Drept Civil

Titular : Lect. Univ. dr. Anca Nistoreanu Cursul Prof Gabriel Boroi-> Drept civil-partea generala.Persoanele. Ed Hamangiu Prezenta la curs FACULTATIVA Seminar :Carla Anghelescu Prezenta minim 9 din 12 De cumparat codul civil Examen 14 grile cu 3 variante de raspuns cu 1 singura corecta 1 speta cu 1-2 intrebari. Anghelescu_carla@yahoo.com Activitatea de la seminar se va puncta cu maxim 2 puncte. Dreptul civil face parte din sistemul de drept romanesc

Drept civil este o disciplina de invatamant. Al doilea sens se refera la faptul ca este o ramura a stiintei juridice. Al treilea sense este:dreptul civil este o ramura de drept. Definitie Dreptul civil este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale ce se stabilesc intre persoane fizice si persoane juridice care se gasesc pe pozitie de egalitate juridica. Este un ansambu de reguli juridice(norme juridice).Normele juridice sunt grupate pe institutii. Ramura dreptului civil se subdivide in institutii de drept civil: 1. Raportul juridic civil 2. Actul juridic civil 3. Prescriptia extinctiva si decaderea. Acestea 3 sunt partea generala. 4. Institutia persoanelor este cea dea (subiectele de drept civil) 5. drepturile reale principale 6. teoria generala a obligatiilor sau obligatiile civile. 7. institutia contractelor civile speciale 8. mostenirea:legala si testamentara. 9. dreptul de proprietate intelectuala:dreptul de autor si dreptul de proprietate inndustriala. 10. dreptul comercial 11. dreptul familiei Noul cod civil reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale. Raprotul patrimonial def: E acel raport juridic civil care are un continut pecuniar(evaluabil in bani).

Ex: raprotul care se face in raportul de vanzare Raprotul nepatrimonial def: Raportul care nu poate fi exprimat in bani.Nu are un continut pecunniar.ex raprotul care are in continutul lui dreptul la integritatea fizica. Raporturile patrimoniale:raporturi patrimoniale reale si raporturi patrimoniale obligationale.raportur patr real este cel care are in continutul lui un drept real. Ex:dreptul de proprietate. Raportul obligational este acel care are in continutul lui un drept de creanta Raportul nepatrimoniale:raporturile care privesc existenta si integritatea subiectelor de drept adica cele care au in continutul lor:dreptul la viata,dreptul la integritate fizica si psihica,dreptul la viata privata,dreptu la propria imagine. A2a categorie cele prin care se identifica subiectele de drept civil:dreptul la nume,dreptul la denumire,dreptul la domiciliu,dreptul la sediu,dreptul la cetatenie,dreptul la nationalitate. A3a cat de raportul nepatrimonial:cele care izvorasc din creatia intelectuala:dreptul la paternitatea operei. Def drept civil Intre persoanele fizice si persoanele juridice.Orice fiinta umana este persoana fizica. Persoana juridica :trebuie sa fiu o entitate ,organizare,un scop bine determinat,si un patrimoniu propriu.

CURSUL II

Subiectele raportului dreptului civil se gasesc in totdeauna pe egalitate juridica. Ramurile de drept sunt grupate in dreptul public si dreptul privat. Dreptul public:penal,constitutional Dreptul privat:civil,familiei,commercial Principiile dreptului civil. Reguli de baza care carmuiesc un anumit domeniul.dreptul civil are 3 principii: 1. principiile fundamentale ale dreptului roman aceste principii se aplica tuturor ramurilor de drept 2. principiile generale ale dreptului civil roman. a. Principiul proprietatii b. Principiul egalitatii in fata legii civile c. Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele colective d. Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile e. Principiul bunei credinte 3. Principiile specific numai anumitor institutii ale dreptului civil. Ex: principiul consensualismului-este specific institutiei actului juridic civil. Principiile mostenirii legale.

1. Principiul chemarii-chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali. Cele 4 clase de mostenitori legali: a. b. c. d. Clasa descendentilor defunctului(copii,nepotii,stranepotii,etc) Clasa ascendentii privilegiati(parintii,colateralii privilegiati:fratii,surorile) Clasa ascendentii ordinari(bunicii,strabunicii,etc) Clasa colateralilor ordinari(unchii,matusile,verii primari,fratii bunicilor)

Sotul supravietuitor este in egalitate cu cele 4 clase. 2. Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii de aceeasi clasa. 3. Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad. Delimitarea dreptului civil Criteriile sunt: -Obiectul de reglementare -metoda de reglementare specifica dreptului civil este egalitatea juridical a partilor -calitatea subiectelor(nu se cere o calitate speciala) -caracterul normelor(in civil se aplica norma dispozitiva iar nu norma imperativa) -sanctiunile specifice -principiile

Norma de drept civil

Def:Norma de drept civil este acea regula generala si abstracta care reglementeaza conduita subiectelor raportului juridic civil. Forma de exprimare a normei poarta denumirea de izvor de drept civil.Principalul izvor al dreptului civil este actul normativ. Def:Actul normative este acela care emana de la un organ al statului care este investit cu prerogativa legiferarii. Legile sunt de 3 feluri:

1. Constitutionale(constitutia) 2. Organice 3. Ordinare(codul civil) Ministrii emit ordine,instructiuni si regulament.

Noul cod civil

A intrat in vigoare la 1 oct 2011.Sa abrogate vechiul cod civil de la 1864.In istoria dreptului romanesc este codul 2.Vechiul cod 1914 articole cel nou 2664 articole.Codul civil este structurat in 8 parti.Are un titlu preliminar care se numeste despre legea civila dupa care urmeaza cele 7 carti(capitole). Prima carte se numeste despre persoane. A doua se numeste despre familie. A treia se numeste despre bunuri. A patra se numeste despre mostenire si liberalitati. A cincea se numeste despre obligatii. A sasea se numeste despre prescriptia extinctive. A saptea se numeste dispozitiile de drept international.

Uzantele

In cazurile neprevazute de lege urmatorul izvor care se va aplica este uzanta Uzata este obiceiul sau cutuma si uzurile profesionale.Adica acea practica indelungata inradacinata si continua pe care cei care o aplica o considera obligatorie. Al treilea izvor al dreptului este reprezentat de principiile generale ale dreptului.

CURSUL III

Juristprudenta-totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de instantele de judecata de toate gradele. Exista 4 grade: 1. 2. 3. 4. Judecatoria-in orice oras(in bucuresti sunt 6 judecatorii) Tribunalul-in municipiile resedinta de judet Curtea de apel-15 in toata tara Instant supreme(inaltea curte de casatie si justitie.ICCJ)-una singura in tara

Deciziile curtii constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor. Legea 554/2004.Legea care priveste contenciosul administrativ.instantele judecatoresti pot anula un act administrative cu carcter normativ. CEDO-Curtea Europeana a Drepturilor Omului->Strasburg CJCE-Curtea de Justitie a Comunitatii Europene->Luxemburg Clasificarea normelor de drept civil: 1. Are drept criteriu caracterul conduitei prescrise sau dupa cum partile pot sau nu sa deroge de la respectivele norme:norme dispositive sin norme imperative. Norma dispozitiva este aceea care suplineste sau interpreteaza vointa neexprimata sau insufficient exprimata a subiectelor,raporturilor juridice civile.Iar acestea sunt de doua feluri a. Permisive-sunt acelea care permit partilor unui raport juridic civil sa aiba conduit pe care o doresc. b. Supletive-sunt acele norme care stabilesc o anumita conduit pentru subiectele de drept civil doar daca acestia nu au stabilit prin vointa lor o alta conduit. Normele imperative-obliga partile la o actiune fie la o apstentiune iar aceaste norme nu permit sa se deroge de la ele.ele se clasifica in a. Onerative-sunt acelea care oblige partile la o actiune b. Prohibitive-sunt cele care interzic expres partilor o anumita conduit 2. Dupa natura interesului ocrotiti prin norma juridical civila:Norme de ordine publica si norme juridice civile de ordine private. Normele de ordine publica ocrotesc toate persoanele Normele de ordine privata privesc ocrotirea unui singur individ

Def:sunt acele norme juridice civile prin care se urmareste ocrotirea unui interes public sau general. Normele de ordine publica sunt in totdeauna norme imperative. Normele imperative nu sunt in totdeauna norme de ordine publica. Normele dispositive sunt in totdeauna norme de ordine privata. Insa normele de ordine private nu sunt in totdeauna norme dispozitive. Normele de ordine private pot fi nu numai dispozitive dar si imperative. 3. Are drept criteriu intinderea campului de aplicare.Norme generale si norme speciale. Norma generala def:acea norma care se aplica in toate cazurile si in orice materie daca nu sa prevazut altfel.Ea reprezinta regula Norma speciala este cea care se aplica numai in cazurile expres prevazute de acea norma.Norma speciala reprezinta exceptia. In latina spunem ca specialia generalibus derogant. Generalia specialibus non deroga. Cum se aplica norma de drept civil in timp,in spatiu si asupra persoanelor. Aplicarea legii civil in spatiu.Vizeaza aspecte 1. National-se refera la actele normative emise de organelle statului cu atributii de legiferare. 2. International Alicarea in timp in normei juridice civile. 1. Intrarea in vigoare 2. Cand iese din vigoare(abrogata)-expresa(directa sau indirecta) sau implicita

Cele doua principii care ne ajuta sa lamurim 1. Principiul neretroactivitatii legii civile noi-acest principiu reprezinta regula de drept conform careia legea civila se aplica numai situatiilor juridice care se ivesc dupa intrarea ei in vigoare fara sa poata dispune pentru trecut. 2. Principiul aplicarii imediate a legii civile noi

Cursul IV Impartirea intre cele 3 fapte gandite de romani:

1. Faptele trecute(facta preterita) 2. Faptele prezente(facta prezentia) 3. Faptele viitoare(facta futura) Spunem ca sunt fapte trecute iar acestora li se va aplica legea veche(toate situatiile juridice care s-au constituit,modificat sau stins inainte de intrarea in vigoare a legii civile noi precum si efectele acestor situatii juridice care sau produs inainte de acest moment). Conform noului cod civil tot legea civila va guverna si efectele urmatoare ale actelor juridice sau faptelor juridice care s-au incheiat sub imperiul legii vechi. Art.6 (2)noul cod civil. Prezentul are in vedere situatiile juridice care sunt in curs de constituire modificare sau stingere la momentul intrarii in vigoare a legii noi.Acestora l-I se va aplica legea civila noua. In viitor spune ca vor fi guvernate de legea civila noua situatiile juridice care se vor constitui modifica sau stinge dupa ce intra in vigoare legea civila noua. Legea civila noua se aplica si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia. Art.6 (5) noul cod civil. Exceptie-ultraactivitatea (supravietuirea legii civile vechi)

Interpretarea legii civile

Def:Este operatiunea prin care stabilim sensul si continutul normelor de drept civil.Interpretarea este o etapa in procesul aplicarii legii civile. Primul motiv este ca indiferent cat de buna ar fi o lege civila la momentul adoparii ei,ulterior ea este de dinamica vietii sociale aparand cazuri in practiva care nu au fost avute in vedere de legiuitor la momentul cand a adoptat acea lege si ne punem problema ce norma vom aplica acelei sitatii practice. Al doilea motiv pentru care este necesara interpretarea este ca legiuitorul din dorinta lui de a acoperii cat mai multe situatii practice foloseste formulari prea generale. Al treilea motiv este ca legiuitorul nu numai cuvintele cunoscute din vorbirea curenta,in textele de lege intalnim si termini care au alt sens decat cel din vorbirea curenta.Prima categorie

o reprezinta cuvintele care au acelasi sens cu cel din vorbirea curenta.A doua categorie de cuvinte putem gasi cuvinte care sunt folosite si in vorbirea curenta dar pot avea un sens mai larg sau mai restrans decat in vorbirea curenta.A treia categorie de cuvinte cele pe care le intalnim si in vorbirea curenta dar in limbajul juridic au cu totul si cu totul un sens diferit.A patra categorie de cuvinte cele care au un character tehnic-juridic. Ex:Bun imobil-inseamna in vorbirea juridical dreptul de proprietate,de usufruct Al patrulea motiv pentru care este necesara interpretarea atunci cand norma de drept civil este ambigua,neclara sau imprecisa.

Prima clasificare este in functie de forta oblicatorie sau nu a interpretarii: 1. Oficiala-previne de la un organ de stat care are atributii de interepretare i. Autentica-provine chiar de la organul de stat care a emis norma supusa interpretarii ii. Jurisdictionala provine de la un organ de jurisdictie,de la o instant de judecata 2. Neoficiala-este interpretarea pe care o dam noi toti ceilalti. A doua clasificare.Dupa rezultatul interpretarii: 1. Interpretare literala(declarativa)-este atunci cand in urma interpretarii se ajunge la concluzia ca intre textul legal interpretat si cazurile din practica care se regasesc in litera lui este o deplina concordanta,astfel incat interpretul nu trebuie nici sa extinda textul de lege si nici sa il restranga. 2. Interepretare extinsiva-in urma interpretarii,interpretul va ajunge la concluzia ca nu mai este concordanta intre textul de lege si cazurile practice in sensul ca formularea textului este mai restransa decat intentia reala a legiuitorului astfel incat interpretul va trebui sa extinda textul de lege si la acele cazuri practice care nu sunt prevazute in formularea textului. 3. Interpretarea restrictiva-nu exista concordonta intre textul de lege interpretat si cazurile din practica numai ca formularea textului de lege este mai larg. A treia clasificare.Dupa metoda de interpretare folosita: 1. Interepretarea gramaticala-utilizand metodele de analiza morfologica si sintactica a textului de lege interpretat.interpretul va trebui sa tina cont de sensul termenilor intrebuintati,de legatura dintre acestia,de structura preopozitiei sau frazei,semnele de punctuatie sau particulele intrebuintate.

2. Interepretarea sistematica-pentru a stabili sensul unei norme juridce civile interpretul va trebui sa tina cont de legatura acelei norme pe care o interpreteaza cu alte norme juridice civile fie din cuprinsul aceluiasi act normativ fie din alte acte normative. 3. Interepretarea istorico-teleologica-stabilim sensul unei norme de drept civil tinand cont de scopul pe care la urmarit legiuitorul in redactarea textului de lege eventul intr-un context istoric dat. 4. Interepreatarea logica-consta in lamurirea sensului unei norme juridice pe baza logicii si argumentelor pe care se sprijina logica iar logica se sprijina pe rationamente deductive si inductive.Reguli: i. Exceptia este de stricta interpretare si aplicare-acele norme civile care cuprind exceptii,enumerari limitative se aplica numai in acele cazuri date.(normele speciale) ii. Acolo unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga. iii. Acolo unde inceteaza ratiunile legii inceteaza si dispozitiile ei. iv. Actul in totdeauna trebuie interpretat in sensul in care sa isi produca efectele nu in sensul neaplicarii lui. Argumentele de interpretare logica: i. ii. iii. Per a contrario-legea tertului exclus-atunci cand se afirma ceva se neaga contrariul Acortiorii cine poate mai mult poate si mai putin Reducerii la absurd-atunci cand vrea sa arate ca Solutia pe care a gasito el este singura care este in stare sa produca argumente valabile iar orice alt punct de vedere ar duce la consecinte inadmisibile 5. Interepretarea analogieca-este folosita pentru a umple lacunele legii-aceeasi cauza trebuie sa aiba acelasi efect.

Cursul V

Raportul juridic civil. Definitie raportului juridic civil:Este o relatie sociala care poate fi patrimoniala sau nepatrimoniala reglementata de norma de drept civil. -este un raport social-se staileste numai intre oameni priviti fie in calitate de subiecte individuale de drept(persoane fizice) fie in calitate de colective(persoane juridice) -este un raport volitional-raportul este guvernat de vointa statului exprimata prin intermediul normei de drept civil.

-partile se gasesc pe pozitie de egalitate juridica-

Elementele constitutive ale raportului juridic civil 1. Parti-persoanele fizice si persoanele juridice in calitate de titular de drepturi si obligatii civile. 2. Continut-este format din toatalitatea drepturilor si obligatiilor civile pe care le au partile acelui raport 3. Obiect-este reprezentat de actiunile sau inactiunile la care sunt indrituite (indreptatite) partile acelui raport sau pe care sunt tinute sa le respecte. (conduita partilor)

Cursul VI

Pentru existenta raportului abstract sunt necesare 2 premise: 1. Subiectele de drept civil intre care se stabileste relatia sociala 2. Norma de drept civil care reglementeaza acea relatie sociala Pentru a vorbi de un raport juridic civil concret mai avem nevoie de inca o premisa Izvoarele Fapte omenesti-sunt acelea care sunt savarsite de oameni cu sau fara intentia de a produce efecte juridice.Cele care sunt savarsite cu intentia de a produce efecte juridice se numesc acte juridice civile.Iar cea savarsita fara intentia de a produce efecte juridice Fapte naturale(evenimente)-sunt imprejurarile care se produc independent de om dar si ele produc efecte juridice. Prin fapt juridic in sens larg intelegem toate faptele de care am vorbit mai sus.Atat faptele omenesti cat si cele naturale. Prin fapt juridic in sens restrans intelegem doar acele fapte omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice civile cat si faptele naturale.

Partile raportului juridic civil

1. Raporturi absolute-raporturile patrimoniale si raporturile nepatrimoniale-este derminat numai subiectul activ,subiectul pasiv fiind nedeterminat. 2. Raporturi relative-reporturile obligationale La raportul nepatrimonial este format din celelalte subiecte de drept adica pluralitate pasiva Raporturile patrimoniale-subiectul este nederminat.

Cursul VII

Capacitatea civila-prin capacitate civila se intelege aptitudinea de a fi subiect de drept civil.Are 2 componente: 1. Capacitatea de folosinta-posibilitatea subiectului de drept civil de a fi titular de drepturi si obligatii civile 2. Capacitatea de exercitiu-posibilitatea subiectului de drept civil de a exercita drepturile subiective civile si de a executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile. Daca orice persoana fizica are capacitate de folosinta nu orice persoana fizica are capacitatea de exercitiu. Aceasta capacitate tine din momentul nasterii pana in momentul decesului.(capacitatea de folosinta). (Capacitatea de exercitiu)persoanele lipsite complet de aceasta capacitate: Minorii pana la varsta de 14 ani si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca. A doua categorie au capacitate de exercitiu restransa: 14-18 ani. A treia categorie care au capacitate deplina de exercitiu: majorii,minorul emancipat. Capaciitatea de exercitiu se pierde prin decesul persoanei. In cazul persoanei juridice capacitatea de folosinta se dobandeste in 2 moduri: Atunci cand vorbim de o persoana juridica supusa inregistrarii.

Pentru celelalte persoane juridice care nu sunt supuse inregistrarii capacitatea de folosinta se dobandeste de la data autorizarii ei. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice.Aceasta capacitate se dobandeste atunci cand persoana juridica si-a ales persoanele de conducere.Pierderea se intampa in momentul reorganizarii sau in momentul desfiintarii acesteia.

Continutul raportului juridic civil

Def:Totalitatea drepturilor subiective civile si obligatiilor civile pe care le au partile acelui raport juridic civil. Orice continut al unui raport juridic civil are o latura activa care e formata din drepturile care intra in acel continut si o latura pasiva adica obligatiile care intra in acel continut. Raportul nepatrimonial.Dreptul la viata. Raportul patrimonial real.Dreptul de proprietate. Raportul obligationale(au in continutul lor un drept de creanta). Def:Dreptul subiectiv civil.Este posibilitatea subiectului activ in limitele juridice civile de a avea o anumita conduita,de a pretinde subiectului pasiv o conduita corespunzatoare iar in caz de nevoie de a recurge la concursul fortei coercitive a statului. Dreptul absolut presupune un subiect activ determinat in schimb subiectul pasiv este nedeterminat.Obligatia care corespunde dreptului absolut nu este decat una singura,acea generala si negativa de a nu aduce atingere exercitiului dreptului.Aceasta obligatie revine tuturor celorlalte subiecte de drept civil.Dreptul absolut este opozabil ergaomnis. Caracterele dreptului relativ.Subiectul activ este cunoscut dar si subiectul pasiv.Obligatia care corespunde dreptului relativ nu mai este o obligatie generala,depinde de la caz la caz.A da a face ,sau a nu face ceva iar aceasta obligatie revine numai subiectului pasiv care este cunoscut. A doua clasificare a drepturilor subiective civile,dupa natura continutului lor: Drepturi patrimoniale: drepturile reale-este acel drept subiectiv civil in temeiul caruia titularul sau isi exercita prerogativele asupra unui bun in mod direct si nemijlocit fara a avea nevoie de concursul unei alte persoane(posesia,folosinta si dispozitia)

drepturile de creanta-este acel drept subiectiv civil in temeiul caruia titularul sau numit creditor poate sa pretinda subiectului pasiv numit debitor sa dea,sa faca sau sa nu faca ceva fara de care dreptul sau nu se poate realiza. Drepturi nepatrimoniale.

Plata nedatorata este atunci cand o persoana plateste datoria unei persoane fara a executa datoria altuia.

Dupa corelatia dintre ele:drepturi principale si drepturi acesorii Dreptul principal este acel drept subiectiv civil care are o existenta de sine stataoare. Dreptul accesoriu este dreptul subiectiv civil care fiinteaza adica sta pe langa un drept principal iar soarta lui va depinde de soarta dreptului principal. Toate drepturile nepatrimoniale sunt drepturi principale. Drepturile reale pot fi principale cat si accesorii. Drepturile reale principale:dreptul de proprietate,dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata.Cele 5 dezmembraminte. 1. 2. 3. 4. 5. Dreptul de uzufruct Dreptul de uz Dreptul de abitatie Dreptul de servitute Dreptul de superficie

Cursul VIII

Drepturile reale accesorii.Sunt 4: 1. Dreptul de ipoteca-mobiliara si imobiliara-nu consta in deposedarea debitorului de bunul sau 2. Dreptul de gaj-amanet-consta in deposedarea debitorului de bunul sau 3. Privilegiile-drepturi de garantie care ofera o anumita preferinta creditorului care are un asemenea drept

4. Dreptul de retentie-este acea garantie care confera detinatorului unui bun mobil sau imobil posibilitatea de a retine lucrul in mainile lui pana cand creditorul va executa si el o anumita obligatie nascuta din acel raport obligational sau ii va restituii detinatorului bunului cheltuielile necesare si utile facute in legatura cu bunul respectiv. Toate acestea sunt drepturi de garantie.

Dupa criteriul gradului de certitudine conferit de titularul dreptului:pure si simple,afectate de modalitati. Dreptul subiectiv civil pur si simplu este acela care confera titularului sau maxima certitudine adica realizarea dreptului nu depinde de o imprejurare viitoare certa sau incerta ca realizare.Dreptul pur si simplu se exercita de titularul sau chiar din momentul nasterii dreptului subiectiv civil,in schimb drepturile civile afectate de modalitati sunt acele drepturi care nu mai ofera certitudine titularului uneori in privinta exercitarii lor alte ori chiar in prezenta existentei drepturilor subiective civile.Modalitatile sunt: 1. Termenul-termenul este o imprejurare viitoare si sigura ca realizare care nu afecteaza existenta dreptului subiectiv civil ci numai exercitiul acestuia ceea ce inseama ca termenul amana stingerea exercitiului dreptului. 2. Conditia-este tot un eveniment viitor dar nesigur ca realizare si de ea depinde chiar existenta dreptului subiectiv civil adica nasterea dreptului sau stingerea dreptului 3. Sarcina este o obligatie de a da a face sau a nu face impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit(in cazul liberalitatilor).Poate sa fie impusa chiar in favoarea celui este gratificat. Principiile Titularul unui drept subiectiv civil trebuie sa exercite cu exercitarea legii si a moralei Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale externe atat de ordin material cat si de ordin juridic. Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale interne adica potrivit scopului social si economic pentru care a fost recunoscut de lege. Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu buna credinta. Pentru a fi in prezenta unui abuz de drept trebuie sa fie indeplinite urmatoarele: 1. Trebuie sa existe un drept subiectiv civil 2. Autorul abuzului trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv civil si sa fie capabil sa il exercite 3. Dreptul subiectiv civil sa fie deturnat de la scopul sau

4. Dreptul subiectiv civil sa fie exercitat cu rea credinta.

Latura pasiva care este formata din obligatiile civile. Indatorirea care revine subiectului pasiv pentru a avea o anumita conduita corespunzatoare dreptului subiectiv civil care poate consta in a da,a face sau a nu face si care in caz de nevoie poate fi impusa prin intermediul fortei de constragere a statului. Obligatiile civile se clasifica: 1.A da-a constitutii sau a transmite un drept real 2.A face-obligatie de a preda un bun ,a presta un serviciu,a executa o lucrare. 3.A nu face-presupune o inactiune,o abtinere.Ea are un continut diferit,daca este corelativa unui drept absolu. Urmatoarea clasificare.Obligatii pozitive si negative Obligatiile pozitive sunt cele care impun o actiune adica a da si a face. Obligatiile negative sunt cele de a nu face. Obligatii de rezultat si obligatii de mijloace Obligatia de rezultat este aceea in care debitorul se obliga sa obtina un anumit rezultat Obligatia de mijloc este acea obligatie in care dibtorul se obliga fata de creditorul sau sa depuna toate eforturile sa obtina un rezultat. Obligatii obijnuite,obligatii scripte in rem si obligatii propter rem numite si obligatii reale. Obligatia obijnuita este acea obligatie care revine debitorului fata de care sa nascut adica se executa intre partile raportului juridic civil. Obligatia scripte in rem este acea obligatie care trebuie executata de o persoana care nu a participat la nasterea raportului juridic civil. Obligatia reala este cea care revine detinatorilor anumitor bunuri . Obligatii perfecte si imperfecte Obligatiile perfecte sunt acele obligatii care se bucura de concursul fortei coercitive a statului in caz de neexecutare a lor

Obligatia imperfecta sau naturala este acea obligatie care nu se mai bucura de sanctiune din partea statului.

Obiectul raportului juridic civil. Def obiectul raportului civile:conduita partilor adica actiunea sau inactiunea la care este indrituit subiectul activ sau de care este tinut subiectul pasiv. Bunul este acea valoare economica care este necesara si utila pentru satisfacerea nevoilor materiale si spirituale ale omului. Codul civil priveste bunul in 2 sensuri.Primul este forma de lucru asupra caruia exista drepturi patrimoniale,dar prin bun in sens larg intelegem nu numai lucru dar si drepturile patrimoniale care exista asupra bunului. Patrimoniul este totalitatea drepturilor si obigatiilor patrimoniale care apartin unui subiect de drept civil care poate fi persoana fizica si persoana juridica. Clasificarea bunurilor. Bunuri mobile si bunuri imobile.Aceasta clasificare se face fie dupa natura bunurilor fie dupa lege. Bunurile imoblie prin natura lor prin destinatie si imobile prin determinarea legii. Bunurile mobile sunt bunuri care se pot misca prin forta lor proprie dar si ajutate de om. Bunurile mobile sunt prin natura lor,prin anticipatie si prin determinarea legii.