Sunteți pe pagina 1din 11

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Username / Parola inexistente


email Login

Am uitat parola x Creaza cont nou

Home
Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica
Auto

Exploreaza

Upload

tehnica mecanica

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

CARACTERISTICI MECANICE sl REGIMURI DE FUNCIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU Desi motoarele asincrone snt folosite n circa 95% din sistemele de actio-nare existente, motoarele de curent continuu apar la actionarile cu variatie continua de turatie ntr-un domeniu relativ larg si cu schimbarea sensului de rotatie. n figura 1 snt redate schemele electrice ale motoarelor de curent continuu cu excitatie n derivatie (a), n serie (b) sau mixta (c). nfasurarea de compensatie (a reactiei indusului) este ntlnita la masinile mari. nfasu-rarea polilor auxiliari amelioreaza comu-tatia. ntre motorul cu excitatie n derivatie si motorul cu excitatie separata (independenta) nu exista deose-biri n comportare, la tensiune de alimentare rotorica invariabila.

Timp liber

ALTE DOCUMENTE
Modul de lucru. Prelucrarea rezultatelor

Fig. 1. Schemele electrice ale motoarelor de curent continuu: a cu excitatie n derivatie; b cu excitatie n serie; c cu excitatie mixta; PC n-fasurarea polilor de comutatie sau auxiliari; IC nfasurarea de compensatie; Exd, Ex, nfasurarile de excitatie derivatie, respectiv serie; Re, Rv reostatele de excitatie, respectiv de pornire. Se va admite, n analiza comportarii motoarelor de curent continuu, ca reactia indusului este complet anihilata (masina complet compensata), iar rezistenta circuitului rotoric Ra invariabila. Admiterea compensarii complete a masinii echivaleaza cu admiterea coincidentei valorilor fluxului magnetic inductor pe pol principal n ntrefier cu cel rezultant. 1.1. Motorul de curent continuu cu excitatie n derivatie Tensiunea electromotoare E0 indusa prin miscare n nfasurarea rotorica pe calea de curent este

PREGATIREA NAVEI SPECIALIZATE PENTRU INCARCAREA MARFURILOR CONGELATE SI REFRIGERATE Proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica prin aschiere Remorcajul maritim si portuar - Procedee de remorcaj FORTE DE SUPRAFATA IN MICROSISTEME MECATRONICE MASURAREA UNGHIURILOR SI A DISTANTELOR CU TEODOLITUL SIMBOLURI GRAFICE UTILIZATE IN SCHEMELE DE ACTIONARI ELECTRICE INTERNATIONAL SHORE CONNECTION Proiectarea instalatiilor electrice interioare Emitator FM simplu

Cutare

sau
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (1 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

unde: p este numarul de perechi de poli; N numarul de conductoare active ale nfasurarii rotorice; a numarul de perechi de cai de curent ale nfasurarii rotorice; fluxul magnetic pe pol principal n ntrefier; , n vitezele unghiulare (rad/s), respectiv (rot/min) ale motorului. Cuplul electromagnetic exercitat asupra rotorului motorului este Ia fiind curentul rotoric. Daca fluxul de excitatie pe pol principal <I> are o valoare invariabila, snt valabile relatiile EQ = - c ., M=k Ia, unde c=k este o marime constanta. Schema echivalenta circuitului rotoric este desenata n figura 1, n care s-a adoptat pentru motor conventia referitoare la sensurile pozitive pentru dipolul receptor. Aplicnd teorema a Ii-a a lui Kirchhoff n regim stationar conturului F din figura 1, se obtine U fiind tensiunea aplicata circuitului rotoric, Ra - rezistenta echivalenta a nfasurarii rotorice, Up caderea de tensiune perii-colector. In cele ce urmeaza aceasta se va neglija. Eliminind Ia si E0 ntre ecuatiile (320) si E0= -k , M = k Ia, se obtine ecuatia caracteristicii mecanice naturale a motorului de curent continuu derivatie

Pentru o anumita valoare a fluxului de excitatie, ecuatia (3 21) devine:

putndu-se recunoaste imediat ca ecuatiile (3 21), (3 22) reprezinta o dreapta n planul QOM, de ordonata la origine Q0 (fig. 315, curba 1). Rezistenta Ra a indusului fiind mica, caracteristica mecanica naturala a motorului- de curent continuu derivatie este o dreapta putin cazatoare, avnd un grad de rigiditate mare (fiind deci dura). Pentru trasarea caracteristicii mecanice naturale trebuie cunoscuta rezis-tenta Ra a nfasurarii rotorice (nsumata cu rezistentele nfasurarilor polilor auxiliari si de compensatie, daca exista). Uneori ea se indica pe tablita indi-catoare n procente,

avnd, cu notatiile introduse anterior si

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (2 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Daca masina este nesaturata magnetic (curenti mici), =caI si deci M=caKI2= k'I2, cu k'= cak. Din relatia (323) rezulta caracteristica de viteza n regim nesaturat: Prin urmare la curenti mici, viteza motorului variaza invers proportio-nal cu sarcina, cu tendinta de crestere nelimitata la mers n gol. n zona curen-tului nominal sau la sarcini mai mari, circuitul magnetic se satureaza, flu-xul ramne practic constant si dependenta =f(I) respectiv =f(M) este liniara, la fel ca si la motorul derivatie.

Formal, se poate considera caracteristica mecanica a motorului cu exci-v tatic n serie


Caracteristica mecanica naturala a motorului de cc cu excitatie serie.

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (3 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

cu 0=0(7). Caracteristica mecanica naturala a motorului are aspectul celei din figura 3 17, ea semaind ntructva cu o hiperbola echilatera raportata la asimptote ca axe coordonate. Din acest motiv.produsul P=MI - const, motorul serie functioneaza la putere constanta, neputndu-se : deci suprancarca, ceea ce l face in-dicat -n tractiunea electrica si n unele insta-latii de ridicat. Se spune ca motorul serie este autoregulator de putere. Caracteristica mecanica naturala este caza-toare odata cu cresterea cuplului electromagne-tic, fiind deci. foarte elastica sau moale, motorul ambalndu-se n gol. Motorul de curent con-tinuu cu excitatie n serie trebuie sa fie rigid cuplat cu masina de lucru, nefiind permise transmisii cu curele care ar permite, prin alu- nica naturala a motorului de cunecare, decuplarea motorului. rent continuu cu excitatie n serie.

Fabricile constructoare furnizeaza carac-teristica universala a motorului serie, care reprezinta caracteristica meca-nica -naturala n unitati relative (normata), adica dependenta, *=f(M*) unde: deoarece nu exista expresii analitice comode pentru ntreaga caracteristica mecanica naturala. Cu ajutorul caracteristicii mecanice universale, valabila n general pentru o gama de puteri ale aceluiasi tip constructiv de motor, se poate trece imediat la trasarea caracteristicii mecanice naturale. Suprancarcarea mecanica a motorului de curent continuu serie este limi-tata de saturatia polilor de comutatie, ceea ce provoaca o comutatie nesar tisfacatoare la curenti mari, deci senteieri puternice la colector la acesti curenti. Cele descrise conduc la o suprancarcare mecanica admisibila =Mk/MN=2...2,5. Curentul de pornire Ip se limiteaza printr-un rezistor de pornire nseriat, de rezistenta totala Rp astfel nct curentul de pornire sa nu depaseasca valoarea

Construirea caracteristicilor mecanice reostatice ale motorului serie, care se obtin prin nserierea de rezistente Rs n circuitul motorului, se efec-tueaza cu ajutorul caracteristicii mecanice limita. Aceasta este caracteris-tica mecanica fictiva, corespunzatoare unei rezistente totale nule din cir-cuitul motorului, Notnd RA=Ra+Rs, caracteristica mecanica reostatica va fi

mpartirea membru cu membru a egalitatilor (3 29) si (3 25) da

Trasarea caracteristicii reostatice pentru o rezistenta totala RA n circuitul rotorului se va face astfel: se atribuie 5 ... 8 valori discrete Ik curentului, de la valori foarte scazute pna la valori supranominale. De pe caracteristica naturala de viteza (I) rezulta vitezele unghiulare corespunzatoare: k (vezi fig. 318); nloeuindu-le n relatia (330), n care se face = k, I=Ik, se obtin vitezele unghiulare k corespunzatoare acelorasi curenti Ik de pe caracteristica mecanica reostatica dorita, ce

se obtine punct
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (4 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

cu punct (fig. 3.19).

Fig. 3 18. Explicativa cu privire la trasarea caracteristicilor mecanice reostatice ale moto rului de curent continuu serie: 1 caracteristica naturala de viteza cu sar-cina ; 2 caracteristica mecanica reostatica

Fig. 3 19. Caracteristici mecanice reostatice ale motorului de curent continuu serie: para-metru: rezistenta echivalenta RA a motorului (Ra< RA1 < RA2< RA 3).

3.4.3. Motorul de curent continuu cu excitatie mixta Dupa cum se cunoaste acest motor este dotat cu doua nfasurari de exci-tatie, una alimentata n derivatie si alta n serie cu nfasurarea rotorica (fig. 3.12, c). n practica actionarilor electrice se utilizeaza cel mai des motorul de curent continuu mixt n montaj aditional, la care solenatiile celor doua nfasurari de excitatie se nsumeaza aritmetic. Caracteristicile mecanice ale motorului de curent continuu cu excitatie mixta snt dificil de exprimat si cercetat pe cale analitica, datorita legii de variatie greu de relatat analitic, dintre fluxul de excitatie si curentul rotoric. Alura;caracteristicilor mecanice este dependenta de preponderenta solenatiilor create de una sau alta din nfasurarile de excitatie. La sarcina nominala se tinde nsa ca solenatiile celor doua nfasurari sa fie comparabile sau chiar egale.; La cupluri mici, deci la sarcini si curenti r: tortei redusi ca valoare, viteza unghiulara a motorului variaza pronuntat cu sarcina. Acest lucru se explica prin variatia sensibila a contributiei n crearea fluxului inductor de catre solenatia nfasurarii de excitatie serie. Pentru sarcini comparabile cu sarcina nominala, circuitul magnetic se satureaza si fluxul rezultant de excitatie ramne aproximativ invariabil. Contributia nfasurarii serie de excitatie devine aproape constanta, chiar daca curentul sau sarcina variaza. n zona curentilor comparabili cu cei nominali, motorul cu excitatie mixta se comporta similar cu un motor cu excitatie derivatie (fig. 320). Caracteristica mecanica natu-rala este cu att mai supla sau mai moale, cu ct solenatia serie este mai impor-tanta la functionarea nominala. Motorul cu excitatie mixta poseda o viteza finita la functionarea n gol idealaj egala cu

Od fiind fluxul nfasurarii de excitatie n derivatie, egal cu fluxul rezultant de excitatie daca fluxul O, dat de nfasurarea de excitatie serie se anuleaza. La sarcini mai reduse curentul absorbit de catre motor nu creste liniar cu cuplul

Fig. 320. Caracteristicile naturale k (M) si I (M) la un * motor de curent continuu cu excitatie mixta.

Fig. 3 21. Caracteristici mecanice reostatice ale masinii de curent continuu cu excitatie mixta, n diferite regimuri de functionare: parametru-rezistenta echivalenta a circuitului rotoric (Ra<RA1<RA2).

ci mai ncet, datorita prezentei nfasurarii de excitatie serie. La atingerea saturatiei circuitului magnetic,functia I(M) devine o functie liniara. n figura 3 21 snt trasate orientativ caracteristicile mecanice reostatice obtinute pentru diferite rezistente echivalente circuitului serie al motoruluilui, RAk =Ra + Rsk, Rsk fiind rezistenta aditionala nseriata cu rotorul. Aceste caracteristici prezinta aceeasi ordo-na-ta la origine, viteza ungiulara 0 la functionarea n gol ideala.
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (5 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

3.5. MOTOARE ELECTRICE NECONVENIONALE 3.5.1. Motorul asincron linear cu cmp progresiv

Principiul de functionare al motorului asincron linear este asemanator cu al motorului asincron rotativ cu rotorul n scurtcircuit, din a carui des-fasurare se poate imagina ca provine (fig. 3 22). Fig. 3 22. Transformarea motorului asincron rotativ n motor linear. Statorul motorului linear, numit si primar sau inductor, se alimenteaza de la o retea trifazata simetrica. Cmpul magnetic rezultant produs de nfa-surarea trifazata a inductorului are amplitudine constanta si se deplaseaza de-a lungul masinii, n mod asemanator cu rotirea cmpului nvrtitor de la motorul rotativ, n sensul de succesiune a fazelor. Viteza de deplasare; a aces-tui cmp mobil, numit cmp magnetic progresiv sau alunecator, depinde de numarul p de perechi de poli ai masinii si de frecventa f1 a tensiunii de ali-mentare. Deoarece ntr-o perioada T a tensiunii cmpul magnetic parcurge n Jntrefier o distanta egala cu dublul pasului polar , rezulta ca viteza de sincronism v0 este

unde =2 f1este pulsatia tensiunii de alimentare, iar l lungimea inducto-rului. Prin deplasarea cmpului magnetic fata de indus sau armatura (denu-mirea de rotor la acest motor nu mai are sens) n barele acesteia se induc tensiuni electromotoare care produc curenti. La motorul linear se renunta de regula la barele scurtcircuitate ale indusului, curentii de inductie tur-bionari au sediul ntr-o placa conductoare de aluminiu, cupru sau otel. Inter-actiunea dintre cmpul magnetic si curentii din indus da nastere la forte electromagnetice care au ca rezultanta o forta de propulsie ce pune n mis-care armatura daca inductorul este fix sau inductorul, daca indusul este fix. Viteza armaturii este obligatoriu mai mica dect viteza de sincronism, pentru ca n cazul cnd ar fi egala cu aceasta, nu s-ar induce tensiuni, nu ar exista curenti n armatura si deci nu s-ar exercita forte electromagnetice. Alunecarea moto-rului linear se defineste la fel ca si la motorul asincron rotativ:

Regimurile de functionare ale motorului asincron linear snt aceleasi ca si ale motorului rotativ: pentru s(0, 1) regim de motor; s>l frnare prin conectare inversa, armatura se deplaseaza n sens contrar deplasarii cmpuliii magnetic; s<0 frnare recuperativa suprasincrona (armatura se deplaseaza n acelasi sens cu cmpul magnetic mobil, dar cu o viteza mai mare ca a acestuia). Motorul linear poate trece si n regim de frnare dinamica, daca inductorul, dupa ce este deconectat de la retea, se alimenteaza n curent continuu. Fenomenele fizice din motorul asincron linear fiind asemanatoare cu cele din masina asincrona conventionala, este firesc ca ecuatiile de functionare, schemele echivalente si diagramele fazoriale sa aiba forme analoge cu cele ale motorului asincron rotativ. Totusi, datorita unor deosebiri constructive, cum ar;fi dimensiunile limitate ale inductorului, apar unele efecte specifice motorului linear, care ngreuneaza calculul si proiectarea si nrautatesc per-formantele acestuia. Efectul longitudinal sau de capat consta n stabilirea curentilor n indus la intrarea placii n cmpul magnetic al inductorului si stingerea lor la iesirea din cmp. Efectul transversal sau de margine consta n faptul ca n indus, sub marginile inductorului curentii au componente longi-tudinale care nu contribuie la producerea fortei, ci deformeaza repartitia inductiei magnetice n ntrefier n plan transversal. Ambele efecte snt nega-tive, cauznd pierderi suplimentare de energie. Pentru diminuarea efectului de capat se impune utilizarea unor nfasurari speciale, care creeaza nsa di-ficultati; tehnologice si se impun restrictii asupra lungimii minime a mo-torului si numarului de poli primari, ca si asupra frecventei de lucru. Caracteristica mecanica a motorului linear reprezinta dependenta forta-alunecare si este data de o relatie de forma

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (6 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

n care

este o constanta constructiva, 0 - permeabilitatea vidului; a - rezis-tivitatea armaturii; - ntrefierul. Caracteristica mecanica se poate trasa si n sistemul de coordonate u = =f1(F), v fiind viteza armaturii mobile, iar F forta care actioneaza asupra acesteia. De asemenea, poate prezenta interes dependenta v=f2(I), I fiind curentul din nfasurarea statorica. Daca, caracteristicile mecanice snt calcu-late sau ridicate experimental n absenta fortei dinamice Fd=m dv/dt=0, adica n conditiile egalitatii ntre forta F si forta statica rezistenta Fti carac-teristicile se numesc statice; daca Fd0, v(F) reprezinta caracteristica mecanica dinamica. Cnd motorul linear cu cmp progresiv functioneaza n conditiile pentru care a fost proiectat, v(F) reprezinta caracteristica mecanica naturala; daca cel putin unul din parametrii electrici, magnetici sau mecanici (de exemplu masa armaturii mobile) are valori diferite fata de valorile lor nominale, caracteristica este artificiala, la fel ca la actionarile cu motoare rotative.

Regimul tranzitoriu lent al unei actionari cu motor linear este descris de ecuatia mfscarii

Pentru acest tip de motoare, caracteristica mecanica stationara F(s) este de aceeasi alura cu caracteristica mecanica stationara M(s) a motoarelor asin-crone trifazate rotative, deci portiunea stabila de functionare se poate accepta ca liniara:

unde Fn si sn snt forta, respectiv alunecarea nominala. Rezulta s=snFJFn

cu acestea, ecuatia de miscare devine Marimea T avnd dimensiunile unui timp poate fi denumita constanta electro-mecanica de timp a actionarii. Determinarea functiei F(l) va fi posibila cunos-cnd legea de variatie a fortei statice rezistente Fs(s). Daca Fs(t) nu este cunoscuta analitic ci grafic, se pot ntrebuinta diferite metode grafice sau grafo-analitice, analoge cu cele utilizate n actionarile cu motoare rotative. Variante constructive. In afara de motorul linear plan, este posibila construirea unui motor linear cilindric, la care cmpul magnetic este radial, iar curentii turbionari au trasee dupa cercuri concentrice n armatura cilin-drica aflata n interiorul in-ductorului (fig. 3 23). Motorul linear plan poate sa aiba doua inductoare bobi-nate asezate de o parte si de alta a armaturii (fig. 3 24). Existenta nfasurarilor de am-bele parti ale armaturii pre-zinta -avantajul ca se anuleaza forta electromagnetica unila-terala care tinde sa atraga armatura nspre inductor. La motoarele lineare cu inductoare duble, utilizarea materialelor active (cupru si fier) este mai buna dect la masinile rotative, ceea ce face ca puterea specifica sa fie aproape de doua ori mai mare. In unele cazuri al doilea stator poate fi fara
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (7 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

nfasurari, servind doar la nchiderea fluxului magnetic.


[Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.]

Daca partea indusa este un metal lichid dispus n-tr-un canal, cum ar fi mercu-rul sau j metalele topite Na, K, Al:, otel etc, atunci se obtine o pompa lineara plana de inductie, care con-stituie de fapt una dintre multiplele masini magneto-hidrodinamice de curent al-ternativ. O asemenea pompa are de obicei doua induc-toare, fiecare cu miezul 1 si o nfasurare trifazata 2 (fig. 325). Metalul lichid se gaseste n canalul plan, de Fig. 3 24. Motor linear cu inductor bilateral:

sectiune rectangulara
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (8 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

3; peretii acestuia pot fi metalici sau ceramici, n functie de proprietatile metalului si de temperatura sa, putnd exista si o izolatie termica, n metalul lichid conductor apar curenti alternativi, n- dusi de catre cmpul mag- netic mobil inductor. Con- secinta interactiunii dintre acesti curenti si cmpul mobil este aparitia unor forte electromag-netice, care actioneaza asupra metalului topit. Apare astfel o presiune, metalul lichid punndu-se n miscare cu o anumita alunecare s, n sensul deplasarii cmpului magnetic inductor mobil. Pompe de acest tip pot avea utilizari n centralele atomice nucleare, n turnatorii, generatoare magneto-hidrodinamice etc. Folosirea lor prezinta n general avantaje, cu tot randamentul lor global relativ scazut. Utilizarea motoarelor lineare. Viteza de sincronism a motoarelor lineare, la o frecventa data, este direct proportionala cu lungimea pasului polar; cu ct un motor linear are pasul polar mai mic, cu att viteza la care lucreaza este mai mica. La 50 Hz, viteze de 50 m/s =180 km/h se obtin la inductoare cu dublul pasului polar 2=lm. Pentni viteze de 10m/s=36km/ h, pasul polar trebuie sa scada la =0,1 m, dar la aceasta constructie performantele motorului snt foarte scazute, din'cauzarcaf pasul polar este scurt fata de ntrefier. Sub acest aspect trebuie'observat ca nu se poate construi un motor scurt si usor, care sa dezvolte forte mari la viteze mici. Scaderea performantelor la viteze mici este mai pronuntata la motoarele lineare cu inductor unilateral. Randamente mai bune, la viteze mici, pot fi obtinute prin alimentarea motorului cu tensiuni de frecvente reduse. La frecvente de 8 ... 12 Hz motorul linear poate avea randamente de 30 ... 40%. Frecvente de 0,5 ... 1 Hz se utilizeaza la motoarele lineare ale agitatoarelor electromagnetice de la cuptoarele electrice cu- arc de elaborare a otelurilor.

Actionare podurilor rulante cu motoare liniare permite eliminarea reductoarelor, simplifica ntretinerea si asigura o durata de functionare mai lunga dect n cazul utilizarii motoarelor rotative. De fiecare parte a traversei mobile a podu-lui se afla un inductor capsulat. Indusul este constituit din par-tea inferioara a sinei de profil I, care constituie si calea de rulare, n acelasi mod pot fi actionate ascensoarele. Actionarea cu mobenzii sau a tobelor. n medii cu mare umiditate, cum snt cele din subteran, alunecarea benzii pe tamburul de actionare creeaza adesea dificultati n exploatare. Statoarele snt amplasate pe ramura de ntoarcere a benzii, care trebuie sa fie conductoare si suficient de flexibila (fig. 3-27). Fig. 3 27. Actionarea transportoarelor cu banda cu motoare lineare.; Alte utilizari industriale ale motoarelor lineare se ntlnesc la actionarea unor masini cu miscare de du-te-vino (ciocane, perforatoare, prese de stantare), la care cu viteze sincrone de 30 m/s se pot obtine energii cinetice considerabile.
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (9 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Tractiunea electrica si n special cea de mare viteza, este fara ndoiala domeniul care are cel mai mult de cstigat prin nlocuirea motoarelor de trac-tiune conventionale cu motoare lineare. Tractiunea clasica, bazata pe aderenta dintre roata si sina, ntmpina mari greutati la viteze ce depasesc 300 km/h, din cauza scaderii aderentei cu cresterea vitezei (la 500 km/ h coeficientul de aderenta este de numai 0,15, adica numai jumatate din valoarea de la viteza de 100 km/h) fapt ce impune cresterea masei locomotivelor, prin adaugare de balast, metoda desigur neeconomica si limitata de rezistenta sinelor la masa maxima de 20 t/osie. Pe de alta parte, motoarele de tractiune de curent continuu cu excitatie serie cu viteze de rotatie ridicate, impuse de tractiunea de foarte mare viteza, au o comutatie dificila. n tractiunea fara roti, cu sustentatie magnetica sau cu perne de aer, cu motoare lineare robuste, sigure n functionare, se dezvolta n prezent viteze de 300 km/h care, n viitorul apropiat se estimeaza ca vor creste la 400. .500 km/h. Principala dificultate tehnica o constituie alimentarea cu energie electrica a unitatilor motoare mobile. Aceasta poate fi rezolvata fie prin producerea energiei electrice pe vehicul, fie prin captarea energiei prin inductie electromagnetica, de la conducte paralele cu calea de deplasare a vehiculului. n figura 3 28 este aratata o sectiune transversala printr-un vehicul pe perne de aer (hovercraft) de 400 km/h, cu motor linear, alimentat prin inductie. Spira, amplasata de-a lungul caii 7 pe sectii separate, constituie primarul unui transformator al carui circuit magnetic deschis 5 si nfasurare secundara 6 se afla pe vehicul si nconjoara ntregul sasiu. Indusul motorului linear este o placa de aluminiu, iar inductoarele srit amplasate de o parte si alta a acesteia. Modificarea vitezei se poate face prin modificarea tensiunii si frecventei, prin alimentare cu impulsuri, sau prin modificarea numarului de poli. Carac-teristica F=f(v) mai poate fi influentata prin modificarea numai a tensiunii sau prin modificarea ntrefierului (n timpul mersului). Motoarele lineare pot functiona cu alunecari mari, deoarece ncarcarea termica ridicata a in-dusului nu pune probleme, n ntrefier intra mereu alta portiune, rece, a ar-maturii. n tractiunea electrica miniera, cu vagonete, motorul linear poate gasi o aplicatie foarte eficienta. Pe calea de rulare se afla amplasate inductoare simple (cu nfasurare de o singura parte) la distante egale cu lungimea con-voiului. Indusul este format dintr-o placa dubla de fier si aluminiu, fixata

Fig. 3-28. Sectiune schematica printr-un vehicul cu motor linear cu perne de aer (hovercraft) cu alimentare prin inductie elecromagnetica 1- inductor, 2 indus, 3 - compartimentul pasagerilor; 4 - spatiu pentru echipamentul electric de omanda; 5 - jugul transforma-torului; 6 - nfasurarea secundara; 7 -spira primara; 8 - calea; 9 - fluxul magnetic.

solidar de vehicul, la partea inferioara a acestuia (fig. 329). Dupa ce convoiul a iesit de sub actiunea unui inductor, intra sub actiunea inductorului urmator. Inductoarele fixe au avantajul deosebit de importet ca nu necesita contacte mobile (captatori) pentru alimen-tarea cu energie electrica.

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (10 of 11) [20.11.2010 19:10:33]

CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Document Info
Accesari: 576 Apreciat:

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
<a href="http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php" target="_blank" title="CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU - http://www.scritube.com">CARACTERISTICI MECANICE Sl REGIMURI DE FUNCTIONARE ALE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU</a>

Copiaza codul

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2010 )

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CARACTERISTICI-MECANICE-Sl-REG55814.php (11 of 11) [20.11.2010 19:10:33]