Generalitati

organitelelimforeticularesanguinedenumitelimfocite,capabilsrecunoasco particulstrinadeorganism,denumitantigen, isdeclan ezeoreacie imunologic,carearecarezultatndeprtarearespectiveiparticule. Unitateastructuralaanticorpuluiesteoproteintetracatenar,denumit monomer. Anticorpiiseleagdemarkerispecifici-antigene-caresegsescpe suprafaavirusurilor,bacteriilor,sauaunortoxine ileaglutineaz. Sistemulimunitarpoatefabricamilioanedeanticorpidiferii,care"lupt" mpotrivauneilargivarietideinvadatoripoteniali. Persoanelecareaugrupasanguin0,AsauBprezintanticorpifadealte grupesanguine. GrupasanguinAB,denumit iprimitor universal,nufabricanticorpifade celelategrupesanguine. Unanticorpprodusdeorganism,ncazuripatologice,mpotrivapropriilorsale celulesauesuturipoartdenumireadeautoanticorp. Unanticorpcareaparedoarlaanumiiindiviziaiuneispeciiicareacioneaz mpotrivacomponenteloresuturilorstrinealeunuiindividdinaceeaispecie poartdenumireadeizoanticorp.
Anticorpsenume teomoleculdenaturproteic(globulin),produsn

 Anticorpul incomplet Anticorp care, in prezenta

antigenului sau specificului se fixeaza si il sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare, nici hemoliza. Este cel care apare doar in conditii speciale; reactie in mediu albuminos (plasma), cu hematii tratate in prealabil cu un ferment proteolitic (tripsina), acidifiere, "test Coombs etc. Termenul este discutabil.

Anti anticorpi
Sunt de mai multe tipuri dintre care: Anti Anticorpii La Anticorpi Anti Ro Anticorpi Anti-Sm Anticorpii Antiplachetari

Anti Anticorpii La unei proteine auxiliare a impotriva

Anti anticorpii La sunt indreptati

ARN polimerazei III. Proteinele La impreuna cu proteinele Ro sunt probabil componente intracelulare al unor particule ribonucleoproteice identice sau partial identice, ceea ce explica prezenta concomitenta in serul multor pacienti a celor 2 tipuri de anticorpi. Anti anticorpii La se asociaza cu aceleasi entitati clinice ca si anticorpii anti-Ro, dar cu o sensibilitate clinica mai redusa: - 40-94 % pentru sindromul Sjgren primar; - 9-35 % pentru LES; - aproximativ 75 % pentru blocul atrio-ventricular congenital si lupusul neonatal. Pe de alta parte, specificitatea clinica pentru aceste afectiuni este mai mare. Anti-La nu sunt prezenti de obicei

Recomandari pentru determinarea - suspiciune sindrom Sjgren primar; - suspiciune LES; - bloc atrioventricular congenital sau lupus neonatal in asociere cu LES, sindrom Sjgren sau colagenoza nediferentiata. - suspiciune sindrom Sjgren primar; - suspiciune LES; - bloc atrioventricular congenital sau lupus neonatal in asociere cu LES, sindrom Sjgren sau colagenoza nediferentiata. Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese).

 Metoda Se foloseste metoda

imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (FEIA).

Pentru cadre medicale Specimen recoltat-sange venos. Recipient de recoltare-vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. Prelucrare necesara dupa recoltare-se separa serul prin centrifugare. Volum proba- minim 0.5 mL ser. Cauze de respingerea probei-ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian. Stabilitate proba-serul separat este stabil12 orela 4oC;timp mai indelungatla -20oC.

Limite si interferente

Anticorpi anti Ro

Anticorpii anti-Ro sunt indreptati impotriva a 2 proteine (Ro60 si Ro52) legate intracelular, sub forma unui complex, de acizi ribonucleici de dimensiuni mici. S-a constatat ca exista o baza genetica in aparitia anticorpilor anti-Ro, prin asocierea acestora cu antigenul HLA DR3. Anticorpii anti-Ro au semnificatie clinica in diagnosticul sindromului Sjgren (prevalenta 70-100 % in sindromul Sjgren primar) si LES (prevalenta 25-60 %). Acesti anticorpi se asociaza de obicei cu urmatoarele forme clinicede boala: lupus eritematos cutanat subacut, lupus eritematos neonatal, vasculita din sindromul Sjgren. Pacientii cu boala lupica care asociaza anticorpi anti-Ro prezinta mai frecvente simptome sicca sau exanteme fotosensibile, in special atunci cand anticorpii se gasesc in titru crescut. Anticorpii anti-Ro impreuna cu anticorpii anti-La au un rol diagnostic important in monitorizarea prenatala a gravidelor. AntiRo si adesea anti-La sunt prezenti intr-un procent de 100 % la mamele fetilor sau nou-nascutilor cu bloc atrio-ventricular congenital sau lupus neonatal (exanteme fotosensibile, citopenii). Acesti anticorpi sunt considerati a fi un model de fenomene autoimune dobandite transplacentar. Riscul unei mame cu anti-Ro de a da nastere unui copil cu aceste manifestari de boala este de 5-10 %. In timpul sarcinii si la nastere, marea majoritate a mamelor nu intrunesc criteriile de diagnostic pentru boala lupica sau sindrom Sjgren primar, unele dintre acestea fiind chiar asimptomatice. In decursul timpului, multe din paciente dezvolta

Anticorpi anti-Sm

Anticorpii anti-Sm impreuna cu anticorpii anti-RNP sunt directionati impotriva particulelor ribonucleoproteice nucleare mici (snRNPs), care au rol in procesul de formare a ARN mesager. Terminologia Sm provine de la Smith - numele pacientei la care s-a descris pentru prima data acest tip de anticorpi. Anticorpii anti-Sm constituie un marker de inalta specificitate pentru LES. Prezenta acestor anticorpi constituie unul din criteriile de diagnostic al LES, desi prevalenta lor in aceasta afectiune este de numai 20-30 %. Pacientii care prezinta anti-Sm asociaza de obicei si anticorpi anti-U1RNP

 Recomandari pentru determinarea anticorpilor anti-Sm:

- suspiciune LES. Pregatire pacient Se recolteaza a jeun (pe nemancate) sau postprandial (dupa mese). Metoda Se foloseste metoda imunoenzimatica cu detectie prin fluorescenta (FEIA). Reactivul folosit este antigenul SmD inalt purificat. Pentru cadre medicale Specimen recoltat-sange venos. Recipient de recoltare-vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. Prelucrare necesara dupa recoltare-se separa serul prin centrifugare. Volum proba- minim 0.5 mL ser. Cauze de respingerea probei-ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian. Stabilitate proba-serul separat este stabil12 orela 4oC ;timp mai indelungatla -20oC.

Anticorpii Antiplachetari
Distructia trombociteor mediata imun, prin anticorpi anti-HLA (antigen limfocitar uman) Recomandari pentru determinarea anticorpilor antiplachetari: - suspiciune de trombocitopenie imuna. Se utilizeaza hemaglutinarea in faza solida si citometrie in flux. In functie de numarul de plachete se preleveaza 10-30 mL sange in eprubete cu capac rosu. Limite si interferente Transfuziile sangvine pot determina aparitia anticorpilor indreptati impotriva antigenelor HLA prezente pe suprafata eritrocitelor si plachetelor. Acetaminofenul, cefalosporinele, agentii chinidin-loke, clorotiazida, heparina, penicilina, propiltiouracilul, salicilatii, sarurile de aur si sulfonamidele pot determina trombocitopenie postmedicamentoasa.

anticorp reaginic
reagine, s. f. / reagin. Sin.: reagina (v.)

ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / anti-cardiolipin antibodies. Prezenta In circulate a ARTERA ARTERA (..lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ischemice cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri.

Anticorp Umanizat
Este anticorpul care a fost realizat prin

inginerie genetica, care tine de domeniul de recunoastere a antigenului acesta fiind de originie animala , iar celalte parti fiind de origine umana.

Complex Antigen-Anticorp
Cuprinde: complex antigen-anticorp complement antigen nucleoproteic boala prin complexe antigen-anticorp reactii imunoenzimatice

Complex antigen-anticorp complement

Antigen nucleoproteicTurbarea
Rabia (turbarea) este un virus de forma lunguiata, prezent in saliva mamiferelor infectate; virusul se transmite prin contactul direct al salivei animalului infectat cu sangele altui animal - astfel, daca un animal sanatos este muscat de un animal bolnav, virusul se transmite foarte usor. Perioada de incubatie este variabila si poate dura in general intre doua si opt sapamani dar virusul este prezent in saliva animalului infectat cu aproximativ 10-14 zile inainte ca primele semne clinice sa apara. Astfel, animalul infectat poate transmite virusul fiind in aparenta perfect sanatos.

Prin vaccinare, rabia

apare foarte rar la animalele domestice; insa boala poate fi contractata foarte usor in cazul in care un animal domestic nevaccinat intra in contact cu un animal salbatic bolnav si este muscat (sau zgariat!) de acesta. In tara noastra, animalele purtatoare ale virusului si raspunzatoare de transmiterea lui la

Rabia este o boala

infectioasa care ataca sistemul nervos si cauzeaza encefalita semnele clinice se manifesta in trei faze distincte: fazaprodomala, fazafurioasasi fazaparalitica. Odata semnele clinice aparute, NU EXISTA TRATAMENT, RABIA ESTE FATALA in 3-7 zile de la instalarea acestora.

 Faza prodomaladureaza 2-3 zile si se manifesta

prin modificari de comportament, febra, reflexe oculare incetinite si uneori animalul isi linge insistent si isi roade locul muscat; Faza furioasadureaza 2-4 zile; animalul da semne de agresivitate, iritabilitate, are tendinta sa muste animale si obiecte aflate in apropiere, musca si/sau inghite obiecte necomestibile, fuge de acasa, poate fi dezorientat, alergand fara tinta, cu miscari dezordonate, poate avea crize epileptiforme, tremuraturi, prurit (mancarimi) violent la locul muscaturii, care il determina sa isi smulga bucati de carne cu dintii si, contrar mitului "hidrofobiei",nu se teme de apa; Faza paraliticadureaza 2-4 zile si se manifesta prin paralizia intregului corp, incepand cu locul muscaturii care a produs boala; in scurt timp cainele nu mai poate inghiti, saliva ii curge din gura si are un aspect spumos. In aceasta faza cainele nu este periculos pentru ca nu poate musca. Se instaleaza

Daca animalul dumneavoastra a fost muscat de un animal suspect, urmati de urgenta procedura de mai jos: ducetiimediatanimalul la cea mai apropiata clinica veterinara si informati medicul asupra datei ultimei vaccinari (daca animalul nu a fost vaccinat, respectiv revaccinat, sunteti pasibil de amenda!); incercati contentia animalului care a muscat, fara a va pune insa in pericol; este indicat ca animalul suspect sa fie tinut sub observatie timp de 10 zile; daca in acest interval nu prezinta semnele clinice ale turbarii, muscatura nu prezinta un pericol sub acest aspect. Daca animalul suspect este eutanasiat, se vor trimite la laborator mostre de tesut, pentru analiza. Daca ati fost muscat de un animal suspect, prezentati-va imediat la medic. Se recomanda si in acest caz tinerea sub

Boala prin complexe antigenanticorp Hipersensibilitatea de tip 3

Hipersensibilitatea este o stare patologica a

sistemuluiimun care determina manifestari anormale ale raspunsului imun la un stimul antigenic normal. Starea de sensibilizare se refera la modificarile ce apar dupa primul contact cu antigenul declansator. Hipersensibilitatea de tip 3 (Boala cu complexe imune) este determinata de depunerea la nivelul tesuturilor a complexelor antigen-anticorp, cu generarea de leziuni tisulare. Complexele antigen-anticorp sunt epurate in mod

 Antigenele impotriva

carora se dezvolta anticorpi sunt de trei feluri: 1. Antigene microbiene 2. Autoantigene in boi autoimune 3. Antigene din mediu pulberi, praf, spori, etc. Persistenta complexelor imune este influentata de: marime complexelor imune, diminuarea fluxului sanguinhepatic(unde sunt eliminate in majoritate), defecte genetice. Prezenta complexelor imune la nivel tisular declanseaza activarea complementului, determinand distrugeri tisulare.

 Exista doua forme clinice: boala localizata (fenomenul

Arthus) si forma localizata (boala serului) Fenomenul Arthus apare dupa injectarea intradermica a unui antigen, la un organism deja imunizat la antogenul respectiv. Aceste fenomen apare la 1-3 ore de la injectare si este maxim la 4-10 ore. Se manifesta prineritem local, edem si necroza fibrinoida. Boala serului apare dupa folosirea unui ser heterolog la un organism uman. Este introdusa o cantitate mare de antigen care genereaza o secretie crescuta de anticorpi si se formeaza complexe imune in cantitati crescute. Apare o vasculita diseminata, din cauza depunerii complexelor imune pe membranele vasculare bazale. Manifestarile clinice apar la 10 zile de la administrarea serului si cuprind:febra, eritem, dureri articulare,adenopatii,splenomegalie, insuficienta renala. Exista alte afectiuni in care apare depunerea de complexe imune in diferite tesuturi: - Poliartrita reumatoida cavitati articulare - Glomerulonefrita poststreptococica la nivel renal - Poliarterita nodoasa in membrana bazala a epiteliilor vasculare, cu vasculita sistemica

Reactii imunoenzimatice -Reactia Elisa Enzyme - linked immuno - sorbent asay Technicile ELISA reprezinta metodele immunoenzimatice

sensibile de titrare a antigenului sau anticorpilor , cu aplicabilitate in identificarea serologica si in serodiagnostic, etape importante pentru stabilirea diagnosticului unor afectiuni umane . La baza technicilor ELISA sta o inlantuire de reactii in care primul element ( antigenul sau anticorpul ) este imobilizat pe un suport solid ( polistiren ) iar al doilea element al reactiei ( anticorpul sau respectiv antigenul de testat ) este legat de primul printr-o reactie specifica antigen anticorp . Ultimul element al reactiei este un reactiv marcat enzimatic ( cu peroxidaza sau fosfataza alcalina ) in cadrul unui conjugat care se va lega de complexul format dintre primi doi reactanti , tot printr-o reactie imuna specifica , Enzima retinuta in godeu actioneaza degradativ pe un cromogen , incolor . Degradarea substratului de care enzima antreneaza oxidarea cromogenului care devine un compus colorat ce urmeaza a fi detectat spectofotometric la o lungime de unda corespunzatoare .

1. Tehnica tip sandwich

In reactia pozitiva anticorpii cercetati se fixeaza pe antigenul cu care

s-au acoperit in prealabil; anticorpii legati rezista spalarii si constituie tinta pentru anticorpi sau anti-anticorpi purtatoru de enzimacare vor actiona cu substratul . Technica de utilizare se parcurge in mai multi pasi: 1. se plaseaza godeuri antigenul incubarea la temperatura camerei de 30 de minute pana la cateva ore; antigenul se fixeaza ireversibil in godeuri etapa de " scurcoating " sau etapa de saturare complementara: se foloseste o solutie proteica care inlatura antigenul nefixat astfel ca anticorpii care se vor adauga sa nu se stabileasca pe tubul de plastic evitand falsele reactii; 2. se introduc serurile de testat si daca contin anticorpi specifici antigenului cunoscut si fixat anterior in godeu acestia se leaga definitiv in 30 minuite - 2 ore dupa incubare de 20-37 grade Celsius. spalarea are rol sa indeparteze toti anticorpii nespecifici , deci pe cei nelegati; 4. adaugarea substratului enzimei H2O2 care contine si cromogenul: exemplu orthophenylen diamina-OPD se produce degajarea de O2 si colorarea in galben daca enzima a ramas in godeu si degradat substratul intensitatea coloratiei galbene obtinute pri odp ( orthophenylen diamina ) este proportionala cu

2. Tehnica directa ( tehnica de imunocaptura )

Poate fi utilizata pentru determinarea unor

concentratii mici de anticorpi dintr-un amestec de izotipuri exemplu identificarea IgA. Aceasta reactie poate evidentia anticorpii anti-HIV1 , si anti-HIV2 din serul sau lichidul cefalorahidian prelevate de la bolnavul suspect de SIDA . In aceleasi conditii decurg etapele technici si pentru martorii ( negativ , pozitiv , controll cut off ) trusei folosite Daca asorbantele probelor de testat sunt superioare absorbatei medi cut-off ele se considera pozitive daca absorbantele probelor de cercetat sunt inferioare absorbantei medii cut-off ele se considera negative . In situatia ca absorbanta probei de testat este egala cu absorbata mediei cut-off suspecam un bolav aflat in perioada sero-conversie sau un pacient aflat in perioada de declin , cand sistemul imun a ajuns la o stare criticala generala . Pentru dozarea anticorpilor anti-HIV serul de cercetat va fi testat obligatoriu in mai multe variante

Principiul techinic ELISA Testarea enzimatica de " tip sandwich utilizeaza " intr-o prima eatapa anticorpi monoclolonali anti IL -6 umana cu care se tapeteaza peretii intr-un volum masurat in proba sau in reactivul standard se leaga de anticorpii fixati anterior in godeuri . Materialul nelegat va fi indepartat prin spalare . Se adauga apoi conjugatul biotin-anticorpi anti -IL-6 .Acesti anticorpi se vor fixa de complexul format si mentinut in godeuri . Excesul de anticorpi biotin-IL-6 este indepartat prin spalare . Urmeaza adaugarea conjugatului streptavidin-peroxidaza care se va lega la stratul a conjugatului peroxidaza nelegat , se pipeteaza o solutie care contine substratul specific enzimei folosite ( peroxidaza ) . Se va forma un produs colorat a carei intensitate este functie de cantitatea de IL-6 prezinta in proba de testat sau in standard . Dupa blocarea reactiei prin utilizarea unei solutii de stopare se masoara absorbanta probelor cu ajutorul unui cititor . Concentratiile IL-6 pot fi determinate prin intermediu curbei standard .Metodele imunoenzimatice prezinta o serie de avantaje nu utilizeaza substante radioactive nu necesita un echipament costisitor , este sensibila, specifica si reproductibila , testul elisa are o multipla aplicabilitate: 1 determinarea cantitativa a unor proteine cu importanta diagnostica: alfa fetoproteina , antigen cacinoembrionar etc; 2 determinarea cantitativa a unor antigene bacteriene , virale ,

Anticorp nuclear
Este un

anticorp ce actioneaza impotriva componentelor nucleare celulare Apare in boli precum : Lupus eritematos sistemic si in boli de

Anticorp heterofil anticorpilor heterofili in Determinarea

serul pacientilor constituie un test rapid, util in diagnosticul mononucleozei infectioase, afectiune produsa de virusul Epstein-Barr. Paul si Bunnel au demonstrat ca anticorpii prezenti in serul pacientilor cu mononucleoza infectioasa aglutineaza eritrocitele de oaie si cal. Davidson a folosit o procedura modificata de detectare a anticorpilor prin introducerea unei etape de absorbtie diferentiata care sa elimine interferentele cu anticorpii Forssman si cei din boala serului. Testul Davidson este unanim acceptat ca o metoda de referinta in depistarea anticorpilor heterofili din mononucleoza infectioasa. Anticorpii heterofili apar in ser in zilele 6-10 de boala, ating un nivel maxim in saptamanile 2-3 de la debutul manifestarilor clinice, dupa care scad progresiv in decurs de 4-8 saptamani. In unele cazuri anticorpii pot persista pana la un an. Nivelul anticorpilor nu se

Alte tipuri de anticorpi

Anticorpi fluorescenti Anticorpi Antinucleari Anticorpi completi Anticorp monoclonal

Proiect realizat de : Andone Alexandra Dumitru Madalina A XII-a D