Cuprins

Capitolul 1
Creditul – noţiuni generale
1.1. 1.2. 1.3. Definirea creditului....................................................pag2 Trăsăturile şi funcţiile creditului..............................pag3 Tipuri de credite........................................................pag5

Capitolul 2
Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice
2.1. Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice................................................pag7 2.2. Criterii de creditare a persoanelor fizice........................................................pag8 2.3. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară................................................pag11

Capitolul 3
Concluzii...............................................................pag13 Bibliografie...........................................................pag16

până la tranzacţii formalizate ce se efectuază pe pieţele monetare sau financiare foarte dezvoltate şi formulate în cadrul unor contracte complexe. numită creditor şi o parte care îl primeşte. Definirea creditului Termenul de credit îşi are etimologia în latinescul creditum.lea.Moneda si credit 2 . noţiunea de credit a pătruns în secolul al XVIII. În limba română. creditul a apărut din necesitatea stingerii obligaţiilor dintre diferiţi agenţi economici în care moneda lichidă nu poate face faţă.1.Turliuc.Chirlesan. Raportul de credit priveşte două părţi: o parte care acordă creditul. operaţiunile de credit reprezentănd de fapt operaţiuni de schimb caracterizate prin existenţa unui interval de timp care separă efectuarea prestaţiei de efectuarea contraprestaţiei. Creditul mai este definit şi ca o formă particulară a schimbului.1 1 V. că va primi în schimb valori corespunzătoare. pînă la o anumită dată numită scadenţă şi pentru care primeşte o dobândă.Cocris.Capitolul 1 Creditul – noţiuni generale 1. Operaţiunile de credit pot interveni într-o gamă amplă de relaţii între indivizi sub forma unor acorduri personale. Putem afirma că apariţia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului. D. numită debitor. participiul trecut al verbului credere semnificând încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri. De asemenea. lucrări sau servicii. Creditul reprezintă suma de bani pe care o bancă o acordă unei persoane fizice sau juridice pe o anumită perioadă de timp. simple. când vânzătorul oferea cumpărătorului valori de întrebuinţare în schimbul unei promisiuni că va primi în curând o valoare. V.

Riscul de imobilizare survine de la bancă sau de la deţinătorul de depozite. în functie de acestea.2.  Credite pe termen foarte scurt. Rambursabilitatea – prin natura sa. creditul este o finanţare cu caracter temporar.până la 50 ani. Termenele de rambursare sunt foarte variate si. din cauza unei gestiuni nereuşite a creditelor acordate. se obligă să restituie la scadenţă suma avansată împreună cu dobânda. pentru locuinţe 3 .până la 24 ore  Credite pe termen scurt.până la 5-7 ani  Credite pe termen lung.În raportul de credit. rambursarea lui după o anumită perioadă fiind obligatorie.1. însă toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice:       1. respectiv persoana fizică sau juridică ce avansează împrumutul condiţionat şi pentru un interval de timp şi debitorul. Trăsăturile şi funcţiile creditului În literatura de specialitate română şi străină. Riscul de rambursare reprezintă probabilitatea întarzierii plăţii sau incapacităţii de plată datorată conjuncturii. în schimbul dreptului de folosinţă asupra obiectului împrumutului. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. Subiecţii relaţiei de credit Promisiunea de rambursare Rambursabilitatea Dobânda Acordarea creditului Consemnarea şi transferabilitatea Subiecţii relaţiei de credit sunt creditorul. creditele se pot clasifica în: 2. dificultăţilor sectoriale sau deficienţelor împrumutatului. Promisiunea de rambursare este elementul esenţial al relaţiei de credit şi presupune riscuri care necesită angajarea unor garanţii. tot o persoană fizică sau juridică care. care nu sunt în măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite. 3.până la 1 an  Credite pe termen mediu. riscurile probabile sunt: riscul de rambursare şi riscul de imobilizare.

în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. Se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:    funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora funcţia de emisiune funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici Funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. repartiţie. Dobânda reprezintă caracteristica esenţială a creditului. 4 . caracteristică este rambursarea integrală la scadenţă. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său. sub forma unuia sau altuia din tipurile de credit. 7. s-a dezvoltat sistemul de credit deschis (linile de credit). prin care se realizează cesiunea creanţei. Clauza dobânzii fixe e acceptabilă pentru ambele părţi. Există însă şi relaţii de credit neconsemnate care se încheie doar prin acord verbal şi sunt bazate pe încredere. 6. băncile şi instituţiile financiare şi de credit. trecerea unei componente a masei monetare într-o altă componentă. Constituind depozite şi acordând în baza acestora şi a resurselor proprii credite. Creditele pe termen mediu şi lung implică o rambursare eşalonată. s-a instituit dobânda variabilă.Pentru creditele pe termen scurt. instituţiilor. Acordarea creditului. se manifestă prin aceea că disponibilităţile băneşti latente în activitatea agenţilor economici. cărţile de credit fiind modalitatea cea mai răspândită pentru această formă. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. 4. pun în operă funcţia de mobilizare şi redistribuire a creditului. 5. consum. Transferabilitatea presupune transferarea titlului de credit. Consemnarea este trăsătura clasică a creditului şi presupune înscrirea termenilor relaţiei de creditare în documente. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. Acesta poate face obiectul operaţiunilor de vânzare-cumpărare. populaţiei sunt concentrate de bănci şi alte instituţii financiare şi de credit şi redistribuite ulterior celor care au nevoie temporară sau pe termen mediu şi lung de ele. Prin intermediul creditului se realizează active cu moneda pasivă.Pe fondul presiunii inflaţioniste.în ultima vreme. În economie. fără o modificare a masei acesteia. în funcţie de nivelul dobânzii pe piaţă. adică cedarea dreptului de a încasa suma înscrisă în titlul de credit. în cadrul căruia împrumututile efective intervin la intervale liber alese de debitor.

. David L. Orice acordare de credit de către bancă. Creditul este deci.3. acordându-le credite fără restricţii în acelaşi timp cu restricţionarea creditelor la agenţii ineficienţi. Tipuri de credite De-a lungul timpului. În restul timpului creditul este sub supraveghere. un barometru al eficienţei economice al agenţilor economici şi în acelaşi timp un instrument de influenţare în direcţia stimulării activităţii profitabile. Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici – în activitatea agenţilor economici cu activitate eficientă. constituie în fapt o emisiune de monedă. supraemisia. Elyles de la Mellon Bank SUA. 5 . cu deficienţe de gestiune şi răi platnici. eficiente.Funcţia de emisiune a creditului prin intemediul căreia se realizează crearea de noi mijloace de plată in economie. căci atunci se manifestă riscuri. cât şi subcreditarea . Prin funcţiile pe care le realizează. creditele ocupă un loc marginal în asigurarea resureselor de finanţare a activităţii acestora. o sporire în circulaţie. credit bazat pe depozitele constituite anterior în bancă. subemisia sunt dăunătoare economiei şi produc perturbaţii cu consecinţe ce pot scăpa de sub control. 1. Prin intermediul creditului se pot stimula agenţi eficienţi cu activitate profitabilă. afirma „Creditul este bun doar două zile din viaţa sa: în ziua în care a fost aprobat şi în ziua în care a fost rambursat. Acest fenomen trebuie însă controlat astfel încât prin emisiune să se asigure o corectă dimensionare a creditului care să satisfacă nevoile reale ale economiei.” Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice individuale sau de o anumită stare economică conjuncturală. creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare. creditul induce în economie o serie de efecte favorabile cum sunt:  sporirea capacităţii productive şi comerciale a agenţilor economici prin redistribuirea capitalurilor  concentrarea capitalului prin mobilizarea disponibilităţilor latente  reducerea cheltuielilor pe care le generează circulaţia masei monetare  dimensionarea şi adaptarea masei de bani în circulaţie la necesarul economiei Creditul generează însă şi o serie de riscuri.Atât supracreditarea. Referindu-se la riscul creditării. se realizează sporirea masei monetare.

  Credite comerciale Credite bancare Credite obligatare Credite ipotecare 2. de regulă. După natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare:       3. Creditele se pot clasifica după mai multe criterii: 1. când a fost legat de forma marfă a capitalului. O altă formă de credit este creditul cămătăresc. Acestei forme de credit îi lipsea un element de bază. Acest tip de credit a fost specific economiilor precapitaliste. Caracteristica acestui credit o constituie dobânda deosebit de ridicată. După calitatea debitorului: Credite acordate persoanelor fizice Credite acordate persoanelor juridice Credite pentru producţie Credite pentru investiţii Credite pentru comerţ După scopul acordării creditului: După natura garanţiilor: Credite reale Credite personale După termenul la care trebuie rambursat: Credite pe termen Credite fără termen Credite denunţabile Credite nedenunţabile După fermitatea scadenţei: 6 . dobânda. printre care şi România. Creditul cămătăresc există chiar şi în zilele noastre în unele ţări.    4. însă a continuat să se manifeste şi la inceputul „erei capitaliste”. adică un caracter neproductiv.   5.O primă formă a creditului a fost creditul juvenil care a reprezentat o modalitate de intrajutorare între indivizi şi grupuri de indivizi aflaţi unul în vecinătatea celuilalt. în aceeaşi cantitate şi acelaşi fel de bun material cu cel împrumutat.   6. ceea ce arată caracterul său de intajutorare într-o economie. Creditul juvenil se acorda între persoane cunoscute şi se restituia.

cât şi între producători. După calitatea creditelor:   Credite performante Credite neperformante   8. toate aceste tipuri de credite putând să coexiste. 7 . reputaţia lui de a-şi îndeplini prompt obligaţia. dar şi situaţia lui materială. înainte de scadenţă. Creditul ipotecar este creditul garantat cu proprietatea imobiliară şi are ca principal obiectiv susţinerea dezvoltării acestei proprietăţi. Creditul comercial reprezintă creditul pe care-l acordă întreprinzătorii în momentul vânzării mărfurilor sub forma amânării plăţii. După modul de stingere al obligaţiilor de plata: Credite amortizabile Credite neamortizabile Această clasificare a creditelor este relativă. cum sunt de exmplu creditele cambiale. Creditele pe termen trebuie rambursate la o dată stabilită. contractarea obligaţiei de credit nu stipuleaza data lichidării ei. punând la adăpost pe creditor de orice risc. Această formă de credit se manifestă atât în relaţiile de vânzare-cumpărare dintre întreprinzătorii productivi şi cei din comerţ. care acoperă valoarea creditului. calităţile morale ale solicitatorului. Creditul în care bancherul nu-şi rezervă dreptul de a cere restituirea anticipată a împrumutul acordat este numit credit nedenunţabil.7. Creditul personal are la bază încrederea de care se bucură debitorul. Creditele denunţabile presupun dreptul bancherului de a cere debitorului să plătească. Acest tip de credit este mult mai flexibil decât cel comercial. În cazul creditelor fără termen. Creditul bancar este un credit sub formă bănească acordat de bănci întreprinzătorilor. Creditul real este creditul acordat în baza unor garanţii materiale certe. pe baza unui preaviz. să se întrepătrundă între ele.

1. pe termen scurt. mediu şi lung.Capitolul 2 Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice 2. Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice Legea bancară defineşte creditul bancar ca fiind orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului de rambursare a sumei plătite. precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de acestă sumă sau orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă. Băncile pot acorda clienţilor următoarele categorii de credite în lei şi valută:  Credite pe termen scurt:  Credite globale de exploatare  Linii de creditare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere  Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie  Credite pentru prefinanţarea exporturilor  Credite de stoc  Credite factoring  Credite pentru facilităţi de cont  Credite pe descoperit de cont(overdraft)  Credite pe termen mediu şi lung  Credite pentru echipament în completarea surselor proprii  Credite pentru cumpărarea de acţiuni şi active  Credite promotorii  Credite ipotecare  Credite pentru activitatea de leasing 8 . În conformitate cu prevederile legale şi cu propriile statute de organizare şi funcţionare. băncile acordă clienţilor lor credite în lei şi valută.

pentru ca riscurile asumate să fie comparabile. Fiecărei informatii îi este atribuită o pondere. pe acelea care explică cel mai bine solvabilitatea solicitantului. familia. Capacitatea de rambursare a creditului de către client este analizată de bancă pe baza unor informaţii care vizează în principal următoarele:  situaţia patrimonială şi starea socială (vârsta. Problema cheie este aceea de a descoperi printre informaţiile primite. Aplicarea metodei conduce la reducerea cheltuielilor şi timpului aferent investigării dosarelor de credit. Metoda permite băncii. ca pe baza unor informaţii preliminare pe care clientul le pune la dispoziţie prin intermediul unui formular. iar compensarea cheltuielilor prin suportarea de către clienţi devine descurajantă pentru aceştia.2. de obicei bunul care face obiectul creditului este luat garanţie prin constituirea unei ipoteci asupra acestuia în favoarea băncii. Metoda are la bază tehnici statistice de tratare a informaţiilor referitoare la comportamentul solicitanţilor de credit care permit să identifice riscul de nerambursare a unui credit prin intermediul unei note(scor). Pentru depăşirea acestor inconveniente băncile au posibilitatea de selecţie a solicitărilor de credit printr-o metodă de evaluare a cererii de credit prin punctaj „credit scoring”. suma ponderilor comparată cu o notă de referinţă stabilită în prealabil de bancă indică dacă dosarul se acceptă sau nu pentru a fi instrumentat de bancă. Analiza dosarelor de credit când numărul lor este mare iar valoarea unitară mică devine costisitor pentru bancă. iar obiectul creditului este identificabil ca valoare şi durată. deoarece aceste credite se adresează unor solicitanţi care prezintă un comportament omogen. Criterii de creditare a persoanelor fizice În vederea acordării creditului banca solicită garanţii. deci criteriile decizionale sunt valabile pentru toţi.2. reputaţia. care este o metodă statistică care permite . moralitatea)  veniturile şi stabilitatea lor  obiectul creditului Băncile trebuie să evalueze riscurile la care se expun prin acordarea creditelor persoanelor fizice. plecând de la un ansamblu de informaţii care caracterizează 9 . sa admită sau nu dosarul. Metoda creditului evaluat are la bază analiza discriminatorie. Metoda evaluării creditului prin punctaj se aplică în special creditelor pe termen scurt şi creditelor imobiliare.

se disting două clase de clienţi: clienţi buni. 10 . fie au avut probleme la rambursarea unor rate. Pe baza dosarelor de credite derulate şi arhivate de bancă. venit. se vor determina succesiv următoarele elemente: a) determinarea criteriilor de solvabilitate Din dosarele de credit se vor reţine pentru fiecare titular de credit o serie de informaţii referitoare la adresă.fiecare individ ce aparţine unei populaţii. să se distingă multe clase omogene vis-a vis de un criteriu stabilit. Analiza discriminatorie pune în evidenţă că anumite criterii sunt mai semnificative şi permite să se calculeze ponderea care trebuie asociată fiecăruia dintre ele. profesie. Aplicarea metodei necesită două etape: 1. Pentru ambele clase de clienţi trebuie găsite criterii care să-i caracterizeze cel mai bine. În acest scop. care au rambursat creditele la timp şi fără probleme şi clienţi răi. Clienţii răi se caracterizează prin:  nu au telefon  nu au cont la bancă  sunt divorţaţi  au mai mult de 4 copii  au vârsta între 25-30 ani  lucrează mai puţin de 6 luni într-o întreprindere  nu sunt proprietari ai locuinţei Clienţii buni se caracterizează prin:  au telefon  sunt proprietari ai locuinţei  au cont în bancă  lucrează în aceeaşi întreprindere de peste 10 ani  sunt căsătoriţi si au 2-3 copii b) determinarea notei totale Fiecărui criteriu i se atrbuie o notă care ţine loc de pondere în funcţie de importanţă. vârstă. determinarea claselor şi informaţiilor ce caracterizează fiecare clasă 2. situaţia familială. utilizarea rezultatelor analizei pentru solicitanţii noi 1. Se vor reţine între 20 -30 de informaţii care se vor asocia clienţilor buni sau răi. care fie nu au rambursat creditele.

Odată nota fixată. clienţii cu risc mare de nesolvabilitate. Pentru depăşirea acestei situaţii banca are trei posibilitaţi: . ponderile atribuite criteriilor de solvabilitate se vor aduna obţinându-se nota totală. prin metoda clasică . şi anume: cum să se selecţioneze eşalonul de dosare care fac obiectul analizei şi care sunt criteriile discriminatorii stabile. 11 . De aceea. Pentru determinarea acestei note este bine să se facă mai întâi o analiză de rentabilitate a clienţilor buni şi a celor răi. c) determinarea notei limită Constă în a determina o notă optimă sub care probabilitatea ca un client să fie nesolvabil să fie foarte mare. două dintre ele find mai importante. au un caracter dinamic datorită schimbărilor care au loc în viaţa economică şi socială. Deşi metoda pare atragătoare. ea prezintă şi o serie de probleme. Nota optimă va fi cea care are o influenţă favorabilă asupra profitului băncii. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mic se acceptă toţi clienţii buni.Pentru fiecare dosar. Pentru prima problemă. nota limită este cea care elimină cei mai mulţi dintre clienţii răi şi cel mai puţin din cei buni. Aceste modificări impun luarea în considerarea altor criterii de solvabiltate. Criteriile luate în calcul (venit.să evite dubla analiză a dosarelor să se includă în analiză şi dosarele refuzate de ofiţerii de credite care le-au analizat după metoda clasică să se accepte toate cererile de credit în vederea constituirii eşantionului pentru analiza discriminatorie A doua problemă – stabilirea criteriilor de solvabilitate. vârstă) se modifică de la an la an. criteriile de solvabilitate a clienţilor trebuie revizuite periodic în analiza discriminatorie pentru a verifica eficacitatea acestora. toate cererile de credit vor fi analizate prin prisma informaţiilor utilizate în analiza discriminatorie. deoarece banca a eliminat. este la fel de grea. informaţii pe care banca le obţine de la clienţii noi care vor completa formularul. dar şi un număr mare din cei buni. Deci. Această etapă este fundamentala pentru creditul evaluat. dosarele analizate nu sunt reprezentative pentru analiza discriminatorie. 2. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mare se elimină toţi clienţii răi. dar si mulţi din cei răi. deci banca ar trebui să accepte din nou o perioadă toate cererile de credit şi implicit riscurile. profesie.

2. banca precepe :        Dobândă Comision de deschidere a contului de card Comision de emitere a cardului Comision de menţinerea anuală a cardului Comision de eliberare numerar Comision pentru blocarea cardului Comision de interogare sold la ATM 12 . Pentru creditele acordate prin carduri. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară 2.3.1. 35% în cazul creditelor ipotecare  Membrii familiei pot îndeplini calitatea de garanţi numai dacă veniturile lor nu sunt luate în calcul la determinarea capacităţii de rambursare  Pentru creditele în valută. la determinarea capacităţii de rambursare. Condiţii de creditare    Să fie angajaţi cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau pensionari Să realizeze venituri certe si permanente Datoriile totale de plată să se încadreze în limitele: 30% din veniturile totale lunare.Aceste probleme vin să sublinieze limitele metodei de evaluare a creditului prin punctaj. dar nu elimina în mod radical eficacitatea metodei.3. 50% din venituri în cazul creditelor personale şi imobiliare. se ia în calcul o marjă suplimentară pentru riscul valutar    Să nu aibă restanţe în rambursarea altor credite Să contribuie cu fonduri proprii (minim15-20%) Data primei scadenţe să nu depăşească 30 -31 zile de la data tragerii creditului.

Monedă şi credit. creditul este expresia relaţiilor de redistribuire a disponibilităţilor băneşti latente existente în economie atât la agenţii economici nefinanciari... cecuri) Capitolul 3 Concluzii Participarea în proporţie ridicată a creditului la finanţarea economiei. Creditul se dovedeşte a fi una dintre cele mai complexe categorii valorice..scria economistul italian Amedeo Gambino – rămâne întradevăr o chestiune dintre cele mai controversate. Boariu A. Dornescu V.Documentaţia necesară  Copii de pe actele de identitate  Cerere de credite  Declaraţia proprie privind angajamentele de plată  Acordul de consultare a bazei de date a băncii comerciale  Documente ce atestă realizarea de venituri  Dovada existenţei surselor proprii de finanţare  Documente din care să rezulte destinaţia creditelor  Documente prin care se efectuează angajarea creditului(ordine de plată. ca şi prin consolidarea şi prin amplificarea disponibilităţilor de capital bănesc şi creşterea masei monetare în circulaţie2.3 2. Editura Universităţii”Al. Definirea creditului .Cocriş V. implicaţiile acestuia asupra creşterii economice şi asigurării echilibrului monetar explică interesul literaturii din domeniu pentru delimitarea conţinutului creditului şi definirea lui.Iaşi. Stoica O. 2007 13 . prin înlocuirea monedei temporar pasive cu monedă activă.. Chirleşan D.I.. În principiu însă.Cuza” .2.. cât şi la cei financiari. iar belgianul Fernand Baudhuin susţine că nu lipsesc definiţii ale creditului şi că aproape fiecare economist propune propria-i definiţie. 2 Turluc V.

după fermitatea scadenţei. dar ale căror documentaţii sunt depuse la autoritatea monetară pentru a putea să îşi înceapă activitatea în lunile următoare. rambursabilitatea. după natura garanţiilor. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. la 7. după termenul la care trebuie rambursat. Creditele către populaţie au o pondere importantă în structura împrumuturilor acordate de bănci. România înregistrează o creştere economică puternică. Ponderea creditelor acordate gospodăriilor populaţiei în produsul intern brut (PIB) a crescut semnificativ în ultimii trei ani. consemnarea şi transferabilitatea. repartiţie. De-a lungul timpului. până în toamnă. iar dezvoltarea acestui segment este foarte rapidă pentru că . Astfel se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. promisiunea de rambursare. o dezvoltare a produsului intern brut (PIB) cu circa 6% în ultimii şase-şapte ani. a mai spus prim-viceguvernatorul BNR şi ponderea 14 . creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare astfel încât în prezent putem deosebi o gamă variată de credite. care nu şi-au început efectiv activitatea. În economie.Însă. funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici. sunt create premisele creşterii într-un ritm destul de rapid a resurselor populaţiei. după calitatea debitorului.82% cât era în 2004. după calitatea creditelor. de la 4.47% din PIB. acordarea creditului. iar pe de alta parte. deşi în literatura de specialitate română şi străină. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. “Odată cu aderarea României la Uniunea Europeana se creează noi facilităţi pentru intrarea pe piaţa românească a unor bănci puternice. creditele se împart în credite acordate persoanelor fizice şi credite acordate persoanelor juridice. toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice: subiecţii relaţiei de credit. după calitatea debitorului. pe de o parte. Acest lucru va crea noi premise pentru o ofertă de servicii bancare de credite pentru populaţie tot mai diversificată şi mai amplă”. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. funcţia de emisiune. după scopul acordării creditului. a spus prim-viceguvernatorul băncii centrale. consum. dobânda. Astfel.42% în 2005 pentru ca anul trecut să ajungă la 11. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său. Florin Georgescu. clasificate în funcţie de mai multe criterii: după natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare. după modul de stingere al obligaţiilor de plată.

Populaţia nu va fi însă singurul beneficiar al condiţiilor de creditare mai bune.creditelor acordate populaţiei în totalul creditelor neguvernamentale a crescut la 43% în februarie 2007. fapt pentru care creditele bancare din aceste domenii ar putea să crească în următorii ani. 15 . Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi al agriculturii nu este foarte exploatat de către bănci în prezent. faţă de 29% cât era în decembrie 2004 şi de 7% în 2001.

. Didactică şi Pedagogică. Chirleşan D. Stoica O. Monedă.Cocriş V..Iaşi.I. Floricel C. Editura Universităţii”Al.. 2007 2. bănci. Ed. 1999..Monedă şi credit. Boariu A. Dornescu V....Cuza” . Dardac N. Turluc V. credit...Bibliografie 1. Basno C. 16 . Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful