CURS 8

09 Aprilie 2012

EFICIENA CHELTUIELILOR PUBLICE (capitolul 6)

Eficiena cheltuielilor publice: exprim dimensiunea optim a unui raport determinat ntre eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) i efectele comensurabile sau estimative ce se pot obine de pe urma obiectivelor finanate de ctre stat.
Cost Ef Re zultate

Eficacitatea reprezint o modalitate de a dimensiona calitatea activitilor ntreprinse. Din punct de vedere cantitativ, se determin ca raport ntre ceea ce s-a realizat i ntre ceea ce s-a propus (prognozat, previzionat) a se realiza.
Obiective realizate Efc Obiective propuse

Public Finances in EMU 2008, pg.76

Public Finances in EMU 2008, pg.79

Public Finances in EMU 2008, pg.141

Condiii ale realizrii cheltuielilor publice:

posibilitatea

eficienei

alegerii alternativei celei mai puin costisitoare, n raport cu rezultatul final al serviciului public; maximizarea utilitii consumatorilor prin mbuntirea calitii modului de furnizare a serviciului public.

Eficiena cheltuielilor publice este privit sub dou aspecte:

eficiena

alocativ a resurselor (optim Pareto); X-eficiena resurselor.

O alocare a resurselor este corespunztoare optimului Pareto, dac nici o alta nu poate fi fcut mai bine, fr s influeneze negativ bunstarea ultimei persoane consumatoare.

Judeci de valoare pe baza crora se poate evalua semnificaia optimului Pareto:

preocuparea pentru bunstarea tuturor indivizilor din societate, luai n mod separat, mai curnd dect a unei entiti, numit societate sau stat sau a unui grup social sau a unei clase sociale; unii factori neeconomici, care afecteaz bunstarea indivizilor, pot fi ignorai (sociali, psihologici, politici) separarea net ntre economie i politic; exist un consumator raional i suveranitatea productorului respinge paternalismul.; dac o ultim schimbare n alocarea resurselor sporete bunstarea la o ultim persoan, fr s o reduc la o alt persoan, atunci schimbarea trebuie considerat ca avnd drept efect creterea bunstrii sociale.

EFICIENTA CHELTUIELILOR PUBLICE

Alegerea alternativei celei mai putin costisitoare, in raport cu rezultatul final al servicului public, pentru care se doreste cresteterea cantitativa a serviciului public

Maximizarea utilitatii la consumator

Optimul Pareto criteriu de evaluare a actiunilor guvernamentale; o alocare a resurselor se realizeaza in sens Pareto, daca nu afecteaza bunastarea altui consummator; eficienta schimbului: bunurile si serviciile trebuie alocate astfel incat sa se atinga maximul de satisfactie al consumatorului (rata marginala a substitutiei intre doua bunuri sa fie egala pentru toti consumatorii) eficienta tehnica: un factor de productie poate fi realocat in scopul cresterii productiei unui bun, fara a se reduce productia altui bun (rata marginala a substitutiei intre doi factori de productie trebuie sa fie egala pentru toate bunurile produse) eficienta omniprezenta: sistemul trebuie sa-si maximizeze productia, in sesnul ca un factor de productie nu poate fi realocat pentru producerea altui bun care ar putea face pe un consummator sa fie mai multumit in detrimentul altui consumator (rata marginala a transformarii factorilor este egala cu rata marginala comuna a substitutiei)

Analiza cost beneficiu o abordare mai obiectiva si masurabila a actiunilor care trebuie intreprinse in interes public este o metoda frecvent folosita in deciziile de infrastructura publica referitoare la apa, canal, transporturi daca toate beneficiile, in termeni monetari, sunt mai mari decat costurile, atunci proiectul este de interes public criteriul Hicks-Kaldor: o actiune guvernamentala este de interes public, daca beneficiile sau castigurile rezultate din aceasta actiune sunt mai mari decat costurile sau pierderile rezultate

Ipotezele care stau la baza alocrii resurselor conform optimului Pareto: existena pieei cu concuren perfect; informare perfect; toi indivizii s doreasc s-i maximizeze utilitatea; inexistena externalitilor competiia perfect ntre cumprtori i ntre vnztori; maximizarea profitului la toi productorii. Gradul de x-ineficien este considerat diferena dintre eficacitatea maximal a utilizrii intrrilor i utilizarea actual.

Orientri moderne privind eficiena cheltuielilor publice

publice nu trebuie s fie furnizate ntotdeauna n mod gratuit 2)oriunde este posibil, furnizarea public de servicii publice s fie nlocuit cu furnizarea privat 3)opiunea privind furnizarea serviciilor publice poate fi restabilit la mecanismele cvasipia prin utilizarea de cupoane sau bonuri valorice.
1)serviciile

Eficiena n condiiile furnizrii gratuite a bunurilor publice P, C

D Pm A B CM=Cm

Qm

Qs

Sursa: Vcrel i Colectiv, "Finane publice", Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003, pag.158

0Qm reprezint nivelul optim al ieirilor care satisface condiia ca preul s fie egal cu costul marginal ( P=C m); competiie perfect - toi consumatorii folosesc preul pieei 0Pm; dac bunul X este furnizat de autoritatea public ctre consumatorii liberi ai cererii, la preul consumului (costul produciei se afl n afara impozitrii), atunci: 0Qs este nivelul dorit de consum determinat de furnizarea gratuit a statului; (Qm - Qs) reprezint utilitatea marginal a consumatorului; costul de furnizare a cantitii ntre QmQs este mai mic dect cel marginal: Cms Cm; QmAQS reprezint extrabeneficii; ABQS reprezint pierderi marginale (substituia aprovizionrii gratuite libere a statului cu preurile pieei); QmABQS reprezint extracosturi.

Eficienta in conditiile inlocuirii furnizrii publice cu cea privat P, C D G H CmS = CMS

PP

Cmp = CMP

QP

QP

QS

Sursa: Vcrel i Colectiv, "Finane publice", Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003, pag.159

Observaie

Preul pieei este preferabil achiziiei publice la preuri zero deoarece: spre deosebire de firmele competitive, serviciile publice nu au nc mecanisme ncorporate care s promoveze X-eficiena; n firma privat, X-eficiena este cuprins n politica managementului i a forei de munc de ctre proprietarii care i pot nsui orice economii la cost; n sectorul public, interesele consumatorilor sunt susceptibile s fie subminate printr-o alian a productorilor (manageri i lucrtori) care va substitui propriile ei eluri, eliberat de riscul falimentului; la ineficiena alocativ cauzat prin ndeprtarea de la nivelul optimal al outputurilor, trebuie adugat X-ineficiena care eman din orice combinaii din costurile de producie care sunt cu mult peste minimul atins de costurile altora. Eecul pieei desemneaz situaiile cnd funcionarea liber a pieelor conduce la o alocare ineficient a resurselor, genernd intervenia corectoare a statului. Externalitile reprezint forma de eec al pieei care const n nereflectarea corespunztoare la nivelul preului pieei a unora dintre costurile sau beneficiile asociate produciei sau consumului.

EXTERNALITATILE
Harvey

Rosen (1992): o externalitate are loc atunci cnd activitatea unei entiti afecteaz bunstarea alteia ntr-un mod aflat n afara mecanismelor pieei. Cullis & Jones (1992): exist o externalitate atunci cnd bunstarea unui individ depinde nu numai de bunurile si serviciile pe care le cumpr i consum acesta, ci i de activitatea altui individ, existnd, astfel, o interdependen ce are loc n afara mecanismului preului.

Externalitati pozitive (economii externe):

producator-consumator

(educatie publica) producator-producator (proprietar livada-apicultor) consumator-producator (dezvoltari ale capitalului uman) consumator-consumator (vizionarea programelor TV alaturi de prieteni)

Externalitati negative (dezeconomii externe):

producator-consumator

(poluarea mediului) producator-producator (poluarea apei) consumator-producator (culegerea afinelor) consumator-consumator (zgomotul aparatelor TV)

Analiza surplusului consumatorului i teorema Hicks Kaldor privind compensarea social a utilitilor Surplusul consumatorului este definit de suprafaa dat de modificarea preului de cumprare de la un nivel superior acceptat iniial de cumprtor la un nivel inferior ca urmare a scderii acestuia.

Surplusul consumatorului

D C0

P0 S1 P1 A D S2 C1

q0

q1

Sursa: Vcrel i Colectiv, "Finane publice", Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003, pag.168

Surplusul productorului este definit de suprafaa dat de modificarea preului de cumprare de la un nivel inferior acceptat iniial de cumprtor la un nivel superior ca urmare a creterii acestuia.
P A P1 S2 S1 P0 O0 O O1
Surplusul productorului

Q0

Q1

Sursa: Vcrel i Colectiv, "Finane publice", Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003, pag.169

Metode de evaluare a eforturilor i efectelor directe i indirecte ale proiectelor de obiective publice 1.Analiza Cost Beneficiu (ACB); 2.Analiza Cost Eficacitate (ACE); 3.Metode multicriteriale (MM).

ANALIZA COST-BENEFICIU

Valoarea actualizata neta

VAN I 0 ( B C )1 ( B C ) 2 ( B C )n ... 2 (1 k ) (1 k ) (1 k ) n

VAN>0 beneficii si costuri in expresie monetara factorul de actualizare (k)

Rata interna de rentabilitate (RIR) ( B C )1 ( B C ) 2 ( B C )n VAN I 0 ... 0 2 (1 k ) (1 k ) (1 k ) n VAN=0 consideratii privind RIR (k) alegerea RIR

EXEMPLE:

Se cunosc urmtoarele: -o entitate guvernamental local dorete s realizeze un proiect de investiii ce const n construirea unui sistem de irigaii; -ca urmare a realizrii acestui proiect se previzioneaz o cretere a produciei agricole cu 10%; -iniial, producia agricol medie anual era de 10 milioane u.m.; -investiia iniial este estimat la 100 milioane u.m.; -costurile anuale de ntreinere a sistemului de irigaii se prognozeaz a reprezenta 5% din valoarea iniial a investiiei; -durata de via a proiectului este de 10 ani, dup care urmeaz s fie recondiionat.

EXEMPLE:
Anul Indicatori Cheltuieli ale bugetului de stat prevzute de legile bugetare (mld.lei) Cheltuieli ale bugetului de stat executate (mld.lei) 93384.4 106886.7 143755.3 149167.8 166832.1 184012.2 237832.1 226823.6 1999 2000 2001 2002

Sursa: Legea nr.36/1999 privind bugetul de stat pe anul 1999, Legea nr.76/2000 privind bugetul de stat pe anul 2000, Legea nr.216/2001 privind bugetul de stat pe anul 2001, Legea nr.743/2001 privind bugetul de stat pe anul 2002, Raport lunar B.N.R., aprilie 2003

Evolutia CBS prognozate si realizate in perioada 1998-2002 250000.00 200000.00 150000.00 100000.00 50000.00 0.00 1 2 3 4 5
Cheltuieli ale bugetului de stat prevazute de legile bugetare (mld.lei) Cheltuieli ale bugetului de stat executate (mld.lei)

EXEMPLE:

Anul Indicator Cheltuieli publice pentru ordine public (% P.I.B.) Numr total deinui Cazuri de furt i tlhrie la 10000 de locuitori

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2.7

2.7

3.6

4.6

4.4

4.4

3.3

4.2

3.7

5.4

60883 123

6914 3 158

83247 175

9579 5 211

10170 5 227

10402 9 230

11192 6 234

10622 1 210

8757 6 164

7540 7 134

Sursa: National Human Development Report Romania 2001-2002

120000.00 100000.00 80000.00

250.00 200.00 150.00

Numar total detinuti

60000.00 100.00 40000.00 20000.00 0.00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 50.00 0.00

Cazuri de furt si tlharie la 10000 de locuitori