EFECTELE MASS-MEDIA IN SOCIETATEA DEMOCRATICA

In opinia lui Walter Lippmann, presa este o metoda ineficienta de a informa publicul. Insa, in opinia mea , mass-media este o componenta importanta intr-o societate democratica. In ceea ce priveste domeniul politic, aceasta reprezinta o sursa de informare, uneori obiectiva, alteori subiectiva. Cu toate ca obiectivitatea ar trebui sa reprezinta principala calitate a unui jurnalist politic, multi dintre cei care activeaza in acest domeniu ,nu tin cont de acest criteriu, astfel ca actualitatea este imperfect inregistrat . Brian McNair afirma ca in sistemele politice democratice, mijloacele de comunicare functioneaza atat ca transmitatori ai comunicarii politice provenite din afara organizatiei mediatice propriu-zise, cat si ca expeditori de mesaje politice concepute de catre jurnalisti . 1 Interviurile pe care le-am luat omului politic, Catalin Mihalache si jurnalistului politic Andrei Guresan, au scos la iveala faptul ca in societatea actuala, oamenii au pareri impartite in ceea ce priveste rolul mass-media intr-un regim democratic ,dar si in ceea ce priveste inregistrarea actualitatii politice. Asemenea lui Lippmann , Brian McNair considera ca mijloacele de comunicare nu relateaza intr-o maniera neutra si impartiala ceea ce se petrece pe scena politica si nu numai.El sustine ca modul in care sunt prezentate evenimentele, este incarcat de subiectivism si judecati de valoare. In societatea actuala, mass-media joaca un rol crucial in viata sociala, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu o influenta puternica asupra segmentelor societatii. Prezenta lor activa se simte in viata financiar- bancara, in dezvoltarea industriei, in evolutia tehnologiei, in viata politica, dar si in viata cotidiana, construind la randul lor o industrie proprie. Intr-un stat democratic, ele au rolul de a informa, comenta si critica, fiind considerate "centrul vital al vietii publice".2 Jurnalistul politic, Andrei Guresan, sustine ca si-a ales aceasta profesie deoarece viata politica din Romania fiind intr-o continua schimbare, ia starnit interesul.Asemenea lui Lippmann si lui Brian MvNair si acesta afirma ca la inceputul carierei sale ii lipsea subiectivitatea si astfel ii era afectata si viata personala, insa,spre deosebire de ce afirma ceilalti doi acesta sustine ca insa in timp am capatat acea obiectivitate care vrea sa aduca o schimbare prin prisma a ceea ce se scrie si nu a ceea ce vor altii sa se scrie. Catalin Mihalache considera ca mass-media joaca rolul de ochi al populatiei,dar ca sunt foarte importante obiectivitatea sau subiectivitatea celui care transmite informatia si mai ales mesajul transmis.Acesta afirma ca rolul mass-media intr-o societate democratica este unul pozitiv deoarece este mai bine sa stii si sa-ti tragi singur concluziile ,decat sa nu stii deloc.Totodata, Pippa Norris si Sina Odugbemi considera ca media, in democratiile contemporane , are rolul de Cine de paz = responsabilitatea de a apra interesul public i a de veghea asupra responsabilizarea factorului politic ceea ce duce la creterea transparenei i a eficienei guvernrii (checks and balances cu privire la liderii politici i cei privai)3 Ca efect al culturii de masa, produsele mediatice au inceput sa fie variate, caracterizate de accesibilitate si afectivitate excesiva. Acestea se orieteaza in functie de preferintele "omului mediu", asa cum l-a numit Adolphe Quotelet: "omul mediu este, pentru o natiune, ceea ce este centrul gravitational pentru un corp; aprecierea tuturor miscarilor sau a echilibrului unei natiuni trebuie sa se raporteze la el". In consecinta, stilul, structura si continutul unui astfel de produs mass-media trebuie asamblate astfel incat sa fie inteles de un public cat mai larg, cu acces simplu si direct. Produsele mediatice sunt fabricate si multiplicate dupa principiul bandei
1 2

Brian McNair, Introducere in comunicare politica,p.29 Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p. 8 3 Pippa Norris and Sina Odugbemi, The Public Sentinel,2010

rulante, fiind privite ca un bun comercial. Pe de alta parte, acestea au un caracter perisabil din cauza nevoii permanente a auditoriului de a consuma ceva nou, imbunatatit si frumos "ambalat", dar si de a fi la curent cu evolutia sistemelor societatii actuale, aflate intr-o permanenta schimbare si producere de fluxuri de informatii si evenimente care trebuie transmise.4 Andrei Guresan sustine ca pentru a intretine aceasta nevoie a publicului de a consuma o infrmatie noua, jurnalistii mulitici de multe ori isi risca posturile. Acesta afirma ca un pericol exista in fiecare articol scris despre oameni mai mult sau mai putin influenti.Nu m-am simtit pus in pericol eu sau familia mea, insa in urma anumitor articole publicate , mi-am riscat postul. Indiscutabil, efectele pe care mass-media le produce asupra vietii sociale sunt dintre cele mai diverse, la fel cum, putem discuta si despre influentele pe care grupuri sociale sau indivizi le exercita asupra presei. Procesele de transformare economica, politica, sociala sau culturala sunt influentate radical, in democratia moderna, de mass-media. Crearea si mai apoi maturizarea unei democratii nu se pot realiza doar prin schimbarea unei constitutii sau pluralism politic. Este nevoie de educatie civica, dialog politic, dialog social si fara o presa libera de constrangeri financiare sau politice, toate acestea nu pot exista. Intr-o lume tot mai mica, in care informatia poate fi transmisa cu usurinta catre receptori aflati la distante considerabile, intr-o jungla informationala in care individul este practic bombardat cu un volum imens de informatii venite din zeci de surse, paradoxal, democratiile se confrunta cu probleme legate de acuratetea sau chiar veridicitatea informatiilor. 5 In ceea ce priveste viata politica din societatea nostra democratica, Andrei Guresan afirma ca viata politica din Romania nu este un teren minat , ci un loc in care deciziile trebuie sa fie foarte bine cantarite inainte. Acaeste decizii ajung la public prin intermediul canalelor media. Se stie ca de foarte multe ori aceste canale nu transmit corect deciziile luate , uneori sunt modificate in favoarea actorilor politici, alteori, dimpotriva. Mass-media este indispensabila unei societati democratice. Daca in perioada comunismului nu exista libertatea presei, si tot ceea ce se transmitea publicului era comandat de putere, astazi , canalele de distributie profita de libertatea ce le-o ofera democratia, si aleg in functie publicul tinta, dar si de anumite interese personale, ce informatii transmit si mai ales CUM. De multe ori, oamenii politici nu pot controla interventia media in viata lor, astfel ca viata privata devine in ochii publicului mai importanta decat viata profesionala. Atentia nu se mai concentreaza asupra ce face un politician in functie de postul pe care il are, ci cum se comporta acesta in cadrul familiei, in timpul liber etc. Catalin Mihalache afirma ca cred ca in orice profesie ,pana la un anumit punct, viata profesionala se intrepatrunde cu cea personala si ca viata politica este una deloc usoara, dar frumoasa. Existenta unui sistem mediatic independent politic si financiar (si acesta nu este cazul Romaniei), poate fi garantul unui echilibru in reflectarea vietii politice si sociale dintr-o societate, poate scoate la lumina posibile intreferente nelegale intre puterile statului sau abuzurile in exercitarea functiilor publice. Initierea si gazduirea unor dezbateri publice asupra chestiunilor importante din viata comunitatilor sau asupra bunei functionari a guvernarii ar trebui sa fie primordiale in activitatea mass-media. Jurnalistul, in calitatea sa de actor civic, are datoria de a respecta drepturile fiecarui membru al societatii, de a respecta pluralismul politic prin pastrarea neutralitatii reflectiilor sale. Insa, de multe ori, jurnalistii din estul Europei suporta presiuni atat concurentiale cat si politice, de natura sa altereze actul jurnalistic si transparenta mesajului. Politizarea mass-media nu poate fi acceptata in nici un sistem social, cu atat mai putin intr-o democratie, sistem ce se vrea a fi unul complet transparent. In ceea ce priveste institutiile media controlate de stat, si vorbim aici de radioul si televiziunea publica,
4 5

Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p. 27 Florin,Craciun, Influenta mass-media asupra democratiei,Bucuresti,2009

lucrurile sunt destul de simple si nu este nevoie de un efort prea mare ca sa intelegem cum stau lucrurile. Odata cu schimbarea puterii, printre primele lucruri pe care noile guvernari le-au facut, a fost schimbarea directorilor si a consiliilor de administratie, numirile facandu-se nu in baza unor competente, ci in baza unui algoritm politic, transformand practic institutiile, intr-un Minister al informatiilor. 6
Principala contribuie a mass-media la procesul politic const n stabilirea agendei publice. Ca ceteni, nu putem asimila totalitatea evenimentelor din lume, aa c ne bazm de cele mai multe ori pe activitatea mass-media care urmresc realitatea i o analizeaz. Conform lui David Weaver, tirile prezentate de mass-media au rolul crucial de a determina importana public a subiectelor puse n discuie. Obiectivul cheie al comunicrii politice const n organizarea agendei publice ntrun mod care s favorizeze atingerea scopurilor unei organizaii. Mass-media stabilesc agenda public prin calitatea lor de furnizori de informaii, aducnd n prim planul ateniei publice anumite probleme i trecnd cu vederea altele (scandalurile sexuale ale politicienilor nu sunt pe agenda publica oficial, dar mass media aduc n prim plan astfel de informaii). Conceptul modern de tiri s-a dezvoltat tocmai ca mijloc de a pune la dispoziia cetenilor informaiile cele mai importante din punct de vedere al activitilor lor politice i de a structura i ghida dezbaterea public. Toi comunicatorii politici ncearc s aib acces la mass-media, fie prin mijloace legislative, fie prin nelegerea adecvat a mijloacelor de funcionare a mass-media, suficient pentru transmiterea unui mesaj. Mijloacele de comunicare nu relateaz ntr-o manier neutr i imparial ceea ce se pertece n arena politic din jurul lor, avem de-a face cu o ncrctur important de judeci de valoare, subiectivism i prtinire.7 Comunicarea politic reprezint un teritoriu simbolic n care actorii politici negociaz construcia agendei publice, conferind vizibilitate unor proiecte care vizeaz comunitile, grupurile sociale i societatea n ansamblu. Mediatizarea este o condiie intrisec oricrui act de comunicare politic, mass-media are un rol decisiv n procesul comunicrii politice, fiind principala resurs pentru vizibilitatea informaiei politice i, implicit, pentru dezbaterea public a acesteia. Mass-media sunt cele care pot media interaciunea dintre participanii la comunicarea politic i care furnizeaz imagini ale acestei interaciuni. Prin intermediul mass-media i al modurilor n care informaia politic este pus n scen, putem intui diversitatea condiiilor care concur la producerea comunicrii politice. Mass-media se comport asemenea unor actori politici, putnd ataca sau, dimpotriv, consolida imaginea politicienilor. Conceperea, derularea i deznodmntul unei aciuni politice depind din ce n ce mai mult de mediatizarea televizat. Comunicare politic a ajuns dependent de o ntreag industrie a imaginii, fiecare gest al omului politic fiind calculat i proiectat datorit interveniei consultanilor politici. Specializarea comunicrii politice prezint avantaje notabile pentru diferite piee cum sunt cea a publicitii, a consultanei i expertizei, a show-business-ului.8 De aceeasi parere este si omul politic, Catalin Mihalache ,care considera ca un om politic se expune ,prin meseria sa, analizei mediatice continue. Acesta sustine ca in moemntul in care te implici in viata politica , trebuie sa fii pregatit sa iti fie analizate pana si actiunile din viata privata. Am putea spune ca poporul dintr-o democratie cere din ce in ce mai mult de la alesii sai, iar media sa straduieste sa satisfaca cererile.Astfel ca, de multe ori , unii oameni politici pot afirma ca nu mai reusesc sa aibe viata privata. Dupa cum spunea si jurnalistul politic Andrei Guresan, acestei meserii democratia ii ofera foarte multe avantaje: spre exemplu, intr-o societate de tip comunist, actualitatea politica nu ar avea nicio inflexiune,deoarece ar fi laudata conducerea si actiunile sale, pe cand in societatea democratica jurnalistului politic i se lasa libertatea de a analiza singur ceea ce se petrece pe scena politica.Toate informatiile transmise publicului trec prin filtrul sau de analiza.
6 7

Ibidem 5 Bude Ioana, Importanta mass-media in comunicarea politica, Universitatea de Vest , Timisoara 8 Ibidem 7

Brian McNair afirma ca mass-media este importanta deoarece nu trasmite doar informatiile legate de conducere, cetatenilor, ci si invers. De multe ori, prin intermediul anumitor articole,ce au la baza sondaje de opinie sau scrisori de la cititori, se face auzita vocea populatiei. Aceste articole pot schimba unele decizii politice, de aceea , rolul mass-media este atat de important. Spre exemplu daca in urma unor sondaje de opinie reiese faptul ca cetatenii sunt nemultumiti de un anumit aspect al conducerii, este de asteptat ca aceasta din urma, sa ia masuri.Omul politic Catalin Mihalache a enumerat anumite calitati pe care ar trebui sa le aibe orice politician. Un om politic are nevoie de INTEGRITATE, EMPATIE deoarece trebuie sa ia anumite decizii in functie de ceea ce este bine pentru cei care te-au votat si de nevoile lor ; verticalitate, putere de convingere si lipsa fatarniciei.Si eu consider ca daca un politician indeplineste aceste crterii, atunci efectele media vor fi si mai vizibile , iar intre el si cetateni va exista o comunicare continua prin intermediul canalelor media si nu numai. Importanta unui electorat informat si avizat dicteaza desfasurarea politicii democratice in arena publica(spre deosebire de caracterul confidential al regimurilor autocratice). Cunostintele si inormatiile pe baza carora cetatenii vor lua deciziile politicetrebuie sa circule liber si sa se afle la indemana tuturor.Insa politicile democratice sunt publice si intr-un alt sens .Desi teoria democratica pune accentul pe primatul indiividului, procesul politic cere totusi ca indivizii sa actioneze in mod colectiv atunci cand iau decizii cu privire la cei care ii vor guverna. Opiniile politice private ale individului devin opinia publica a poporului luat in ansamblu, care se poate oglindi in tiparele de vot si poate fi luata drept recomandare de catre conducatorii politici existenti. In acest sens opinia publica se formeaza in ceea ce socilogul german Jrgen Habermas a numit sfera publica.9 In acest sens, dupa cum am precizat anterior, Catalin Mihalache afirma ca este mai bine sa stii si sa iti tragi singur concluziile , decat sa nu stii deloc.Si ca sa continui eu in functie de ceea ce stii tu, sunt afectati si cei din jur( in momentul votarii). O componenta importanta a media este publicitatea de orice fel. n domeniul mass media, publicitatea i-a schimbat [] semnificaia. Dintr-o funcie a opiniei publice, ea devine i un atribut al celui care atrage ctre sine opinia public: public relations, eforturile nu de mult denumite activitate publicitar, sunt orientate spre realizarea unei publicity. nsi sfera public se prezint pe sine ca sfer distinct domeniului privat i se opune cel public. Uneori ea apare pur i simplu ca sfer a opiniei publice care se afl n opoziie tocmai fa de fora public. Dup caz, organe ale sferei publice vor fi considerate fie organele de stat, fie mediile care, cum e cazul presei, slujesc comunicrii n interiorul publicului10Dupa cum afirmau in mod insirect si persoanele intervievate, publicitatea ne influenteaza de multe ori deciziile , iar deciziile luate la un moment dat, ne afecteaza existenta de la acel punct incolo. Nu exist o comunicare de mas ci doar diferite moduri de a concepe comunicarea: expansiunea audienei (creterea nivelului de educaie, nr mare de receptori), intenionalitatea transmitorului trimiterea la o mulime ce trebuie manipulat, afirma Raymond Williams. Acest lucru il afirma, (sub o alta forma) si Andrei Guresan.El spune ca efectul mesajului transmis poate fi prevazut in functie de modul subiectiv sau obiectiv de expunere a informatiei la nivelul populatiei . Mass-media este o componenta complexa a societatii , si cu cat receptorii sunt mai bine informati si educati, cu atat informatiile transmise sunt mai corect receptate. Totodata este mereu prezent un alt risc al libertatii presei manipularea publicului intr-un sens sau altul. Se intampla ca de multe ori , chiar si cele mai avizate persoane sa fie manipulate intrun sens sau altul.( De exemplu, se poate ca un candidat la o anumita functie pe scena politica sa nu fie foarte competent, insa sa fie atat de bine si de convingator si de nerealist , prezentat de catre mass-media, incat o mare parte a populatiei sa fie convinsa ca merita si trebuie sa il voteze).
9

Brian McNair, Introducere in comunicarea politica, p. 35 Jrgen HABERMAS, Sfera public i transformarea ei structural. Studiu asupra unei categorii a societii burgheze, traducere i not biobibliografic de Janina Ianoi, Comunicare.ro, Bucureti, 2005 [1962], pp. 52-53
10

In concluzie, intr-o societate democratica, mass-media are un rol extrem de important.Aceasta realizeaza conexiunile intre populatie si conducere, aceasta poate denigra un om pe nedrept si il poate lauda pe altul la fel , aceasta poate schimba decizii politice, poate convinge poporul sa aleaga un anumit om, poate determina conducerea sa ia anumite decizii si toate acestea prin expunerea libera, necenzurata a ideilor, opiniilor, analizelor.Tot ceea ce tine de media este extrem de complex, incepand de la publicitatea de orice tip, pana la interviurile luate populatiei cu privirea la starea actuala a societatii.Nimic nu poate scapa ochiului media...doar cand se doreste acest lucru.Persoanele intervievate si-au expus punctul de vedere cu privire la rolul media in societate, la cum ar trebui sa fie un om politic al unui regim democratic, si care ar trebui sa fie limita de intrepatrundere a vietii profesionale cu cea personala aceasta limita in societatea romaneasca fiind aproape inexistenta in opinia mea.Viata unui jurnalist politic este plina de riscuri, viata unui om politic este marcata de atentia presei asupra oricarei actiuni intreprinse - toate acestea sunt parti componente ale democratiei, in forma sa actuala.

BIBLIOGRAFIE

1. McNair, Brian, Introducere n comunicarea politic, Iai, Polirom, 2007 2. Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999 3. Bude Ioana, Importanta mass-media in comunicarea politica, Universitatea de Vest , Timisoara 4. Florin,Craciun, Influenta mass-media asupra democratiei,Bucuresti,2009 5. http://www.sferapoliticii.ro/sfera/112/art2-democratia.html 6. Roca, Luminia, Formarea identitii profesionale a jurnalitilor, Iai, Polirom, 2000 7. McQuail, Denis; Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro, 2004