MAN_BV_3_MPC_1 MANAGEMENT Managementul proiectelor de construcii 1 MULTIPLE CHOICE 1. De ce este preferat managementul prin proiecte ? a.

Pentru ca proiectul asigura compatibilitatea intre caracterul confidenial al capacitii de plata a investitorului si transparenta antreprenorului general b. Pentru ca proiectul are un rol esenial in aproximarea valorii obiectului de construcii c. Deoarece in noua concepie, ansamblul este coordonat tocmai prin proiect care leag strns toi partenerii de afacere care participa la realizarea noului obiectiv investitional d. Pentru ca prin elaborarea proiectului se activeaz un mare numr de parteneri interesai in execuia obiectului de construcii e. Deoarece prin proiect se urmrete promovarea metodelor tradiionale ANS: C 2. Selectai afirmaia corecta referitoare la caracterul proiectelor de construcii: a. Proiectele de construcii se refera la bunuri mobile b. Proiectele de construcii se refera la bunuri fixate ia sol c. Proiectele de construcii reprezint lucrri de mare complexitate si inadaptabile la factori perturbatori d. Proiectele de construcii sunt incompatibile cu factorii aleatori e. Proiectele de construcii sunt adaptabile la transformrile impuse de stakeholderi pe baza de negocieri ndelungate ANS: D 3. Selectai afirmaia falsa referitoare la managementul proiectelor de construcii: a. Managementul proiectelor de construcii se bazeaz in primul rnd pe intuiie b. Managementul proiectelor de construcii folosete in mare msura euristica c. Managementul proiectelor de construcii se bazeaz pe modelare matematica si inteligenta artificiala d. Managementul proiectelor de construcii este asistat de modelare matematica si inteligenta artificiala e. Managementul proiectelor de construcii se bazeaz pe cunotine acumulate de omenire in mai multe milenii, sub forma unor proceduri manageriale ANS: C 4. Principalele etape ale ciclului de viata al unui proiect de construcii sunt: a. proiectarea, contractarea, aprovizionarea si execuia proiectului, exploatearea si ntreinerea b. proiectarea, aprovizionarea si execuia proiectului, exploatarea, ntreinerea si reparaiile c. definirea proiectului, contractarea, aprovizionarea si execuia proiectului, exploatarea, ntreinerea si reparaiile d. definirea proiectului, proiectarea, contractarea, aprovizionarea si execuia proiectului, exploatarea, ntreinerea si reparaiile, postutilizarea e. definirea, proiectarea, aprovizionarea si execuia proiectului, exploatarea si postutilizarea ANS: D

5. Integrarea proiectului de construcii in structura organizatorica a firmei se poate realiza sub diferite forme. Sa se precizeze gruparea formelor care reflecta rspunsul corect. a. organizarea funcionala, organizarea pe compartimente, organizarea pe sectoare de activitate b. organizarea matriceala, organizarea pe proiecte, organizarea pe sectoare de activitate c. organizarea funcionala, organizarea pe proiecte, organizarea matriceala d. organizarea funcionala, organizarea pe proiecte, organizarea pe compartimente e. organizarea funcionala, organizarea pe compartimente, organizarea matriceala ANS: C 6. Principalele documente proiectate in activitatea de iniiere a proiectelor sunt: a. b. c. d. e. anteproiectul, sarcina de proiectare si proiectul tehnic tema de proiectare, sarcina de proiectare si proiectul tehnic studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate si proiectul tehnic studiul de oportunitate, studiul de fezabilitate si studiul de impact studiul de oportunitate, studiul de impact, studiul de fezabilitate.

ANS: C 7. Formele de licitaie posibile sunt: a. Licitaia publica deschisa, fara preselectie; licitaia publica deschisa, cu preselectie si ncredinarea directa b. Licitaia publica deschisa, fara preselectie; licitaia publica deschisa, cu preselectie si achiziia dintr-o singura sursa c. Licitaia publica deschisa, fara preselectie; licitaia publica deschisa, cu preselectie; licitaia publica restrns si cu titlu de excepie achiziia dintr-o singura sursa (incredintarea directa) d. Licitaia publica deschisa fara selecie; licitaia publica deschisa cu preselectie si licitaia publica extinsa; e. Licitaia publica deschisa, fara preselectie; licitaia publica cu preselectie; licitaia publica extinsa si licitaia publica restrns ANS: C 8. Procesul de elaborare a ofertei consta in urmtoarele faze distincte: a. Planificarea ofertrii, decizia finala de participare, redactarea ofertei tehnice, calculatia de pre, stabilirea sporurilor datorate condiiilor locale, prezentarea si urmrirea ofertei si incheierea contractului b. Planificarea ofertrii, decizia finala de participare, redactarea ofertei tehnice, calculatia de pre, prezentarea si urmrirea ofertei, adjudecarea si incheierea contractului c. Planificarea ofertrii, decizia finala de participare, redactarea ofertei tehnice, calculatia de pre, stabilirea unor influente datorate condiiilor locale, prezentarea si urmrirea ofertei, adjudecarea si incheierea contractului d. Planificarea ofertrii, decizia finala de participare, redactarea ofertei tehnice, calculatia de pre, antemasuratoarea, prezentarea si urmrirea ofertei, adjudecarea si incheierea contractului e. Planificarea ofertrii, decizia finala de participare, redactarea ofertei tehnice, calculatia de pre, analize speciale de pre, prezentarea si urmrirea ofertei, adjudecarea si incheierea contractului. ANS: B

9. Principalele elemente de planificare ale elaborrii ofertei sunt: a. Perfectarea de acorduri cu terii, evaluarea resurselor umane si materiale mobilizabile, verificarea planificrii ofertrii b. Perfectarea de acorduri cu terii, angajarea resurselor umane necesare, evaluarea resurselor umane si materiale mobilizabile, verificarea planificrii ofertrii c. Perfectarea de acorduri cu terii, aprovizionarea cu resurse materiale, evaluarea resurselor umane si materiale mobilizabile, verificarea planificrii ofertrii d. Iniierea unor negocieri intre parteneri, perfectarea de acorduri cu terii, evaluarea resurselor umane si materiale mobilizabile, verificarea planificrii ofertrii e. Perfectarea de acorduri cu terii, evaluarea resurselor umane si materiale mobilizabile, verificarea planificrii ofertrii, simularea unor variante pesimiste ANS: A 10. Seciunea din "Caietul de sarcini" care reglementeaz modul de prezentare si susinerea ofertei este: a. b. c. d. e. "Instruciuni pentru executani" "Instruciuni pentru contractani" "Reglementarea relaiilor dintre contractani" "Instruciuni pentru ofertani" "Reglementari privind relaiile de parteneriat intre antrepriza si subantrepriza"

ANS: D 11. Pentru calculul volumului de executat pentru un articol de lucrri se ntocmete: a. b. c. d. e. ataamentul lucrrii devizul lucrrii; antemasuratoarea lucrrii extrasul de materiale antecalculatia lucrrii

ANS: C 12. Consumul de resurse pe unitatea de lucru se regsete in normele orientative de consum de resurse si cuprinde: a. varianta de baza, antecalculatia si coreciile pentru unele situaii b. varianta de baza, antecalculatia, specificarea unor situaii speciale si coreciile pentru situaii speciale c. varianta de baza si coreciile pentru situaii speciale d. varianta de baza, situaii speciale simulate si coreciile pentru situaii speciale e. varianta normala, situaii speciale si corecii pentru situaii speciale ANS: C 13. Pentru calculul valorii ofertei se practica urmtoarele preturi: a. Preul productorului (fara TVA) pentru materiale, salariile tarifare orare ale muncitorilor direct productivi, tarifele pe ora de funcionare efectiva a utilajelor, tarifele de transfer,

tariful pentru transportul utilajelor de la baza de utilaje la punctul de lucru, taxele aferente; b. Preul productorului (fara TVA) pentru materiale, salariile tarifare orare ale muncitorilor direct productivi, tarifele pe ora de funcionare efectiva a utilajelor, tarifele de transfer,taxele aferente; c. Preul productorului (fara TVA) pentru materiale, tarifele pe ora de funcionare efectiva a utilajelor, tarifele de transfer, tariful pentru transportul utilajelor de la baza de utilaje la punctul de lucru, taxele aferente; d. Preul productorului (fara TVA) pentru materiale, salariile tarifare orare ale muncitorilor direct productivi, tarifele pe ora de funcionare efectiva a utilajelor, tarifele de transfer, tariful pentru transportul utilajelor de la baza de utilaje la punctul de lucru; e. Preul productorului (fara TVA) pentru materiale, salariile tarifare orare ale muncitorilor direct productivi, tarifele de transfer, tariful pentru transportul utilajelor de la baza de utilaje la punctul de lucru, taxele aferente; ANS: A 14. Cheltuielile directe se calculeaz: a. pondernd volumul de lucrri (din antemasuratoare) cu preturile pe unitatea de msura a articolului de deviz stabilit de unitatea tutelara a ofertantului; b. pondernd volumul de lucrri (din antemasuratoare) cu preturile pe unitatea de msura a articolului de deviz din analiza de pre; c. pondernd volumul de lucrri (din antemasuratoare) cu preturile pe unitatea de msura a articolului de deviz stabilit de unitatea tutelara a beneficiarului; d. pondernd volumul de lucrri (din antemasuratoare) cu preturile pe unitatea de msura a articolului de deviz stabilit de Ministerul Transporturilor, Lucrrilor Publice si Construciilor de Locuine; e. pondernd volumul de lucrri (din antemasuratoare) cu preturile pe unitatea de msura a articolului de deviz stabilit pe baza de negociere intre ofertant si beneficiar ANS: B 15. Reelele de distribuie pentru alimentarea cu utiliti a unui antier pot fi: a. inelare, radiale, pendulare si mixte b. inelare, pendulare si mixte c. inelare, radiale si mixte d. radiale, pendulare si mixte e. inelare, pendulare si radiale ANS: C 16. Pentru aprecierea eficientei organizrii proceselor de producie dup metoda organizrii in lan se folosesc mai muli indicatori. Care dintre urmtoarele grupe reflecta corect indicatorii de apreciere a eficientei organizrii proceselor de producie dup metoda organizrii in lan? indicele de stabilitate a lanului, indicele de accelerare a stabilitaii lanului, indicele de uniformitate a folosirii resurselor; b. indicele de accelerare a stabilitaii lanului, indicele de uniformitate a folosirii resurselor, randamentul lanului: c. indicele de stabilitate a lanului, indicele de accelerare a dezvoltrii lanului, randamentul lanului; d. indicele de accelerare a stabilitaii lanului, indicele de uniformitate a folosirii resurselor, indicele de accelerare a dezvoltrii lanului; e. indicele de stabilitate a lanului, indicele de uniformitate a folosirii resurselor, randamentul lanului ANS: E a.

17. In constructii-montaj se folosesc mai multe metode de organizare a proceselor de producie: a. metoda de organizare succesiva, metoda de organizare in paralel si metoda de organizare in lan; b. metoda de organizare succesiva, metoda de organizare in paralel, metoda de organizare in flux si metoda de organizare in lan; c. metoda de organizare succesiva, metoda de organizare in paralel, metoda de organizare combinata, metoda de organizare in lan si metoda de organizare in flux; d. metoda de organizare succesiva, metoda de organizare in paralel, metoda de organizare combinata si metoda de organizare in lan; e. metoda de organizare succesiva, metoda de organizare in paralel, metoda de organizare in lan, metoda de organizare in flux si metoda de organizare combinata. ANS: D 18. Procesul de producie in construcii se definete ca ansamblul proceselor de munca si al proceselor naturale care se desfoar succesiv sau in paralel in scopul: a. transformri cantitative si calitative a materialelor de construcii si instalaii pentru prelucrarea, punerea in opera si/sau montarea acestora de ctre personal specializat, cu ajutorul celulelor flexibile b. transformri cantitative si calitative a materialelor de construcii si instalaii pentru prelucrarea, punerea in opera si/sau montarea acestora de ctre personal specializat, cu ajutorul roboilor tehnici c. transformri cantitative si calitative a materialelor de construcii si instalaii pentru prelucrarea, punerea in opera si/sau montarea acestora de ctre personal specializat, cu ajutorul unei tehnologii puternic informatizate d. transformri cantitative si calitative a materialelor de construcii si instalaii pentru prelucrarea, punerea in opera si/sau montarea acestora de ctre personal specializat, cu ajutorul dispozitivelor, utilajelor si echipamentelor specifice ramurii constructiimontaj e. transformri cantitative si calitative a materialelor de construcii si instalaii pentru prelucrarea, punerea in opera si/sau montarea acestora de ctre personal specializat, cu ajutorul unor complexe de maini care se construiesc pe msura ce isi mbogesc palmaresul realizrilor. ANS: D 19. Procesul de producie in construcii se descompune in diferite elemente ca: a. b. c. d. operaia, faza, trecerea, mrimea, complexul de micri si micarea; operaia, faza, trecerea, mrimea, semimarimea si micarea; operaia, faza, trecerea, mrimea, micarea si semimiscarea; operaia, faza, trecerea, complexul de mrimi, semimarimea, complexul de micri si micarea; e. operaia, faza, trecerea, mrimea, complexul de mrimi, micarea si semimiscarea; ANS: A 20. Dup criteriul gradului de mecanizare a lucrrilor, procesele de producie din constructii-montaj pot fi: a. procese manuale, procese manual-mecanice, procese mecanizate, procese parial

b. c. d. e.

automatizate si procese complet automatizate; procese manuale, procese manual-mecanice si procese mecanizate; procese manuale, procese manual-mecanice si procese complet automatizate; procese manuale, procese manual-automatizate si procese total automatizate; procese manuale, procese manual-mecanice, procese automatizate, dar cu supraveghere umana si procese total automatizate.

ANS: B 21. Parametrii organizatorici ai procesului de producie in construcii sunt: a. volumul de lucrri, volumul de munca, formaia de munca si gradul de compexitate a lucrrilor; b. volumul de lucrri, volumul de munca si formaia de munca; c. volumul de lucrri, volumul de munca, gradul de compexitate a lucrrilor, formaia de munca si nivelul mediu.de calificare ; d. volumul de lucrri, volumul de munca, formaia de munca si nivelul mediu de calificare; e. formaia de munca si gradul de compexitate a lucrrilor ANS: B 22. In vederea proiectrii unui lan ritmic se aplica urmtoarele principii: a. continuitatea activitii formaiilor de lucru, uniformizarea realizrii sarcinilor de producie, sincronizarea proceselor de lucru si egalitatea nivelului mediu al complexitii lucrrilor cu nivel mediu al formaiilor de lucru; b. continuitatea activitii formaiilor de lucru, sincronizarea proceselor de lucru si egalitatea nivelului mediu al complexitii lucrrilor cu nivel mediu al formaiilor de lucru; c. continuitatea activitii formaiilor de lucru, uniformizarea realizrii sarcinilor de producie si egalitatea nivelului mediu al complexitii lucrrilor cu nivel mediu al formaiilor de lucru; d. continuitatea activitii formaiilor de lucru, uniformizarea realizrii sarcinilor de producie si sincronizarea proceselor de lucru; e. continuitatea activitii fonnatiilor de lucru, uniformizarea realizrii sarcinilor de producie, sincronizarea proceselor de lucru si egalitatea nivelului mediu al costului manoperei lucrrilor si nivelul mediu al salarizrii ANS: D 23. Pentru alocarea resurselor intr-un proiect de construcii se folosesc diferite metode: a. metode analitice, metode euristice si metode cu restricii disjunctive; b. metode analitice, metode euristice, metode cu restricii disjunctive si metode de simulare numerica de tip Monte Carlo; c. metode analitice si metode euristice; d. metode analitice, metode euristice si metode de simulare numerica de tip Monte Carlo; e. metode euristice, metode cu restricii disjunctive si metode de simulare numerica de tip Monte Carlo ANS: C 24. Determinarea necesarului de resurse cu ajutorul echipamentelor de calcul electronic permite ca pentru fiecare proiect sa se ntocmeasc o serie de documente care reprezint extrasul de: a. materiale-furnituri, fora de munca, re-functionare utilaj, mijloace de transport auto,

mijloace de comunicare; b. fora de munca, re-functionare utilaj, mijloace de transport auto, mijloace de comunicare; c. materiale-furnituri, re-functionare utilaj, mijloace de transport auto, mijloace de comunicare; d. materiale-furnituri, fora de munca, re-functionare utilaj, mijloace de transport auto; e. materiale-furnituri, fora de munca, mijloace de transport auto, mijloace de comunicare. ANS: D 25 .Pentru nivelarea folosirii resurselor se pot folosi urmtoarele funcii obiectiv: a. minimizarea vrfului, minimizarea sumei variaiilor, minimizarea sumei variaiilor pozitive, minimizarea sumei variaiilor absolute de la medie, minimizarea sumei variaiei maxime si minimizarea derivaiei; b. minimizarea vrfului, minimizarea sumei variaiilor, minimizarea sumei variaiilor pozitive, minimizarea sumei variaiilor absolute de la medie, minimizarea sumei variaiei maxime, minimizarea derivaiei si minimizarea sumei ptratelor necesitailor zilnice; c. minimizarea sumei variaiilor, minimizarea sumei variaiilor pozitive, minimizarea sumei variaiilor absolute de la medie, minimizarea sumei variaiei maxime, minimizarea derivaiei si minimizarea sumei ptratelor necesitailor zilnice; d. minimizarea vrfului, minimizarea sumei variaiilor pozitive, minimizarea sumei variaiilor absolute de la medie, minimizarea sumei variaiei maxime, minimizarea derivaiei si minimizarea sumei ptratelor necesitailor zilnice; e. minimizarea vrfului, minimizarea sumei variaiilor, minimizarea sumei variaiilor absolute de la medie, minimizarea sumei variaiei maxime, minimizarea derivaiei si minimizarea sumei ptratelor necesitailor zilnice; ANS: B 26 .Termenul minim de terminare a unei activiti "ij" reprezint: a. termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul minim al evenimentului "i" (care permite inceperea activitii); b. termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul minim al evenimentului "j" (care marcheaz terminarea activitii); c. termenul cel mai trziu la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului "j"; d. termenul cel mai trziu la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului "i"; e. termenul mediu la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul mediu al evenimentului "i" ANS: B 27 .Termenul maxim de terminare a unei activiti "ij" reprezint: a. termenul cel mai trziu la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului "j"; b. termenul cel mai trziu la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului "i" (in care incepe activitatea); c. termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul minim al evenimentului "j"; d. termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul minim al evenimentului "i"; e. termenul mediu la care se poate termina activitatea si care corespunde cu tennenul mediu al evenimentului "j". ANS: A

28. Dintre diferitele tipuri de rezerve de timp, managerul poate fara a se teme de risc sa foloseasc in scopul nivelrii resurselor: a. b. c. d. e. rezerva totala de timp; rezerva libera de timp; rezerva intermediara de timp; rezerva interferena de timp; rezerva independenta de timp

ANS: E 29. Pentru a identifica activitile de pe drumul critic se caut sa se formeze un drum complet intre modui iniial si cel final al graiului cu proprietatea ca: Selectai afirmaia falsa. a. rezerva oricrei activiti Aij aparinnd acestui drum este nula; b. lungimea drumului complet (intre nodul iniial si cel final) este maxima si reprezint durata minima in cadrul creia proiectul ar putea fi executat; c. rezervele activitilor care nu aparin drumului critic pot fi folosite la nivelarea resurselor, fara a periclita termenul final al proiectului; d. folosirea la nivelarea resurselor a unei resurse de timp a unei activiti care nu aparine drumului critic pericliteaz termenul final al proiectului; e. in cazul periclitrii termenului final al proiectului prin folosirea unei rezerve de timp a unei activiti necritice, managerul poate suplimenta resursa critica, astfel incat sa se ncadreze in termenul final. ANS: D 30. In vederea aplicrii analizei de reea ADC/timp-cost se folosete o serie de reguli care reflecta dependenta costului de accelerare a consumului de resurse, asa cum se exemplifica mai jos: Selectai afirmaia falsa. a. b. c. d. e. Daca durata de execuie se reduce, costurile directe cresc; Daca durata de execuie creste, costurile directe scad; Daca se prelungete durata de execuie a proiectului, cheltuielile indirecte cresc; Daca se reduce durata de execuie a proiectului, cheltuielile indirecte cresc; Daca se mrete durata de execuie a proiectului, cheltuielile indirecte cresc.

ANS: D 31. Recurgerea la subcontractarea lucrrilor de construcii are ca efect tendine contradictorii din punctul de vedere al antreprenorului asa cum rezulta din afirmaiile de mai jos: Depistai afirmaia falsa. a. prin subcontractare se diminueaz riscurile antreprenorului general aferente realizrii proiectului de construcii; b. se mbuntete calitatea lucrrilor de construcii ca urmare a creterii gradului de specializare; c. creste gradul de control direct al antreprenorului general referitor la calitate, termene si costuri ale executrii proiectelor; d. posibilitatea contractrii unor lucrri mai mari pentru care antreprenorul general nu ar fi avut capacitate suficienta; e. suplinirea lipsei de experiena a antreprenorului general in anumite domenii ale proiectului. ANS: C

32. Un obiect de construcii respecta standardele de calitate daca pe intreaga durata de viata satisface si menine urmtoarele condiii: a. rezistenta si stabilitate; sigurana la incendiu; igiena; sntatea personalului, refacerea si protecia mediului; protecie mpotriva radiaiilor; izolaie termica, hidrofuga si economie de energie; protecie impotriva zgomotului; b. rezistenta si stabilitate; sigurana la exploatare; protecie impotriva magnetohidrodinamic; protecie impotriva zgomotului; izolaie termica, hidrofuga si economie de energie; sigurana la incendiu; c. rezistenta si stabilitate; sigurana la exploatare; sigurana la incendiu; igiena; sntatea personalului, refacerea si protecia mediului; izolaie termica, hidrofuga si economie de energie; protecie impotriva zgomotului; d. sigurana la exploatare; rezistenta si stabilitate; sigurana la incendiu; protecie impotriva zgomotului; izolaie termica, hidrofuga si economie de energie; protecie impotriva radiaiilor; e. sigurana la exploatare; rezistenta si stabilitate; sigurana la incendiu; protecie impotriva magnetohidrodinamic; izolaie termica, hidrofuga si economie de energie; protecie impotriva radiaiilor. ANS: C 33. Managementul calitii proiectelor de construcii se poate realiza prin trei procese interdependente; a. asigurarea calitii, controlul calitii, refacerea lucrrilor respinse la efectuarea controlului calitii b. planificarea calitii, asigurarea calitii, controlul calitii c. asigurarea calitii, verificarea diferitelor stadii fizice executate, controlul calitii d. asigurarea calitii, controlul calitii, adoptarea de aciuni corective si preventive e. planificarea calitii, controlul calitii, respingerea lucrrilor care nu sunt conforme cu standardele de calitate ANS: B 34. Diferena dintre concepia managementului tradiional al calitii si concepia managementului calitii totale din punctul de vedere al beneficiarilor este urmtoarea: a. concepia managementului tradiional al calitii consta intr-o intelegere exhaustiva a nevoilor beneficiarilor, pe cnd concepia managementului calitii totale are in vedere un proces sistematic de cutare, intelegere si satisfacere a necesitailor beneficiarilor de dotatie b. concepia managementului tradiional al calitii consta in nelegerea pariala a nevoilor beneficiarilor, pe cnd concepia managementului calitii totale are in vedere un proces sistematic de autoinstruire pentru cutarea, nelegerea si satisfacerea necesitailor beneficiarilor c. concepia managementului tradiional al calitii consta in nelegerea quasitotala a nevoilor beneficiarilor, pe cnd concepia managementului calitii totale are in vedere un proces stochastic de cutare, intelegere si satisfacere a necesitailor beneficiarilor d. concepia managementului tradiional al calitii are la baza o intelegere euristica a nevoilor beneficiarilor, pe cnd concepia managementului calitii totale are la baza intenia de a cerceta pe baza metodei enumerrii complete, toate necesitile beneficiarilor e. concepia managementului tradiional al calitii are la baza o intelegere superficiala a nevoilor beneficiarilor, pe cnd concepia managementului calitii totale intete spre o intelegere aprofundata a necesitailor beneficiarului, pe baza unui proces aleator de cutare, intelegere si satisfacere a necesitailor beneficiarilor de dotatie ANS: B

35.Comisia de recepie ntocmete un proces verbal in care face una dintre urmtoarele recomandri: a. admiterea cu sau fara obiecii a recepiei, respingerea recepiei; b. admiterea cu sau fara obiecii a recepiei, amnarea recepiei, respingerea recepiei; c. admiterea cu obiecii a recepiei, admiterea fara obiecii a recepiei, amnarea recepiei, respingerea recepiei; d. admiterea cu obiecii a recepiei, admiterea fara obiecii a recepiei, respingerea recepiei; e. admiterea cu obiecii a recepiei, admiterea fara obiecii a recepiei, amnarea recepiei, anularea receptiti, respingerea recepiei. ANS: B 36.Sistemul calitii in construcii se compune din: a. reglementrile tehnice in construcii, calitatea produselor, agremente tehnice, verificarea proiectelor si a construciilor; b. reglementrile tehnice in construcii, calitatea produselor, agremente tehnice, verificarea proiectelor si a construciilor, activitatea metrologica in construcii; c. reglementrile tehnice in construcii, calitatea produselor, agremente tehnice, verificarea proiectelor si a construciilor, autorizarea laboratoarelor; d. reglementrile tehnice in construcii, calitatea produselor, agremente tehnice, verificarea proiectelor si a construciilor, comportare in exploatare; e. calitatea produselor, agremente tehnice, verificarea proiectelor si a construciilor, activitatea metrologica in construcii ANS: A 37.In legtura cu estimarea costului pentru ofertare se pot face diferite afirmaii ca: Depistai afirmaia falsa. a. executantul solicita si primete oferte de pre pentru cele mai multe dintre materialele necesare proiectului; b. pentru a determina costurile cu fora de munca si cu utilajele este necesar sa se efectueze si sa se utilizeze o baza de date cat mai ampla; c. pentru estimarea costurilor manageriale se ordoneaz alternativele si se evalueaz implicaiile asupra costurilor; d. se utilizeaz doua categorii de cheltuieli: cheltuiei generale ale proiectului si cheltuieli generale de birou; e. adaosul constructorului este apreciat de la 20 la 40 la suta din costul estimat al proiectului si include o serie de marje de risc. ANS: E 38.Referitor la managementul costurilor in construcii, se pot face numeroase afirmaii: Depistai afirmaia falsa. a. un principiu de baza in construcii stipuleaz ca evidenta veniturilor se tine pe fiecare componenta in parte;

b. frecventa rapoartelor cu fora de munca si cu utilajele trebuie utilizate cat mai frecvent pentru a se detecta in timp util abaterile de la prevederile normativului de costuri; c. pe baza reglementarilor la intervale de un an se elaboreaz prognoza costului final; d. Infasuratoarea de tipul timp-cost are pe abscisa durata construciei, iar pe ordonata cheltuielile indirecte; e. Costurile cumulate efectiv realizate la sfritul fiecrei luni nu unt concludente, de aceea trebuie completate cu evoluia costului planificat din buget, al lucrrilor deja realizate. ANS: C 39. Principalele faze ale managementului riscului sunt: a. b. c. d. e. identificarea riscului, analiza riscului si reacia la risc; identificarea riscului, analiza riscului, reacia la risc si asumarea riscului; analiza riscului, reacia la risc si asumarea riscului; analiza riscului, reacia la risc, asumarea riscului si urmrirea factorilor de risc; identificarea riscului, analiza riscului, reacia la risc si urmrirea factorilor de risc.

ANS: A 40. Proiectele de construcii sunt agresate de mai multe tipuri de risc legat de mediul ecologic, si anume: Depistai afirmaia adevrata. a. riscuri climatice, riscuri seismice, riscuri legate de eroziunea solului, riscuri de inundaii, riscuri legate de tasarea terenului; b. riscuri climatice, riscuri seismice, riscuri legate de eroziunea solului, riscuri de inundaii; c. riscuri climatice, riscuri seismice, riscuri legate de eroziunea solului, riscuri de tara; d. riscuri climatice, riscuri seismice, riscuri legate de tasarea terenului, riscuri de inundaii; e. riscuri climatice, riscuri seismice, riscuri legate de tasarea terenului, riscuri de inundaii. ANS: B 41. Pentru a reduce impactul construciilor asupra mediului, este necesar a se aplica principiile dezvoltrii durabile in toate etapele ciclului de viata al proiectului, asa cum se exemplifica mai jos: Depistai grupa in care s-a strecurat un principiu in contradicie cu spiritul diminurii impactului asupra mediului. a. prelungirea duratei de viata, rspndirea soluiilor tehnice nepoluante, protejarea naturii, reinnoire/reciclare, reutilizare, conservare; b. prelungirea duratei de viata, imbunatatirea calitii, rspndirea celor mai economice soluii tehnice, rspndirea soluiilor tehnice nepoluante, protejarea naturii, reinnoire/reciclare, reutilizare, conservare; c. prelungirea duratei de viata, distrugerea prin chimizare a dejeciilor produse in timpul exploatrii proiectului de construcii, rspndirea soluiilor tehnice nepoluante, protejarea naturii, reinnoire/reciclare, reutilizare, conservare; d. imbunatatirea calitii, rspndirea celor mai economice soluii tehnice, rspndirea soluiilor tehnice nepoluante, protejarea naturii, reinnoire/reciclare, reutilizare, conservare; e. prelungirea duratei de viata, imbunatatirea calitii, rspndirea celor mai economice soluii tehnice, rspndirea soluiilor tehnice nepoluante, protejarea naturii, reinnoire/reciclare, reutilizare; ANS: C

42. Pentru a asigura dezvoltarea durabila, proiectele de construcii trebuie sa prevad grupe de masuri, ca de exemplu: Depistai grupa care conine un principiu contrar proteciei vieii. a. Satisfacerea cerinelor funcionale, impactul capitalistic. luarea in considerare a logisticii construciei, impactul asupra materiilor prime atrase; b. Ameliorarea condiiilor de munca, impactul asupra personalului, diminuarea polurii antierului, impactul asupra materiilor prime atrase, impactul asupra resurselor energetice atrase; c. Durata de viata - robustee, ntreinere optimizata, consum cu evitarea risipei, reducerea costului la serviciile colective, sigurana si sntatea factorului uman, proliferarea serviciilor nemateriale (TV situat la distanta minima de oameni, telefonie fixa); d. Diminuarea impactului negativ al construciei asupra zonei, proliferarea serviciilor de comunicaie, in special telefonie mobila, capacitate mare a obiectului de construcii de a fi adoptat; e. Capacitate mare a obiectivului de construcii de a-si schimba destinaia finala si de a-si imbunatati performantele, facilitai de dezafectare si demolare. ANS: D 43. Recepia finala se programeaz in urma convocrii investitorului: a. b. c. d. e. in cel puin 15 zile de la ncheierea perioadei de garanie; in cel mult 15 zile de la incheierea perioadei de garanie; in cel puin 30 zile de la incheierea perioadei de garanie; in cel mult 30 zile de la incheierea perioadei de garanie; la 20 de zile de la incheierea perioadei de garanie;

ANS: B 44. Conform legislaiei romane, antreprenorul general rspunde de toate viciile ascunse pe o perioada de: a. b. c. d. e. 5 ani; 6 ani; 7 ani; 10 ani; 12 ani.

ANS: D 45. Tendinele viitoarei dezvoltri a produciei de construcii se concretizeaz in diferite principii ca: Depistai grupa in care s-a strecurat un principiu care contravine spiritului novator al celorlalte grupe de principii. a. reducerea activitilor care nu adaug valoare, creterea valorii produciei ca urmare a analizei cerinelor beneficiarilor; reducerea diversitii; reducerea ciclului de producie; b. reducerea diversitii; reducerea numrului de pai, parti si legaturi, creterea flexibilitii produciei; c. creterea transparentei produselor, concentrarea controlului asupra ansamblului procesului, creterea masivitii obiectelor de construcii pentru a mari durata de viata, utilizarea benchmarking-ului; d. Creterea transparentei produselor, imbunatatirea continua a procesului, utilizarea benchmarking-ului; e. Concentrarea controlului asupra ansamblului procesului, imbunatatirea continua a procesului, pstrarea unui echilibru intre imbunatatirea fluxului si a transporturilor.

ANS: C 46. Modelarea economico-matematica folosita pentru planificarea si programarea desfurrii diferitelor activiti dintr-un proiect de construcii se face cu ajutorul: a. b. c. d. e. analizei de senzitivitate; analizei parametrice; analizei drumului critic; analizei de risc; analizei cost/beneficiu

ANS: C 47. Drumul critic intr-un model de tip reea se identifica cu succesiunea de activiti: a. b. c. d. e. care au cele mai mari rezerve de timp; care au rezerve de timp (valori nenule); posibil de desfurat in paralel; care au cele mai scurte durate ; critice.

ANS: E 48. Pentru identificarea drumului critic intr-un graf (in cadrul analizei de tip reea a unui proiect complex de construcii), se calculeaz pentru fiecare activitate rezerva de timp care semnifica : a. intervalul de timp in care poate fi amnata programarea unei activiti fara a compromite durata intregului proiect; b. diferena dintre timpul maxim de terminare si cel minim de incepere pentru o activitate; c. intervalul de timp rmas pana la terminarea intregului proiect; d. intervalul de timp scurs pana la inceperea primei activiti; e. durata de desfurare a activitii. ANS: A 49. Daca intr-un model de analiza de tip reea (analiza drumului critic) nu se pot aprecia cu certitudine duratele corespunztoare diferitelor activiti, atunci durata intregului proiect de construcii, identificata cu ajutorul tehnicii PERT/timp este o mrime: a. b. c. d. e. probabilista suboptimala optima determini sta fuzzy

ANS: A 50. Intr-un model de analiza a drumului critic, pentru a determina durata drumului critic avnd in vedere si consumul de resurse reflectat prin costurile (bugetul) proiectului: a. b. c. d. se amna toate activitile critice pentru a reduce costul; se aloca resurse numai pentru activitile necritice; se "urgenteaz" toate activitile indiferent de consumul de resurse; se "urgenteaz" unele activiti si se alege cea mai convenabila combinaie costdurata pentru intregul proiect; e. se asiguranivelarearesurselor chiar daca se amana unele activitati ANS:D