Cuprins

Capitolul 1
Creditul – noţiuni generale
1.1. 1.2. 1.3. Definirea creditului....................................................pag2 Trăsăturile şi funcţiile creditului..............................pag3 Tipuri de credite........................................................pag5

Capitolul 2
Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice
2.1. Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice................................................pag7 2.2. Criterii de creditare a persoanelor fizice........................................................pag8 2.3. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară................................................pag11

Capitolul 3
Concluzii...............................................................pag13 Bibliografie...........................................................pag16

Cocris. lucrări sau servicii. Creditul mai este definit şi ca o formă particulară a schimbului. noţiunea de credit a pătruns în secolul al XVIII. simple.Moneda si credit 2 . V. Operaţiunile de credit pot interveni într-o gamă amplă de relaţii între indivizi sub forma unor acorduri personale.lea. În limba română.Chirlesan. D. creditul a apărut din necesitatea stingerii obligaţiilor dintre diferiţi agenţi economici în care moneda lichidă nu poate face faţă.Turliuc. operaţiunile de credit reprezentănd de fapt operaţiuni de schimb caracterizate prin existenţa unui interval de timp care separă efectuarea prestaţiei de efectuarea contraprestaţiei. Creditul reprezintă suma de bani pe care o bancă o acordă unei persoane fizice sau juridice pe o anumită perioadă de timp. până la tranzacţii formalizate ce se efectuază pe pieţele monetare sau financiare foarte dezvoltate şi formulate în cadrul unor contracte complexe.Capitolul 1 Creditul – noţiuni generale 1.1. numită creditor şi o parte care îl primeşte.1 1 V. Raportul de credit priveşte două părţi: o parte care acordă creditul. pînă la o anumită dată numită scadenţă şi pentru care primeşte o dobândă. Putem afirma că apariţia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului. Definirea creditului Termenul de credit îşi are etimologia în latinescul creditum. De asemenea. că va primi în schimb valori corespunzătoare. numită debitor. când vânzătorul oferea cumpărătorului valori de întrebuinţare în schimbul unei promisiuni că va primi în curând o valoare. participiul trecut al verbului credere semnificând încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri.

Rambursabilitatea – prin natura sa. riscurile probabile sunt: riscul de rambursare şi riscul de imobilizare.  Credite pe termen foarte scurt.până la 24 ore  Credite pe termen scurt. care nu sunt în măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite. Subiecţii relaţiei de credit Promisiunea de rambursare Rambursabilitatea Dobânda Acordarea creditului Consemnarea şi transferabilitatea Subiecţii relaţiei de credit sunt creditorul. se obligă să restituie la scadenţă suma avansată împreună cu dobânda. rambursarea lui după o anumită perioadă fiind obligatorie. creditele se pot clasifica în: 2. Riscul de rambursare reprezintă probabilitatea întarzierii plăţii sau incapacităţii de plată datorată conjuncturii. Trăsăturile şi funcţiile creditului În literatura de specialitate română şi străină.În raportul de credit.până la 1 an  Credite pe termen mediu. Promisiunea de rambursare este elementul esenţial al relaţiei de credit şi presupune riscuri care necesită angajarea unor garanţii. în schimbul dreptului de folosinţă asupra obiectului împrumutului. tot o persoană fizică sau juridică care. respectiv persoana fizică sau juridică ce avansează împrumutul condiţionat şi pentru un interval de timp şi debitorul. însă toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice:       1. dificultăţilor sectoriale sau deficienţelor împrumutatului.până la 50 ani. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite.2.1. în functie de acestea. Riscul de imobilizare survine de la bancă sau de la deţinătorul de depozite. pentru locuinţe 3 . din cauza unei gestiuni nereuşite a creditelor acordate. 3. creditul este o finanţare cu caracter temporar.până la 5-7 ani  Credite pe termen lung. Termenele de rambursare sunt foarte variate si.

populaţiei sunt concentrate de bănci şi alte instituţii financiare şi de credit şi redistribuite ulterior celor care au nevoie temporară sau pe termen mediu şi lung de ele. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. Prin intermediul creditului se realizează active cu moneda pasivă. caracteristică este rambursarea integrală la scadenţă. Consemnarea este trăsătura clasică a creditului şi presupune înscrirea termenilor relaţiei de creditare în documente. Clauza dobânzii fixe e acceptabilă pentru ambele părţi. s-a instituit dobânda variabilă. trecerea unei componente a masei monetare într-o altă componentă. în funcţie de nivelul dobânzii pe piaţă. în cadrul căruia împrumututile efective intervin la intervale liber alese de debitor. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. consum. fără o modificare a masei acesteia. 6. s-a dezvoltat sistemul de credit deschis (linile de credit). 4. instituţiilor. Există însă şi relaţii de credit neconsemnate care se încheie doar prin acord verbal şi sunt bazate pe încredere. băncile şi instituţiile financiare şi de credit.Pe fondul presiunii inflaţioniste. Acordarea creditului. Acesta poate face obiectul operaţiunilor de vânzare-cumpărare. Dobânda reprezintă caracteristica esenţială a creditului. adică cedarea dreptului de a încasa suma înscrisă în titlul de credit. prin care se realizează cesiunea creanţei. Creditele pe termen mediu şi lung implică o rambursare eşalonată. Constituind depozite şi acordând în baza acestora şi a resurselor proprii credite. cărţile de credit fiind modalitatea cea mai răspândită pentru această formă. Transferabilitatea presupune transferarea titlului de credit. 7. se manifestă prin aceea că disponibilităţile băneşti latente în activitatea agenţilor economici. pun în operă funcţia de mobilizare şi redistribuire a creditului.în ultima vreme.Pentru creditele pe termen scurt. În economie. 5. 4 . Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său. repartiţie. Se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:    funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora funcţia de emisiune funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici Funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. sub forma unuia sau altuia din tipurile de credit.

creditul induce în economie o serie de efecte favorabile cum sunt:  sporirea capacităţii productive şi comerciale a agenţilor economici prin redistribuirea capitalurilor  concentrarea capitalului prin mobilizarea disponibilităţilor latente  reducerea cheltuielilor pe care le generează circulaţia masei monetare  dimensionarea şi adaptarea masei de bani în circulaţie la necesarul economiei Creditul generează însă şi o serie de riscuri. 5 .” Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice individuale sau de o anumită stare economică conjuncturală. David L. afirma „Creditul este bun doar două zile din viaţa sa: în ziua în care a fost aprobat şi în ziua în care a fost rambursat. Prin funcţiile pe care le realizează. credit bazat pe depozitele constituite anterior în bancă. cât şi subcreditarea . Referindu-se la riscul creditării. . Prin intermediul creditului se pot stimula agenţi eficienţi cu activitate profitabilă. cu deficienţe de gestiune şi răi platnici. Creditul este deci. Acest fenomen trebuie însă controlat astfel încât prin emisiune să se asigure o corectă dimensionare a creditului care să satisfacă nevoile reale ale economiei. Elyles de la Mellon Bank SUA. Orice acordare de credit de către bancă. creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare. acordându-le credite fără restricţii în acelaşi timp cu restricţionarea creditelor la agenţii ineficienţi.Funcţia de emisiune a creditului prin intemediul căreia se realizează crearea de noi mijloace de plată in economie. constituie în fapt o emisiune de monedă. un barometru al eficienţei economice al agenţilor economici şi în acelaşi timp un instrument de influenţare în direcţia stimulării activităţii profitabile. Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici – în activitatea agenţilor economici cu activitate eficientă. 1.3.Atât supracreditarea. căci atunci se manifestă riscuri. se realizează sporirea masei monetare. creditele ocupă un loc marginal în asigurarea resureselor de finanţare a activităţii acestora. o sporire în circulaţie. eficiente. subemisia sunt dăunătoare economiei şi produc perturbaţii cu consecinţe ce pot scăpa de sub control. Tipuri de credite De-a lungul timpului. În restul timpului creditul este sub supraveghere. supraemisia.

  5.   Credite comerciale Credite bancare Credite obligatare Credite ipotecare 2. Creditul cămătăresc există chiar şi în zilele noastre în unele ţări.O primă formă a creditului a fost creditul juvenil care a reprezentat o modalitate de intrajutorare între indivizi şi grupuri de indivizi aflaţi unul în vecinătatea celuilalt. de regulă. în aceeaşi cantitate şi acelaşi fel de bun material cu cel împrumutat. O altă formă de credit este creditul cămătăresc. printre care şi România. dobânda. însă a continuat să se manifeste şi la inceputul „erei capitaliste”. Creditul juvenil se acorda între persoane cunoscute şi se restituia.   6. când a fost legat de forma marfă a capitalului. Creditele se pot clasifica după mai multe criterii: 1.    4. După natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare:       3. adică un caracter neproductiv. Caracteristica acestui credit o constituie dobânda deosebit de ridicată. ceea ce arată caracterul său de intajutorare într-o economie. Acestei forme de credit îi lipsea un element de bază. După calitatea debitorului: Credite acordate persoanelor fizice Credite acordate persoanelor juridice Credite pentru producţie Credite pentru investiţii Credite pentru comerţ După scopul acordării creditului: După natura garanţiilor: Credite reale Credite personale După termenul la care trebuie rambursat: Credite pe termen Credite fără termen Credite denunţabile Credite nedenunţabile După fermitatea scadenţei: 6 . Acest tip de credit a fost specific economiilor precapitaliste.

Creditul în care bancherul nu-şi rezervă dreptul de a cere restituirea anticipată a împrumutul acordat este numit credit nedenunţabil. cât şi între producători. Creditul comercial reprezintă creditul pe care-l acordă întreprinzătorii în momentul vânzării mărfurilor sub forma amânării plăţii. Această formă de credit se manifestă atât în relaţiile de vânzare-cumpărare dintre întreprinzătorii productivi şi cei din comerţ. înainte de scadenţă. reputaţia lui de a-şi îndeplini prompt obligaţia. Acest tip de credit este mult mai flexibil decât cel comercial. După modul de stingere al obligaţiilor de plata: Credite amortizabile Credite neamortizabile Această clasificare a creditelor este relativă. Creditul ipotecar este creditul garantat cu proprietatea imobiliară şi are ca principal obiectiv susţinerea dezvoltării acestei proprietăţi. Creditul real este creditul acordat în baza unor garanţii materiale certe. toate aceste tipuri de credite putând să coexiste. Creditul bancar este un credit sub formă bănească acordat de bănci întreprinzătorilor. După calitatea creditelor:   Credite performante Credite neperformante   8. Creditul personal are la bază încrederea de care se bucură debitorul. În cazul creditelor fără termen. care acoperă valoarea creditului. cum sunt de exmplu creditele cambiale. Creditele pe termen trebuie rambursate la o dată stabilită. contractarea obligaţiei de credit nu stipuleaza data lichidării ei. 7 . să se întrepătrundă între ele. Creditele denunţabile presupun dreptul bancherului de a cere debitorului să plătească. punând la adăpost pe creditor de orice risc. dar şi situaţia lui materială. calităţile morale ale solicitatorului. pe baza unui preaviz.7.

pe termen scurt. Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice Legea bancară defineşte creditul bancar ca fiind orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului de rambursare a sumei plătite. băncile acordă clienţilor lor credite în lei şi valută.Capitolul 2 Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice 2. precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de acestă sumă sau orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă. În conformitate cu prevederile legale şi cu propriile statute de organizare şi funcţionare.1. mediu şi lung. Băncile pot acorda clienţilor următoarele categorii de credite în lei şi valută:  Credite pe termen scurt:  Credite globale de exploatare  Linii de creditare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere  Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie  Credite pentru prefinanţarea exporturilor  Credite de stoc  Credite factoring  Credite pentru facilităţi de cont  Credite pe descoperit de cont(overdraft)  Credite pe termen mediu şi lung  Credite pentru echipament în completarea surselor proprii  Credite pentru cumpărarea de acţiuni şi active  Credite promotorii  Credite ipotecare  Credite pentru activitatea de leasing 8 .

iar compensarea cheltuielilor prin suportarea de către clienţi devine descurajantă pentru aceştia. moralitatea)  veniturile şi stabilitatea lor  obiectul creditului Băncile trebuie să evalueze riscurile la care se expun prin acordarea creditelor persoanelor fizice. reputaţia. iar obiectul creditului este identificabil ca valoare şi durată. familia. Metoda are la bază tehnici statistice de tratare a informaţiilor referitoare la comportamentul solicitanţilor de credit care permit să identifice riscul de nerambursare a unui credit prin intermediul unei note(scor). de obicei bunul care face obiectul creditului este luat garanţie prin constituirea unei ipoteci asupra acestuia în favoarea băncii. ca pe baza unor informaţii preliminare pe care clientul le pune la dispoziţie prin intermediul unui formular.2. Aplicarea metodei conduce la reducerea cheltuielilor şi timpului aferent investigării dosarelor de credit. Capacitatea de rambursare a creditului de către client este analizată de bancă pe baza unor informaţii care vizează în principal următoarele:  situaţia patrimonială şi starea socială (vârsta. Analiza dosarelor de credit când numărul lor este mare iar valoarea unitară mică devine costisitor pentru bancă. suma ponderilor comparată cu o notă de referinţă stabilită în prealabil de bancă indică dacă dosarul se acceptă sau nu pentru a fi instrumentat de bancă. deoarece aceste credite se adresează unor solicitanţi care prezintă un comportament omogen. Metoda permite băncii. deci criteriile decizionale sunt valabile pentru toţi. Metoda evaluării creditului prin punctaj se aplică în special creditelor pe termen scurt şi creditelor imobiliare. Pentru depăşirea acestor inconveniente băncile au posibilitatea de selecţie a solicitărilor de credit printr-o metodă de evaluare a cererii de credit prin punctaj „credit scoring”. pentru ca riscurile asumate să fie comparabile. Metoda creditului evaluat are la bază analiza discriminatorie.2. sa admită sau nu dosarul. pe acelea care explică cel mai bine solvabilitatea solicitantului. plecând de la un ansamblu de informaţii care caracterizează 9 . Problema cheie este aceea de a descoperi printre informaţiile primite. care este o metodă statistică care permite . Fiecărei informatii îi este atribuită o pondere. Criterii de creditare a persoanelor fizice În vederea acordării creditului banca solicită garanţii.

care fie nu au rambursat creditele. se vor determina succesiv următoarele elemente: a) determinarea criteriilor de solvabilitate Din dosarele de credit se vor reţine pentru fiecare titular de credit o serie de informaţii referitoare la adresă. Pentru ambele clase de clienţi trebuie găsite criterii care să-i caracterizeze cel mai bine. să se distingă multe clase omogene vis-a vis de un criteriu stabilit. În acest scop. vârstă. 10 . venit. utilizarea rezultatelor analizei pentru solicitanţii noi 1. care au rambursat creditele la timp şi fără probleme şi clienţi răi. Clienţii răi se caracterizează prin:  nu au telefon  nu au cont la bancă  sunt divorţaţi  au mai mult de 4 copii  au vârsta între 25-30 ani  lucrează mai puţin de 6 luni într-o întreprindere  nu sunt proprietari ai locuinţei Clienţii buni se caracterizează prin:  au telefon  sunt proprietari ai locuinţei  au cont în bancă  lucrează în aceeaşi întreprindere de peste 10 ani  sunt căsătoriţi si au 2-3 copii b) determinarea notei totale Fiecărui criteriu i se atrbuie o notă care ţine loc de pondere în funcţie de importanţă.fiecare individ ce aparţine unei populaţii. fie au avut probleme la rambursarea unor rate. se disting două clase de clienţi: clienţi buni. Pe baza dosarelor de credite derulate şi arhivate de bancă. Analiza discriminatorie pune în evidenţă că anumite criterii sunt mai semnificative şi permite să se calculeze ponderea care trebuie asociată fiecăruia dintre ele. situaţia familială. Se vor reţine între 20 -30 de informaţii care se vor asocia clienţilor buni sau răi. Aplicarea metodei necesită două etape: 1. determinarea claselor şi informaţiilor ce caracterizează fiecare clasă 2. profesie.

dosarele analizate nu sunt reprezentative pentru analiza discriminatorie. Pentru depăşirea acestei situaţii banca are trei posibilitaţi: . deci banca ar trebui să accepte din nou o perioadă toate cererile de credit şi implicit riscurile. profesie. Deci. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mare se elimină toţi clienţii răi. Pentru prima problemă. criteriile de solvabilitate a clienţilor trebuie revizuite periodic în analiza discriminatorie pentru a verifica eficacitatea acestora. De aceea. Nota optimă va fi cea care are o influenţă favorabilă asupra profitului băncii. Odată nota fixată. nota limită este cea care elimină cei mai mulţi dintre clienţii răi şi cel mai puţin din cei buni. prin metoda clasică . deoarece banca a eliminat. dar si mulţi din cei răi. Criteriile luate în calcul (venit. au un caracter dinamic datorită schimbărilor care au loc în viaţa economică şi socială. clienţii cu risc mare de nesolvabilitate. 2. ponderile atribuite criteriilor de solvabilitate se vor aduna obţinându-se nota totală. Această etapă este fundamentala pentru creditul evaluat. Pentru determinarea acestei note este bine să se facă mai întâi o analiză de rentabilitate a clienţilor buni şi a celor răi. dar şi un număr mare din cei buni. două dintre ele find mai importante. Deşi metoda pare atragătoare. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mic se acceptă toţi clienţii buni. este la fel de grea.Pentru fiecare dosar. vârstă) se modifică de la an la an. toate cererile de credit vor fi analizate prin prisma informaţiilor utilizate în analiza discriminatorie. 11 . c) determinarea notei limită Constă în a determina o notă optimă sub care probabilitatea ca un client să fie nesolvabil să fie foarte mare.să evite dubla analiză a dosarelor să se includă în analiză şi dosarele refuzate de ofiţerii de credite care le-au analizat după metoda clasică să se accepte toate cererile de credit în vederea constituirii eşantionului pentru analiza discriminatorie A doua problemă – stabilirea criteriilor de solvabilitate. informaţii pe care banca le obţine de la clienţii noi care vor completa formularul. ea prezintă şi o serie de probleme. şi anume: cum să se selecţioneze eşalonul de dosare care fac obiectul analizei şi care sunt criteriile discriminatorii stabile. Aceste modificări impun luarea în considerarea altor criterii de solvabiltate.

se ia în calcul o marjă suplimentară pentru riscul valutar    Să nu aibă restanţe în rambursarea altor credite Să contribuie cu fonduri proprii (minim15-20%) Data primei scadenţe să nu depăşească 30 -31 zile de la data tragerii creditului. la determinarea capacităţii de rambursare. Pentru creditele acordate prin carduri. Condiţii de creditare    Să fie angajaţi cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau pensionari Să realizeze venituri certe si permanente Datoriile totale de plată să se încadreze în limitele: 30% din veniturile totale lunare. dar nu elimina în mod radical eficacitatea metodei.1. 2.3.3. banca precepe :        Dobândă Comision de deschidere a contului de card Comision de emitere a cardului Comision de menţinerea anuală a cardului Comision de eliberare numerar Comision pentru blocarea cardului Comision de interogare sold la ATM 12 .Aceste probleme vin să sublinieze limitele metodei de evaluare a creditului prin punctaj. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară 2. 50% din venituri în cazul creditelor personale şi imobiliare. 35% în cazul creditelor ipotecare  Membrii familiei pot îndeplini calitatea de garanţi numai dacă veniturile lor nu sunt luate în calcul la determinarea capacităţii de rambursare  Pentru creditele în valută.

.Iaşi. Editura Universităţii”Al.Cocriş V..I. prin înlocuirea monedei temporar pasive cu monedă activă. 2 Turluc V.. cât şi la cei financiari.2... implicaţiile acestuia asupra creşterii economice şi asigurării echilibrului monetar explică interesul literaturii din domeniu pentru delimitarea conţinutului creditului şi definirea lui.Cuza” . creditul este expresia relaţiilor de redistribuire a disponibilităţilor băneşti latente existente în economie atât la agenţii economici nefinanciari.3 2. 2007 13 . Chirleşan D. Creditul se dovedeşte a fi una dintre cele mai complexe categorii valorice. Stoica O. Boariu A.Monedă şi credit. iar belgianul Fernand Baudhuin susţine că nu lipsesc definiţii ale creditului şi că aproape fiecare economist propune propria-i definiţie. cecuri) Capitolul 3 Concluzii Participarea în proporţie ridicată a creditului la finanţarea economiei.. ca şi prin consolidarea şi prin amplificarea disponibilităţilor de capital bănesc şi creşterea masei monetare în circulaţie2. Dornescu V.scria economistul italian Amedeo Gambino – rămâne întradevăr o chestiune dintre cele mai controversate. În principiu însă. Definirea creditului .Documentaţia necesară  Copii de pe actele de identitate  Cerere de credite  Declaraţia proprie privind angajamentele de plată  Acordul de consultare a bazei de date a băncii comerciale  Documente ce atestă realizarea de venituri  Dovada existenţei surselor proprii de finanţare  Documente din care să rezulte destinaţia creditelor  Documente prin care se efectuează angajarea creditului(ordine de plată.

82% cât era în 2004.42% în 2005 pentru ca anul trecut să ajungă la 11. iar pe de alta parte. după modul de stingere al obligaţiilor de plată. acordarea creditului. după fermitatea scadenţei. Astfel. rambursabilitatea. care nu şi-au început efectiv activitatea. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. de la 4. a spus prim-viceguvernatorul băncii centrale. a mai spus prim-viceguvernatorul BNR şi ponderea 14 . dar ale căror documentaţii sunt depuse la autoritatea monetară pentru a putea să îşi înceapă activitatea în lunile următoare. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. deşi în literatura de specialitate română şi străină. creditele se împart în credite acordate persoanelor fizice şi credite acordate persoanelor juridice. iar dezvoltarea acestui segment este foarte rapidă pentru că .47% din PIB. “Odată cu aderarea României la Uniunea Europeana se creează noi facilităţi pentru intrarea pe piaţa românească a unor bănci puternice. la 7. după termenul la care trebuie rambursat. creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare astfel încât în prezent putem deosebi o gamă variată de credite. toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice: subiecţii relaţiei de credit. Ponderea creditelor acordate gospodăriilor populaţiei în produsul intern brut (PIB) a crescut semnificativ în ultimii trei ani. după natura garanţiilor. pe de o parte. În economie. după calitatea debitorului. după calitatea creditelor. după calitatea debitorului. funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici. Florin Georgescu. dobânda. până în toamnă. consum. clasificate în funcţie de mai multe criterii: după natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. repartiţie. sunt create premisele creşterii într-un ritm destul de rapid a resurselor populaţiei. o dezvoltare a produsului intern brut (PIB) cu circa 6% în ultimii şase-şapte ani. România înregistrează o creştere economică puternică. Astfel se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. după scopul acordării creditului. Acest lucru va crea noi premise pentru o ofertă de servicii bancare de credite pentru populaţie tot mai diversificată şi mai amplă”. De-a lungul timpului. promisiunea de rambursare. Creditele către populaţie au o pondere importantă în structura împrumuturilor acordate de bănci. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său.Însă. funcţia de emisiune. consemnarea şi transferabilitatea.

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi al agriculturii nu este foarte exploatat de către bănci în prezent.creditelor acordate populaţiei în totalul creditelor neguvernamentale a crescut la 43% în februarie 2007. 15 . fapt pentru care creditele bancare din aceste domenii ar putea să crească în următorii ani. Populaţia nu va fi însă singurul beneficiar al condiţiilor de creditare mai bune. faţă de 29% cât era în decembrie 2004 şi de 7% în 2001.

1999. Stoica O. Chirleşan D... Ed. Didactică şi Pedagogică..Cocriş V. Editura Universităţii”Al.... 2007 2. Basno C.Monedă şi credit. bănci.. Turluc V.I.Cuza” .Bibliografie 1. Bucureşti. Floricel C. 16 .Iaşi. Dardac N.. Monedă. Boariu A. Dornescu V. credit..

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.