Cuprins

Capitolul 1
Creditul – noţiuni generale
1.1. 1.2. 1.3. Definirea creditului....................................................pag2 Trăsăturile şi funcţiile creditului..............................pag3 Tipuri de credite........................................................pag5

Capitolul 2
Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice
2.1. Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice................................................pag7 2.2. Criterii de creditare a persoanelor fizice........................................................pag8 2.3. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară................................................pag11

Capitolul 3
Concluzii...............................................................pag13 Bibliografie...........................................................pag16

Cocris.Chirlesan. când vânzătorul oferea cumpărătorului valori de întrebuinţare în schimbul unei promisiuni că va primi în curând o valoare. creditul a apărut din necesitatea stingerii obligaţiilor dintre diferiţi agenţi economici în care moneda lichidă nu poate face faţă. V. În limba română. numită creditor şi o parte care îl primeşte.Moneda si credit 2 . Raportul de credit priveşte două părţi: o parte care acordă creditul.lea.Turliuc.1. participiul trecut al verbului credere semnificând încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri.Capitolul 1 Creditul – noţiuni generale 1.1 1 V. Definirea creditului Termenul de credit îşi are etimologia în latinescul creditum. numită debitor. Creditul mai este definit şi ca o formă particulară a schimbului. până la tranzacţii formalizate ce se efectuază pe pieţele monetare sau financiare foarte dezvoltate şi formulate în cadrul unor contracte complexe. D. Putem afirma că apariţia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului. pînă la o anumită dată numită scadenţă şi pentru care primeşte o dobândă. Creditul reprezintă suma de bani pe care o bancă o acordă unei persoane fizice sau juridice pe o anumită perioadă de timp. Operaţiunile de credit pot interveni într-o gamă amplă de relaţii între indivizi sub forma unor acorduri personale. De asemenea. lucrări sau servicii. noţiunea de credit a pătruns în secolul al XVIII. operaţiunile de credit reprezentănd de fapt operaţiuni de schimb caracterizate prin existenţa unui interval de timp care separă efectuarea prestaţiei de efectuarea contraprestaţiei. că va primi în schimb valori corespunzătoare. simple.

creditele se pot clasifica în: 2.până la 50 ani. creditul este o finanţare cu caracter temporar. dificultăţilor sectoriale sau deficienţelor împrumutatului. Trăsăturile şi funcţiile creditului În literatura de specialitate română şi străină. din cauza unei gestiuni nereuşite a creditelor acordate. în schimbul dreptului de folosinţă asupra obiectului împrumutului.până la 24 ore  Credite pe termen scurt. Promisiunea de rambursare este elementul esenţial al relaţiei de credit şi presupune riscuri care necesită angajarea unor garanţii. Rambursabilitatea – prin natura sa.1.până la 5-7 ani  Credite pe termen lung. Termenele de rambursare sunt foarte variate si.2. care nu sunt în măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite. Subiecţii relaţiei de credit Promisiunea de rambursare Rambursabilitatea Dobânda Acordarea creditului Consemnarea şi transferabilitatea Subiecţii relaţiei de credit sunt creditorul. Riscul de imobilizare survine de la bancă sau de la deţinătorul de depozite.În raportul de credit.  Credite pe termen foarte scurt. rambursarea lui după o anumită perioadă fiind obligatorie.până la 1 an  Credite pe termen mediu. tot o persoană fizică sau juridică care. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. în functie de acestea. 3. Riscul de rambursare reprezintă probabilitatea întarzierii plăţii sau incapacităţii de plată datorată conjuncturii. riscurile probabile sunt: riscul de rambursare şi riscul de imobilizare. se obligă să restituie la scadenţă suma avansată împreună cu dobânda. însă toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice:       1. respectiv persoana fizică sau juridică ce avansează împrumutul condiţionat şi pentru un interval de timp şi debitorul. pentru locuinţe 3 .

trecerea unei componente a masei monetare într-o altă componentă. Creditele pe termen mediu şi lung implică o rambursare eşalonată. Prin intermediul creditului se realizează active cu moneda pasivă. s-a dezvoltat sistemul de credit deschis (linile de credit). pun în operă funcţia de mobilizare şi redistribuire a creditului. în cadrul căruia împrumututile efective intervin la intervale liber alese de debitor. Clauza dobânzii fixe e acceptabilă pentru ambele părţi. fără o modificare a masei acesteia. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. repartiţie. se manifestă prin aceea că disponibilităţile băneşti latente în activitatea agenţilor economici.Pe fondul presiunii inflaţioniste. 4 . băncile şi instituţiile financiare şi de credit. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. 4. Se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:    funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora funcţia de emisiune funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici Funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. În economie. în funcţie de nivelul dobânzii pe piaţă. Există însă şi relaţii de credit neconsemnate care se încheie doar prin acord verbal şi sunt bazate pe încredere. cărţile de credit fiind modalitatea cea mai răspândită pentru această formă. 5. instituţiilor. populaţiei sunt concentrate de bănci şi alte instituţii financiare şi de credit şi redistribuite ulterior celor care au nevoie temporară sau pe termen mediu şi lung de ele. Transferabilitatea presupune transferarea titlului de credit. Dobânda reprezintă caracteristica esenţială a creditului. 6. Constituind depozite şi acordând în baza acestora şi a resurselor proprii credite. Acordarea creditului. adică cedarea dreptului de a încasa suma înscrisă în titlul de credit. s-a instituit dobânda variabilă. sub forma unuia sau altuia din tipurile de credit. prin care se realizează cesiunea creanţei. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. Consemnarea este trăsătura clasică a creditului şi presupune înscrirea termenilor relaţiei de creditare în documente. 7. Acesta poate face obiectul operaţiunilor de vânzare-cumpărare. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său.în ultima vreme. caracteristică este rambursarea integrală la scadenţă.Pentru creditele pe termen scurt. consum.

Acest fenomen trebuie însă controlat astfel încât prin emisiune să se asigure o corectă dimensionare a creditului care să satisfacă nevoile reale ale economiei. un barometru al eficienţei economice al agenţilor economici şi în acelaşi timp un instrument de influenţare în direcţia stimulării activităţii profitabile. Prin intermediul creditului se pot stimula agenţi eficienţi cu activitate profitabilă.Funcţia de emisiune a creditului prin intemediul căreia se realizează crearea de noi mijloace de plată in economie. credit bazat pe depozitele constituite anterior în bancă.” Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice individuale sau de o anumită stare economică conjuncturală. subemisia sunt dăunătoare economiei şi produc perturbaţii cu consecinţe ce pot scăpa de sub control. cu deficienţe de gestiune şi răi platnici. . Creditul este deci.Atât supracreditarea. eficiente. se realizează sporirea masei monetare. 5 . cât şi subcreditarea . afirma „Creditul este bun doar două zile din viaţa sa: în ziua în care a fost aprobat şi în ziua în care a fost rambursat. 1. căci atunci se manifestă riscuri. o sporire în circulaţie. creditele ocupă un loc marginal în asigurarea resureselor de finanţare a activităţii acestora. În restul timpului creditul este sub supraveghere. David L. Tipuri de credite De-a lungul timpului.3. Orice acordare de credit de către bancă. creditul induce în economie o serie de efecte favorabile cum sunt:  sporirea capacităţii productive şi comerciale a agenţilor economici prin redistribuirea capitalurilor  concentrarea capitalului prin mobilizarea disponibilităţilor latente  reducerea cheltuielilor pe care le generează circulaţia masei monetare  dimensionarea şi adaptarea masei de bani în circulaţie la necesarul economiei Creditul generează însă şi o serie de riscuri. Elyles de la Mellon Bank SUA. Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici – în activitatea agenţilor economici cu activitate eficientă. constituie în fapt o emisiune de monedă. supraemisia. acordându-le credite fără restricţii în acelaşi timp cu restricţionarea creditelor la agenţii ineficienţi. Prin funcţiile pe care le realizează. creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare. Referindu-se la riscul creditării.

Creditul juvenil se acorda între persoane cunoscute şi se restituia. O altă formă de credit este creditul cămătăresc.O primă formă a creditului a fost creditul juvenil care a reprezentat o modalitate de intrajutorare între indivizi şi grupuri de indivizi aflaţi unul în vecinătatea celuilalt. Acestei forme de credit îi lipsea un element de bază. adică un caracter neproductiv. în aceeaşi cantitate şi acelaşi fel de bun material cu cel împrumutat.    4. când a fost legat de forma marfă a capitalului. După natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare:       3. de regulă.   Credite comerciale Credite bancare Credite obligatare Credite ipotecare 2. După calitatea debitorului: Credite acordate persoanelor fizice Credite acordate persoanelor juridice Credite pentru producţie Credite pentru investiţii Credite pentru comerţ După scopul acordării creditului: După natura garanţiilor: Credite reale Credite personale După termenul la care trebuie rambursat: Credite pe termen Credite fără termen Credite denunţabile Credite nedenunţabile După fermitatea scadenţei: 6 .   6. Creditul cămătăresc există chiar şi în zilele noastre în unele ţări. dobânda. Creditele se pot clasifica după mai multe criterii: 1. printre care şi România. însă a continuat să se manifeste şi la inceputul „erei capitaliste”.   5. Acest tip de credit a fost specific economiilor precapitaliste. ceea ce arată caracterul său de intajutorare într-o economie. Caracteristica acestui credit o constituie dobânda deosebit de ridicată.

toate aceste tipuri de credite putând să coexiste. dar şi situaţia lui materială. Creditele denunţabile presupun dreptul bancherului de a cere debitorului să plătească. Această formă de credit se manifestă atât în relaţiile de vânzare-cumpărare dintre întreprinzătorii productivi şi cei din comerţ. Creditele pe termen trebuie rambursate la o dată stabilită. Creditul comercial reprezintă creditul pe care-l acordă întreprinzătorii în momentul vânzării mărfurilor sub forma amânării plăţii. care acoperă valoarea creditului. 7 . După modul de stingere al obligaţiilor de plata: Credite amortizabile Credite neamortizabile Această clasificare a creditelor este relativă. Creditul real este creditul acordat în baza unor garanţii materiale certe. Creditul ipotecar este creditul garantat cu proprietatea imobiliară şi are ca principal obiectiv susţinerea dezvoltării acestei proprietăţi. cât şi între producători. Creditul personal are la bază încrederea de care se bucură debitorul. contractarea obligaţiei de credit nu stipuleaza data lichidării ei. Acest tip de credit este mult mai flexibil decât cel comercial. Creditul bancar este un credit sub formă bănească acordat de bănci întreprinzătorilor. După calitatea creditelor:   Credite performante Credite neperformante   8. În cazul creditelor fără termen. calităţile morale ale solicitatorului. punând la adăpost pe creditor de orice risc.7. înainte de scadenţă. reputaţia lui de a-şi îndeplini prompt obligaţia. cum sunt de exmplu creditele cambiale. să se întrepătrundă între ele. pe baza unui preaviz. Creditul în care bancherul nu-şi rezervă dreptul de a cere restituirea anticipată a împrumutul acordat este numit credit nedenunţabil.

precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de acestă sumă sau orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă. băncile acordă clienţilor lor credite în lei şi valută. Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice Legea bancară defineşte creditul bancar ca fiind orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului de rambursare a sumei plătite.Capitolul 2 Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice 2. pe termen scurt.1. În conformitate cu prevederile legale şi cu propriile statute de organizare şi funcţionare. mediu şi lung. Băncile pot acorda clienţilor următoarele categorii de credite în lei şi valută:  Credite pe termen scurt:  Credite globale de exploatare  Linii de creditare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere  Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie  Credite pentru prefinanţarea exporturilor  Credite de stoc  Credite factoring  Credite pentru facilităţi de cont  Credite pe descoperit de cont(overdraft)  Credite pe termen mediu şi lung  Credite pentru echipament în completarea surselor proprii  Credite pentru cumpărarea de acţiuni şi active  Credite promotorii  Credite ipotecare  Credite pentru activitatea de leasing 8 .

Pentru depăşirea acestor inconveniente băncile au posibilitatea de selecţie a solicitărilor de credit printr-o metodă de evaluare a cererii de credit prin punctaj „credit scoring”. Fiecărei informatii îi este atribuită o pondere. ca pe baza unor informaţii preliminare pe care clientul le pune la dispoziţie prin intermediul unui formular. deoarece aceste credite se adresează unor solicitanţi care prezintă un comportament omogen. Metoda creditului evaluat are la bază analiza discriminatorie.2. reputaţia. Metoda permite băncii. Metoda are la bază tehnici statistice de tratare a informaţiilor referitoare la comportamentul solicitanţilor de credit care permit să identifice riscul de nerambursare a unui credit prin intermediul unei note(scor). sa admită sau nu dosarul. pe acelea care explică cel mai bine solvabilitatea solicitantului. iar obiectul creditului este identificabil ca valoare şi durată.2. deci criteriile decizionale sunt valabile pentru toţi. Problema cheie este aceea de a descoperi printre informaţiile primite. plecând de la un ansamblu de informaţii care caracterizează 9 . care este o metodă statistică care permite . Analiza dosarelor de credit când numărul lor este mare iar valoarea unitară mică devine costisitor pentru bancă. Metoda evaluării creditului prin punctaj se aplică în special creditelor pe termen scurt şi creditelor imobiliare. suma ponderilor comparată cu o notă de referinţă stabilită în prealabil de bancă indică dacă dosarul se acceptă sau nu pentru a fi instrumentat de bancă. Criterii de creditare a persoanelor fizice În vederea acordării creditului banca solicită garanţii. Capacitatea de rambursare a creditului de către client este analizată de bancă pe baza unor informaţii care vizează în principal următoarele:  situaţia patrimonială şi starea socială (vârsta. de obicei bunul care face obiectul creditului este luat garanţie prin constituirea unei ipoteci asupra acestuia în favoarea băncii. iar compensarea cheltuielilor prin suportarea de către clienţi devine descurajantă pentru aceştia. moralitatea)  veniturile şi stabilitatea lor  obiectul creditului Băncile trebuie să evalueze riscurile la care se expun prin acordarea creditelor persoanelor fizice. Aplicarea metodei conduce la reducerea cheltuielilor şi timpului aferent investigării dosarelor de credit. pentru ca riscurile asumate să fie comparabile. familia.

să se distingă multe clase omogene vis-a vis de un criteriu stabilit. Clienţii răi se caracterizează prin:  nu au telefon  nu au cont la bancă  sunt divorţaţi  au mai mult de 4 copii  au vârsta între 25-30 ani  lucrează mai puţin de 6 luni într-o întreprindere  nu sunt proprietari ai locuinţei Clienţii buni se caracterizează prin:  au telefon  sunt proprietari ai locuinţei  au cont în bancă  lucrează în aceeaşi întreprindere de peste 10 ani  sunt căsătoriţi si au 2-3 copii b) determinarea notei totale Fiecărui criteriu i se atrbuie o notă care ţine loc de pondere în funcţie de importanţă. venit. Analiza discriminatorie pune în evidenţă că anumite criterii sunt mai semnificative şi permite să se calculeze ponderea care trebuie asociată fiecăruia dintre ele. situaţia familială. Aplicarea metodei necesită două etape: 1. vârstă. Se vor reţine între 20 -30 de informaţii care se vor asocia clienţilor buni sau răi.fiecare individ ce aparţine unei populaţii. 10 . În acest scop. se disting două clase de clienţi: clienţi buni. profesie. Pentru ambele clase de clienţi trebuie găsite criterii care să-i caracterizeze cel mai bine. fie au avut probleme la rambursarea unor rate. care fie nu au rambursat creditele. se vor determina succesiv următoarele elemente: a) determinarea criteriilor de solvabilitate Din dosarele de credit se vor reţine pentru fiecare titular de credit o serie de informaţii referitoare la adresă. utilizarea rezultatelor analizei pentru solicitanţii noi 1. Pe baza dosarelor de credite derulate şi arhivate de bancă. care au rambursat creditele la timp şi fără probleme şi clienţi răi. determinarea claselor şi informaţiilor ce caracterizează fiecare clasă 2.

deoarece banca a eliminat. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mic se acceptă toţi clienţii buni. Criteriile luate în calcul (venit. deci banca ar trebui să accepte din nou o perioadă toate cererile de credit şi implicit riscurile. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mare se elimină toţi clienţii răi. De aceea. Deci. nota limită este cea care elimină cei mai mulţi dintre clienţii răi şi cel mai puţin din cei buni. c) determinarea notei limită Constă în a determina o notă optimă sub care probabilitatea ca un client să fie nesolvabil să fie foarte mare. clienţii cu risc mare de nesolvabilitate. ea prezintă şi o serie de probleme. 2. şi anume: cum să se selecţioneze eşalonul de dosare care fac obiectul analizei şi care sunt criteriile discriminatorii stabile. informaţii pe care banca le obţine de la clienţii noi care vor completa formularul. profesie. ponderile atribuite criteriilor de solvabilitate se vor aduna obţinându-se nota totală. 11 . Această etapă este fundamentala pentru creditul evaluat. este la fel de grea. dar si mulţi din cei răi. vârstă) se modifică de la an la an. toate cererile de credit vor fi analizate prin prisma informaţiilor utilizate în analiza discriminatorie. Pentru prima problemă. criteriile de solvabilitate a clienţilor trebuie revizuite periodic în analiza discriminatorie pentru a verifica eficacitatea acestora. prin metoda clasică . dar şi un număr mare din cei buni. au un caracter dinamic datorită schimbărilor care au loc în viaţa economică şi socială. Pentru determinarea acestei note este bine să se facă mai întâi o analiză de rentabilitate a clienţilor buni şi a celor răi. Nota optimă va fi cea care are o influenţă favorabilă asupra profitului băncii. Aceste modificări impun luarea în considerarea altor criterii de solvabiltate. dosarele analizate nu sunt reprezentative pentru analiza discriminatorie.Pentru fiecare dosar. Deşi metoda pare atragătoare. Pentru depăşirea acestei situaţii banca are trei posibilitaţi: . Odată nota fixată.să evite dubla analiză a dosarelor să se includă în analiză şi dosarele refuzate de ofiţerii de credite care le-au analizat după metoda clasică să se accepte toate cererile de credit în vederea constituirii eşantionului pentru analiza discriminatorie A doua problemă – stabilirea criteriilor de solvabilitate. două dintre ele find mai importante.

35% în cazul creditelor ipotecare  Membrii familiei pot îndeplini calitatea de garanţi numai dacă veniturile lor nu sunt luate în calcul la determinarea capacităţii de rambursare  Pentru creditele în valută. banca precepe :        Dobândă Comision de deschidere a contului de card Comision de emitere a cardului Comision de menţinerea anuală a cardului Comision de eliberare numerar Comision pentru blocarea cardului Comision de interogare sold la ATM 12 . 50% din venituri în cazul creditelor personale şi imobiliare. 2.1. la determinarea capacităţii de rambursare.3. dar nu elimina în mod radical eficacitatea metodei. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară 2. Condiţii de creditare    Să fie angajaţi cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau pensionari Să realizeze venituri certe si permanente Datoriile totale de plată să se încadreze în limitele: 30% din veniturile totale lunare. se ia în calcul o marjă suplimentară pentru riscul valutar    Să nu aibă restanţe în rambursarea altor credite Să contribuie cu fonduri proprii (minim15-20%) Data primei scadenţe să nu depăşească 30 -31 zile de la data tragerii creditului.Aceste probleme vin să sublinieze limitele metodei de evaluare a creditului prin punctaj.3. Pentru creditele acordate prin carduri.

.Monedă şi credit.Cuza” . În principiu însă. 2007 13 .scria economistul italian Amedeo Gambino – rămâne întradevăr o chestiune dintre cele mai controversate. creditul este expresia relaţiilor de redistribuire a disponibilităţilor băneşti latente existente în economie atât la agenţii economici nefinanciari. cecuri) Capitolul 3 Concluzii Participarea în proporţie ridicată a creditului la finanţarea economiei. Definirea creditului . cât şi la cei financiari. Dornescu V. Stoica O..Iaşi. Boariu A.Cocriş V.... 2 Turluc V.. Creditul se dovedeşte a fi una dintre cele mai complexe categorii valorice. implicaţiile acestuia asupra creşterii economice şi asigurării echilibrului monetar explică interesul literaturii din domeniu pentru delimitarea conţinutului creditului şi definirea lui. iar belgianul Fernand Baudhuin susţine că nu lipsesc definiţii ale creditului şi că aproape fiecare economist propune propria-i definiţie. Chirleşan D.Documentaţia necesară  Copii de pe actele de identitate  Cerere de credite  Declaraţia proprie privind angajamentele de plată  Acordul de consultare a bazei de date a băncii comerciale  Documente ce atestă realizarea de venituri  Dovada existenţei surselor proprii de finanţare  Documente din care să rezulte destinaţia creditelor  Documente prin care se efectuează angajarea creditului(ordine de plată. ca şi prin consolidarea şi prin amplificarea disponibilităţilor de capital bănesc şi creşterea masei monetare în circulaţie2. Editura Universităţii”Al.3 2.2.I. prin înlocuirea monedei temporar pasive cu monedă activă.

o dezvoltare a produsului intern brut (PIB) cu circa 6% în ultimii şase-şapte ani. de la 4. după scopul acordării creditului. Florin Georgescu.Însă. De-a lungul timpului. Astfel se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. după natura garanţiilor. dar ale căror documentaţii sunt depuse la autoritatea monetară pentru a putea să îşi înceapă activitatea în lunile următoare. România înregistrează o creştere economică puternică. toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice: subiecţii relaţiei de credit. iar dezvoltarea acestui segment este foarte rapidă pentru că . repartiţie. creditele se împart în credite acordate persoanelor fizice şi credite acordate persoanelor juridice. Creditele către populaţie au o pondere importantă în structura împrumuturilor acordate de bănci. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. dobânda. Acest lucru va crea noi premise pentru o ofertă de servicii bancare de credite pentru populaţie tot mai diversificată şi mai amplă”.47% din PIB. În economie. funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici. care nu şi-au început efectiv activitatea. sunt create premisele creşterii într-un ritm destul de rapid a resurselor populaţiei. după termenul la care trebuie rambursat. după calitatea debitorului. promisiunea de rambursare. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. iar pe de alta parte.82% cât era în 2004. până în toamnă. a mai spus prim-viceguvernatorul BNR şi ponderea 14 . creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare astfel încât în prezent putem deosebi o gamă variată de credite. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. după calitatea debitorului. a spus prim-viceguvernatorul băncii centrale. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său.42% în 2005 pentru ca anul trecut să ajungă la 11. consemnarea şi transferabilitatea. Astfel. după modul de stingere al obligaţiilor de plată. funcţia de emisiune. pe de o parte. deşi în literatura de specialitate română şi străină. “Odată cu aderarea României la Uniunea Europeana se creează noi facilităţi pentru intrarea pe piaţa românească a unor bănci puternice. după calitatea creditelor. clasificate în funcţie de mai multe criterii: după natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare. Ponderea creditelor acordate gospodăriilor populaţiei în produsul intern brut (PIB) a crescut semnificativ în ultimii trei ani. rambursabilitatea. după fermitatea scadenţei. la 7. consum. acordarea creditului. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului.

15 . Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi al agriculturii nu este foarte exploatat de către bănci în prezent. fapt pentru care creditele bancare din aceste domenii ar putea să crească în următorii ani.creditelor acordate populaţiei în totalul creditelor neguvernamentale a crescut la 43% în februarie 2007. Populaţia nu va fi însă singurul beneficiar al condiţiilor de creditare mai bune. faţă de 29% cât era în decembrie 2004 şi de 7% în 2001.

.. Turluc V. Dornescu V. Didactică şi Pedagogică. Editura Universităţii”Al.. Stoica O.. bănci. Bucureşti... Ed. credit..Bibliografie 1. 16 ..Iaşi. Dardac N.. Floricel C. 2007 2.Cuza” .Cocriş V.Monedă şi credit. Monedă. Chirleşan D. Basno C.I. 1999. Boariu A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful