Sunteți pe pagina 1din 5

Planul de acţiune UE – Moldova

Planul de acţiune UE – Moldova punere în aplicare Program comun


Comunitatea Europeană /Consiliul Europei pentru 2004 – 2006, eforturi susţinute
trebuie să fie întreprinse de Secretariat şi autorităţile Moldovei pentru a asigura o
realizare completă şi eficace a activităţilor restante înainte de terminarea programului în
septembrie 2006. Reforma judiciară, care este pivotul acestui Program comun, merită în
continuare o atenţie sporită, în special în ceea ce priveşte crearea într-o perioadă
scurtă de timp a Institutului naţional al justiţiei şi asigurarea bunei sale funcţionări. În
prezent, cooperarea cu Consiliul Europei este intensă, încurăjător este şi faptul că
obişnuitele pentru Republica Moldova relaţii coruptive la nivelele de cărmuire nu se pot
strecura în organizaţiile reprezentatoare a Uniunii Europene.
Drept dovadă serveşte Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La 18 septembrie 2007
tele-postul PRO-TV Chişinău, în cadrul ştirilor prezentate de Angele Gonţa, aduce
reportajul cu privire la Respingerea judecătorilor propuşi de Chişinău pentru CEDO:
„Judecătorii înaintaţi de guvern pentru a reprezenta Moldova la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului nu au fost acceptaţi de Cabinetul de Miniştri al Consiliului Europei.
Presa de la Chişinău scrie că lista celor trei judecători propuşi de Moldova a fost
respinsă integral. Cabinetul de miniştri al Consiliului Europei urma să aleagă o
candidatură dintre cele trei propuse. Cei trei magistraţi sunt Victor Orendas, fostul
ministru al Justiţiei, Victoria Eftodi, şi fostul preşedinte al judecatoriei Centru Lilia
Vasilevici. Vasilevici a pronunţat scandaloasele decizii în cauzele Sarban, Paladi,
Modarca si Paladi. In toate aceste cazuri Moldova a fost condamnata de CEDO pentru
încălcarea drepturilor omului. Solicitati de PRO TV Chişinău Ministerul Justiţiei si
Serviciul de presă al Guvernului au declarat că nu au primit decizia oficială în acest
sens refuzînd să ofere mai multe detalii. In regulamentul Curţii Europene pentru
Drepturile Omului se menţioneaza că judecătorii înaintaţi trebuie să demonstreze că
sunt capabili, imparţiali, independenţi şi nesupusi statului, care i-a delegat.” Îndată după
aceasta, la 26 septembrie Pro-tv Chişinău comentează pierderea a încă două cazuri la
CEDO: „Republica Moldova a fost din nou condamnată la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului. În unul dintre cazuri, Curtea a dictat 5000 de euro daune morale şi
despăgubiri materiale reclamantei. În cel de-al doilea proces, reclamanţii, 3 angajaţi ai
Ministerului Transporturilor vor primi de la guvern 3000 de euro. Fiind promovaţi in
funcţii, acestora nu le-au fost majorate salariile. Ulterior o instanţă de judecată a obligat
ministerul să le plătească bani, dar decizia nu a fost executată. Guvernul moldovean a
fost condamnat la CEDO pentru încălcărea drepturilor omului în 70 de cauze fiind
obligat să plătească despăgubiri de circa 1,4 milioane de euro.”

Relaţiile cu România
Un alt punct de confruntare al Republicii Moldova cu UE îl constituie migraţiunile
în masă, în rezultatul dispariţiei URSS la finele anului 1991, Moldova intră în stare de
criză acută, populaţia tinde să părăsească ţara pentru salarizări sporite. Problema nu-şi
pierde actualitatea pînă în prezent. Cu atît mai mult, odată cu aderarea Romîniei la UE
visul la “spaţiul Shengen” a devenit nespus de apropiat. Un număr enorm de populaţie
moldavă a solicitat redobîndirea cetăţeniei romîne, fapt ce a provocat mari vălmăşeli. La
25 septembrie, în cadrul Ştirilor Pro-tv, a fost prezentată opinia lui Băsescu asupra
acestiu proces: “Preşedintele român Trăian Băsescu a cerut Guvernului de la Bucureşti
simplificarea la maxim a procedurii de acordare a cetăţeniei române pentru moldoveni.
Băsescu a invocat, în sprijinul solicitării sale, datoria morală şi datoria politică pe care
România le are faţă de cetăţenii moldoveni. Preşedintele consideră că deficitul de forţă
de munca din UE, unde este nevoie de 20 de milioane de oameni, ar putea fi acoperit
liberalizînd acordarea cetăţeniei române cetăţenilor moldoveni, indiferent că sunt de
origine româna sau rusă. Băsescu spune că în Moldova sunt destule familii de ruşi care
vor să obţină cetăţenia română, astfel încît copiii lor să poată învăţa şi circula liber în
UE.” În urma acestei afirmaţii Băsescu a fost criticat la Bruxelles, Pro-tv-ul în 27
septembrie prezintă opinia parlamentarului M. Mikko: „Cererea preşedintelui român
Trăian Băsescu privind simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române pentru
moldoveni nu e înţeleaptă. De aceasta părere este şeful delegaţiei la Comisia
Parlamentară de Cooperare Uniunea Europeană – Moldova, Marianne Mikko.
Parlamentarul consideră că atît Chişinăul, cît şi Bucureştiul trebuie să ţină cont că de la
1 ianuarie România nu mai este pur şi simplu cel mai apropiat vecin, ci un membru al
Uniunii Europene cu obligaţii. La rîndul său Băsescu argumenta că România are o
datorie morală şi politică faţă de Republica Moldova.” În pofida neînţelegerilor la Curtea
Europeană şi majorelor nemulţămiri din partea cetăţenilor moldavi, care forţau uşile
Ambasadei Române, la 2 octombrie în cadrul Ştirilor prezentate de Angela Gonţa a fost
precizat că „Ordonanţa” a ajuns în parlamentul de la Bucureşti:” Ordonanţa de urgenţă
ce prevede modificarea legii cetăţeniei române a ajuns în parlamentul de la Bucureşti.
Documentul a fost aprobat de către executiv la începutul lunii septembrie, iar acum el
urmează să fie discutat intr-o viitoare şedinţă a legislativului. Potrivit lui, moldovenii vor
putea obţine mai uşor cetăţenia româna. Este vorba, în primul rînd, despre scurtarea
termenelor de acordare a cetăţeniei şi reducerea birocraţiei din sistem. După aderarea
României la Uniunea Europeană, circa 800 de mii de moldoveni au depus cereri pentru
redobîndirea cetăţeniei române”. Ca reacţie la aceasta din nou revine parlamentarul
care patronează relaţia cu Moldova - Marianne Mikko care declară că: „România
trebuie să consulte mai întîi membrii Uniunii Europene atunci cînd ia decizii vizavi de
simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei.” Potrivit parlamentarului europen,
angajamentele asumate în calitate de membru UE trebuie să fie superioare intereselor
naţionale. Atît poziţia preşedintelui Băsescu cît şi a parlamentarului Mikko îşi are
adevărul său, dacă primul optează reunirea prin cetăţenii – deoarece la aprobarea
tuturor solicitărilor jumătate din populaţia Moldovei vor fi cetăţeni români, al doilea
păzeşte interesele Uniunii Europene – considerînd pe dreptate Republica Moldova un
stat ce nu este pregătit la aderare cu UE după majoritatea criteriilor, ea totodată parţial
se va autointegra.

Problema Transnistriană
Totodată aderarea la UE este o tendinţă fanatică a statului nostru, dacă nu pe plan
guvernamental, atunci pe particular. Principalul obstacol o constituie problema
transnistriană, aceasta fiind discuată la nesfîrşit dă naştere unor soluţii paradoxale. La
25 septembrie 2007 Pro-tv Chişinău prezintă opinia d-lui Mocanu asupra soluţionării
problemei propuse: „Fostul consilier prezidenţial Sergiu Mocanu propune instalarea
frontierei pe Nistru şi integrarea Moldovei, fără Transnistria, în Uniunea Europeană.
Noul proiect a fost făcut public aseară în cadrul emisiunii «In Profunzime». Mocanu a
mai spus că ţara noastra se poate integra doar fără preşedintele Vladimir Voronin, care
a devenit o frână în calea aderării la UE.” Marele generator de idei Sergiu Mocanu îşi
mai face şi partid, fapt ce a fost prezentat la Pro-tv la 26 septembrie: „Fostul consilier
prezidenţial, Sergiu Mocanu, vrea să creeze un partid politic. Potrivit lui Sergiu Mocanu,
formaţiunea va fi constituită în jumătate de an, iar la baza nu va avea o doctrina, ci mai
multe iniţiative. Prima dintre ele este ideea de a instala pe Nistru o frontieră
administrativă. Sergiu Mocanu, crede că Moldova se poate integra în Uniunea
Europeană doar fără Transnistria. Ideea de a instala frontiera pe Nistru este susţinută,
potrivit lui Mocanu, de mai multe persoane.” Soluţionarea problemelor de tip moldav,
dacă te doare capul - taiel. În schimb poziţia Uniunii Europene în întrebarea
Transnistriană să dovedit să fie logică: Secretariatul studiază modalităţile de a include
«dimensiunea transnistreană» în activităţile cooperării Consiliului Europei. La etapa
prezentă, contribuţia Consiliului Europei la procesul de democratizare a regiunii
secesioniste poate lua forma unei consolidări a activităţilor cu societatea civilă din
Transnistria făcând să participe îndeosebi ONG transnistrene în activităţile Consiliului
Europei în Moldova, în special în activităţile Biroului de Informare a Consiliului Europei
şi a Şcolii de ştiinţe politice din Chişinău. Pe lângă aceasta, Ministerul Reintegrării a
solicitat un suport politic şi un ajutor tehnic privind programele şi materialele de instruire
a şcolilor din Transnistria care utilizează alfabetul chirilic. Negocierile purtate cu
autorităţile de facto ale Transnistriei privind modernizarea programelor nu au adus
deocamdată rezultatele scontate: predarea istoriei, a geografiei şi a limbilor rămân
domenii în care nu a fost posibilă nici o înţelegere. În schimb ei optează dublarea
eforturilor pentru a intensifica activităţile de cooperare cu reprezentanţii societăţii civile
din Transnistria în scopul contribuirii la democratizarea regiunii secesioniste.

Generalizări
Viziunea postului televizat PRO-TV Chişinău în cadrul Ştirilor sa dovedit a fi una
veridice, cea care propune opinii nederijate cu un fundament informaţional credubil,
fiece problemă sau conflict fiind tratate multipolar. Abordarea problemelor politice, mai
ales a celor ce ţin de guvernare şi relaţii, se aduc direct fără apropieri la vreo dogmă
oarecare. Echipa implicată în colectarea şi difuzarea informaţiei este una din cele mai
performante, ce aduce noutăţi de primă valoare. Împlinind recent opt ani postul Pro-tv
se bucură de maxim succes la populaţia de diferite vîrste, fiind un pod nedărîmant între
moldavi şi vecinii de peste Prut.
Ministerul Educaţiei Culturii şi Sportului USM

Lucrare de curs

Tema:

Relaţiile
Republica Moldova – Uniunea Europeană
(PRO-TV Chişinău)

A efectuat studenta A controlat


FJŞC Gr. C075 Lector universitar
Ţurcanu Victoria Anetta Gonţa

Chişinău 2007
Sumar:
1. Planul de acţiune UE – Moldova
2. Relaţiile cu România
3. Problema Transnistriană
4. Generalăzări