Cltorie n arta trecutului

Istoria reprezint farmecul i comoara civilizaiei romane. De-a lungul timpului,

romanii i-au demonstrat miestria n arta de a conduce acest mare imperiu, originalitatea n crearea unei arhitecturi complexe, dragostea pentru patrie, rmnnd o civilizaie care se remarc prin cultura vast. n eseul de fa propun o prezentare a arhitecturii Romei Antice ale crei ruine de astzi m-au sensibilizat profund.

Pentru

Imperiul roman afirmat ca un stat mondial este esential comunicarea

rapid prin mijloace eficiente care sa se adreseze tuturor nivelelor sociale si tuturor regiunilor imperiului; aceste mijloace sunt dezvoltarea urbana, arhitectura publica si utilitara, arta triumfalista. Toate la un loc induc in cele din urma un nivel general de bunastare si civilizatie.

Arta

devine un mijloc eficient de comunicare vizual care subliniaz prezena

autoritar a statului i ndeplinete rolul de agent de ndoctrinare .Ea este cunoscut ,, de toi i transmite urmailor cinstirea celor care si-au slujit bine patria ( Polybios Istorii). Spiritul este extraordinar de modern , asemntor cu ceea ce se ntmpl n secolul nostru cu comunicarea vizual cnd mijloace sofisticate de comunicare rapid folosesc imaginea n contextul unei societi pestrie i de mas, supus presiunilor politice. Contiina acestei societi este manipulat practic prin imaginea difuzat.

Monumentele

romane sunt monumente care impresioneaz .Operele de art au

sens comemorativ, adnc propagandistic i scopuri utilitare. Iconografia este cea a puterii care exprim raportul dintre cetean i stat : imaginile triumfaliste , gustul grandorii, ncrctura narativ i decorativ. Opera de art este un vehicul ncrcat de sens ;de aceea se dezvolt mai ales portretistica (monede , medalioane , busturi ) constituie documente istorice de prim mn ce exalt marile figuri istorice romane i acelevirtus romana des aminitite de scrierile romane. Urbanismul roman motenit de la etrusci este o construcie clar , ordonat ; n construciile oraelor spiritul raionalist roman s-a manifestat prin mbinarea unei structuri stradale ordonate cu o tehnic edilitar foarte evoluata.

Oraele

sunt nconjurate de ziduri de incint cu porti monumentale dispuse pe

directia celor patru puncte cardinale . Zidurile cetii erau bariere limitative i defensive , prevzute cu turnuri de aprare sau bastioane i platforme pentru amplasarea mainilor balistice.Portile erau i puncte de control vamal i de trafic. Strzile trasate sistematic in tabl de ah , dup modelul hippodamic grecesc , se ntretiau n unghiuri drepte care creeau spaii de construcie dreptunghiulare denumite insule. Strzile aveau pavimente de piatra si erau bordate de trotuare . Oraele erau prevzute cu canale de evacuare a apei de ploaie si cu canale de aductiune a apei potabile.Oraele erau dotate cu cldiri publice, religioase i amenajri pentru dis tracii.

ARHITECTURA

n timp ce grecii au avut mai ales grij s ridice temple pentru zei, romanii nu au
uitat mai ales confortul i interesul public.

Programele sunt n primul rnd destinate comunitii i apoi confortului personal.

Romanii au pus la punct tehnici de construcie necunoscute grecilor construind lucrri extrem de ndrznee i solide.

Multe dintre construciile lor exist i astzi : apeductele , amfiteatrele , termele .

Monumentele numeroase rmase din timpul civilizaiei romane dovedesc marea varietate de forme a programului de construcii. In arhitecura romana preluari si asimilari din arhitectura greaca i etrusca sunt impletite cu inovatii tehnice i cu spiritul ingineresc al romanilor. Originalitatea arhitecturii romane este conferit de scara i proportiile monumentale, noua tehnica constructiva a arcurilor si a boltilor.

ARHITECTURA CIVIL I RELIGIOAS

BAZILICA

- monument public ce const dintr-o incint dreptunghiular mprit n

mai multe nave prin colonade ; intrarea este plasat pe una din laturile mari. Servea ca tribunal, curte de justitie sau bursa.

CONSTRUC IILE PENTRU SPECTACOLE PUBLICE

Teatrele

au preluat formele teatrului elenistic adaptat la specificul artei scenice

romane . Spre deosebire de cele grecesti, teatrele romane erau construite deasupra solului. Din cuplarea a doua teatre semicirculare au rezultat amfiteatrele de plan elipsoidal destinat spectacolelor de masa, spre exemplu: COLOSSEUM-UL DE LA ROMA

Denumit si Amphiteatrum Flavium, dup numele familiei mpratului Vespasian,

sub a crei domnie ncepuse construcia n 72 d.c. n anul 79 d.c. nu atinsese mai mult de trei sferturi din nlimea stabilit a amfiteatrului. ns doar un an mai trziu cldirea era terminat i inaugurat de ctre Titus, fiul i urmaul la tron al lui Vespasian. Atunci romanii au putut participa la primele jocuri care aveau loc in noua cladire. Festivitatile de inaugurare au durat o suta de zile. Pentru inceput au fost luptele intre fiare, apoi a venit randul oamenilor sa lupte cu animalele, urmati de gladiatorii care se infruntau intre ei pe viata sip e moarte. Luptele gladiatorilor si animalelor erau oferite de imparat si de cetatenii avuti. In secolul unsprezece primeste numele de Colosseum, care probabil se trage de la statuia colosala in bronz a lui Nero, inspirata de Colosul din Rodi. De forma eliptica, Colosseumul are axa mare de 188 m, axa mica de 156 m si inaltimea de peste 52 m, in plus are doua etaje de subsol.

Arena

centrala (86x54 m) este inconjurata de 80 de randuri de gradene de

marmura si granit, in care puteau lua loc circa 80.000 de spectator. Zidul exterior si culoarele principale erau din blocuri de piatra, legate intre ele cu carlige de fier. Interiorul era realizat o parte din piatra si o parte din beton, totul fiind acoperit cu caramizi.

Lemnul

a fost folosit in cantitati mici, exceptand arena, care avea podeaua din

lemn. Trapele si chepengurile amenajate in dusumea permiteau comunicarea cu instalatiile de la subsol unde se gaseau canalele de drenaj, custile animalelor, depozitele de arme etc.

Cele optzeci de arcade imprejurul amfiteatrului erau intrarile pentru public, insa
doua dintre ela, situate la extremitatile axei mici, erau interzise cetatenilor de rand, acestea conducand la doua sectoare special: unul in care stateau imparatul si oamenii sai si celalalt in care aveau acces ambasadorii si oaspetii de nivel inalt.

Dup aceast prezentare tehnic a arhitecturii romane, creaiile monumentale care

se nal deasupra pmntului Romei moderne, mi-au oferit senzaia unic de a retri istoria. Imensitatea Colosseum-ului i ideea c romanii au fost capabili s realizeze aceast construcie deosebit, frumuseea i povestea pe care o prezint Fontana di Trevi, muzicalitatea prezent n sanctuarul Bazilicii San Pietro i strzile nc nconjurate de ruine mi-au nfiat vechea civilizaie revelatoare. Iar amintirile sunt de neuitat

Fontana di Trevi

Colosseum

Colosseum Basilica San Pietro