peste 10 ani  sunt căsătoriţi si au 2-3 copii b) determinarea notei totale Fiecărui criteriu i se atrbuie o notă care ţine loc de pondere în funcţie de importanţă.

c) determinarea notei limită Constă în a determina o notă optimă sub care probabilitatea ca un client să fie nesolvabil să fie foarte mare. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mic se acceptă toţi clienţii buni. Deci. ponderile atribuite criteriilor de solvabilitate se vor aduna obţinându-se nota totală. dosarele analizate nu sunt reprezentative pentru analiza discriminatorie. vârstă) se modifică de la an la an. 11 . este la fel de grea. criteriile de solvabilitate a clienţilor trebuie revizuite periodic în analiza discriminatorie pentru a verifica eficacitatea acestora. şi anume: cum să se selecţioneze eşalonul de dosare care fac obiectul analizei şi care sunt criteriile discriminatorii stabile. Deşi metoda pare atragătoare. Pentru determinarea acestei note este bine să se facă mai întâi o analiză de rentabilitate a clienţilor buni şi a celor răi. ea prezintă şi o serie de probleme.să evite dubla analiză a dosarelor să se includă în analiză şi dosarele refuzate de ofiţerii de credite care le-au analizat după metoda clasică să se accepte toate cererile de credit în vederea constituirii eşantionului pentru analiza discriminatorie A doua problemă – stabilirea criteriilor de solvabilitate. dar si mulţi din cei răi. Pentru depăşirea acestei situaţii banca are trei posibilitaţi: . Această etapă este fundamentala pentru creditul evaluat. nota limită este cea care elimină cei mai mulţi dintre clienţii răi şi cel mai puţin din cei buni. Criteriile luate în calcul (venit. deoarece banca a eliminat. Nota optimă va fi cea care are o influenţă favorabilă asupra profitului băncii. Aceste modificări impun luarea în considerarea altor criterii de solvabiltate.Pentru fiecare dosar. profesie. clienţii cu risc mare de nesolvabilitate. Pentru prima problemă. informaţii pe care banca le obţine de la clienţii noi care vor completa formularul. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mare se elimină toţi clienţii răi. prin metoda clasică . deci banca ar trebui să accepte din nou o perioadă toate cererile de credit şi implicit riscurile. toate cererile de credit vor fi analizate prin prisma informaţiilor utilizate în analiza discriminatorie. Odată nota fixată. două dintre ele find mai importante. 2. dar şi un număr mare din cei buni. au un caracter dinamic datorită schimbărilor care au loc în viaţa economică şi socială. De aceea.

Aceste probleme vin să sublinieze limitele metodei de evaluare a creditului prin punctaj. Condiţii de creditare    Să fie angajaţi cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau pensionari Să realizeze venituri certe si permanente Datoriile totale de plată să se încadreze în limitele: 30% din veniturile totale lunare. 50% din venituri în cazul creditelor personale şi imobiliare.1. la determinarea capacităţii de rambursare. se ia în calcul o marjă suplimentară pentru riscul valutar    Să nu aibă restanţe în rambursarea altor credite Să contribuie cu fonduri proprii (minim15-20%) Data primei scadenţe să nu depăşească 30 -31 zile de la data tragerii creditului. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară 2. 35% în cazul creditelor ipotecare  Membrii familiei pot îndeplini calitatea de garanţi numai dacă veniturile lor nu sunt luate în calcul la determinarea capacităţii de rambursare  Pentru creditele în valută.3. dar nu elimina în mod radical eficacitatea metodei. 2. Pentru creditele acordate prin carduri. banca precepe :        Dobândă Comision de deschidere a contului de card Comision de emitere a cardului Comision de menţinerea anuală a cardului Comision de eliberare numerar Comision pentru blocarea cardului Comision de interogare sold la ATM 12 .3.

I. cecuri) Capitolul 3 Concluzii Participarea în proporţie ridicată a creditului la finanţarea economiei. cât şi la cei financiari.. prin înlocuirea monedei temporar pasive cu monedă activă. În principiu însă.Cuza” .. iar belgianul Fernand Baudhuin susţine că nu lipsesc definiţii ale creditului şi că aproape fiecare economist propune propria-i definiţie. 2 Turluc V.Cocriş V.. Editura Universităţii”Al. creditul este expresia relaţiilor de redistribuire a disponibilităţilor băneşti latente existente în economie atât la agenţii economici nefinanciari. Boariu A. Chirleşan D. Creditul se dovedeşte a fi una dintre cele mai complexe categorii valorice.3 2.2. Dornescu V.Iaşi. implicaţiile acestuia asupra creşterii economice şi asigurării echilibrului monetar explică interesul literaturii din domeniu pentru delimitarea conţinutului creditului şi definirea lui.. ca şi prin consolidarea şi prin amplificarea disponibilităţilor de capital bănesc şi creşterea masei monetare în circulaţie2..Monedă şi credit.Documentaţia necesară  Copii de pe actele de identitate  Cerere de credite  Declaraţia proprie privind angajamentele de plată  Acordul de consultare a bazei de date a băncii comerciale  Documente ce atestă realizarea de venituri  Dovada existenţei surselor proprii de finanţare  Documente din care să rezulte destinaţia creditelor  Documente prin care se efectuează angajarea creditului(ordine de plată. 2007 13 . Definirea creditului . Stoica O.scria economistul italian Amedeo Gambino – rămâne întradevăr o chestiune dintre cele mai controversate..

care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. după calitatea debitorului. acordarea creditului. o dezvoltare a produsului intern brut (PIB) cu circa 6% în ultimii şase-şapte ani.82% cât era în 2004. după scopul acordării creditului. repartiţie. De-a lungul timpului. România înregistrează o creştere economică puternică. creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare astfel încât în prezent putem deosebi o gamă variată de credite.42% în 2005 pentru ca anul trecut să ajungă la 11. rambursabilitatea. până în toamnă. deşi în literatura de specialitate română şi străină. după natura garanţiilor. În economie. consum. Ponderea creditelor acordate gospodăriilor populaţiei în produsul intern brut (PIB) a crescut semnificativ în ultimii trei ani. după termenul la care trebuie rambursat. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. după fermitatea scadenţei. a mai spus prim-viceguvernatorul BNR şi ponderea 14 . sunt create premisele creşterii într-un ritm destul de rapid a resurselor populaţiei. iar pe de alta parte. consemnarea şi transferabilitatea. care nu şi-au început efectiv activitatea. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici. după calitatea creditelor.Însă. “Odată cu aderarea României la Uniunea Europeana se creează noi facilităţi pentru intrarea pe piaţa românească a unor bănci puternice. pe de o parte. Creditele către populaţie au o pondere importantă în structura împrumuturilor acordate de bănci. Astfel. după calitatea debitorului. funcţia de emisiune. la 7.47% din PIB. dobânda. toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice: subiecţii relaţiei de credit. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său. clasificate în funcţie de mai multe criterii: după natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare. de la 4. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. Astfel se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. creditele se împart în credite acordate persoanelor fizice şi credite acordate persoanelor juridice. a spus prim-viceguvernatorul băncii centrale. iar dezvoltarea acestui segment este foarte rapidă pentru că . Acest lucru va crea noi premise pentru o ofertă de servicii bancare de credite pentru populaţie tot mai diversificată şi mai amplă”. dar ale căror documentaţii sunt depuse la autoritatea monetară pentru a putea să îşi înceapă activitatea în lunile următoare. promisiunea de rambursare. Florin Georgescu. după modul de stingere al obligaţiilor de plată.

creditelor acordate populaţiei în totalul creditelor neguvernamentale a crescut la 43% în februarie 2007. faţă de 29% cât era în decembrie 2004 şi de 7% în 2001. 15 . fapt pentru care creditele bancare din aceste domenii ar putea să crească în următorii ani. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi al agriculturii nu este foarte exploatat de către bănci în prezent. Populaţia nu va fi însă singurul beneficiar al condiţiilor de creditare mai bune.

. Turluc V. 16 .. bănci.Bibliografie 1.. Didactică şi Pedagogică. 2007 2.Cocriş V.I. Stoica O.... Editura Universităţii”Al. Basno C. Bucureşti..Cuza” . Dardac N.Iaşi. Dornescu V.. Boariu A. Ed.Monedă şi credit. Chirleşan D. credit. Monedă. 1999.. Floricel C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful