Evaluarea grindinii pe teritoriul Republicii Moldova fenomen meteorologic de risc din perioada cald a anului

6.1. Cauzele genetice de formare a grindinii Ca hidrometeor, grindina reprezint o form de precipitaii solide alctuite din granule transparente sau opace de ghea, de diferite forme (sferice sau coluroase), mrimi (cu diametre variabile intre 0,5 i 50 mm) i greutate (de la cateva grame, la peste 300 grame), care cade in timpul averselor de ploaie, insoite de fenomene orajoase (tunete i fulgere) i vant tare, luand aspect de furtun . Dintre toi hidrometeorii (ninsoarea, lapovia, mzrichea moale, mzrichea tare, zpad grunoas, ace de ghea, polei etc.) grindina este un risc atmosferic care, dei este rar intalnit, poate produce in scurt timp calamiti naturale de mari proporii, locale sau regionale, in funcie de traiectoria norului Cumulonimbus care a generat-o. Cauzele genetice ale grindinii sunt determinate de particularitile circulaiei generale a atmosferei, in interaciune cu cele ale suprafeei active. Circulaia general a atmosferei contribuie la formarea grindinii prin intermediul fronturilor reci, foarte active care se deplaseaz peste teritoriile suprainclzite. Masa de aer rece disloc prin convecie dinamic, masa de aer cald, pe care o foreaz la o ascensiune rapid, micare la care particip i convecia termic din perioada premergtoare adveciei aerului rece. Ridicat la peste 5000-6000 m altitudine (uneori chiar la 10.000-12.000 m altitudine), aerul cald se rcete rapid, determinand condensarea vaporilor de ap i inghearea acestora sub form de boabe. Particularitile locale ale suprafeei active au un rol deosebit in geneza grindinii, prin intensificarea proceselor de convecie termic i creterea gradului de turbulen a aerului. Convecia termic se dezvolt, foarte bine, in condiii de timp senin i linitit (timp anticiclonic), fiind avantajat de terenurile orizontale i mai ales, uor in pant, pe care razele solare cad perpendicular, intensificand procesele locale de inclzire. Acestea determin cureni de aer ascendeni, foarte puternici, care inal in atmosfer aerul suprainclzit. Fenomenul se suprapune peste aciunea frontului rece care disloc aerul cald prin convecie dinamic astfel c, ascensiunea aceasta capt un caracter forat i rapid. Masa de aer cald, inlat in atmosfer se rcete prin destindere adiabatic, determinand apariia norilor de conveciei termic de tip Cumulus care, sub influena frontului rece, ia forma de nicoval, devenind nori de tip Cumulonimbus care intunec rapid tot cerul i in care sunt asigurate toate condiiile de genez a grindinii: suprarcirea picturilor de ap, inghearea picturilor de ap suprarcite, formarea boabelor de mzriche, jocul pe vertical al boabelor de mzriche i transformarea lor in boabe de grindin, creterea in diametru a grindinii prin
1

procesele de ingheare rapid, sau sublimarea vaporilor de ap, depirea greutii de suspensie i cderea grindinii pe sol. In aceste condiii, apar primele descrcri electrice, care purced, sau au loc concomitent cu cderea grindinii i furtuna de dezlnuire. Particularitile locale ale reliefului invocate deja mai sus (la care se mai adaug formele diferite de relief, expoziia versanilor, umezeala etc.), contribuie la inclzirea general a suprafeei active, fapt ce determin caracterul local al grindinii. Uneori, aceasta se produce pe benzi inguste de teren (late de 10-15 km i lungi de cateva sute de km), orientate paralel cu norul de grindin, ca i cum ar fi proiecia norului in deplasare peste suprafaa activ, sau dar pe care aceasta o las in urma sa, condiionat de deplasarea frontului rece care a participat la geneza norului de grindin. Viteza de deplasare a norului de grindin poate fi destul de mare (60-70 km/or). Aa se explic existena a dou terenuri alturate, unul afectat total de grindin, iar cellalt neafectat deloc. Mrimea bobului de grindin depinde de intensitatea proceselor genetice ale fenomenului intre care citm: contrastul termic dintre aerul cald i rece; intensitatea curenilor ascendeni de convecie termic; intensitatea vitezei de deplasare a frontului rece i respectiv a conveciei dinamice pe care o genereaz; altitudinea pan la care aerul poate fi inlat; condiiile intrunite de norul de grindin, cu dezvoltare vertiginoas pe vertical etc. In seciune vertical, norul de grindin prezint trei zone: - zona inferioar care constituie sediul formrii picturilor de ap; - zona median, caracterizat prin picturi de ap suprarcite, in care grindina crete foarte mult in greutate; - zona superioar a norului este in zona in care, vaporii de ap ajuni prin procese adiabatice sunt transformai prin sublimare in ace de ghea, mzriche moale etc., cu aspect de ghea mat; aici temperatura este cu mult sub 0C, chiar sub -15C, -23C. Grindina se formeaz in zona median a norului, unde picturile de ap suprarcite se depun concentric, prin ingheare, in jurul boabelor de mzriche moale, incomplet ingheate, care au czut aici din partea superioar a norului, sub influena unor cureni de aer turbionari, sau sub influena propriei lor greuti. Tot in zona median, boabele de grindin vor crete in dimensiuni prin jocul ascendent i descendent al curenilor de aer, pan ce sub influena propriei lor greuti, vor invinge fora ascensional a curenilor de convecie i vor cdea pe suprafaa pmantului. Prin acest joc, boabele de grindin sunt inlate in zona superioar i coborate in cea inferioar, unde cresc in diametru prin ingheare i respectiv prin sublimare, dand bobului de grindin o structur complex, alctuit din straturi concentrice de ghea, de culoare albicioas sau transparent.
2

Structura bobului de grindin reflect condiiile lui genetice. In seciune, grindina prezint un miez albicios moale, cu aspect de zpad, care este de fapt, bobul de mzriche format in partea superioar a norului, prin sublimarea vaporilor de ap. Urmeaz apoi, straturi de ghea alternative: transparent format in zona median prin inghearea picturilor de ap suprarcite, in jurul miezului de mzriche; strat de ghea opac, albicioas, format prin coborarea lui in zona median; procesul se repet, pan ce grindina atinge greutatea necesar pentru a cdea pe pmant. Pan in prezent, nu s-a ajuns la un punct comun de vedere asupra nucleului greloanelor de grindin, ins exist tendina de a se admite c, in general, este vorba de un bob de mzriche tare care s-a format in jurul unei particule de mzriche moale. Grindina poate provoca mari pagube in urmtoarele condiii: - cand se produce in plin sezon de vegetaie, surprinzand pomii fructiferi in faza de inflorire, via de vie in faza de formare a bobului, culturile inspicate etc.; - cand este insoit de vanturi tari; - cand dimensiunile boabelor de grindin depete 10 mm diametru; - cand durata fenomenului este mare; - cand densitatea boabelor de grindin pe 1 m2 este foarte mare. O metod de urmrire a boabelor de grindin pe 1 m2 propune Erhan E., de la Universitatea Al.I.Cuza, din Iai, prin numrarea numrului de lovituri (indoituri) de pe acoperiurile caselor cu tabl zincat. Dar aceasta este posibil la grindin cu diametrul de cel puin oul de porumbel; - cand formeaz strat de ghea de durat (pan la cateva ore), fapt ce determin scderea temperaturii i inghearea sucului celular, oprirea circulaiei sevei brute in plant, distrugerea sistemului foliaceu i compromiterea recoltei; - cand se produce dup perioade lungi de secet cu solul uscat, lipsit de coeziune, favorizand procese intense de eroziune; - cand afecteaz terenuri in pant cu sol uscat; - cand dimensiunile sunt mici (<10 mm), dar durata este mare (10-15 min.).

6.2. Parametrii caracteristici grindinii O serie de caracteristici regionale i locale ale fenomenului de grindin de pe teritoriul R. Moldova rezult din analiza unor parametri specifici ai acestora. Frecvena medie a zilelor cu grindin de pe intreg teritoriul rii ine seama de: contrastul termo-baric, instabilitatea maselor de aer, expunerea reliefului fa de razele solare i fa de adveciile de aer umed, altitudine, forma de relief, caracteristicile covorului vegetal etc. Numrul mediu anual al zilelor cu grindin crete cu altitudinea din cauza antrenrii dinamice a aerului suprainclzit in micri ascensionale pe vertical sub influena conveciei termo-dinamice. Aa de exemplu, pe Campia Moldovei de Sud grindina se produce in medie 1,3-1,4 zile/an, iar in regiunile Podiului Moldovei Centrale (Codrilor), in 2,1 zile/an (Corneti). De asemenea, in regiunile cele mai joase i mai umede (culoarele de vi largi ca in cazul Prutului, Nistrului, lacurilor de acumulare etc.), grindina are o frecven redus din cauza predominrii pe aceste suprafee a curenilor de aer descendeni. Aici, in loc de convecia termic se dezvolt inversiuni de temperatur care impiedic antrenarea ascensional a aerului cald pe vertical. Aa se explic frecvena mai mic a grindinii la Olneti (0,1 zile/an), Comrat (1,3), Cahul (1,2). Numrul maxim anual al zilelor cu grindin a fost in toate cazurile de 2-4 ori mai mare decat numrul mediu anual i nu s-a produs in acelai an pentru toate regiunile R.Moldova, evideniind particularitile locale i regionale ale contrastelor termo-barice. Astfel, in Campia Moldovei de Sud aceasta a fost de 3-4 zile/an, in Podiul Moldovei Centrale, Platoul Moldovei de Nord de 7-8 zile/an, iar in Campia de Step a Blului, se observ din nou o diminuare 5 zile/an. Deoarece grindina reprezint de cele mai multe ori o manifestare climatic punctual, am selectat dou staii (Chiinu i Blata) pentru a evidenia anii cu cel mai mare numr de zile cu grindin, cum a fost la Chiinu 1912 (7), 1915 (4), 1950 (4), 1951 (4), 1966 (2), 1974 (4), 1984 (5), 1994 (2), 2001 (2), iar pentru Blata 1955 (4), 1965 (5), 1966 (3), 1970 (3), 1974 (3), 1984 (4) 1990 (2) . Sub aspectul duratei menionm c aceasta poate s dureze de la cateva minute pan la 60-90 minute (60 min la Olneti, Campia Nistrului Inferior, 20.VII.1952 fig, 37; 60 min la Briceni - Platoul Moldovei de Nord, 15.V.1954 fig, 38; 90 min la Corneti, Pod. Moldovei Centrale, 05.IV.1964, ins aceasta a czut cu intermitene fig, 39). Furtunile cu grindin incep brusc. Durata furtunilor cu grindin este invers proporional cu dimensiunile boabelor de grindin. Cu cat durata este mai scurt, cu atat dimensiunile acesteia sunt mai mari, ca i influena mecanic pe care o exercit. Dimensiunile bobului de grindin sunt evideniate de mrimea diametrului grindinii. Dup cum s-a artat, acestea reflect condiiile genetice de formare a grindinii, in zona median i superioar a norului Cumulonimbus.

Fig. 37. Presiunea atmosferic la sol (mb) i geopotenialul la nivelul 500 mb (gpdm), Europa, 20.07.1952, ora 00, (grindin de 60 min la Olneti), (dup www.wetterzentrale.de)

Fig. 38. Presiunea atmosferic la sol (mb) i geopotenialul la nivelul 500 mb (gpdm), Europa, 15.05.1954, ora 00, (grindin de 60 min Briceni), (dup www.wetterzentrale.de)
5

Fig. 39. Presiunea atmosferic la sol (mb) i geopotenialul la nivelul 500 mb (gpdm), Europa, 05.04.1964, ora 00, (grindin de 90 min cu intermitene la Corneti), (dup www.wetterzentrale.de) In general, dimensiunile bobului de grindin sunt mici, sub 10 mm. Cercetrile efectuate au artat c primvara i toamna, diametrul grindinii este mai mic (sub 5 mm), iar intensitatea ploii de 2-20 mm/min., comparativ cu vara, cand diametrul poate depi dimensiuni excepionale, iar intensitatea ploii, 60 mm/min., ceea ce arat c cele mai favorabile condiii genetice se realizeaz in perioada cea mai cald din an, cand contrastul termo-baric este cel mai mare. In asemenea situaie, boabele de grindin au atins dimensiuni impresionante, de mrimea unei nuci, ou de porumbel (Soroca 27 iunie 1996), ou de gin (Anexa 7). Asemenea dimensiuni mari determin i amploarea riscului cauzat de grindin cu consecine dintre cele mai nefaste, atat asupra covorului vegetal, cat i asupra eroziunii solului. Conform datelor tab. 12, numrul mediu anual de zile cu grindin (x) are valoarea maxim in Podiul Moldovei Centrale (1,3 zile/an), fapt determinat de altitudinea i expoziia favorabil a versanilor, care intensific mult procesele termo-convective. In regiunile mai depresionare, cu frecvente inversiuni termice, valoarea medie a numrului de zile anual cu grindin este sub unitate. Deasemenea in anumii ani fenomenul de grindin poate s lipseasc cu desvarsire ( 0 zile/an), iar numrul maxim poate fi de circa 4 zile pe an.

Indicii statistici ce caracterizeaz fenomenul de grindin pe teritoriul Republicii Moldova (1960-2005) Tabelul 12.
Indicii statistici x I r.f.g II r.f.g. III r.f.g. IVr.f.g. V r.f.g.

min max

0,5 0,0 4,0 0,9

0,4 0,0 3,0 0,7

1,3 0,0 4,0 1,3

0,8 0,0 3,0 0,9

0,8 0,0 4,0 1,1

Not:I* - I regiune fizico-geografic - regiunea Podiurilor i Platourilor Moldovei de Nord; II* - II regiune fizico-geografic - Cimpia Moldovei de Nord; III* - III regiune fizico-geografic - Podiul Moldovei Centrale; IV*-IV regiune fizico-geografic - Cimpia Nistrului Inferior; V*-V regiune fizicogeografic - Cimpia Moldovei de Sud

Calculul probabilitii de manifestare a grindinii pentru fiecare lun aparte ne demonstreaz, c cea mai mare valoare se inregistreaz in luna iunie (31%), lunile mai i iulie inregistreaz aceiai probabilitate de 20%. In luna aprilie fenomenul are o probabilitate de producere de doar 12%, iar in august sub 10% (fig. 40).

Fig.40. Probabilitatea de manifestare a grindinei in Rep. Moldova (1960-2005) In aspect evolutiv grindina manifest o tendin de scdere pe tot teritoriul republicii (fig. 41).

Fig. 41. Evoluia in timp i tendina manifestrii grindinei in diferite regiuni fizico-geografice de pe teritoriul Rep. Moldova (a- I r.f.g.; b-III r.f.g.; c-V r.f.g) Analiza comparativ a numrului zilelor cu grindin pentru dou intervale de timp ne demonstreaz scderea acestora in perioada actual in toate lunile anului in care fenomenul poate fi observat, ceea ce in mare msur se explic prin inclzirea climei actuale. In acelai timp cercetrile ne demonstreaz, c are loc creterea intensitii acesteia, adic a manifestrii grindinii de dimensiune mare >20 mm (fig.42).

Fig. 42. Numrul de zile cu grindin in Republica Moldova pentru iruri diferite de date.

La fel ca i in cazul viscolului curba teoretic de distribuie a datelor are o asimetrie clar exprimat, fapt legat de valorile 0, adic ani cand grindina nu s-a manifestat ca fenomen meteorologic (fig. 43).

10

Fig. 43. Frecventa de manifestare a grindinei pe teritoriul Rep. Moldova (a- I r.f.g.; b-III r.f.g.; c-V r.f.g) Cu toate c fenomenul de grindin se manifest izolat, sub form de crri, totui mai frecvent fenomenul se observ la altitudini, in special in cea de-a III r.f.g. (Podiul Moldovei Centrale) (fig. 44). In regiunile mai joase i mai umede (Culoarele de vi largi ca in cazul Prutului, Nistrului), grindina are o frecven mai redus din cauza predominrii pe aceste suprafee a curenilor de aer descendeni. Aici, in loc de convecia termic se dezvolt inversiuni de temperatur care impiedic antrenarea ascensional a aerului cald pe vertical. Aa se explic absena sau frecvena foarte mic a grindinei; in circa 5 ani nu s-a produs nici un caz cu grindin in Culoarul Prutului la Cahul (2001-2005), sau 3 ani consecutivi nu s-a produs grindina la Tiraspol Culoarul Nistrului (1987-1989; 1996-1998; 20022004).

Fig. 44. Modelarea cartografic a numrului anual de zile cu grindin

11

3. Vulnerabilitatea teritoriului fa de grindin Modelarea cartografic a acestui fenomen climatic ne-a scos in eviden cinci calificative de vulnerabilitate a teritoriului (fig. 45): foarte mic (0,5-0,7 zile/an); mic (0,7-0,9 zile/an); medie (0,9-1,1 zile/an); mare (1,1-1,3 zile/an); foarte mare ( >1,3 zile/an).

Fig. 45. Vulnerabilitatea teritoriului Rep. Moldova fa de grindin Cea mai mare vulnerabilitate se remarc in sectorul central al rii, care acoper o bun parte a Podiului Moldovei Centrale, respectiv in arealul de interferen a circulaiilor de vest i de est. Prezena aici a unor versani mai inali condiioneaz dezvoltarea curenilor de convecie, intensificarea turbulenei atmosferice in stratul de aer din apropierea suprafeei subiacente, care in consecin conduc la dezvoltarea unei nebuloziti convective foarte active. Aici in
12

anumite puncte (staia meteorologic Corneti) se inregistreaz un numr mai mare de zile cu grindin (prin comparaie cu alte regiuni ale republicii) in medie pe an 2,1 zile, conform datelor multianuale (1945-2001). In anul 1955 aici au fost inregistrate chiar opt zile cu grindin cel mai mare numr din toat perioada de observaii. Cu vulnerabilitate medie sunt majoritatea teritoriilor din Campia Nistrului Inferior i extremitatea sud-vestic (Colinele Tigheciului). Deoarece in combaterea acestui fenomen important este cunoaterea arealului de manifestare, harta elaborat (fig.45) ce reflect gradul de vulnerabilitate a teritoriului R. Moldova fa de grindin a fost implementat la Serviciul de Intervenie Activ asupra Proceselor Hidrometeorologice, ceea ce se confirm cu Actul de implementare Nr.1 din 05. 06. 2007.

13