P. 1
creditul bancar

creditul bancar

|Views: 136|Likes:
Published by Craete Anca

More info:

Published by: Craete Anca on Mar 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/17/2013

pdf

text

original

Cuprins

Capitolul 1
Creditul – noţiuni generale
1.1. 1.2. 1.3. Definirea creditului....................................................pag2 Trăsăturile şi funcţiile creditului..............................pag3 Tipuri de credite........................................................pag5

Capitolul 2
Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice
2.1. Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice................................................pag7 2.2. Criterii de creditare a persoanelor fizice........................................................pag8 2.3. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară................................................pag11

Capitolul 3
Concluzii...............................................................pag13 Bibliografie...........................................................pag16

V. simple. Operaţiunile de credit pot interveni într-o gamă amplă de relaţii între indivizi sub forma unor acorduri personale. Creditul mai este definit şi ca o formă particulară a schimbului. că va primi în schimb valori corespunzătoare. când vânzătorul oferea cumpărătorului valori de întrebuinţare în schimbul unei promisiuni că va primi în curând o valoare.Moneda si credit 2 . pînă la o anumită dată numită scadenţă şi pentru care primeşte o dobândă.Cocris. noţiunea de credit a pătruns în secolul al XVIII.lea. până la tranzacţii formalizate ce se efectuază pe pieţele monetare sau financiare foarte dezvoltate şi formulate în cadrul unor contracte complexe. operaţiunile de credit reprezentănd de fapt operaţiuni de schimb caracterizate prin existenţa unui interval de timp care separă efectuarea prestaţiei de efectuarea contraprestaţiei. De asemenea. lucrări sau servicii. Putem afirma că apariţia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului.1. Creditul reprezintă suma de bani pe care o bancă o acordă unei persoane fizice sau juridice pe o anumită perioadă de timp. Raportul de credit priveşte două părţi: o parte care acordă creditul.Turliuc. numită debitor.Chirlesan. numită creditor şi o parte care îl primeşte.1 1 V. D. participiul trecut al verbului credere semnificând încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri. creditul a apărut din necesitatea stingerii obligaţiilor dintre diferiţi agenţi economici în care moneda lichidă nu poate face faţă. În limba română. Definirea creditului Termenul de credit îşi are etimologia în latinescul creditum.Capitolul 1 Creditul – noţiuni generale 1.

Rambursabilitatea – prin natura sa. din cauza unei gestiuni nereuşite a creditelor acordate. Trăsăturile şi funcţiile creditului În literatura de specialitate română şi străină. rambursarea lui după o anumită perioadă fiind obligatorie.până la 50 ani. se obligă să restituie la scadenţă suma avansată împreună cu dobânda.2. pentru locuinţe 3 . dificultăţilor sectoriale sau deficienţelor împrumutatului. care nu sunt în măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite. în schimbul dreptului de folosinţă asupra obiectului împrumutului. creditul este o finanţare cu caracter temporar. 3.1. creditele se pot clasifica în: 2. respectiv persoana fizică sau juridică ce avansează împrumutul condiţionat şi pentru un interval de timp şi debitorul.până la 1 an  Credite pe termen mediu. Riscul de imobilizare survine de la bancă sau de la deţinătorul de depozite. în functie de acestea.până la 24 ore  Credite pe termen scurt. însă toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice:       1.În raportul de credit. Riscul de rambursare reprezintă probabilitatea întarzierii plăţii sau incapacităţii de plată datorată conjuncturii. tot o persoană fizică sau juridică care.până la 5-7 ani  Credite pe termen lung.  Credite pe termen foarte scurt. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. Promisiunea de rambursare este elementul esenţial al relaţiei de credit şi presupune riscuri care necesită angajarea unor garanţii. Termenele de rambursare sunt foarte variate si. Subiecţii relaţiei de credit Promisiunea de rambursare Rambursabilitatea Dobânda Acordarea creditului Consemnarea şi transferabilitatea Subiecţii relaţiei de credit sunt creditorul. riscurile probabile sunt: riscul de rambursare şi riscul de imobilizare.

7. trecerea unei componente a masei monetare într-o altă componentă. caracteristică este rambursarea integrală la scadenţă. consum. fără o modificare a masei acesteia. Transferabilitatea presupune transferarea titlului de credit. băncile şi instituţiile financiare şi de credit. populaţiei sunt concentrate de bănci şi alte instituţii financiare şi de credit şi redistribuite ulterior celor care au nevoie temporară sau pe termen mediu şi lung de ele. Există însă şi relaţii de credit neconsemnate care se încheie doar prin acord verbal şi sunt bazate pe încredere. 6. 4 .în ultima vreme. în cadrul căruia împrumututile efective intervin la intervale liber alese de debitor. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. Clauza dobânzii fixe e acceptabilă pentru ambele părţi. adică cedarea dreptului de a încasa suma înscrisă în titlul de credit. cărţile de credit fiind modalitatea cea mai răspândită pentru această formă. în funcţie de nivelul dobânzii pe piaţă. instituţiilor. Acordarea creditului. 5. Acesta poate face obiectul operaţiunilor de vânzare-cumpărare. repartiţie. Prin intermediul creditului se realizează active cu moneda pasivă. În economie. Consemnarea este trăsătura clasică a creditului şi presupune înscrirea termenilor relaţiei de creditare în documente. s-a dezvoltat sistemul de credit deschis (linile de credit). Dobânda reprezintă caracteristica esenţială a creditului. pun în operă funcţia de mobilizare şi redistribuire a creditului. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. se manifestă prin aceea că disponibilităţile băneşti latente în activitatea agenţilor economici. prin care se realizează cesiunea creanţei.Pentru creditele pe termen scurt. Creditele pe termen mediu şi lung implică o rambursare eşalonată. 4.Pe fondul presiunii inflaţioniste. Se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:    funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora funcţia de emisiune funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici Funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său. Constituind depozite şi acordând în baza acestora şi a resurselor proprii credite. sub forma unuia sau altuia din tipurile de credit. s-a instituit dobânda variabilă.

creditele ocupă un loc marginal în asigurarea resureselor de finanţare a activităţii acestora.” Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice individuale sau de o anumită stare economică conjuncturală. Referindu-se la riscul creditării. creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare.Funcţia de emisiune a creditului prin intemediul căreia se realizează crearea de noi mijloace de plată in economie. un barometru al eficienţei economice al agenţilor economici şi în acelaşi timp un instrument de influenţare în direcţia stimulării activităţii profitabile. Prin funcţiile pe care le realizează. Prin intermediul creditului se pot stimula agenţi eficienţi cu activitate profitabilă. Creditul este deci. o sporire în circulaţie. eficiente. Acest fenomen trebuie însă controlat astfel încât prin emisiune să se asigure o corectă dimensionare a creditului care să satisfacă nevoile reale ale economiei. Elyles de la Mellon Bank SUA. Orice acordare de credit de către bancă. acordându-le credite fără restricţii în acelaşi timp cu restricţionarea creditelor la agenţii ineficienţi. creditul induce în economie o serie de efecte favorabile cum sunt:  sporirea capacităţii productive şi comerciale a agenţilor economici prin redistribuirea capitalurilor  concentrarea capitalului prin mobilizarea disponibilităţilor latente  reducerea cheltuielilor pe care le generează circulaţia masei monetare  dimensionarea şi adaptarea masei de bani în circulaţie la necesarul economiei Creditul generează însă şi o serie de riscuri. Tipuri de credite De-a lungul timpului. constituie în fapt o emisiune de monedă. credit bazat pe depozitele constituite anterior în bancă. . În restul timpului creditul este sub supraveghere. afirma „Creditul este bun doar două zile din viaţa sa: în ziua în care a fost aprobat şi în ziua în care a fost rambursat. cu deficienţe de gestiune şi răi platnici. supraemisia. Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici – în activitatea agenţilor economici cu activitate eficientă.Atât supracreditarea. subemisia sunt dăunătoare economiei şi produc perturbaţii cu consecinţe ce pot scăpa de sub control.3. se realizează sporirea masei monetare. David L. cât şi subcreditarea . 1. 5 . căci atunci se manifestă riscuri.

  6. adică un caracter neproductiv. printre care şi România. în aceeaşi cantitate şi acelaşi fel de bun material cu cel împrumutat. Acestei forme de credit îi lipsea un element de bază. Acest tip de credit a fost specific economiilor precapitaliste. Creditul juvenil se acorda între persoane cunoscute şi se restituia. însă a continuat să se manifeste şi la inceputul „erei capitaliste”. ceea ce arată caracterul său de intajutorare într-o economie. După natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare:       3.   5. Creditul cămătăresc există chiar şi în zilele noastre în unele ţări.   Credite comerciale Credite bancare Credite obligatare Credite ipotecare 2.O primă formă a creditului a fost creditul juvenil care a reprezentat o modalitate de intrajutorare între indivizi şi grupuri de indivizi aflaţi unul în vecinătatea celuilalt. de regulă. Creditele se pot clasifica după mai multe criterii: 1. O altă formă de credit este creditul cămătăresc. când a fost legat de forma marfă a capitalului. După calitatea debitorului: Credite acordate persoanelor fizice Credite acordate persoanelor juridice Credite pentru producţie Credite pentru investiţii Credite pentru comerţ După scopul acordării creditului: După natura garanţiilor: Credite reale Credite personale După termenul la care trebuie rambursat: Credite pe termen Credite fără termen Credite denunţabile Credite nedenunţabile După fermitatea scadenţei: 6 . dobânda. Caracteristica acestui credit o constituie dobânda deosebit de ridicată.    4.

Creditul ipotecar este creditul garantat cu proprietatea imobiliară şi are ca principal obiectiv susţinerea dezvoltării acestei proprietăţi. Acest tip de credit este mult mai flexibil decât cel comercial. să se întrepătrundă între ele. cum sunt de exmplu creditele cambiale. pe baza unui preaviz. dar şi situaţia lui materială. contractarea obligaţiei de credit nu stipuleaza data lichidării ei. 7 . Creditul real este creditul acordat în baza unor garanţii materiale certe. reputaţia lui de a-şi îndeplini prompt obligaţia. punând la adăpost pe creditor de orice risc. După modul de stingere al obligaţiilor de plata: Credite amortizabile Credite neamortizabile Această clasificare a creditelor este relativă. care acoperă valoarea creditului. Creditul bancar este un credit sub formă bănească acordat de bănci întreprinzătorilor.7. cât şi între producători. Creditul personal are la bază încrederea de care se bucură debitorul. Creditele pe termen trebuie rambursate la o dată stabilită. Creditul în care bancherul nu-şi rezervă dreptul de a cere restituirea anticipată a împrumutul acordat este numit credit nedenunţabil. În cazul creditelor fără termen. Această formă de credit se manifestă atât în relaţiile de vânzare-cumpărare dintre întreprinzătorii productivi şi cei din comerţ. Creditele denunţabile presupun dreptul bancherului de a cere debitorului să plătească. înainte de scadenţă. După calitatea creditelor:   Credite performante Credite neperformante   8. calităţile morale ale solicitatorului. toate aceste tipuri de credite putând să coexiste. Creditul comercial reprezintă creditul pe care-l acordă întreprinzătorii în momentul vânzării mărfurilor sub forma amânării plăţii.

Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice Legea bancară defineşte creditul bancar ca fiind orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului de rambursare a sumei plătite. În conformitate cu prevederile legale şi cu propriile statute de organizare şi funcţionare. Băncile pot acorda clienţilor următoarele categorii de credite în lei şi valută:  Credite pe termen scurt:  Credite globale de exploatare  Linii de creditare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere  Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie  Credite pentru prefinanţarea exporturilor  Credite de stoc  Credite factoring  Credite pentru facilităţi de cont  Credite pe descoperit de cont(overdraft)  Credite pe termen mediu şi lung  Credite pentru echipament în completarea surselor proprii  Credite pentru cumpărarea de acţiuni şi active  Credite promotorii  Credite ipotecare  Credite pentru activitatea de leasing 8 .Capitolul 2 Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice 2. mediu şi lung.1. băncile acordă clienţilor lor credite în lei şi valută. precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de acestă sumă sau orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă. pe termen scurt.

familia. deoarece aceste credite se adresează unor solicitanţi care prezintă un comportament omogen. pe acelea care explică cel mai bine solvabilitatea solicitantului. ca pe baza unor informaţii preliminare pe care clientul le pune la dispoziţie prin intermediul unui formular. Pentru depăşirea acestor inconveniente băncile au posibilitatea de selecţie a solicitărilor de credit printr-o metodă de evaluare a cererii de credit prin punctaj „credit scoring”. de obicei bunul care face obiectul creditului este luat garanţie prin constituirea unei ipoteci asupra acestuia în favoarea băncii. Criterii de creditare a persoanelor fizice În vederea acordării creditului banca solicită garanţii. reputaţia. Metoda are la bază tehnici statistice de tratare a informaţiilor referitoare la comportamentul solicitanţilor de credit care permit să identifice riscul de nerambursare a unui credit prin intermediul unei note(scor). Metoda creditului evaluat are la bază analiza discriminatorie. Metoda evaluării creditului prin punctaj se aplică în special creditelor pe termen scurt şi creditelor imobiliare. suma ponderilor comparată cu o notă de referinţă stabilită în prealabil de bancă indică dacă dosarul se acceptă sau nu pentru a fi instrumentat de bancă. care este o metodă statistică care permite . Capacitatea de rambursare a creditului de către client este analizată de bancă pe baza unor informaţii care vizează în principal următoarele:  situaţia patrimonială şi starea socială (vârsta. iar compensarea cheltuielilor prin suportarea de către clienţi devine descurajantă pentru aceştia. iar obiectul creditului este identificabil ca valoare şi durată.2. Fiecărei informatii îi este atribuită o pondere.2. Metoda permite băncii. Analiza dosarelor de credit când numărul lor este mare iar valoarea unitară mică devine costisitor pentru bancă. Problema cheie este aceea de a descoperi printre informaţiile primite. moralitatea)  veniturile şi stabilitatea lor  obiectul creditului Băncile trebuie să evalueze riscurile la care se expun prin acordarea creditelor persoanelor fizice. deci criteriile decizionale sunt valabile pentru toţi. pentru ca riscurile asumate să fie comparabile. plecând de la un ansamblu de informaţii care caracterizează 9 . sa admită sau nu dosarul. Aplicarea metodei conduce la reducerea cheltuielilor şi timpului aferent investigării dosarelor de credit.

vârstă. venit.fiecare individ ce aparţine unei populaţii. să se distingă multe clase omogene vis-a vis de un criteriu stabilit. Pentru ambele clase de clienţi trebuie găsite criterii care să-i caracterizeze cel mai bine. Se vor reţine între 20 -30 de informaţii care se vor asocia clienţilor buni sau răi. situaţia familială. fie au avut probleme la rambursarea unor rate. se vor determina succesiv următoarele elemente: a) determinarea criteriilor de solvabilitate Din dosarele de credit se vor reţine pentru fiecare titular de credit o serie de informaţii referitoare la adresă. În acest scop. Aplicarea metodei necesită două etape: 1. Analiza discriminatorie pune în evidenţă că anumite criterii sunt mai semnificative şi permite să se calculeze ponderea care trebuie asociată fiecăruia dintre ele. Clienţii răi se caracterizează prin:  nu au telefon  nu au cont la bancă  sunt divorţaţi  au mai mult de 4 copii  au vârsta între 25-30 ani  lucrează mai puţin de 6 luni într-o întreprindere  nu sunt proprietari ai locuinţei Clienţii buni se caracterizează prin:  au telefon  sunt proprietari ai locuinţei  au cont în bancă  lucrează în aceeaşi întreprindere de peste 10 ani  sunt căsătoriţi si au 2-3 copii b) determinarea notei totale Fiecărui criteriu i se atrbuie o notă care ţine loc de pondere în funcţie de importanţă. care au rambursat creditele la timp şi fără probleme şi clienţi răi. Pe baza dosarelor de credite derulate şi arhivate de bancă. se disting două clase de clienţi: clienţi buni. 10 . care fie nu au rambursat creditele. determinarea claselor şi informaţiilor ce caracterizează fiecare clasă 2. utilizarea rezultatelor analizei pentru solicitanţii noi 1. profesie.

Această etapă este fundamentala pentru creditul evaluat. este la fel de grea. Pentru depăşirea acestei situaţii banca are trei posibilitaţi: . vârstă) se modifică de la an la an.Pentru fiecare dosar. Nota optimă va fi cea care are o influenţă favorabilă asupra profitului băncii. ea prezintă şi o serie de probleme. profesie. Pentru determinarea acestei note este bine să se facă mai întâi o analiză de rentabilitate a clienţilor buni şi a celor răi. dar şi un număr mare din cei buni.să evite dubla analiză a dosarelor să se includă în analiză şi dosarele refuzate de ofiţerii de credite care le-au analizat după metoda clasică să se accepte toate cererile de credit în vederea constituirii eşantionului pentru analiza discriminatorie A doua problemă – stabilirea criteriilor de solvabilitate. şi anume: cum să se selecţioneze eşalonul de dosare care fac obiectul analizei şi care sunt criteriile discriminatorii stabile. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mic se acceptă toţi clienţii buni. criteriile de solvabilitate a clienţilor trebuie revizuite periodic în analiza discriminatorie pentru a verifica eficacitatea acestora. informaţii pe care banca le obţine de la clienţii noi care vor completa formularul. au un caracter dinamic datorită schimbărilor care au loc în viaţa economică şi socială. dosarele analizate nu sunt reprezentative pentru analiza discriminatorie. nota limită este cea care elimină cei mai mulţi dintre clienţii răi şi cel mai puţin din cei buni. c) determinarea notei limită Constă în a determina o notă optimă sub care probabilitatea ca un client să fie nesolvabil să fie foarte mare. 2. deci banca ar trebui să accepte din nou o perioadă toate cererile de credit şi implicit riscurile. Odată nota fixată. Deşi metoda pare atragătoare. Pentru prima problemă. Criteriile luate în calcul (venit. toate cererile de credit vor fi analizate prin prisma informaţiilor utilizate în analiza discriminatorie. Aceste modificări impun luarea în considerarea altor criterii de solvabiltate. deoarece banca a eliminat. dar si mulţi din cei răi. două dintre ele find mai importante. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mare se elimină toţi clienţii răi. ponderile atribuite criteriilor de solvabilitate se vor aduna obţinându-se nota totală. 11 . prin metoda clasică . Deci. clienţii cu risc mare de nesolvabilitate. De aceea.

banca precepe :        Dobândă Comision de deschidere a contului de card Comision de emitere a cardului Comision de menţinerea anuală a cardului Comision de eliberare numerar Comision pentru blocarea cardului Comision de interogare sold la ATM 12 . Pentru creditele acordate prin carduri. dar nu elimina în mod radical eficacitatea metodei. 50% din venituri în cazul creditelor personale şi imobiliare. Condiţii de creditare    Să fie angajaţi cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau pensionari Să realizeze venituri certe si permanente Datoriile totale de plată să se încadreze în limitele: 30% din veniturile totale lunare. se ia în calcul o marjă suplimentară pentru riscul valutar    Să nu aibă restanţe în rambursarea altor credite Să contribuie cu fonduri proprii (minim15-20%) Data primei scadenţe să nu depăşească 30 -31 zile de la data tragerii creditului. 35% în cazul creditelor ipotecare  Membrii familiei pot îndeplini calitatea de garanţi numai dacă veniturile lor nu sunt luate în calcul la determinarea capacităţii de rambursare  Pentru creditele în valută. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară 2.3. 2.3. la determinarea capacităţii de rambursare.Aceste probleme vin să sublinieze limitele metodei de evaluare a creditului prin punctaj.1.

2. iar belgianul Fernand Baudhuin susţine că nu lipsesc definiţii ale creditului şi că aproape fiecare economist propune propria-i definiţie.. Boariu A. Definirea creditului ..Documentaţia necesară  Copii de pe actele de identitate  Cerere de credite  Declaraţia proprie privind angajamentele de plată  Acordul de consultare a bazei de date a băncii comerciale  Documente ce atestă realizarea de venituri  Dovada existenţei surselor proprii de finanţare  Documente din care să rezulte destinaţia creditelor  Documente prin care se efectuează angajarea creditului(ordine de plată. cecuri) Capitolul 3 Concluzii Participarea în proporţie ridicată a creditului la finanţarea economiei.. ca şi prin consolidarea şi prin amplificarea disponibilităţilor de capital bănesc şi creşterea masei monetare în circulaţie2. Dornescu V. 2 Turluc V. implicaţiile acestuia asupra creşterii economice şi asigurării echilibrului monetar explică interesul literaturii din domeniu pentru delimitarea conţinutului creditului şi definirea lui.Iaşi. Stoica O. creditul este expresia relaţiilor de redistribuire a disponibilităţilor băneşti latente existente în economie atât la agenţii economici nefinanciari.Cuza” . Creditul se dovedeşte a fi una dintre cele mai complexe categorii valorice.Cocriş V..3 2. 2007 13 .Monedă şi credit. cât şi la cei financiari. prin înlocuirea monedei temporar pasive cu monedă activă. Editura Universităţii”Al. În principiu însă.I.. Chirleşan D..scria economistul italian Amedeo Gambino – rămâne întradevăr o chestiune dintre cele mai controversate.

funcţia de emisiune. creditele se împart în credite acordate persoanelor fizice şi credite acordate persoanelor juridice. după scopul acordării creditului. Florin Georgescu. rambursabilitatea. la 7.47% din PIB. Creditele către populaţie au o pondere importantă în structura împrumuturilor acordate de bănci. o dezvoltare a produsului intern brut (PIB) cu circa 6% în ultimii şase-şapte ani. de la 4. consemnarea şi transferabilitatea. după termenul la care trebuie rambursat. Astfel. acordarea creditului. a spus prim-viceguvernatorul băncii centrale. toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice: subiecţii relaţiei de credit. România înregistrează o creştere economică puternică. dar ale căror documentaţii sunt depuse la autoritatea monetară pentru a putea să îşi înceapă activitatea în lunile următoare.Însă.42% în 2005 pentru ca anul trecut să ajungă la 11. Acest lucru va crea noi premise pentru o ofertă de servicii bancare de credite pentru populaţie tot mai diversificată şi mai amplă”. Astfel se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. după calitatea creditelor. după calitatea debitorului. după fermitatea scadenţei. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. a mai spus prim-viceguvernatorul BNR şi ponderea 14 . după modul de stingere al obligaţiilor de plată. dobânda. iar dezvoltarea acestui segment este foarte rapidă pentru că . iar pe de alta parte. clasificate în funcţie de mai multe criterii: după natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare. repartiţie. creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare astfel încât în prezent putem deosebi o gamă variată de credite. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. după natura garanţiilor. după calitatea debitorului.82% cât era în 2004. “Odată cu aderarea României la Uniunea Europeana se creează noi facilităţi pentru intrarea pe piaţa românească a unor bănci puternice. funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici. care nu şi-au început efectiv activitatea. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. pe de o parte. până în toamnă. Ponderea creditelor acordate gospodăriilor populaţiei în produsul intern brut (PIB) a crescut semnificativ în ultimii trei ani. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său. În economie. sunt create premisele creşterii într-un ritm destul de rapid a resurselor populaţiei. consum. promisiunea de rambursare. De-a lungul timpului. deşi în literatura de specialitate română şi străină.

faţă de 29% cât era în decembrie 2004 şi de 7% în 2001. fapt pentru care creditele bancare din aceste domenii ar putea să crească în următorii ani. Populaţia nu va fi însă singurul beneficiar al condiţiilor de creditare mai bune.creditelor acordate populaţiei în totalul creditelor neguvernamentale a crescut la 43% în februarie 2007. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi al agriculturii nu este foarte exploatat de către bănci în prezent. 15 .

Monedă. Dardac N.Bibliografie 1. Turluc V. Didactică şi Pedagogică. Floricel C. Ed.I. Bucureşti..Cuza” . bănci.. Editura Universităţii”Al. 16 . Stoica O. 1999. Dornescu V..Iaşi. 2007 2. Basno C...... Boariu A. credit..Cocriş V.Monedă şi credit. Chirleşan D.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->