Schimbri climatice globale Problema schimbrilor climatice, intre a fi i a nu fi, este destul de controversat.

Pe plan mondial, inclusiv la nivelul O.M.M. i al altor organisme internaionale, exist certitudinea c, in prezent, clima globului se afl intr-o schimbare, mai precis, in inclzire, datorat creterii in atmosfer a concentraiei gazelor antropice cu efect de ser i, in mod particular, a bioxidului de carbon. In acelai timp, muli cercettori sunt de prere c aceste modificri ale climei, mai bine spus abateri de la starea de normalitate a climei, fac parte, firesc, din variabilitatea neperiodic a climei i sunt premergtoare unei schimbri climatice. Fapte concrete vin in sprijinul acestor afirmaii. Astfel, din anul 1860 i pan in prezent, temperatura medie global a crescut cu 0,6.C, anul 1998 a fost cel mai cald din istoria inregistrrilor, iar anul 2001 s-a situat pe locul al doilea. Preocuprile O.M.M. in studierea sistematic a Sistemului Climatic Global, s-au materializat la prima Conferin Mondial asupra Climei din anul 1979, prin infiinarea Programului Climatic Mondial i a prilor componente. In 1988, O.M.M., in colaborare cu Programul de Mediu al Naiunilor Unite, a stabilit Comisia Interguvernamental pentru Schimbrile Climatice. Aceasta trebuia s evalueze toate informaiile tiinifice despre schimbrile climatice i impactul lor socio-uman i de mediu, ca i dezvoltarea strategiilor de rspuns la acest impact. Primul raport de evaluare al Comisiei (1990) a declanat negocierile de constituire a Conveniei-Cadru pentru Schimbri Climatice, care s-a semnat la Rio de Janeiro (1992). Al doilea Raport de Evaluare (1995) a pregtit negocierea Protocolului de la Kyoto al Conveniei-Cadru a Naiunilor Unite pentru Schimbri Climatice. Al treilea Raport de Evaluare a fost elaborat in septembrie 2001. In concluziile prezentate se specific: exist o dovad nou i clar c o mare parte din inclzirea observat in ultimii 50 de ani se datoreaz activitilor umane (Obasi, 2003). In acelai timp, prediciile (prognozele) referitoare la evoluia climei au la baz rezultatele oferite de modelele complexe de circulaie general atmosfer-ocean34 i de scenariile creterii emisiilor de gaze cu efect de ser. Este de semnalat faptul c rezultatele acestor modele sunt destul de satisfctoare, dac ne referim la simulrile climei curente, ale fenomenului El Nino, musonilor, perioadelor din trecutul apropiat (impactul erupiei vulcanului Pinatubo din anul 1991 asupra temperaturii medii globale de suprafa). De asemenea, acest raport arat c temperatura medie global, in perioada 1990-2100, ar putea crete cu 1,4.C pan la 5,8.C, o rat a inclzirii mult mai mare decat pe parcursul secolului XX, i este posibil s fie fr precedent in ultimii 10.000 de ani. In acest sens, trebuie tiut c diferena termic dintre erele glaciare i cea actual este de numai 5.C, iar riscul schimbrii radicale a climei planetei incepe de la creterea temperaturii cu peste 1.C. Aceasta ar insemna topirea calotelor de ghea din Groenlanda i Antarctica. In viitoarele condiii, nivelul mrii va crete cu 9 cm pan la 88 cm intre 1990 i 2100, iar impactul socio-economic va fi imens asupra zonelor costiere, cu toate activitile specifice. Creterea temperaturii va fi asociat cu extreme climatice (secete i inundaii), care, asociate fenomenului El Nino, ar putea fi i mai severe. Se ateapt i la o posibil variabilitate a ploilor musonice din Asia, se estimeaz retragerea calotelor de ghea i a ghearilor (in prezent, fenomenul este evident pe muntele Kilimandjaro). O mare problem este aceea c schimbrile climatice vor persista la nivel de secole, datorit timpului de reziden atmosferic al bioxidului de carbon care este foarte lung (in situaia in care concentraia acestui gaz va fi stopat la nivelul actual), ca i a CFC-urilor, responsabile de distrugerea stratului de ozon. Chiar dac aceste sumbre previziuni nu se vor adeveri, omenirea va fi supus unui pericol iminent, legat de creterea in intensitate i frecven a fenomenelor de risc climatic, manifestat tot mai des, in ultimii ani i in prezent, prin furtuni violente, inundaii catastrofale, secete devastatoare, valuri de clduri tropicale sau de ingheuri, pe mari suprafee geografice, care, din nefericire, corespund statelor cu economii nedezvoltate, srace i cu o densitate mare a populaiei. In acest sens, cifrele date publicitii sunt de comar. Peste 1 miliard de persoane sufer din cauza lipsei de ap, iar 30.000 mor zilnic din cauza bolilor transmise pe calea apei. In ultimul deceniu, zonele impdurite ale globului s-au diminuat cu o suprafa echivalent cu cea a Mexicului, iar in ultimii 30 de ani, calota glaciar a pierdut 40% din grosime i anual se reduce cu o suprafa echivalent cu a Olandei. Nivelul oceanelor crete permanent i temperatura apei atinge tot mai frecvent valoarea critic de 28.C, la care se formeaz ciclonii tropicali. In ultimul deceniu al secolului XX s-au produs 4.777 de dezastre naturale, in urma crora au fost 880.000 de victime, 1.880 milioane de oameni fr adpost i pagube materiale estimate la 685 miliarde USD (Raport prezentat la Summit-ul Mondial de la Johannesburg, 2002). Harta dezastrelor prognozate pentru anul 2050 (fig. 67), in situaia in care organismele internaionale abilitate nu vor interveni in stoparea cauzelor acestora, situeaz zonele cu gradul cel mai ridicat de vulnerabilitate la producerea riscurilor climatice i antropice, in teritoriile ce aparin statelor cu cele mai slabe posibiliti de dezvoltare economic i social. In acest sens, O.M.M., prin Programul Mondial de Cercetare Climatic pentru creterea corectitudinii prediciilor climatice cu ajutorul unor modele tot mai performante, vizeaz o inelegere cat mai corect a proceselor climatice determinate de rolul criosferei, de distribuia i dinamica emisiilor de gaze cu efect de ser i de rolul vegetaiei uscatului i oceanelor. Proiectul CLIVAR35 devine, astfel, un instrument principal in studierea variabilitii i prediciilor climatice pe termen lung.

Harta dezastrelor naturale in anul 2050 1- despduriri; 2- creterea nivelului mrii; 3- fond agricol afectat; 4-deficit major de ap; 5-fond agricol afectat i deficit major de ap; 6-fond piscicol afectat; 7-risc epidemiologic ridicat; 8-furtuni tropicale severe Sursa: O.N.U., O..M..M.