Cuprins

Capitolul 1
Creditul – noţiuni generale
1.1. 1.2. 1.3. Definirea creditului....................................................pag2 Trăsăturile şi funcţiile creditului..............................pag3 Tipuri de credite........................................................pag5

Capitolul 2
Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice
2.1. Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice................................................pag7 2.2. Criterii de creditare a persoanelor fizice........................................................pag8 2.3. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară................................................pag11

Capitolul 3
Concluzii...............................................................pag13 Bibliografie...........................................................pag16

Creditul mai este definit şi ca o formă particulară a schimbului. lucrări sau servicii. când vânzătorul oferea cumpărătorului valori de întrebuinţare în schimbul unei promisiuni că va primi în curând o valoare.lea. D. operaţiunile de credit reprezentănd de fapt operaţiuni de schimb caracterizate prin existenţa unui interval de timp care separă efectuarea prestaţiei de efectuarea contraprestaţiei.Chirlesan. participiul trecut al verbului credere semnificând încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri. Creditul reprezintă suma de bani pe care o bancă o acordă unei persoane fizice sau juridice pe o anumită perioadă de timp. V. În limba română. noţiunea de credit a pătruns în secolul al XVIII. Putem afirma că apariţia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului. pînă la o anumită dată numită scadenţă şi pentru care primeşte o dobândă.Moneda si credit 2 . că va primi în schimb valori corespunzătoare.Turliuc.1. creditul a apărut din necesitatea stingerii obligaţiilor dintre diferiţi agenţi economici în care moneda lichidă nu poate face faţă. numită creditor şi o parte care îl primeşte. Definirea creditului Termenul de credit îşi are etimologia în latinescul creditum.Cocris. Raportul de credit priveşte două părţi: o parte care acordă creditul.1 1 V. numită debitor. De asemenea.Capitolul 1 Creditul – noţiuni generale 1. Operaţiunile de credit pot interveni într-o gamă amplă de relaţii între indivizi sub forma unor acorduri personale. până la tranzacţii formalizate ce se efectuază pe pieţele monetare sau financiare foarte dezvoltate şi formulate în cadrul unor contracte complexe. simple.

3. Rambursabilitatea – prin natura sa. însă toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice:       1. dificultăţilor sectoriale sau deficienţelor împrumutatului.1.până la 24 ore  Credite pe termen scurt. Trăsăturile şi funcţiile creditului În literatura de specialitate română şi străină. creditul este o finanţare cu caracter temporar. respectiv persoana fizică sau juridică ce avansează împrumutul condiţionat şi pentru un interval de timp şi debitorul. care nu sunt în măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite. pentru locuinţe 3 . Riscul de rambursare reprezintă probabilitatea întarzierii plăţii sau incapacităţii de plată datorată conjuncturii.  Credite pe termen foarte scurt. din cauza unei gestiuni nereuşite a creditelor acordate. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. în schimbul dreptului de folosinţă asupra obiectului împrumutului.până la 50 ani. Subiecţii relaţiei de credit Promisiunea de rambursare Rambursabilitatea Dobânda Acordarea creditului Consemnarea şi transferabilitatea Subiecţii relaţiei de credit sunt creditorul.În raportul de credit. tot o persoană fizică sau juridică care.până la 5-7 ani  Credite pe termen lung.2. se obligă să restituie la scadenţă suma avansată împreună cu dobânda. în functie de acestea.până la 1 an  Credite pe termen mediu. creditele se pot clasifica în: 2. Promisiunea de rambursare este elementul esenţial al relaţiei de credit şi presupune riscuri care necesită angajarea unor garanţii. Riscul de imobilizare survine de la bancă sau de la deţinătorul de depozite. rambursarea lui după o anumită perioadă fiind obligatorie. riscurile probabile sunt: riscul de rambursare şi riscul de imobilizare. Termenele de rambursare sunt foarte variate si.

s-a dezvoltat sistemul de credit deschis (linile de credit). Creditele pe termen mediu şi lung implică o rambursare eşalonată. prin care se realizează cesiunea creanţei. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său. populaţiei sunt concentrate de bănci şi alte instituţii financiare şi de credit şi redistribuite ulterior celor care au nevoie temporară sau pe termen mediu şi lung de ele.în ultima vreme. 4. fără o modificare a masei acesteia. Acordarea creditului. se manifestă prin aceea că disponibilităţile băneşti latente în activitatea agenţilor economici. consum.Pentru creditele pe termen scurt. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. Transferabilitatea presupune transferarea titlului de credit. cărţile de credit fiind modalitatea cea mai răspândită pentru această formă. În economie. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. s-a instituit dobânda variabilă. caracteristică este rambursarea integrală la scadenţă. sub forma unuia sau altuia din tipurile de credit. trecerea unei componente a masei monetare într-o altă componentă. Dobânda reprezintă caracteristica esenţială a creditului. instituţiilor. Clauza dobânzii fixe e acceptabilă pentru ambele părţi. în funcţie de nivelul dobânzii pe piaţă.Pe fondul presiunii inflaţioniste. Constituind depozite şi acordând în baza acestora şi a resurselor proprii credite. 5. Acesta poate face obiectul operaţiunilor de vânzare-cumpărare. 4 . Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. în cadrul căruia împrumututile efective intervin la intervale liber alese de debitor. pun în operă funcţia de mobilizare şi redistribuire a creditului. 6. Consemnarea este trăsătura clasică a creditului şi presupune înscrirea termenilor relaţiei de creditare în documente. Se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:    funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora funcţia de emisiune funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici Funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. adică cedarea dreptului de a încasa suma înscrisă în titlul de credit. repartiţie. 7. Există însă şi relaţii de credit neconsemnate care se încheie doar prin acord verbal şi sunt bazate pe încredere. Prin intermediul creditului se realizează active cu moneda pasivă. băncile şi instituţiile financiare şi de credit.

creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare. Acest fenomen trebuie însă controlat astfel încât prin emisiune să se asigure o corectă dimensionare a creditului care să satisfacă nevoile reale ale economiei. eficiente. Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici – în activitatea agenţilor economici cu activitate eficientă. . Referindu-se la riscul creditării. Prin intermediul creditului se pot stimula agenţi eficienţi cu activitate profitabilă. credit bazat pe depozitele constituite anterior în bancă. creditul induce în economie o serie de efecte favorabile cum sunt:  sporirea capacităţii productive şi comerciale a agenţilor economici prin redistribuirea capitalurilor  concentrarea capitalului prin mobilizarea disponibilităţilor latente  reducerea cheltuielilor pe care le generează circulaţia masei monetare  dimensionarea şi adaptarea masei de bani în circulaţie la necesarul economiei Creditul generează însă şi o serie de riscuri.Funcţia de emisiune a creditului prin intemediul căreia se realizează crearea de noi mijloace de plată in economie. Orice acordare de credit de către bancă. Prin funcţiile pe care le realizează. David L. Tipuri de credite De-a lungul timpului.” Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice individuale sau de o anumită stare economică conjuncturală.Atât supracreditarea. 1. cu deficienţe de gestiune şi răi platnici. căci atunci se manifestă riscuri.3. supraemisia. un barometru al eficienţei economice al agenţilor economici şi în acelaşi timp un instrument de influenţare în direcţia stimulării activităţii profitabile. cât şi subcreditarea . subemisia sunt dăunătoare economiei şi produc perturbaţii cu consecinţe ce pot scăpa de sub control. constituie în fapt o emisiune de monedă. În restul timpului creditul este sub supraveghere. se realizează sporirea masei monetare. 5 . afirma „Creditul este bun doar două zile din viaţa sa: în ziua în care a fost aprobat şi în ziua în care a fost rambursat. acordându-le credite fără restricţii în acelaşi timp cu restricţionarea creditelor la agenţii ineficienţi. creditele ocupă un loc marginal în asigurarea resureselor de finanţare a activităţii acestora. Elyles de la Mellon Bank SUA. Creditul este deci. o sporire în circulaţie.

când a fost legat de forma marfă a capitalului.O primă formă a creditului a fost creditul juvenil care a reprezentat o modalitate de intrajutorare între indivizi şi grupuri de indivizi aflaţi unul în vecinătatea celuilalt. Creditul juvenil se acorda între persoane cunoscute şi se restituia. adică un caracter neproductiv. de regulă. După calitatea debitorului: Credite acordate persoanelor fizice Credite acordate persoanelor juridice Credite pentru producţie Credite pentru investiţii Credite pentru comerţ După scopul acordării creditului: După natura garanţiilor: Credite reale Credite personale După termenul la care trebuie rambursat: Credite pe termen Credite fără termen Credite denunţabile Credite nedenunţabile După fermitatea scadenţei: 6 . Acestei forme de credit îi lipsea un element de bază. O altă formă de credit este creditul cămătăresc. După natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare:       3. printre care şi România. Creditele se pot clasifica după mai multe criterii: 1. însă a continuat să se manifeste şi la inceputul „erei capitaliste”.   6. Creditul cămătăresc există chiar şi în zilele noastre în unele ţări.   5. Acest tip de credit a fost specific economiilor precapitaliste.    4. dobânda. în aceeaşi cantitate şi acelaşi fel de bun material cu cel împrumutat. ceea ce arată caracterul său de intajutorare într-o economie.   Credite comerciale Credite bancare Credite obligatare Credite ipotecare 2. Caracteristica acestui credit o constituie dobânda deosebit de ridicată.

înainte de scadenţă. Creditul personal are la bază încrederea de care se bucură debitorul. Această formă de credit se manifestă atât în relaţiile de vânzare-cumpărare dintre întreprinzătorii productivi şi cei din comerţ. Creditele denunţabile presupun dreptul bancherului de a cere debitorului să plătească. reputaţia lui de a-şi îndeplini prompt obligaţia. Creditul real este creditul acordat în baza unor garanţii materiale certe. să se întrepătrundă între ele.7. pe baza unui preaviz. punând la adăpost pe creditor de orice risc. contractarea obligaţiei de credit nu stipuleaza data lichidării ei. cât şi între producători. toate aceste tipuri de credite putând să coexiste. Creditul ipotecar este creditul garantat cu proprietatea imobiliară şi are ca principal obiectiv susţinerea dezvoltării acestei proprietăţi. Creditul bancar este un credit sub formă bănească acordat de bănci întreprinzătorilor. După modul de stingere al obligaţiilor de plata: Credite amortizabile Credite neamortizabile Această clasificare a creditelor este relativă. 7 . Creditul comercial reprezintă creditul pe care-l acordă întreprinzătorii în momentul vânzării mărfurilor sub forma amânării plăţii. dar şi situaţia lui materială. Creditele pe termen trebuie rambursate la o dată stabilită. În cazul creditelor fără termen. Creditul în care bancherul nu-şi rezervă dreptul de a cere restituirea anticipată a împrumutul acordat este numit credit nedenunţabil. După calitatea creditelor:   Credite performante Credite neperformante   8. Acest tip de credit este mult mai flexibil decât cel comercial. care acoperă valoarea creditului. calităţile morale ale solicitatorului. cum sunt de exmplu creditele cambiale.

În conformitate cu prevederile legale şi cu propriile statute de organizare şi funcţionare. precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de acestă sumă sau orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă. mediu şi lung.Capitolul 2 Consideraţii generale privind creditele acordate persoanelor fizice 2. pe termen scurt. băncile acordă clienţilor lor credite în lei şi valută. Băncile pot acorda clienţilor următoarele categorii de credite în lei şi valută:  Credite pe termen scurt:  Credite globale de exploatare  Linii de creditare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare  Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere  Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie  Credite pentru prefinanţarea exporturilor  Credite de stoc  Credite factoring  Credite pentru facilităţi de cont  Credite pe descoperit de cont(overdraft)  Credite pe termen mediu şi lung  Credite pentru echipament în completarea surselor proprii  Credite pentru cumpărarea de acţiuni şi active  Credite promotorii  Credite ipotecare  Credite pentru activitatea de leasing 8 . Tipuri de credite bancare pentru persoane fizice Legea bancară defineşte creditul bancar ca fiind orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului de rambursare a sumei plătite.1.

Analiza dosarelor de credit când numărul lor este mare iar valoarea unitară mică devine costisitor pentru bancă. care este o metodă statistică care permite . Metoda evaluării creditului prin punctaj se aplică în special creditelor pe termen scurt şi creditelor imobiliare. pe acelea care explică cel mai bine solvabilitatea solicitantului. Pentru depăşirea acestor inconveniente băncile au posibilitatea de selecţie a solicitărilor de credit printr-o metodă de evaluare a cererii de credit prin punctaj „credit scoring”. Metoda creditului evaluat are la bază analiza discriminatorie. ca pe baza unor informaţii preliminare pe care clientul le pune la dispoziţie prin intermediul unui formular. deoarece aceste credite se adresează unor solicitanţi care prezintă un comportament omogen. Criterii de creditare a persoanelor fizice În vederea acordării creditului banca solicită garanţii. sa admită sau nu dosarul. plecând de la un ansamblu de informaţii care caracterizează 9 .2. de obicei bunul care face obiectul creditului este luat garanţie prin constituirea unei ipoteci asupra acestuia în favoarea băncii. Problema cheie este aceea de a descoperi printre informaţiile primite. familia. Capacitatea de rambursare a creditului de către client este analizată de bancă pe baza unor informaţii care vizează în principal următoarele:  situaţia patrimonială şi starea socială (vârsta. suma ponderilor comparată cu o notă de referinţă stabilită în prealabil de bancă indică dacă dosarul se acceptă sau nu pentru a fi instrumentat de bancă. iar compensarea cheltuielilor prin suportarea de către clienţi devine descurajantă pentru aceştia. Fiecărei informatii îi este atribuită o pondere. pentru ca riscurile asumate să fie comparabile. moralitatea)  veniturile şi stabilitatea lor  obiectul creditului Băncile trebuie să evalueze riscurile la care se expun prin acordarea creditelor persoanelor fizice. Metoda are la bază tehnici statistice de tratare a informaţiilor referitoare la comportamentul solicitanţilor de credit care permit să identifice riscul de nerambursare a unui credit prin intermediul unei note(scor). reputaţia. Aplicarea metodei conduce la reducerea cheltuielilor şi timpului aferent investigării dosarelor de credit.2. Metoda permite băncii. iar obiectul creditului este identificabil ca valoare şi durată. deci criteriile decizionale sunt valabile pentru toţi.

Se vor reţine între 20 -30 de informaţii care se vor asocia clienţilor buni sau răi. În acest scop. vârstă. se vor determina succesiv următoarele elemente: a) determinarea criteriilor de solvabilitate Din dosarele de credit se vor reţine pentru fiecare titular de credit o serie de informaţii referitoare la adresă. profesie. venit. Aplicarea metodei necesită două etape: 1. se disting două clase de clienţi: clienţi buni. care au rambursat creditele la timp şi fără probleme şi clienţi răi. situaţia familială. să se distingă multe clase omogene vis-a vis de un criteriu stabilit. determinarea claselor şi informaţiilor ce caracterizează fiecare clasă 2. care fie nu au rambursat creditele. Analiza discriminatorie pune în evidenţă că anumite criterii sunt mai semnificative şi permite să se calculeze ponderea care trebuie asociată fiecăruia dintre ele. 10 . Clienţii răi se caracterizează prin:  nu au telefon  nu au cont la bancă  sunt divorţaţi  au mai mult de 4 copii  au vârsta între 25-30 ani  lucrează mai puţin de 6 luni într-o întreprindere  nu sunt proprietari ai locuinţei Clienţii buni se caracterizează prin:  au telefon  sunt proprietari ai locuinţei  au cont în bancă  lucrează în aceeaşi întreprindere de peste 10 ani  sunt căsătoriţi si au 2-3 copii b) determinarea notei totale Fiecărui criteriu i se atrbuie o notă care ţine loc de pondere în funcţie de importanţă. Pe baza dosarelor de credite derulate şi arhivate de bancă. utilizarea rezultatelor analizei pentru solicitanţii noi 1. Pentru ambele clase de clienţi trebuie găsite criterii care să-i caracterizeze cel mai bine. fie au avut probleme la rambursarea unor rate.fiecare individ ce aparţine unei populaţii.

şi anume: cum să se selecţioneze eşalonul de dosare care fac obiectul analizei şi care sunt criteriile discriminatorii stabile. ea prezintă şi o serie de probleme. prin metoda clasică . deoarece banca a eliminat.să evite dubla analiză a dosarelor să se includă în analiză şi dosarele refuzate de ofiţerii de credite care le-au analizat după metoda clasică să se accepte toate cererile de credit în vederea constituirii eşantionului pentru analiza discriminatorie A doua problemă – stabilirea criteriilor de solvabilitate. Această etapă este fundamentala pentru creditul evaluat. Nota optimă va fi cea care are o influenţă favorabilă asupra profitului băncii. profesie. Odată nota fixată. c) determinarea notei limită Constă în a determina o notă optimă sub care probabilitatea ca un client să fie nesolvabil să fie foarte mare. De aceea. clienţii cu risc mare de nesolvabilitate. Dacă se acceptă nota limită la un nivel mare se elimină toţi clienţii răi. dar şi un număr mare din cei buni. dosarele analizate nu sunt reprezentative pentru analiza discriminatorie. Pentru prima problemă. Criteriile luate în calcul (venit. 2. deci banca ar trebui să accepte din nou o perioadă toate cererile de credit şi implicit riscurile. nota limită este cea care elimină cei mai mulţi dintre clienţii răi şi cel mai puţin din cei buni. informaţii pe care banca le obţine de la clienţii noi care vor completa formularul. Deşi metoda pare atragătoare. ponderile atribuite criteriilor de solvabilitate se vor aduna obţinându-se nota totală. au un caracter dinamic datorită schimbărilor care au loc în viaţa economică şi socială.Pentru fiecare dosar. dar si mulţi din cei răi. toate cererile de credit vor fi analizate prin prisma informaţiilor utilizate în analiza discriminatorie. două dintre ele find mai importante. Aceste modificări impun luarea în considerarea altor criterii de solvabiltate. 11 . Deci. Pentru depăşirea acestei situaţii banca are trei posibilitaţi: . Dacă se acceptă nota limită la un nivel mic se acceptă toţi clienţii buni. criteriile de solvabilitate a clienţilor trebuie revizuite periodic în analiza discriminatorie pentru a verifica eficacitatea acestora. este la fel de grea. vârstă) se modifică de la an la an. Pentru determinarea acestei note este bine să se facă mai întâi o analiză de rentabilitate a clienţilor buni şi a celor răi.

la determinarea capacităţii de rambursare.3. 2. se ia în calcul o marjă suplimentară pentru riscul valutar    Să nu aibă restanţe în rambursarea altor credite Să contribuie cu fonduri proprii (minim15-20%) Data primei scadenţe să nu depăşească 30 -31 zile de la data tragerii creditului.3. Pentru creditele acordate prin carduri. Condiţii de creditare    Să fie angajaţi cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau pensionari Să realizeze venituri certe si permanente Datoriile totale de plată să se încadreze în limitele: 30% din veniturile totale lunare. banca precepe :        Dobândă Comision de deschidere a contului de card Comision de emitere a cardului Comision de menţinerea anuală a cardului Comision de eliberare numerar Comision pentru blocarea cardului Comision de interogare sold la ATM 12 . dar nu elimina în mod radical eficacitatea metodei. Condiţii de creditare şi documentaţia necesară 2.Aceste probleme vin să sublinieze limitele metodei de evaluare a creditului prin punctaj. 50% din venituri în cazul creditelor personale şi imobiliare. 35% în cazul creditelor ipotecare  Membrii familiei pot îndeplini calitatea de garanţi numai dacă veniturile lor nu sunt luate în calcul la determinarea capacităţii de rambursare  Pentru creditele în valută.1.

3 2. cecuri) Capitolul 3 Concluzii Participarea în proporţie ridicată a creditului la finanţarea economiei. cât şi la cei financiari. Boariu A. Chirleşan D. creditul este expresia relaţiilor de redistribuire a disponibilităţilor băneşti latente existente în economie atât la agenţii economici nefinanciari. În principiu însă. implicaţiile acestuia asupra creşterii economice şi asigurării echilibrului monetar explică interesul literaturii din domeniu pentru delimitarea conţinutului creditului şi definirea lui. 2 Turluc V...Iaşi. ca şi prin consolidarea şi prin amplificarea disponibilităţilor de capital bănesc şi creşterea masei monetare în circulaţie2.Cocriş V. 2007 13 .... Stoica O.Monedă şi credit.2. Editura Universităţii”Al. Definirea creditului . iar belgianul Fernand Baudhuin susţine că nu lipsesc definiţii ale creditului şi că aproape fiecare economist propune propria-i definiţie.Cuza” .. prin înlocuirea monedei temporar pasive cu monedă activă.I.scria economistul italian Amedeo Gambino – rămâne întradevăr o chestiune dintre cele mai controversate. Dornescu V. Creditul se dovedeşte a fi una dintre cele mai complexe categorii valorice.Documentaţia necesară  Copii de pe actele de identitate  Cerere de credite  Declaraţia proprie privind angajamentele de plată  Acordul de consultare a bazei de date a băncii comerciale  Documente ce atestă realizarea de venituri  Dovada existenţei surselor proprii de finanţare  Documente din care să rezulte destinaţia creditelor  Documente prin care se efectuează angajarea creditului(ordine de plată.

până în toamnă. Creditele către populaţie au o pondere importantă în structura împrumuturilor acordate de bănci. după calitatea creditelor.47% din PIB. În economie. Astfel. iar pe de alta parte.Însă. care realizează în final finanţarea operatorilor economici pe seama disponibilităţilor latente din economie. România înregistrează o creştere economică puternică. dar ale căror documentaţii sunt depuse la autoritatea monetară pentru a putea să îşi înceapă activitatea în lunile următoare. clasificate în funcţie de mai multe criterii: după natura lor economică şi după participanţii la relaţia de creditare. Ponderea creditelor acordate gospodăriilor populaţiei în produsul intern brut (PIB) a crescut semnificativ în ultimii trei ani. dobânda. după calitatea debitorului. acordarea creditului. la 7. toate au o esenţă comună dată de trăsăturile lor caracteristice: subiecţii relaţiei de credit. după fermitatea scadenţei. a mai spus prim-viceguvernatorul BNR şi ponderea 14 . funcţia de emisiune. funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici. creditul are un rol deosebit pentru buna funcţionare a mecanismului economic în ansamblul său. Florin Georgescu. după calitatea debitorului. după natura garanţiilor. Astfel se evidenţiază ca principale funcţii ale creditului:funcţia de mobilizare a disponibilităţilor băneşti şi de redistribuire a acestora. rambursabilitatea. De-a lungul timpului. a spus prim-viceguvernatorul băncii centrale. “Odată cu aderarea României la Uniunea Europeana se creează noi facilităţi pentru intrarea pe piaţa românească a unor bănci puternice. sunt create premisele creşterii într-un ritm destul de rapid a resurselor populaţiei. pe de o parte. Acest lucru va crea noi premise pentru o ofertă de servicii bancare de credite pentru populaţie tot mai diversificată şi mai amplă”. creditul a cunoscut o permanentă evoluţie şi diversificare astfel încât în prezent putem deosebi o gamă variată de credite. deşi în literatura de specialitate română şi străină. promisiunea de rambursare. în reluarea pe o scară lărgită a proceselor de producţie. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcţii ale creditului. după termenul la care trebuie rambursat. consemnarea şi transferabilitatea. după scopul acordării creditului. o dezvoltare a produsului intern brut (PIB) cu circa 6% în ultimii şase-şapte ani. repartiţie. care nu şi-au început efectiv activitatea.82% cât era în 2004. de la 4. după modul de stingere al obligaţiilor de plată. definiţia creditului şi accepţiunile sale sunt foarte diferite. iar dezvoltarea acestui segment este foarte rapidă pentru că .42% în 2005 pentru ca anul trecut să ajungă la 11. creditele se împart în credite acordate persoanelor fizice şi credite acordate persoanelor juridice. consum.

faţă de 29% cât era în decembrie 2004 şi de 7% în 2001.creditelor acordate populaţiei în totalul creditelor neguvernamentale a crescut la 43% în februarie 2007. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi al agriculturii nu este foarte exploatat de către bănci în prezent. 15 . Populaţia nu va fi însă singurul beneficiar al condiţiilor de creditare mai bune. fapt pentru care creditele bancare din aceste domenii ar putea să crească în următorii ani.

Iaşi. Stoica O.. Bucureşti. Dardac N. 1999..I. Chirleşan D... Ed. credit. 16 . Didactică şi Pedagogică. bănci.Monedă şi credit. Basno C.Bibliografie 1... Monedă.. Dornescu V.Cocriş V... 2007 2. Floricel C. Turluc V. Boariu A. Editura Universităţii”Al.Cuza” .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.