Balneoclimatologie

Lucian Sfc

Balneologia este strns legat de practica bilor n scop curativ, practicat din cele mai vechi timpuri, balneos nsemnnd n latin ,,baie. n prezent, cura prin bi este defnit ca belneoterapie, hidroterapie sau terapie SPA. Termenul de SPA se pare c provine din termenul valon ,,espa nsemnnd ,,fntn. De altfel, aceste termen se afl n strns legtur cu cu numele oraului belgian SPA unde n secolul XIV au fost descoperite izvoare termale curative care au devenit renumite n perioada Renaterii. De asemenea, acest termen poate avea originea n cuvntul de origine latin ,,spangere(a umezi, a mprtia) dar poate fi i un acronim din fomularea latin ,,sanitas per aquas (sntate prin ap). Din trecutul curei balneare n Grecia antic i n Imperiul Roman bile termale i nu numai constituiau un tratament comun pentru o gam larg de boli. La nceput erau preferate bile n izvoare naturale sau n mare (thalassoterapie). n cepnd cu perioada lui Hippocrate (460-370 n. Chr) bile nu erau considerate doar o msur de igien corporal; Hippocrate enunase teoria conform creia toate bolile sunt determinate de dezechilibre in balanta fluidelor din organism i se considera c reechilibrarea balanei poate fi realizat prin schimbarea n obinuine care includeau bile, plimbrile i masajul. Bile erau combinate cu sportul i educaia, organizare ce a premers primele coli din Antichitate. Bile termale au luat avnt n Imperiul Roman legat de eforturile de recuperare a soldailor rnii dar i pentru odihna acestora. Tratamentele nu mai erau asociate efortului fizic, precum n perioada greac, fiind privite mai mult ca un mod de relaxare. n plus, amenajarea apeductelor a ncurajat aceast practic n ntreg imperiul, astfel nct bile publice s-au dezvoltat n edificii impresionante cu capacitate de mii de locuri, precum termele lui Diocleian sau Caracalla.(.....) n aceast perioad Asclepiade (124 n Ch.) indic hidroterapia i cura cu ape minerale ca mijloc de tratament, recomandnd bile att terapeutic ct i preventiv, iar Pliniu cel Btrn indic diferite proprieti ale diverselor categorii de ape termale i minerale. Dup cderea imperiului Roman i extinderea cretinismului bile publice au fost desfiinate, uneori transformate n biserici, astfel ncr cura balnear a deczut. Abia dup secolul XIII bile intr n viaa cotidian mai ales n sudul Europei sub influena maur. n secolul XVI imaginea bilor publice se deterioreaz din nou, acestea fiind considerate o surs a bolilor contagioase. n plus, costurile ridicate de ntreinere a unor astfel de bi publice au determinat o reorientare spre izvoarele termale i minerale existente n unele regiuni. n 1571 Bacci a publicat lucrarea De thermis n care era redat practica balnear n perioada antic. Sunt reabilitate valenele terapeutice ale bilor, tratamentele constnd n consumul de ap mineral, mbierea i bile de nmol fiind recomandat ca acestea s fie asociate cu un peisaj agreabil, mncare bun i vin, precum i condiii maxime de comfort. Acest nou avnt al bilor, dezvoltat n Italia s-a rspndit i n alte pri ale continentului, fiind practicat mai ales de ctre elite. Au fost redescoperite terme din perioada antic n special n vestul continentului. n jurul anului 1800 cura balnear cunoate o dezvoltare vertiginoas; Priessnitz i Kneipp au dezvoltat principiile balneoterapiei (utilizarea medical a apelor termale) i hidroterapiei. Cura balnear se diversific prin noi tehnici iar n preajma izvoarelor termale se dezvolt hoteluri i case de oaspei. n staiunile astfel aprute apar teatre, sli de dans, cazinouri i parcuri special amenajate pentru promenad. Aceasta este perioada de vrf a staiunii Baden Baden din Germania care servea ca model pentru toate staiunile de acest fel de pe ntregul continent. La mijlocul secolului XIX sunt puse la punct i primele forme de terapie climatic prin punerea la punct a datelor referitoare la bile de aer. Studiile de acest fel au fost iniiate de

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

ctre Alexander Spengler care a descoperit valenele terapeutice ale aerului din regiunile nalte ale apelor. Dup al Doile Rzboi Mondial cura balnear se extinde n rndul clasei medii, staiunile fiind difereniate n funcie de poziia acestora (montane, litorale) i n funcie de compoziia chimic a acestor izvoare (sulfuroase, bicarbonatate etc.). Importana curei balneclimatice este demonstrat mai ales de ctre dermatologi i reumatologi, fiecrui izvor fiindu-i atribuite anumite valene terapeutice. Cura balneoclimatica s-a demonstrat vizibil eficienta in cazul persoanelor in varsta de peste 40 de ani, fiind complementara odihnei necesare incepind cu aceasta varsta. Profilaxia situeaza in categoria consumatorilor de cura balneara, practic intreaga populatie. Suplimentarea curei balneare prin metode provenite din fizic (hidroterapie, kinetoterapie, pneumoterapie, electroterapie), ridic eficiena tratamentului. Condiiile naturale au asigurat Romniei unul dintre primele locuri n lume n ceea ce privete frecvena si eficiena apelor minerale, mofetelor, nmolurilor, lacurilor terapeutice, situate pe un teritoriu relativ restrns. Varietatea i abundena apelor minerale, mofetelor cu bioxid de carbon i hidrogen sulfurat, lacurile terapeutice cu diferite mineralizri, apelor termale, nmolurilor sapropelice, de turb sau minerale, variabilitatea climatului, ofer posibiliti de cur puse n valoare incepind de la inceputul secolului al XIX-lea, pot transforma Romania intr-o ,,tara balneara``. Marea varietrate a apelor minerale permite, deseori, in aceeasi statiune, tratarea unei game extinse de boli. Valoarea statiunilor balneoclimaterice de pe teritoriul Romaniei a fost cunoscuta intregii lumi civilizate inca din antichitate. Baile Herculane au fost celebre in Imperiul Roman, fiind locul in care au venit la tratament imparati ai imperiului si mari personalitati ale acelor vremuri. Utilizarea apelor minerale n scopuri terapeutice reprezint de altfel prima form orgaizat de turism de pe teritoriul rii noastre. Astfel, la 1594 medicul italian Bucello recomand principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory, cura cu ape minerale la unul din izvoarele Borsecului; tot n aceast perioad sunt evideniate efectele terapeutice ale apelor srate de la Sovata. n 1773 H. Kranty cerceteaz izvoarele termale de la Borsec i efectele acestora iar n 1793, medicul ef al Ardealului-M. Neustadter- enumera afeciunile ce se pot trata cu apele minerale de la Borsec iar n 1804 a nceput producerea recipientelor din sticl ntr-o fabric amplasat chiar la Borsec. n perioada urmtoare sunt publicate i primele lucrri pe aceast tem. Astfel, n 1821 apare prima lucrare romneasc, publicatp de V. Pop la Budapesta ,,Despre apele minerale de la Arptac, Borsec i Covasna; n 1825 S. Scheint publica ,,Izvoarele tmduitoare ale Borsecului, iar n 1840 Siller publica la Hanovra ,,Die Mineralquellen der Walachi. n 1810, prin iniiativa unor boieri moldoveni se ridic primele edificii la Slnic Moldova i Blteti urmate i de alte staiuni(1837 la Borsec i 1845 la Vatra Dornei). De altfel, Slnic Moldova este una din primele localiti din ar care se dezvolt special pentru valorificare izvoarelor minerale, aici fiind colonizate 12 familii n 1808 . n a doua jumtate a secoului XIX sunt publicate multe lucrri referitoare la analiza chimic a apelor minerale (Steege1856, A. Ftu 1874, Al. Saabner-Tuduri-1900). Tot n aceast perioad ca recunoatere internaional a valorii apelor minerale dintr-o serie de staiuni balneoclimatice au fost acordate medalii de aur: Slnic Moldova -1883, Blteti 1900, Covasna 1852 i Borsec 1876. Aceasta este perioada de referin a staiunii Slnic Moldova care, n special dup sistematizarea staiunii, realizat n anul 1887 va fi cunoscut pentru mult vreme ca ,,Perla Moldovei. Pe lng Slnic moldova, cele mai renumite staiuni de la acea vreme erau Vatra Dornei, Borsec i chiar Bile Tunad ce concurau cu succes destinaii similare de pe cuprinsul Imperiului Austro-Ungar. Dup anexarea Dobrogei apar i primele amenajri n regiunea litoralului romnesc al Mrii Negre. Mai tiryiu, Vatra Dornei, Bazias, Olanesti, Calimanesti-

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

Cozia, Baile Felix, au fost printre cele mai vestite statiuni ale secolului al XIX-lera, pe plan mondial. n perioada interbelic apar alturi de staiunile deja consacrate i altele precum Zizin, Toplia, Bixad, Oglinzi, Biboreni, Dorna Candreni i Poiana Srat. n acelai timp se dezvolt staiunile balneoclimatice, n special pe valea Prahovei unde alturi de Sinaia i Predeal, care dispuneau de o infrastuctur incipient chiar nainte de Primul Rzboi Mondial, se adug i Buteni dotat cu hoteluri i vile. Tot acum se dezvolt i staiunile exclusiv climaterice precum Rnov, Timiu de Sus, Lacul Rou a nceput s funcioneze din 1926, Cheia nfiinat n 1930 i Poiana Braov. Dup Al Doilea Rzboi Mondial sunt create premisele turismului de mas prin crearea n 1955 a Oficiului Naional pentru Turism care a contribuit simitor la introducerea fondului turistic romnesc n circuitul european dar i nfiinarea pentru prima dat a unui minister al turismului n 1971. n 1949 este nfiinat Institutul de Balneologie i Fizioterapie ce a contribuit la edificarea bazelor de tratament din multe staiuni balneoclimaterice existente: Covasna, Sovata, Bile Tunad, Trgu Ocna etc. Cura in statiunile balneoclimatice. Continut, obiective, posibilitati. Cura balneoclimatic a devenit o component a vieii cotidiene abia n ultima jumtate de secol, aceasta cu tot trecutul glorios din antichitate si cu dezvoltarea masiv din secolul al XIX-lea. De exemplu, dac numeric, n Romnia, staiunile balneoclimatice sunt inferioare celor de la anul 1900, n condiiile dublrii populaiei, numrul de locuri n staiunile care functioneaz astzi, a crescut de circa 10 ori, fenomen prezent si pe plan mondial. Socializarea asistenei medicale i creterea cheltuielilor pentru sntate au asigurat majoritatea fondurilor necesare. O parte, pentru nitatile eficiente a fost asigurata in urma privatizarilor, azi majoritatea bazei de cazere in statiuni fiind privata. Necesitatea tratamentului balnear s-a accentuat in conditiile de viata din societatea moderna, cand s-au accentuat bolile de nutritie, afectiunile psihice, reduceri ale capacitatii de efort, bolile cardiovasculare. Progresele tehnice si farmacoterapeutice sunt deficitare inca in domeniile preventive si de recuperare. Proliferarea tratamentelor prin acupunctura, biomagnetism, gimnastica, regimuri si diete, chiar si a unor metode ,,nonconformiste``, nu pot suplini metodele naturale, verificate in mii de ani, ale balneoclimatoterapiei. Tendinta de prevalare, mai ales in profilaxie si in cazurile cronice, in fata farmacoterapiei, consta in costul scazut si lipsa efectelor secundare. De mentionat tendinta, in special europeana, pentru alimentatie naturala si tratamente naturale in conditiile proliferarii unor boli precum cancerul. Pe plan international exista de peste un secol Federatia Internationala de Balneologie si Climatologie iar in Romania, a aparatu acum 8o de ani o publicatie periodica de balneologie si climatologie balneara si de peste 30 de ani, Institutul de Balneologie, Balneoclimatologie, Medicina Fizica si Recuperare Medicala. Rezultatele practice pe plan mondial au indreptatit investitiile mari facute, intrucat procentul de recuperare al capacitatii de munca prin balneoclimatoterapie se situeaza la procente intre 30 si 40%. Terapia balneara opereaza cu sisteme de excitanti aplicati ritmic si repetat, ceea ce declanseaza sistemele de reglare ale organismului. Sistemul de tratament vizeaza perioade de 18-20 de zile, perioada care este perioada cea mai frecventa a sejurului asigurat prin biletele de tratament in statiunile balneoclimatice. I. 1. Metode de tratament in cura balneara In statiunile balneoclimatice, pe langa factorii naturali de cura, se utilizeaza metodele medicinii fizice, dietoterapia si la nevoie, terapia medicamentoasa. Se adauga uneori si masuri generale: program corect de somn, odihna, alimentatie corecta, recreere. Sunt in multe cazuri reduse sau stopate, macar si temporar consumul de alcool, tutun, cafea.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

Metodele terapeutice fizico-balneare constau cel mai frecvent in: - instalatii de balneoterapie - bazine, cazi ; - amenajari pentru helioterapie plaje, solarii ; - sali, terenuri si dispozitive pentru kinetoterapie (Sali pentru gimnastica medicala, bazine pentru kinetoterapie, dispozitive pentru mecanoterapie (biciclete ergonomice etc) ; - aparatura pentru electroterapie ; - instalatii pentru pneumoterapie (inhalatii) ; - trasee pentru plimbare intr-un peisaj reconfortant ; - masaj ; - sali si terenuri de sport. Metodele terapeutice sunt grupate n 4 categorii, 3 artificiale si una naturala : 1. Metode artificiale ce incearca inlaturarea cauzelor bolii prin eliminare sau reparatie chirurgicala ; antibiotice si seruri in boli infectioase ; radiatii in oncologie. 2. Substitutia inlocuirea artificiala a unor substante vitale din organism care sunt afectate sau nu mai sunt produse de catre organism (insulina, transfuziile de sange necesare in cazul hemoragiilor sau leucemiei, perfuziile etc) ; inlocuirea unor organe afectate cu organe artificiale sau componente artificiale pentru anumite organe interne sau externe (pancreas artificial, dispozitiv de stimulare electrica a cordului etc sau respectiv cristalin ocular, proteze dentare, implanturi dentare, proteze pentru membre inclusiv implanturi metalice ; transplanturile naturale (de piele, rinichi, inima, cornee etc). 3. Dirijarea functiilor : farmacoterapia, dietoterapia si imunoterapia. Din aceasta categorie fac parte si tratamentul cu ape minerale pentru cura interna. Tot din aceasta categorie fac parte si proceduri neclasice, speciale cum ar fi acupunctura si ale proceduri. 4. Terapia cu factori naturali efectuata in statiunile balneoclimaterice. Acesti factori sunt in general naturali, neavand modificari esentiale (este vorba in principal de factorii climatici, apele minerale, lacurile cu mineralizare, turbe, namoluri terapeutice etc). Aceste tratamente apeleaza la contributia organismului si au o actiune de stimulare a organsmului prin intermediul tegumentului si a mucoaselor si au ca raspuns actiuni de reglare a organismului. Este o terapie de stimulare, de reactie sau de reglare. Terapia balneara si fizicala sunt terapii ,,de adaptare``. Organismul raspunde la factorii stresanti termici, mecanici si kinetici. O parte a acestor actiuni se bazeaza pe schimbarea unor obisnuinte, a unor ritmuri, intre care ritmurile biologice au un rol important. Medicina fizica (fizioterapia) aplica proceduri fizice la care organismul raspunde prin functii de reglare neurovegetative, fiind necesara o perioada de minim 10 zile, cu un optim de 20 de zile. Curele balneare pot fi diferentiate, dupa obiectivele lor in 3 grupe : cure profilactice, terapeutice si de recuperare medicala. I. 2. Curele balneare profilactice Asupra acestui tip de om s-au produs modificari concretizate in special prin scaderea posibilitatilor de adaptare la schimbarile de mediu. S-a redus capacitatea de efort, omul a devenit sedentar, i s-a diminuat masa si calitatea masei musculare, au devenit frecvenea obezitatea si acumularile de colesterol, toate grupate in ceeea ce este denumit sindromul hipokinetic. Diminuarile de masa musculara au dus frecvent la tulburari de postura la coloana si la picioare, tulburari ale sistemelor cardiovascular si respirator, care maresc lipsa capacitatii de efort. Lipsa eforturilor fizice duce la tulburari secundare si ale altor sisteme : digestiv, renal, endocrin, osos, nervos central etc. Pentru remedierea acestor deficiente sunt necesare solicitari minime: mers pe jos, plimbari, urcatul scarilor pe jos, drumetii pe munte, utilizarea bicicletei, inotul etc.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

In acelasi timp s-au redus in mod drastic capacitatile de termoreglare ale organismului. Natural, in conditiile climatice ale tarii noastre, termoreglarea organismului se face in functie de anotimp : este compusa din doua mari perioade cu actiuni contrare, vara cu adaptare la cald si iarna, cu adaptare la rece, sezoanele de tranzitie, primavara si vara usurand trecerea de la un tip de raspuns al organismului, la altul. Mai importanta pentru organism este adaptarea la frig, in lipsa ei dezvoltandu-se racelile si bolile infectioase specifice sezonului rece (guturai, gripa etc), se instaleaza sau evolueaza afectiunile reumatismale, genicologice, urinare, otorinolartingologice etc. Scaderea capacitatii de termoreglare se realizeaza aplicand stimuli reci pe suptrafete mari ale tegumentului in perioada calda a anului, stimuli ce dezvolta circulatia periferica de termoreglare la nivelul pielii si extremitatilor. Expunerea la soare urmata de dusuri si bai reci este eficienta. Pentru profilaxia primara, cura balneoclimaterica contribuie si cu dietoterapia si crenoterapia (cura cu ape minerale). Se utilizeaza diete hipocalorice, hipolipidice, lactovegetariene etc, pentru oameni sanatosi dar cu alimentatie nerationala. Crenoterapia asigura imbunatatirea drenajului biliar, diureza crescuta ce spala caile urinare, se imbunatateste evacuarea din tubul digestiv si se regleaza secretiile din stomac. Cura balneoclimatica profilactica utilizeaza factori termici naturali, miscare pentru mentinerea capacitatii de efort, care impreuna cu dietoterapia si crenoterapia sunt si cure de intretinere la varsta a II-a si a III-a, pentru o viata rationala, indelungata in conditii satisfacatoare de sanatate. Pe langa profilaxia primara se adauga profilaxia secundara, profilaxia recidivelor. Dupa rezolvarea fazelor acute, apar recidive in cazul bolilor cronice (reumatismale, cardiovasculare, digestive, metabolice etc). I.3. Curele balneare terapeutice Fa de medicina de spital sau de cabinet, care opereaza indeosebi cu mijloace terapeutice farmacodinamice si chirurgicale, statiunea balneoclimaterica pune accent pe terapia de reactie si de reglare. Astfel, terapia balneoclimateric completeaza medicina clinica si poate fi aplicata optimal in anumite forme si stadii de boala. In acest sens statiunile balneare sunt profilate pe anumite tipuri de afectiuni. Astfel statiunile balneoclimaterice cu ape carbogazoase sunt specializate in tratarea afectiunilor cardiovasculare (Covasna, Buzias, Vatra Dornei, Bile Tunad) afectiunile respiratorii (Bile Govora i Slnic Moldova). Trebuie sa amintim si faptul ca in cazul unor categorii de bolnavi curele balneoclimatice sunt contraindicate(boli infectioase sau canceroase) dat fiind ca in bolile respective orice factor excitant , solicitant pentru organism sau numai pentru anumite functii ale acestuia poate duce la agravarea bolii. 1.4. Curele balneoclimaterice de recuperare Cel de-al treilea obiectiv al asistentei medicale balneare se refera la bolnavii cronici, cu incapacitate de munca, precum si unele categorii de deficienti si invalizi. In asemenea cazuri, in statiunile balneare se pune accentul pe terapia prin exercitii de activare, de antrenare a functiilor diminuate in urma bolii sau traumatismului. Principalele profile de patologie susceptibile de recuperare medicala in statiunile balneare sunt, in principal, urmatoarele: - afectiunile sistemului locomotor posttraumatice ale membrelor; - unele afectiuni neurologice periferice si centrale; - afectiuni cardiovasculare(in special cele vasculare periferice si de recuperare a sechelelor de infarct miocardic); - afeciuni cronice respiratorii cu disfuncii de tip obstructiv i restrictiv.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

PREZENTAREA GENERAL A FACTORILOR NATURALI DE CUR 1. Apele minerale Conform standardului Uniunii Europene pentru ape minerale, apa mineral este considerat o ap ce provine dintr-o surs natural ce conine sruri minerale, microelemente i alte substane; are o compozitie constanta raportata la fluctuatiile ciclice anuale si contine cel putin 1000 mg saruri/l sau 250 CO2. Pentru a fi folosita in scop terapeutic trebuie sa fie pura, din punct de vedere bacteriologic, sa aiba actiuni fundamentate stiintific si un debit suficient de mare. De asemenea, pentru a indeplini conditia de apa minerala terapeutica mai sunt necesare si alte conditii: a. mineralizarea de minim 1g/kg (cloruri, sulfati, bicarbonati, separat sau cumulati); b. contine elemente chimice cu actiune farmacologica recunoascuta in proportie minim necesara: Fe=10 mg%0, As=0.7%0 sau CO2=1 gr/kg, Sulf titrabil=1 mg%0 c. contine gaze dizolvate, cu efecte biologice cunoscute(Co2 si H2S) d. este radioactiva, in limitele admise ca terapeutice(29 nanocurie); e. are o temperatura de 20C, independent de continutul mineral, ce ii confera calitatea de apa termala. Apele termale sunt definite ca ape naturale subterane cu temperaturi mai ridicate decct media temperaturii aerului n luna cea mai cald a anului, n Romnia adoptndu-se pragul de 20C. De altfel, n funcie de temperatur acestea sunt clasificate n urmtoarele categorii: hipotermale (temperaturi cuprinse ntre 20-36C), izotermale (temperaturi ntre 3641C), hipertermale de joas energie (41-120C) i hipertermale de nalt energie (>120C). Originea apelor minerale. Aceste tipuri de apa pot proveni din mai multe surse: - ape de profunzime, provenite din apa de condensare a magmelor vulcanice si denumite ,,ape juvenile; intruziunile magmatice care se rcesc lent la mari adncimi n scoara terestr produc ap juvenil deoarece cristaliyarea magmelor pune n libertate constitueni volatili care sunt preluai de apele de mare adncime. - ape de suprafata, infiltrate in sol si mineralizate la nivelul formatiunilor geochimice, cunoscute si sub denumirea de ,,ape vadoase; apa meteoric este lipsit iniial de sruri minerale dizolvate, fiind n schimb ncrcat cu dioxid de carbon, azot, ozon pe care le dizolv n atmosfer ceea ce i asigur o reactivitate foarte ridicat fa de rocile cu care vine n contact n scoara terestr. - ape fosile sau veterice, provin din panzele subterane captive, formate in perioade geologice foarte vechi. Dupa viteza de circulatie a apelor subterane putem distinge: - ape minerale cu dinamica mare, cu circulatie rapida, slab mineralizate cum sunt apele bicarbonatate; viteza ridicata nu permite apei de infiltratie sa dizolve si iodul si bromul, chiar daca sunt prezente in roca; - ape cu dinamica medie, intre care apele sulfatate, calcice, magneziene slab mineralizate; - ape cu dinamica redusa care, circuland prin roci bogate in sare, iod si brom, au timpul necesar sa extraga si aceste ultime doua elemente. Clasificare fizico-chimica a apelor minerale. Conform unei clasificari romanesti, exista 11 grupe de ape minerale: - ape oligominerale cu un continut mai mic de 1g/l substante dizolvate si mai putin de 1g/l bioxid de carbon. Apele oligominerale termale (acratoterme) ntlnite la Geoagiu-Bi, Bile Felix, Clan sunt folosite n cura extern, pe cnd cele reci (acratopege) precum cele de la Climneti, Slnic-Moldova, Bile-Olneti sunt utilizate n cura intern cunoscut sub denumirea de crenoterapie. Pe plan internaional sunt cunoscute apele minerale de acelai tip din Italia (Fiuggi, Apuania, Bormio), Frana (Evian, Neris, Saint-Perrier), Marea Britanie

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

(Bath, Buxton), Joachimov, Teplice (Cehia). Aceste ape au efect relaxant muscular si favorizeaza eliminarea sarurilor. - ape carbogazoase au un continut de cel putin 1g/l bioxid de carbon ; apele carbogazoase simple sunt destul de rare : Buzias, Biborteni si Borsec in Romania, Borjomi, Kislovodsk (Rusia), Vals-les-Bains (Frana), La Pellegrino (Italia), Bad Bruckenau (Germania); in cura interna stimuleaza secretia gastrica, intestinala, pancreatica, biliara iar in cura externa influenteaza in sens vasodilatator circulatia arteriala si scade valorile tensiunii arteriale. - ape alcaline, cu cel putin 1g/l bicarbonat de sodiu, respectiv 726 mg/l anion bicarbonic, folosite in special in cura interna ; Malna-Bi, Sngeorz-Bi i Borsec in Romania, Vichy, Chatel-Gouyon (Frana), Borjomi i Arzn (Rusia), Neuenahr i Ems (Germania), San Marco i Ischia (Italia) i Vranyci (Serbia). Principalele efecte ale curei cu aceste ape constau in reducerea aciditatii stomacale si scaderea colesterolului. - ape alcalino-teroase cu un continut de peste 1g/l substante dizolvate, in care predomina anionul bbicarbonic precum si cationii de calciu si magneziu, utilizate de asemenea, pentru cura interna ; Borsec, Lipova, Zizin, Bodoc in Romania. Sunt indicate in stari alergice, dermatoze si tulburari ale metabolismului calciului. - ape feruginoase cu un continut de cel putin 10 mg/l fier, deferizate sau incarcate suplimentar cu bioxid de carbon, preintampinandu-se astfel precipitarea fierului dupa imbuteliere, daca sunt destinate folosirii ca apa de masa. Astfel de ape se gasesc la Baile Tusnad, Brosteni, Buzias, Lipova, Vatra Dornei in Romania si Spa, Bad Bruckenau, SaintNectaire pe glob. Au influenta benefica demonstrata asupra proceselor metabolico-enzimatice. - ape arsenicale cu un continut de cel putin 0.7 mg/l arsen, intalnite in tara noastra la Saru Dornei si Covasna iar pe glob la Monts Dors, Pozzuolli si Bad Durckheim pe glob. Aceste ape provin in special din spalarea unor roci cristaline de origine eruptiva, ce insotesc filoanele metalifere. Apa plata nu trebuie sa contina arseniu. - ape clorurate sodice cu peste 1g/l clorura de sodiu, uitlizate in special in cura interna ; se gasesc in Romania la Baile Herculane, Someseni, Ocna Mures, Ocna Sibiului in Romania si Baden-Baden, Wiesbaden, Montecatini pe glob. Stimuleaza circulatia periferica si are actiune trofica asupra mucoasei cailor respiratorii. - ape iodurate cu un continut de cel putin 1 mg/l iod. In tara noastra se gasesc la Baile Olanesti, Calimanesti, Cozia, Baile Govora; regleaza activitatea glandei tiroide si intervine in metabolismul grasimilor. - ape sulfuroase au un continut de cel putin 1 mg/l sulf titrabil; apele cu concentratii mai ridicate de 50 mg/l hidrogen sulfurat trebuie administrate cu grija in cura interna, dar in cura externa concentratia poate sa atinga 200 mg/l(Nicolina-Iasi). La noi in tara: Baile Herculane, Pucioasa, Calimanesti iar in lume la Piatigorsk, Uriage, Aachen, Teplice. Aceste ape provin din depozite de gips sau bituminoase sau prin actiunea reducatoare exercitata de bacterii sulfuroase asupra substantelor organice. Apele minerale sulfuroase sunt limpezi si incolore la izvor dar in contact cu aerul HS se oxideaza si conduce la precipitarea sulfului ceea ce conduce la aspectul tulbure al apei. Dintre efectele acestor ape putem mentiona: stimuleaza secretia biliara, stimuleaza functia pancreasului, are actiune antiinflamatorie asupra mucoasei cailor respiratorii, antialergic (si la Strunga). - ape sulfatate contin sulf sub forma oxidata indicate pentru cura interna; in tara noastra se gasesc la Amara, iar pe glob ele se intalnesc la Vittel, Karlovy-Vary, Tuzla. Aceste provin de cele mai multe ori din depozitele bogate in gips (sulfat de calciu). Principalele efecte constau in stimularea secretiei hepatice si asupra aparatului digestiv prin efectul purgativ. - ape radioactive cu radioactivitate de cel putin 29n Curie sau 10la -7 mg/l sare de uraniu ; in tara noastra doar unele izvoare de la Baile Herculane Sangeorz-Bai sau Borsec pot

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

fi considerate terapeutice si prin componenta lor radioactiva. In strainatate ape radioactive se intalnesc la Plombieres, Neris, Joachimov, Bad Brambach, Abatsumi. Efectele principale ale acestor ape se resimt asupra tesutului gras si asupra sistemului endocrin. Romnia reprezint a treia ar ca potenial de exploatare din Europa, dup Frana i Italia, media de consum fiind de 56 l/persoan anual, fa de media european de cca 150 l/persoan.1 Productia de ap mineral natural a Romniei a crescut de la 152 milioane litri n 1992 la 1021 mil litri n 2007.2 Apele minerale din Romnia pot fi grupate n 9 areale geochimice: 1. Podiul Moldovenesc prezint n depozitele sedimentare acumulri freatice mineralizate: ape sulfatate i magnezeiene la Breazu, sulfuroase bicarbonatate la Strunga i Rducneni i cele sulfuroase de la Nicolina. 2. n Dobrogea au fost descoperite n regiunea Mangalia, prin foraj, ape slab mineralizate mezotermale. 3. Cmpia Romn prezint ca ape minerale pnzele freatice din preajma lacurilor srate din Brgan. 4. Carpaii Orientali prezint ape minerale n 3 areale principale depresiunea precarpatic (Oglinzi, Blteti, Tg. Ocna), unitatea fliului (Siriu i Sinaia), aria mofetic 5. Carpaii Meridionali apele minerale de la Bile Herculane. 6. Depresiunea Getic apele minerale acumulate n sedimentarul regiunii (Bile Olneti, Bile Govora, Climneti-Cciulata. 7. n Munii Apuseni apele minerale sunt legate de depozitele de calcar Moneasa i Geoagiu-Bi, sau de fracturile cristalinului Buzia. 8. Depresiunea Transilvaniei reprezint o regiune cu o bogat mineralizare salin Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mure. 9. Cmpia de Vest reprezint regiunea cu cea mai mare denistate de surse termale Bile Felix, Bile 1 Mai, Clacea. Principalele regiuni de imbuteliere a apei minerale din Romania sunt: - zacamantul hidrotermal de la Lipova (jud. Arad) folosit inca din 1550; - zacamantul de la Slanic-Moldova utilizat oficial din anul 1879; mineralizarea totala a acestor izvoare nu permite intrebuintarea lor ca apa de masa, ci numai ca apa medicinala; - zacamantul de la Sangeorz-Bai (jud. Bistrita-Nasaud); - zacamantul Zizin; - zacamantul de la Malnas-Bai furniza in trecut apa minerala denumita Siculia; - zacamantul de la Borsec este cunoscuta de la mijlocul secolului XVII, apa minerala fiind transportata de aici in Moldova, Tara Romanesca si la Viena. - zacamantul de la Buzias, valorificat prin imbuteliere din 1911. 2. Lacurile terapeutice Lacurile terapeutice actioneaza asupra organismului mai ales prin proprietatile lor fizico-chimice. La efectul fizic (termic si mecanic) al bailor se aduga efectele preluate prin intermediul tegumentului, in mod fizic in cazul bailor de aer si al expunerii la soare si chimic in cazul bailor in ape si al namolului. Dupa geneza lacurile terapeutice din Romania sunt : de liman maritim, de campie si de saline. Limanele maritime. Cel mai cunoscut pentru efectele curative este limanul Tekirghiol. Apele dulci care se varsa in lac creeaza o pelicula mai dulce la suprafata, care se incalzeste puternic in zilele senine, patura inferioara mentinanduse cu salinitate ridicata. Datorita evaporatiei creste salinitatea si in patura de suprafata. Apa acestui lac cu suprafata de 1200 ha
1 2

Business Standard Societatea nationala de Ape Minerale din Romnia

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

este clorurata sodica, sulfatata. De-a lungul timpului, pe fundul lacului s-au depus namoluri sapropelice. Lacurile de campie cu efecte curative sunt in special cele din Campia Romana. Inca din secolul al XIX-lea au fost renumite lacurile Balta Alba, Lacul Sarat si Lacul Amara. Compozitia chimica a lacurilor balneare din Campia Romana depinde de solul din cuveta lacului si din imediata sa apropiere , ca si din intreg bazinul de alimentare a limanului fluviatil respectiv. Dupa origine, la limanele fluviatile se aduaga si lacuri de crov. Sub stratul de loess exista argile ce mentin saruri din apa vechilor mari existente pe aceste teritorii, Sarmatica si apoi Pontica. Predomina sulfatii ce au precipitat si sunt mai greu de spalat in comparatie cu clorurile care sunt mai solubile. Datorita salinitatii si incarcarii minerale mari si in aceste lacuri se depun maluri sapropelice. Lacurile din zona masivelor de sare. Majoritatea se afla cantonate in ariile marginale ale Depresiunii Transilvaniei: Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures, Turda, Cojocna, dar si in arii subcarpatice, cum ar fi la Ocnele Mari, Slanic Prahova. Este faimos Lacul Ursu, de la Sovata, lac helioterm, caldura acumulandu-se in zilele senine in stratul superficial, mai dulce, temperaturile ajungand in dupa amiezile zilelor senine de vara la 45-55oC in stratul de la 15 cm la 200 cm adancime, la adancimea de 2 m atingandu-se uneori si temperaturi de 60oC. Sub adancimea de 3 m salinitatea acestui lac este de 250 g/l, mai ales la inceputul verii, cand apele lacului nu sunt amestecate cei care fac bai. 3. Namolurile terapeutice Namolurile terapeutice au fost folosite inca din antichitate, cand se cunosteau metodele de tratament si efectele lor benefice, dar utiliyarea lor stiintifica a fost fundamentata prin analize chimice si medicale abia incepand cu secolul al XVIII-lea. Namolurile terapeutice au inceput a fi analizate chimic in Romania la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar criteriile de clasificare internationala si indicatiile terapeutice standard au fost adoptate din anul 1931. A fost adoptata denumirea de ,,peloid pentru sedimentele si paminturile cu proprietati terapeutice. Peloidele sunt substante ce se formeaza in conditii naturale sub influenta factorilor geologici si care in stare fin divizata si in amestec cu apa (de cele mai multe ori minerala pentru cura externa), se folosesc in practica medicala sub forma de bai sau de proceduri locale. Sedimentele cu proprietati terapeutice sunt namoluri sapropelice sau namoluri minerale de izvor, depuse in mediu lichid si paminturile cu proprietati terapeutice, care pot fi formate in mediu aerian prin dezagregarea unor minerale sau roci. In structura namolului se disting 3 faze: - faza solida cuprinzand substante minerale si organice care se gasesc in stare coloidala; scheletul solid al namolului este consituit dintr-o structura cristalina compusa din saruri insolubile in apa, sulafati si carbonati de calciu si silicati si o structura argiloasa formata din bioxid de siliciu si cantitati mici de oxizi; - faza lichida este reprezentata de solutia apoasa a substantelor solubile organicesi anorganice care imbiba spatiile dintre particulele solide; - faza gazoasa rezultata din procese fizico-chimice si biochimice este reprezentata in principal prin H2S, CO2, O2, H2 CH4 si alte hidrocarburi. Exista mai multe categorii de namoluri: a. Namolurile sapropelice sunt namoluri negre, sulfuroase produse prin putrefactie in lipsa oxigenului prin procese de saproficare. Namolurile sapropelice au o parte lichida clorurata, sulfatata, carbonatata sau mixta si o parte solida compusa din roca de baza a bazinului, fito si zooplancton si materiale solide aduse de catre vant. Partea solida are o fractiune cristalina formata din saruri putin solubile, o fractiune argiloasa si una coloidala.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

Hidrogenul sulfurat dizolvat provine din procese de putrefactie iar actiunea sa asupra oxizilor de fier formeaza hidrosulfura de fier care da amestecului culoarea neagra. In Romania cele mai cunoscute namoluri sapropelice sunt cele de liman maritim de la Tekirghiol, de liman fluviatil la Amara si Lacul sarat, namolurile fosile de la Sovata si Ocna Sibiului precum si namolurile din Marea Neagra, din zona de adancime, care datorita dificultatilor de exploatare nu sunt utilizate. b. Namolurile de izvoare minerale exista in tara noastra in cantitati reduse la Sacelu si Sangeorz Bai; acestea iau nastere la emergenta unor izvoare prin sedimentarea sarurilor pe care acestea le contin. Aceste izvoare pot fi: carbogazoase, calcice, feruginoase si sulfuroase. c. Turbele sunt forme de trecere de la lemn la carbune, de varsta cuaternara, compuse din humus si material vegetal in stadiu de descompunere sau nedescompus. Au de cele mai mult eori culoare bruna, care au luat nastere prin descompunerea resturilor vegetale pe fundul unor mlastini. Cele mai mari rezerve se gasesc in Depresiunea Dornelor, la Borsec si Bilbor, dar si in regiunea litorala(Mangalia). Caracteristici balneare ale peloizilor. In afara compozitiei chimice, peloizii trebuie sa aiba o capacitate mare de fixare a apei, sa fie plastici, cu dispersie buna, densitate mare, capacitate mare de absorbtie si retinere a caldurii. Peloizii sunt de regula bazici, cu pH-ul de 9-10. Continutul in apa este sub 50% pentru namoluri minerale, 50-70% pentru namolurile sapropelice si 70-80% pentru turbe. Partea minerala este de 50-70% pentru namolurile minerale, 20-40% pentru namolurile sapropelice si sub 20% in cazul turbelor. Continutul in anioni este dat de clor, cu 2%o in cazul peliozilor de la Poiana Stampei, 51 %o la Tekirghiol si 173%o la Ocnele Mari. Anionii de sulf au ponderea cea mai ridicata la Amara, cu 9%o. Continutul de cationi este dat in special de cationii de sodiu si potasiu, care sunt legati de continutul in clor al peloizilor si de cationii de magneziu, care au ponderi de 2% o din total substanta, la Amara si de 4%o la Tekirghiol. Hidrogenul sulfurat este prezent dizolvat, la diferite concentratii in majoritatea peloizilor. Continutul organic este dat de substante bituminoase cu procente de la 2 %o la Sacele, la 36 %o la Poiana Stampei; substante celulozice, cu procente de la 4 %o la Govora, la 33 %o la Tekirghiol; substante humice, continute de turbe in procent mediu de 54 %o si de catre substante proteice, care au in turbe procente de 2-15 %o. Proprietatile terapeutice sunt cele determinate de componentele chimic, organice si anorganice, solubile, care strabat bariera cutanata, consituind excitanti capabili sa intervina in metabolismul celular si prin stimularea activitatii enzimatice. Aceste modificari stau la baza reactiilor ce se produc in terapia cu namol. Namolurile au un continut ridicat in vitamina C, B, B2 si B12 si actioneaza ca factori desensibilizanti, cu efecte antialergice. Au de mult eori efecte antiinflamatorii prin actiunea bacteoriostatica si bactericida. In tara noastra cele mai importante statiuni care folosesc peloizii in cura balneara sunt: - namol sapropelic: Amara, Balta Alba, Lacul Sarat, Nuntasi Duingi, Techirghiol; - namol de turba: Bala, Covasna Imeni, Odorheiul Secuiesc, Someseni, Poiana Stampei; - namol mineral: Baile Govora, Caineni, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Sovata, Telega. 2. Lacurile terapeutice Lacurile terapeutice actioneaza asupra organismului mai ales prin proprietatile lor fizico-chimice. La efectul fizic (termic si mecanic) al bailor se aduga efectele preluate prin

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

intermediul tegumentului, in mod fizic in cazul bailor de aer si al expunerii la soare si chimic in cazul bailor in ape si al namolului. Dupa geneza lacurile terapeutice din Romania sunt : de liman maritim, de campie si de saline. Limanele maritime. Cel mai cunoscut pentru efectele curative este limanul Tekirghiol. Apele dulci care se varsa in lac creeaza o pelicula mai dulce la suprafata, care se incalzeste puternic in zilele senine, patura inferioara mentinanduse cu salinitate ridicata. Datorita evaporatiei creste salinitatea si in patura de suprafata. Apa acestui lac cu suprafata de 1200 ha este clorurata sodica, sulfatata. De-a lungul timpului, pe fundul lacului s-au depus namoluri sapropelice. Lacurile de campie cu efecte curative sunt in special cele din Campia Romana. Inca din secolul al XIX-lea au fost renumite lacurile Balta Alba, Lacul Sarat si Lacul Amara. Compozitia chimica a lacurilor balneare din Campia Romana depinde de solul din cuveta lacului si din imediata sa apropiere , ca si din intreg bazinul de alimentare a limanului fluviatil respectiv. Dupa origine, la limanele fluviatile se aduaga si lacuri de crov. Sub stratul de loess exista argile ce mentin saruri din apa vechilor mari existente pe aceste teritorii, Sarmatica si apoi Pontica. Predomina sulfatii ce au precipitat si sunt mai greu de spalat in comparatie cu clorurile care sunt mai solubile. Datorita salinitatii si incarcarii minerale mari si in aceste lacuri se depun maluri sapropelice. Lacurile din zona masivelor de sare. Majoritatea se afla cantonate in ariile marginale ale Depresiunii Transilvaniei: Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures, Turda, Cojocna, dar si in arii subcarpatice, cum ar fi la Ocnele Mari, Slanic Prahova. Este faimos Lacul Ursu, de la Sovata, lac helioterm, caldura acumulandu-se in zilele senine in stratul superficial, mai dulce, temperaturile ajungand in dupa amiezile zilelor senine de vara la 45-55oC in stratul de la 15 cm la 200 cm adancime, la adancimea de 2 m atingandu-se uneori si temperaturi de 60oC. Sub adancimea de 3 m salinitatea acestui lac este de 250 g/l, mai ales la inceputul verii, cand apele lacului nu sunt amestecate cei care fac bai. 3. Namolurile terapeutice Namolurile terapeutice au fost folosite inca din antichitate, cand se cunosteau metodele de tratament si efectele lor benefice, dar utiliyarea lor stiintifica a fost fundamentata prin analize chimice si medicale abia incepand cu secolul al XVIII-lea. Namolurile terapeutice au inceput a fi analizate chimic in Romania la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar criteriile de clasificare internationala si indicatiile terapeutice standard au fost adoptate din anul 1931. A fost adoptata denumirea de ,,peloid pentru sedimentele si paminturile cu proprietati terapeutice. Peloidele sunt substante ce se formeaza in conditii naturale sub influenta factorilor geologici si care in stare fin divizata si in amestec cu apa (de cele mai multe ori minerala pentru cura externa), se folosesc in practica medicala sub forma de bai sau de proceduri locale. Sedimentele cu proprietati terapeutice sunt namoluri sapropelice sau namoluri minerale de izvor, depuse in mediu lichid si paminturile cu proprietati terapeutice, care pot fi formate in mediu aerian prin dezagregarea unor minerale sau roci. In structura namolului se disting 3 faze: - faza solida cuprinzand substante minerale si organice care se gasesc in stare coloidala; scheletul solid al namolului este consituit dintr-o structura cristalina compusa din saruri insolubile in apa, sulafati si carbonati de calciu si silicati si o structura argiloasa formata din bioxid de siliciu si cantitati mici de oxizi; - faza lichida este reprezentata de solutia apoasa a substantelor solubile organicesi anorganice care imbiba spatiile dintre particulele solide;

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

- faza gazoasa rezultata din procese fizico-chimice si biochimice este reprezentata in principal prin H2S, CO2, O2, H2 CH4 si alte hidrocarburi. Exista mai multe categorii de namoluri: a. Namolurile sapropelice sunt namoluri negre, sulfuroase produse prin putrefactie in lipsa oxigenului prin procese de saproficare. Namolurile sapropelice au o parte lichida clorurata, sulfatata, carbonatata sau mixta si o parte solida compusa din roca de baza a bazinului, fito si zooplancton si materiale solide aduse de catre vant. Partea solida are o fractiune cristalina formata din saruri putin solubile, o fractiune argiloasa si una coloidala. Hidrogenul sulfurat dizolvat provine din procese de putrefactie iar actiunea sa asupra oxizilor de fier formeaza hidrosulfura de fier care da amestecului culoarea neagra. In Romania cele mai cunoscute namoluri sapropelice sunt cele de liman maritim de la Tekirghiol, de liman fluviatil la Amara si Lacul sarat, namolurile fosile de la Sovata si Ocna Sibiului precum si namolurile din Marea Neagra, din zona de adancime, care datorita dificultatilor de exploatare nu sunt utilizate. b. Namolurile de izvoare minerale exista in tara noastra in cantitati reduse la Sacelu si Sangeorz Bai; acestea iau nastere la emergenta unor izvoare prin sedimentarea sarurilor pe care acestea le contin. Aceste izvoare pot fi: carbogazoase, calcice, feruginoase si sulfuroase. c. Turbele sunt forme de trecere de la lemn la carbune, de varsta cuaternara, compuse din humus si material vegetal in stadiu de descompunere sau nedescompus. Au de cele mai mult eori culoare bruna, care au luat nastere prin descompunerea resturilor vegetale pe fundul unor mlastini. Cele mai mari rezerve se gasesc in Depresiunea Dornelor, la Borsec si Bilbor, dar si in regiunea litorala(Mangalia). Caracteristici balneare ale peloizilor. In afara compozitiei chimice, peloizii trebuie sa aiba o capacitate mare de fixare a apei, sa fie plastici, cu dispersie buna, densitate mare, capacitate mare de absorbtie si retinere a caldurii. Peloizii sunt de regula bazici, cu pH-ul de 9-10. Continutul in apa este sub 50% pentru namoluri minerale, 50-70% pentru namolurile sapropelice si 70-80% pentru turbe. Partea minerala este de 50-70% pentru namolurile minerale, 20-40% pentru namolurile sapropelice si sub 20% in cazul turbelor. Continutul in anioni este dat de clor, cu 2%o in cazul peliozilor de la Poiana Stampei, 51 %o la Tekirghiol si 173%o la Ocnele Mari. Anionii de sulf au ponderea cea mai ridicata la Amara, cu 9%o. Continutul de cationi este dat in special de cationii de sodiu si potasiu, care sunt legati de continutul in clor al peloizilor si de cationii de magneziu, care au ponderi de 2%o din total substanta, la Amara si de 4%o la Tekirghiol. Hidrogenul sulfurat este prezent dizolvat, la diferite concentratii in majoritatea peloizilor. Continutul organic este dat de substante bituminoase cu procente de la 2 %o la Sacele, la 36 %o la Poiana Stampei; substante celulozice, cu procente de la 4 %o la Govora, la 33 %o la Tekirghiol; substante humice, continute de turbe in procent mediu de 54 %o si de catre substante proteice, care au in turbe procente de 2-15 %o. Proprietatile terapeutice sunt cele determinate de componentele chimic, organice si anorganice, solubile, care strabat bariera cutanata, consituind excitanti capabili sa intervina in metabolismul celular si prin stimularea activitatii enzimatice. Aceste modificari stau la baza reactiilor ce se produc in terapia cu namol. Namolurile au un continut ridicat in vitamina C, B, B2 si B12 si actioneaza ca factori desensibilizanti, cu efecte antialergice. Au de mult eori efecte antiinflamatorii prin actiunea bacteoriostatica si bactericida. In tara noastra cele mai importante statiuni care folosesc peloizii in cura balneara sunt: - namol sapropelic: Amara, Balta Alba, Lacul Sarat, Nuntasi Duingi, Techirghiol;

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

- namol de turba: Bala, Covasna Imeni, Odorheiul Secuiesc, Someseni, Poiana Stampei; - namol mineral: Baile Govora, Caineni, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Sovata, Telega. 3. Namolurile terapeutice Namolurile terapeutice au fost folosite inca din antichitate, cand se cunosteau metodele de tratament si efectele lor benefice, dar utiliyarea lor stiintifica a fost fundamentata prin analize chimice si medicale abia incepand cu secolul al XVIII-lea. Namolurile terapeutice au inceput a fi analizate chimic in Romania la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar criteriile de clasificare internationala si indicatiile terapeutice standard au fost adoptate din anul 1931. A fost adoptata denumirea de ,,peloid pentru sedimentele si paminturile cu proprietati terapeutice. Peloidele sunt substante ce se formeaza in conditii naturale sub influenta factorilor geologici si care in stare fin divizata si in amestec cu apa (de cele mai multe ori minerala pentru cura externa), se folosesc in practica medicala sub forma de bai sau de proceduri locale. Sedimentele cu proprietati terapeutice sunt namoluri sapropelice sau namoluri minerale de izvor, depuse in mediu lichid si paminturile cu proprietati terapeutice, care pot fi formate in mediu aerian prin dezagregarea unor minerale sau roci. In structura namolului se disting 3 faze: - faza solida cuprinzand substante minerale si organice care se gasesc in stare coloidala; scheletul solid al namolului este consituit dintr-o structura cristalina compusa din saruri insolubile in apa, sulafati si carbonati de calciu si silicati si o structura argiloasa formata din bioxid de siliciu si cantitati mici de oxizi; - faza lichida este reprezentata de solutia apoasa a substantelor solubile organicesi anorganice care imbiba spatiile dintre particulele solide; - faza gazoasa rezultata din procese fizico-chimice si biochimice este reprezentata in principal prin H2S, CO2, O2, H2 CH4 si alte hidrocarburi. Exista mai multe categorii de namoluri: a. Namolurile sapropelice sunt namoluri negre, sulfuroase produse prin putrefactie in lipsa oxigenului prin procese de saproficare. Namolurile sapropelice au o parte lichida clorurata, sulfatata, carbonatata sau mixta si o parte solida compusa din roca de baza a bazinului, fito si zooplancton si materiale solide aduse de catre vant. Partea solida are o fractiune cristalina formata din saruri putin solubile, o fractiune argiloasa si una coloidala. Hidrogenul sulfurat dizolvat provine din procese de putrefactie iar actiunea sa asupra oxizilor de fier formeaza hidrosulfura de fier care da amestecului culoarea neagra. In Romania cele mai cunoscute namoluri sapropelice sunt cele de liman maritim de la Tekirghiol, de liman fluviatil la Amara si Lacul sarat, namolurile fosile de la Sovata si Ocna Sibiului precum si namolurile din Marea Neagra, din zona de adancime, care datorita dificultatilor de exploatare nu sunt utilizate. b. Namolurile de izvoare minerale exista in tara noastra in cantitati reduse la Sacelu si Sangeorz Bai; acestea iau nastere la emergenta unor izvoare prin sedimentarea sarurilor pe care acestea le contin. Aceste izvoare pot fi: carbogazoase, calcice, feruginoase si sulfuroase. c. Turbele sunt forme de trecere de la lemn la carbune, de varsta cuaternara, compuse din humus si material vegetal in stadiu de descompunere sau nedescompus. Au de cele mai mult eori culoare bruna, care au luat nastere prin descompunerea resturilor vegetale pe fundul unor mlastini. Cele mai mari rezerve se gasesc in Depresiunea Dornelor, la Borsec si Bilbor, dar si in regiunea litorala(Mangalia). Caracteristici balneare ale peloizilor. In afara compozitiei chimice, peloizii trebuie sa aiba o capacitate mare de fixare a apei, sa fie plastici, cu dispersie buna, densitate mare, capacitate mare de absorbtie si retinere a caldurii.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

Peloizii sunt de regula bazici, cu pH-ul de 9-10. Continutul in apa este sub 50% pentru namoluri minerale, 50-70% pentru namolurile sapropelice si 70-80% pentru turbe. Partea minerala este de 50-70% pentru namolurile minerale, 20-40% pentru namolurile sapropelice si sub 20% in cazul turbelor. Continutul in anioni este dat de clor, cu 2%o in cazul peliozilor de la Poiana Stampei, 51 %o la Tekirghiol si 173%o la Ocnele Mari. Anionii de sulf au ponderea cea mai ridicata la Amara, cu 9%o. Continutul de cationi este dat in special de cationii de sodiu si potasiu, care sunt legati de continutul in clor al peloizilor si de cationii de magneziu, care au ponderi de 2% o din total substanta, la Amara si de 4%o la Tekirghiol. Hidrogenul sulfurat este prezent dizolvat, la diferite concentratii in majoritatea peloizilor. Continutul organic este dat de substante bituminoase cu procente de la 2 %o la Sacele, la 36 %o la Poiana Stampei; substante celulozice, cu procente de la 4 %o la Govora, la 33 %o la Tekirghiol; substante humice, continute de turbe in procent mediu de 54 %o si de catre substante proteice, care au in turbe procente de 2-15 %o. Proprietatile terapeutice sunt cele determinate de componentele chimic, organice si anorganice, solubile, care strabat bariera cutanata, consituind excitanti capabili sa intervina in metabolismul celular si prin stimularea activitatii enzimatice. Aceste modificari stau la baza reactiilor ce se produc in terapia cu namol. Namolurile au un continut ridicat in vitamina C, B, B2 si B12 si actioneaza ca factori desensibilizanti, cu efecte antialergice. Au de mult eori efecte antiinflamatorii prin actiunea bacteoriostatica si bactericida. In tara noastra cele mai importante statiuni care folosesc peloizii in cura balneara sunt: - namol sapropelic: Amara, Balta Alba, Lacul Sarat, Nuntasi Duingi, Techirghiol; - namol de turba: Bala, Covasna Imeni, Odorheiul Secuiesc, Someseni, Poiana Stampei; - namol mineral: Baile Govora, Caineni, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Sovata, Telega. 4. Radioactivitatea Radioactivitatea naturala din apele minerale si din gazele mofetice se datoreste izotopilor radioactivi dizolvati in apa din roci sau unor gaze ce difuzeaza din roca. Elementele radioactive au atomi instabili si emit, datorita dezintegrarilor radioactive radiatii nucleare alfa, beta si gamma. Radiatiile nucleare ionizeaza gazele si solidele, activeaza hidrogenul, descompun apa, fenomene ce stau la baza actiunii lor farmacodinamice. Radioactivitatea naturala se datoreste, in cea mai mare parte, dezintegrarii radioactive a uraniului, radiului dar si a altor elemente radioactive. Uraniul este concentrat in unele zacaminte(granite), urme de uraniu gasindu-se in toate apele naturale de adancime. Zacamintele de origine biologica au o capacitate ridicata de absorbtie fata de uraniu. Concentratia maxima in apa de baut este de 5 * 10(la -5) g U/l. Radiul face parte din materialele alcalino-teroase. Este raspandit in roci si fiinte vii, iar prin migrari geochimice este acumulat in tufuri calcaroase sau zacaminte de origine biologica. In apa potabila concentratia maxima permisa este de 5 * 10(la-11) radon/l. Radonul este un produs gazos ce rezulta din dezintegrarea radiului. Radiul face parte din metalele alcalino-teroase. Este raspandit in roci si in fiinte vii, iar prin migrari geochimice este acumulat in tufuri calcaroase sau in zacaminte de origine biologica. Timpul foarte scurt de injumatatire permite utilizarea sa in terapeutica balneara. Concentratia elementelor radioactive in apa minerala depinde de felul zacamintului si de tipul de contact al apei subterane cu acesta. Compozitia chimica a unei ape minerale influenteaza concentratia apei in elemente radioactive. Apele acide sau alcaline avand o

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

putere de dizolvare mai ridicata decat cele neutre. De asemenea, ionii alcalino-terosi (Ca, Mg, Na) si saturarea apei cu bioxid de carbon grabesc dizolvarea sarurilor de uraniu. In tara noastra apele minerale radioactive se gasesc repartizate in regiunea Muntilor Harghita si in Depresiunea Panonica. Acestea au insa valori de radioactivitate mult sub valoarea minima internationala admisa pentru a se incadra in categoria apelor minerale radioactive. Putem vorbi mai mult de urme de radioactivitate a caror actiune este semnificativa chiar si la aceste valori foarte mici. Dintre izvoarele cu radioactivitate ceva mai ridicata mentionam pe cele de la Singeorz-Bai - in legatura cu tuful calcaros radifer de aici- Borsec, Baile Tusnad, Slanic Moldova si Baile Herculane. Continuutl natural de radiu in organism este de aproximativ 10la -12 g Ra/g tesut. Doza maxima a radiunului este de 100-1000 mai mare fata de continutul lui normal din organism. In tratamentul balnear se utilizeaza o doza de numai 1/1000 din aceasta doza lipsita de nocivitate. Indicatiile de cura cu acest factor natural se adreseaza indeosebi bolilor reumatice, dereglarilor hormonale si neurovegetative, afectiunilor cutanate si circulatorii periferice. 5. Gazele naturale terapeutice Principalele gaze libere sau spontane sunt azotul, bioxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, metanul si gazele rare. Azotul nu lipseste diin nici o degajare de gaze libere, fiind prezent chiar si in degajarile puternice de bioxid de carbon din regiunile vulcanicesau de metan din campurile petroliere sau de gaze naturale. Azotul este unul din componentii principali rezultati din degazeificarea pamantului si este prezent impreuna cu alte gaze in toate apele intratelurice. Nu prezinta interes terapeutic. Bioxidul de carbon apare sub forma de gaz liber in tinuturile vulcanice. In evolutia lor, manifestarile postvulcanice devin din ce in ce mai slabe, iar astazi ele constau in degajari de bioxid de carbon, care ajung la suprafata pe zonele de fracturi. Emanatia este cunoscuta sub numele de mofeta. Exista doua tipuri de mofete: - mofeta naturala ce consta in captarea gazului emanat si folosirea lui ca atare in scop terapeutic in incaperi special amenajate care permit acumularea gazului(mofetarii). - mofeta prin extractie, bioxidul de carbon gazos se obtine prin extragerea lui din apele minerale carbogazoase. Emanatiile de gaz carbonic impreuna cu emanatiile sulfuroase sunt cunoscute sub numele de sulfatare. Exista si mofete naturale umede in cazul in care emanatiile de CO2 din excavatii naturale sau galerii in care atmosfera este saturata in vapori de apa, proveniti de la izvoarele minerale termale, care pot realiza temperaturi intre 25 si 80C. Acestea sunt contraindicate pentru folosirea in scop terapeutic. In tara noastra, catena vulcanica Harghita-Calimani este principala zona legata de emanatiile de bioxid de carbon. Aici exista un puternic flux de emanantii gazoase, preluat si difuzat spre suprafata de ansamblul de fracturi regionale si cuvertura. In judetele Covasna si Harghita exista emanatii carbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice in Europa (la Turia, Sugag-Bai si Harghita). In tara noastra mofetele cele mai cunoscute sunt la Baile Tusnad, Borsec, Balvanyos, Buzias, Covasna ele fiind folosite in special in tratamentul afectiunilor aparatului locomotor. Efectele principale ale mofetelor sunt vasodilatatia pe circulatia arteriala si efectul hipotensor, fiind indicate in boli ale inimii si ale vaselor periferice, precum si in ulcerul varicos. Gazul metan apare de mult ori asociat altor emeanatii de gaze dar nu prezinta interes terapeutic.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

6. Clima ca factor terapeutic a. Chimismul aerului Oxigenul, desi nu apare dect n proporie de 21%, este elementul de baz al compoziiei atmosferice. Scderea sa sub 18% rezult fie prin scderea presiunii atmosferice totale odat cu creterea altitudinii fie prin poluarea atmosferic, antreneaz tulburri de respiraie i circulatorii, care sunt cu att mai nsemnate , cu ct oxigenul se afl n cantitate mai redus. La o presiune atmosferic medie de 760 mm Hg la nivelul mrii, presiunea parial a oxigenului este de cca. 160 mm Hg; la altitudinea de 1000 m unde presiunea total este de 680 mm Hg oxigenul deine o pondere de cca 143 mm Hg, iar la 2000 m unde preiunea total este de 600 mm Hg oxigenul deine 126 mmHg. Se consider c 15% din valoarea presiunii la nivelul de 0m este limita suportabil pentru organism, ceea ce nseamn 114 mmHg, care se realizeaz n condiii normale la 2700 m altitudine. O scdere bine dozat a oxigenului , n aceste condiii, poate fi utilizat sub aspect terapeutic prin caracterul stimulent, determinat de rspunsul organismului prin creterea numrului de hematii din snge. Bioxidul de carbon, prezent n proportie de 378 ppm este de asemenea un element important n compoziia aerului, ca rezultata al arderilor industriale i casnice, dar i al activitii metabolice a organismelor vii. Modificarea proporiei sale, n raport cu a celorlalte gaze din atmosfer, n sensul creterii concentraiei, antreneaz tulburri respiratorii i circulatorii i, de asemenea, modificri n variaia parametrilor climatici: temperatur, nebulozitate etc. Celelalte gaze n cantitate mare, azotul(78%), argonul(apropae 1%) precum i un amestec totaliznd cca 0,01% n care se includ neon, kripton, xenon, radon, heliu, hidrogen, ozon nu ridic deocamdat probleme deosebite. Poluarea aerului reprezint o alterare a coninutului su iniial, favorabil vieii, printr-o serie de poluani sub form de aerosoli lichizi i solizi, gaze sau vapori ncluznd fumul, bioxidul de carbon, oxidul de carbon, bioxidul de sulf etc. Agresivitatea acestor substane se manifest la nivel respirator, n snge sau n diferite organe. Unele substane sunt iritante, altele alergice, cancerigene cu efecte nocive trectoare sau ireversibile. n problemele de chimism ale aerului se mai include un capitol, cel al aerosolilor terapeutici naturali importani dar nc insuficient utilizai n tratamente cu caracter naturist. ntre acetia se nscriu aerosolii marini, cu iod i sodiu de pe litoralul marin, cu indicaii n tulburrile metabolice i respiratorii, aerosoli salini, cu clorur de sodiu din saline, indicai n afeciunile respiratorii, n special astm bronic. b. Aeroionizarea ntre parametrii fizici ai atmosferei cu importan n desfurarea proceselor biologice ntr i cei electrici dintre care mai importani sunt cmpul electric terestru, conductivitatea electric a aerului i ionizarea aerului. n ceea ce privete cmpul electric se consider c n vi cmpul electric este mai slab dect pe vrfurile munilor. Cmpul electric pozitiv este considerat favorabil vieii, comparatic cu cel nul sau negativ. Studiile de pn acum indic faptul c n cmp electric pozitiv, vegetaia i animalele cresc normal n timp ce n cmp nul sau negativ generaiile degenereaz treptat i devin sterile. Organismul uman reacioneaz la schimbarea cmpului electric, ceea ce ar explica att unele manifestri meteorotrope n cazul fronturilor reci n care se produc schimbri rapide de cmp electric, ct i efectele pozitive nregistrate n evoluia tuberculozei n tratamentul n sanatoriile de altitudine. Se consider, de asemenea, c exist legturi ntre tulburrile cmpului electric atmosferic i durerile la amputaii, nrutirea simptomatologiei patologice

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

n general, creterea frecvenei naterilor, a accidentelor i a mortalitii. Ridicarea brusc a tensiunii cmpului electric n timpul furtunilor, poate determina simptome patologice la cardiaci i, n general, la persoanele meteorolabile. Aerul exterior sau cel din ncperi conine, n cantiti variabile, particulare purttoare de sarcini electrice, numite ioni atmosferici care, prin deplasarea n cmpul electric natural determin conductibilitatea electric. Aeroionii, dup semnul sarcinii electrice, sunt pozitivi sau negativi, dup starea de agregare sunt gazoi, solizi sau lichizi, iar dup dimensiuni, sunt mici, mijlocii i mari. Factorii generatori ai aeroionizrii sunt: cosmici (radiaia cosmic i solar), telurici i meteorologici (raiaiile radioactive ale elementelor radioactive din sol i unii facori locali, cascadele, unde se produce aa numitul efect Lenard de apariie a sarcinilor electrice la ruperea picturilor de ap i Blanchard la spargerea bulelor peliculelor de aer de la suprafaa apei). La aceste se mai adaug erupiile vulcanice, furtunile de praf i de zpad, descrcrile electrice. Ionii mici, din aatmosfera liber, prin fixarea lor pe diferite particule fine aflate n atmosfer(praf, cea, fum) determin apariia ionilor grei sau mari care, din acest motiv, reprezint i un bun indicator de poluare a aerului. Ionii mici au o mobilitate mare i durat de existen mic de 5-20 minute, spre deosebire de cei mari a cror mobilitate este redus, iar durata de via de pn la o or. Referitor la aeroionizare, s-a constatat c aerul conine un numr important de particule de mas atomic sau molecular ncrcate electric, fr de care viaa nu este posibil. Aceste particule, numite ioni atmosferice, au o genez complex. Odat cu apariia ionilor, n atmosfer au loc i procese de distrugerea lor, ceea ce explic durata de via redus, i modificrile de mrime i polaritate. n general n natur se nregistreaz o ionizare medie de 500-600 ioni mici i mijlocii/cm3 att pentru ionii pozitivi ct i pentru cei negativi. Odat cu creterea temperaturii, mobilitate ionilor crete i scade cu creterea presiunii atmosferice i a umezelii. Ionii negativi au o mobilitate mai mare dect cei pozitivi. Turbulena i impurificarea aerului contribuie la reducerea ionizrii. Ionizarea are i un regim diurn cu dou maxime dimineaa i seara i un minim la amiaz, n timp ce la nivel anual se pune n eviden un maxim de primvar i un minim de iarn. Se apreciazp, n general, c predominana ionilor negativi este favorabil n diferite afeciuni precum: hipertensiunea arterial, reumatismul, astmul bronic i nevroza. Se consider c salubritatea unui climat este determinat de proporia de ioni negativi din atmosfer ce exercit o aciune stimulent i normalizant asupra diferitelor organe. S-a constatat c longevitatea este frecvent, de obicei la munte, se caracterizeaz prin concentraii ridicate de aeroieoni negativi.De asemenea, se consider c ionii negativi mbuntesc tonusul muscular, stimuleaz metabolismul, grbesc vindecarea rnilor. Unele cercetri au dat rezultate susin c ionizarea negativ este favorabil activitii organismului i subliniind c o concentraie mare de ioni negativi antreneaz o stare de oboseal a organismului i o depresie general. Ionii de pozitivi pot provoca n schimb, oboseal, greutate la experien, manifestri nevrotice anxioase sau depresive. Studii realizate n regiuni depresionare din Elveia ce favorizeaz ionizarea pozitiv sunt recunoscute prin incidena mare a morbiditii manifestat prin grea, vom, scderea tensiunii arteriale, etc. Unele vnturi locale, cum ar fi de pild Foehnul, incriminate prin tulburri n sistemul neurovegetativ i circulator, i justific aciunea prin creterea evident a numrului de ioni pozitivi. De altfel, este demonstrat faptul c orice vnt cald care antreneaz i o scdere de presiune atmosferic are drept consecin ionizarea pozitiv n regiunea frontal, cu diferite tulburri: iritabilitate crescut, urmat de tendin depresiv, pierderea puterii de concentrare, agravarea maladiilor cronice la astamtici i coronarieni.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

n cazul studiilor realizate n ara noastr indic valori moderate ale ionizrii pentru staiunile balneoclimatice. Generaliznd, se poate spune c ionizarea aerului crete odat cu altitudinea. n anumite condiii locale, de exemplu prezena elementelor radioactive n subsolul unei regiunin, ionizarea este mult mai mare fa de medie(predomin ionii negativi), dar aceste valori se obin pe suprafee restrnse, acolo unde roca radioactiv apare la zi, precum la Bile herculane unde concentraia este de 2000 ioni /cm3. n regiunea litoral concentraiile de ioni sunt mai mici(600-1300 ioni/cm3), acolo unde climatul marin se resimte mai puternic. Ionizarea este determinat de caracterul brizei marine care ziua antreneaz mase de aer dinspre mare spre uscat cu ionizarea mai redus i noaptea cu briza dinspre uscat spre mare ce determin o ionizare mai ridicat. Aeroionoterapia este recomandat n: congestie pulmonar, astm, grip, respiratorii de natur alergic, tulburri endocrine, insomnii, reglarea ritmului cardiac i respirator. c. Climatoterapia Climatoterapia este o metod terapeutic ce utilizeaz factorii naturali de mediu, i anume clima, n meninerea sau ameliorarea strii de sntate a unui organism. Vulnerabilitatea la schimbrile meteorologice poate caracteriza att persoane sntoase, ct i persoane cu diferite afeciuni, n care se includ i deficiene n sistemul de adaptare i aclimatizare. Elementele mediului natural pot fi grupate n mai mult easociaii de factori n funcie de rolul lor climatoterapeutic: a. Complexul de factori climatici cu aciune termic asupra organismului, n care se includ temperatura umezeala, viteza vntului i radiaia solar prin componenta sa caloric. Acetia determin starea de confort sau stressul bioclimatic, cu aciune stimulent, excitant sau sedativ i se repercuteaz n procesele de termoreglare ale organismului. b. Complexul de factori cu actiune biologic, fotochimic i imunologic constituit din spectrul de radiaie luminoas i ultraviolete. Radiaia solar luminoas stimuleaz glandele de secreie intern, iar radiaia ultraviolet produce pigmentaie i eritem, n funcie de lungimea de und; de asemenea, ea are aciune antirahitologic, crete concentraia de anticorpi din snge, produce vasodilataie cutanat. c. Complexul de factori barici acionez prin scderea presiunii atmosferice i respectiv a scderii presiunii pariale a oxigenului, odat cu creterea altitudinii. Efectele n organism sunt modificarea presiunii aerului n ureche medie i n intestin(senzaie de balonare, meteorism), precum i creterea frecvenei de contracie a cordului, a micrii respiratorii, de asemenea, creterea numrului de hematii din snge. Cura de altitudine se indic n anemii i este contrainidcat n afeciunile cardiovasculare i respiratorii avansate. d. Complexul de factori electrici isuficient studiat si impropriu indicat terapeutic. Aerosolii terapeutici sunt prezeni n regiune litoral i n saline(cloruro-sodici) sau n pdurile de conifere(terpenici) au un efect descongestionant asupra mucoaselor cilor respiratorii i se indic ndeosebi n afeciunile respiratorii. Dintre formele de climatoterapie, cele mai practicate sunt: a. Aeroterapia sau baia de aer, cu indicaii largi datorit procedurilor puin stressante, pentru cele mai variate categorii de bolnavi, n scopul ameliorrii proceselor de termoreglare. Are un caracter sedativ sau tonifiant, pentru antrenare i clire termic. Este asociat cu gimnastica medical i cu crenoterapia. b. Helioterapia sau baia de soare reprezint un procedeu terapeutic cu caracter excitant prin efectul pe care radiaia solar caloric, luminoas i ultraviolet l au asupra organismului.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

c. Talasoterapia se bazeaz pe complexul de factori chimic(salinitate), termic(temperatura apei mrii) i mecanic(presiunea apei mrii asupra organismului uman) ce acioneaz asupra organismului uman n condiiile imersiei n apa marin. c. Cura de teren este o terapie asociat cu bile de aer i soare n condiii de micare. ELEMENTELE CLIMATICE I INFLUENA LOR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN Pentru organismul uman percepia schimbrilor proprietilor mediului se face prin receptorii termici, ce transmit informaiile primite la nivelul principalului centru nervos pentru termoreglare: hipotalamusul. n acelai timp sunt influenate: glandele cu secreie intern, compoziia sngelui i echilibrul electrolitic al urinei, membranele mucoaselor, capa citatea de ventilare pulmonar, sistemul nervos, n funcie de tipul de agent meteorologic care solicit fiina uman. Dat fiind c mediul acioneaz printr-un complex de factori permaneni, relaia cu organismul uman este destul de greu de stabilit, att calitativ, ct i cantitativ. De aceea, cu excepia variaiilor meteorologice excesive i care au putut fi puse uor n relaie cu manifestrile metoropatologice, evideniate ndeosebi la pacienii cu diferite afeciuni reumatice, cardiace i nervoase, s-au folosit i unele cercetri cu ajutorul camerelor climatice, n care un element poate fi dirijat, pentru a se putea urmri efectele sale asupra organismului. Alte constatri provin din observaii empirice ndelungate, date statistice, corelaii cu reaciile din mediul animal i vegetal. 1.Temperatura aerului Organismul uman cu snge cald (homeoterm) are capacitatea de a-i pstra temperatura corpului constant ntre anumite limite. Aceast proprietate se numete homeostazie termic. Organismul uman este nzestrat cu un mecanism pentru meninerea bilanului termic, dependent de piele (sistemul nervos periferic al pielii, reeaua fin de capilare sanguine, stratul de grsime i prul) i de coninutul n ap al corpului. Dat fiind c celule corpului conin circa 70% ap, pentru creterea sau scderea temperaturii acestui fluid cu 1C, este necesar o energie termic remarcabil. Activitatea muscular, de pild, crete temperatura cu 1-2C. La o temperatur joas a mediului, contracia fibrelor musculare produce frison. Prin procese chimice i ficatul produce cldur. Producia normal de cldur, numit rata metabolismului bazal depinde de numeroi factori: suprafaa corpului, vrsta, de activitatea glandelor cu secreie intern, de secreia de asrenalin, de temperatur exterioar, de hran i de activitatea muscular. Pierderea de cldur depinde de difetrite mecanisme: - conducia se realizeaz prin contactul corpului uman cu orice alt corp cu care vine n contact; - convecia(cca 15% din pierderea total de cldur) conduce la nclzirea stratului subire de aer de 1-2 mm de la contactul cu pielea i nlocuirea lui cu aer mai rece i mai uscat; - radiaia cldurii de ctre suprafaa corpului(60% din pierderea de cldur de la suprafaa corpului); - evaporaia apei din piele (realizat prin perspiraie insesizabil i transpiraie) i din plmni; aceasta reprezint 25% din pierderea total de cldur, n general la o temperatur a mediului de peste 28-29C. Rata evaporaiei depinde de temperatura exterioar, de diferena

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

dintre presiunea parial a vaporilor de ap de pe suprafaa umed i din stratul de aer din imediata vecintate, de viteza curenilor de aer i de permeabilitatea membranelor. Producerea de cldur se realizeaz printr-o alt serie de procese fiziologice: - cre;terea afluxului de snge n piele i esuturi subcutanate; - creterea secreiilor i ncetarea transpiraiei; - vasodilataia la nivelul vaselor periferice; - creterea ventilaiei pulmonare. Dup Hentschel, 1969 senzaia de cldur n funcie de temperatur este clasificat n funcie de temperatura medie a pileii dup cum urmeaz: 23.5C-rece, 28.2C rcoros, 31C indiferent, 33,7C confortabil, 36C cldur. 2. Insolaia Partea vizibil a spectrului electromagnetic solar are o aciune benefic n special asupra hipotalamusului i glandelor cu secreie intern. Radiaiile infraroii au mai ales efecte calorice, determinnd modificri n reglarea termic, determinnd vasodilataie. Radiaiile ultraviolete produc efecte biologice i chimice la nivelul pielii, dar i n metabolismul mineral, n special al calciului. Efectele negative ale radiiei solare sunt legate de expunerea ndelungat ce determin insolaie, cefalee, grea, dispnee, eritem, fotooftalmie, fotodermie, melanopatii. Se adaug la acestea modificri ale tensiunii sngelui i agravarea unor afeciuni anterioare: dureri reumatismale, tulburri hepato-digestive, accidente cerebrale, leziuni pulmonare, tuberculoz. Lipsa luminii produce rahitism, maladii infecioase, innd de carena solar iarna. 3. Umezeala aerului i precipitaiile atmosferice Umezeala asociat temperaturilor ridicate, n afar de faptul c reduce evaporarea i deci pierderea de cldur, favorizeaz proliferarea insectelor, vectori ai paraziilor i microbilor ceea ce constituie o explicaie a bolilor infecioase din rile tropicale. Umezeala asociat temperaturilor reduse a fost admis ca o cauz a durerilor reumatice, dei n prezrent se consider c aceste dureri sunt mai degrab un rspuns la schimbri complexe de vreme. De asemenea, se constat agravarea crizelor la astmatici. Umezeala rece face ca, prin creterea capacitii pielii de a absorbi vapori de ap. Hainele uscate se pot umezi n timp, crend i accentund senzaia de disconfort termic, iar creterea umezelii pereilor cldirilor, dup ploi ndelungatei cu turbulen atmosferic, determinnd un microclimat inconfortabil, prin mari pierderi de cldur. Umezeala mare, fie ea cald sau rece, ntreine adevrai ,,aerosoli microbieni cu o putere de diseminare i penetrarerespiratorie mare, superuioar aerosolilor uscai, pentru diferite maladii contagioase, n special pentru grip. Ploaia i zpada spal i purific atmosfera poluat chimic i microbian, dar polueaz astfel solul i antreneaz agenii infecios n stratul de ap subteran, izvoare, puuri etc. S-a constatat i c ploaia i zpada determin la pacienii sensibili stri psihice inconfortabile. 4.Presiunea atmosferic Pe lng variaiile periodice ale presiunii atmosferice, despre ale cror influene asupra organismului uman s-a mai discutat, mai exist i cele neperiodice, ce se produc ca umare a circulaiei atmosferice, a trecerii formaiunilor anticiclonale i depresionare, acestea pot ajunge s depeasc -+ 15mb n 24 H ceea ce antreneaz i modificri ale celorlali parametri climatici, avnd efecte meteorotrope apreciabile. Se admite c variaiile ridicate ale presiunii atmosferice, determin variaii ale presiunii sanguime, dar, n general, efecte patologice constatate, n aceste perioade de instabilitate meteorologic, n sistemul circulator, respirator,

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

endocrin, nervos, sunt legate de variaiile termice i hidrice care se asociaz, de obicei, scderilor accentuate ale presiunii atmosferice. 5. Regimul vntului. Vnturi locale Micrile aerului contribuie, de asemenea la stabilirea confortului sau disconfortului termic, n procesul termoreglrii. La o temperatur ridicat a aerului, n condiii de vnt, confortul crete, iar la temperatur redus acesta determin creterea disconfortului prin frig. Vntul stimuleaz nervii cutanai, crete presiunea sngelui, poate provoca atacuri anginoase sau axtrasistole i are o influen nefavorabil asupra tuberculozei pulmonare. Vntul influeneaz nu numai bilanul termic al corpului, dar d natere i la tulburri respiratorii, uneori chiar la viteze mici prin presiunea pe care o exercit direct. n problematica biometeorologiei sunt importante i vnturile locale, care iau natere sub influena factorilor fizico-geografici pe suprafee mai restrnse. Se deosebesc dou categorii de vnturi locale: - cele care se formeaz datorit contrastelor de temperatur i presiune, create prin diferenele de nclzire ale diferitelor suprafee active, cu un regim regulat: musonii i brizele; - vnturi care se formeaz n urma aciunii de barare orografic a vnturilor circulaiei atmosferice generale: foehn i bora. Brizele de mare aduc un aer coros i umed cu aerosoli de sodiu i de iod, cu aeroionizare moderat n timp ce cele de uscat au aeroionizare predominant pozitiv. Vntul dinspre mare, deci briza de zi, se consider stimulent al funciilo cutanate i al funciilor tisulare periferice. Dac viteza este prea mare se produce o rcire a corpului, se accelereaz evaporaia cutanat, aciunea poate deveni iritant pentru sistemul nervos. n regiuniel permanent umed, cu vnt i ploaie, din vestul Marii Britanii, de pild, crete frecvena mortalitii prin tuberculoz. Brizele de munte-vale au un rol foarte important n reducerea polurii n regiunile depresionare. n ceea ce privete foehnul, influena sa biologic este nsemnat, chiar dac uneori controversat. n general, se consemneaz: o cretere a tensiunii i iritabilitii, oboseal i durere de cap, ameeli, hemoragii ca urmare a unui stres ridicat la nivelul circulator. Efectele sunt asociate cu cele ale valurilor de cldur, fiind mai puternice la subiecii cu un sistem vegetativ labil. Crete numrul de sinucideri i incidente stradale i de crime. Bora are efecte mai reduse dect cele provocate de ctre foehn. Mistralul, un vnt asemntor borei determin migrene, insomnii, nevralgii, tuberculoz, uscarea mucoasei nazale i mpiedicare expectoraiei. n general, aceste vnturi locale, fie ele reci sau caldedar de obicei uscate i cu viteze mari, prezint un sindrom numit dup vntul respectiv, n special deshidratant, cu efecte asupra termoreglrii i a sistemului respirator i nervos. Cteva exemple n acest sens: - vent du Midi provoac o cretere a temperaturii i deshidratare sever la sugari i la copii cu diferite boli(tuberculoz, tulburri digestive, infecii cutanate etc); - harmattanul n Nigeria determin infecii respiratorii acute, pneumonii, bronite; - Tramonta n Pirinei se manifest prin migren, insomnii, depresie fizic i psihic, criminalitata ridicatetc. 6. Hidrometeori Cea mai mare parte a hidrometeorilor este asociat cu valori mai ridicate ale umezelii aerului i insolaie redus ceea ce conduce la efecte corespunztoare acestor elemente. De asemenea, este important rolul acestora pentru exacerbarea numrului de germeni patogeni i creterea frecvenei maladiilor infecioase. Fenomenele extreme influeneaz sistemul nervos

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

prin spectaculozitatea lor. Trsnetul conduce invariabil la deces n cazul n care atinge omul prin hipertermie, edem pulmonar i sincop reflex. Furtunile prezint un efect sindrom complex: dureri musculare, articulare, osoase, cefalee, iritabilitate, insomnie i creterea temperaturii. Fenomene optice, n general, pot avea efecte asupra organismului uman prin modificrile de cmp electromagnetic, dar aceste aspecte nu sunt suficient studiate. AFECIUNILE INDICATE PENTRU CURA BALNEOCLIMATIC 1. Indicaii pentru cure balneoclimatice profilactice Curele balneoclimatice cu sens de profilaxie primar utilizeaz att factorii terapeutici naturali din staiuni (clim, ape minerale, nmoluri, mofete), ct i metodele terapiei fizice ca hidroterapia la care se adaug dietoterapia. Principalele forme de de tratament folosite n cura balneoclimatice sunt: a. Aplicaii de factori termici contrastani practicate n sezonul cald, de preferin n aer liber, n scopul dezvoltrii proceselor de adaptare a organismului la rece. Pentru realizarea acestei metodologii sunt necesare minimum de 12-14 zile succesive, perioad cnd se vor practica mai mult ecomplexe i anume: - complexul helioterapie cu 4-6 expuneri zilnice succesive (bi de mare i bi de nisip cald); - complexul helioterapie-ungeri cu nmol-bi de lac; - complexul helioterapie-bi reci de lac aplicabil n toate staiunile care dispun de suprafee de ap rece n amenajri pentru helioterapie. b. Micarea ca factor profilactic este esenial n atenuarea sindromului hipokinetic i al afeciunilor cardiovasculare cunoate deopotriv o gam larg de metode. c. Crenoterapia are de asemenea un rol esenial i cuprind emai multe obiective i anume: - cura de drenaj bilio-duodenal i intestinal, n scopul asigurrii unui repaus digestiv relativ, a unei bune eliminri a bilei i intestinului. Aceasta est realizabil cu ape sulfuroase, alcaline sau clorurate-sodice, n funcie de particularitile individului i de scopul urmrit; - cura de diurez, necesar splrii cilor urinare i eliminrii crescute din organsim a substanelor de deeu metabolic; pentru un asemenea tip de cur cele mai bune ape sunt cele diuretice hipotone, oligominerale i sulfuroase. - cura cu efect excito-secretor gastric(ape acidulate) recomandat celor ce sufer de inapeten sau o secreie redus de acid clorhidric. d. Dietoterapia constituie una alt factor important al profilaxiei primare, cu mai mult eobiective: - reducerea greutii la hiperponderali i obezi; - deprinderea unui mod de alimentaie raional. e. Curele de sudaie se adreseaz att sistemului cardio-circulator, ct i aparatului de termoliz sudoripar din cadrul sistemului de termoreglare, ele avnd rolul de a antrena o anumit epuraie metabolic a organismului. f. Aplicaiile de factori mecanici sub forma masajului, duului subacval sau duurilor scoiene au efect n cadrul terapiei de ntreinere, respectiv n cadrul curelor profilactice, datorit efectului lor asupra tonicitii i troficitii musculaturii i tegumentului, precum i asupra circulaiei periferice. Pentru aplicare metodelor terapeutice staiunile dispun de baze de tratament care trebuie s includ: instalaii de balneoterapie, buvete pentru crenoterapie, amenajri pentru

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

cliamtoterapie, instlaii pentru hidro i termoterapie, sli i dispozitive pentru kinetoterapie, aparatur de electroterapie, instalaii i aparatur pentru pneumoterapie, amenajri speciale pentru practicarea curei de teren. Indicaiile pentru cura balneoclimatic pe grupe de afeciuni 1. Afeciuni reumatismale Grupa afeciunilor reumatismale cuprinde boli cu un caracter foarte diferit ale sistemului locomotor att ale articulaiilor, ct i ale musculaturii i esuturilor periarticulare (abarticulare), boli cu patologie foarte variat. Reumatismele sunt grupate n trei grupe de afeciuni: inflamatorii, degenerative i abarticulare. Caracteristic pentru bolile reumatismale este faptul c orice afeciune a structurirlor articulare se manifest prin durere i compromiterea funciilor motorii legate de capacitile de micare i autoservire ale bolnavului. Prin situaia sa periferic, n zona cu comportament poikiloterm a organismului cu temperaturi variabile, de obicei mai sczute dect temeperatura medie n jur de 37C a corpului din zona central- esuturile musculare, articulare i periarticulare suport variaii termice importante, ndeosebi n sezonul rece, ceea ce explic sensibilitatea la schimbri ale factorilor meteorologici care reprezint una din caracteristicile simptomatice ale bolilor reumatice, definit ca meteorosensibilitate. Un alt aspect specific bolilor reumatismale l constituie instalarea deosebit de frecvent a deficitelor funcionale ca urmare a proceselor patologice de la nivelul structurilor aparatului musculo-articular crora li se adaug. ntre aceste consecine ale imobilizrii prelungite pe durate de peste 4-6 sptmni, cele mai importante sunt atrofiile musculare ( fora musuclar scade n caz de neutilizare cu 3% pe zi) urmate de anchiloz i osteoporoz. n acest domeniu se detaeaz rolul i importana terapiei prin micare (kinetoterapie), precum i a altor metode ale terapiei fizicale(termoterapia, electroterapia, masajul) care reprezint de multe ori metodologia terapeutic de baz. Factorii terapeutici naturali indicai pentru curele balneare n afeciunile reumatismale degenerative cuprind apele minerale, nmolurile i climatul. Apele minerale cele mai importante utilizate n tratarea acestor afeciuni sunt apele minerale oligominerale(Bile Felix, Bile 1 Mai, Geoagiu-Bi), apele minerale sulfuroase(Bile Herculane i Mangalia), apele srate de concentraii i compoziii diferite(Ocna Sibiului, Sovata, Blteti). Nmolurile indicate sunt cele de tip sapropelicde la Amara, Techirghiol, Balta Alb, Lacu Srat sau cele de turb de la Vatra Dornei. Climatul, prin helioterapia de pe litoral sau n staiunile din interiorul rii, prin bioclimatul excitant-solicitant de pe litoral sau de step, ori prin bioclimatul sedativ-indiferent de cruare al majoritii staiunilor din Podiul Transilvaniei, Subcarpai i Cmpia Tisei. Metodele fizicale utilizate n cadrul curelor complexe balneofizicale terapeutice i de recuperare n afeciunile degenerative cuprind: hidrotermoterapia i kinetoterapia. Modul de aciune a factorilor balneofizicali n afeciunile reumatismale articulare degenerative se resimt prin urmtoarele efecte: - efecte analgezice i antiinflamatorii prin cldur aplicat fie local asupra articulaiilor afectate, fie n bi generale, ce induc prin mecanismul hipertermiei creteri ale temperaturii centrale a corpului; - efecte vasculo-trofice i metabolice la nivelul esuturilor articulare, obinute la nivelul cel mai eficient prin bile minerale calde; - efecte tonifiante decontracturare asupra musculaturii cu modificri fiziopatologice asupra musculaturii.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

2. Sechelele posttraumatice ale sistemului locomotor Dup tipurile de traumatism se dinsting: fracturile, luxaiile i entorsele, contuziile. Factorii naturali cei mai importani n recuperarea afeciunilor postraumatice cuprin apele minerale, n special cele oligominerale de la Bile Felix i Bile 1 Mai dar i cele sulfuroase precum cele de la Climneti, Govora, nmolurile i climatul. Metodele fizicale indicate sunt kinetoterapia, hidrotemoterapia i electroterapia. Modul de aciune a factorilor fizicali i balneari se bazeaz pe urmtoarele efecte: - efecte analgetice se obin prin aplicaii de cldur local(parafin, cataplasme cu nmol, unde scurte, microunde); - efecte antiinflamatorii au n stadiile recente, acute aplicaiile de crioterapie (tratamente cu ghea sub form de comprese cu ghea, bi pariale n ap cu ghea, masajul cu ghea); contriubuie la reducerea inflamaiei i repausul articular; - efecte decontracturante asupra musculaturii se obin prin cldur umed (bi calde minerale, bi calde simple). n refacerea esuturilor moi traumatizante un rol deosebit revine helioterapiei i bilor minerale srate, sulfuroase, terapiei cu nmol i tuturor formelor de terapie prin micare, inclusiv hidrokinetoterapiei n bazine sau lacuri naturale cu ap mineral. 3.Afeciuni neurologice n aceast categorie sunt incluse trei tipuri de afeciuni: afeciunile neurologice centrale, afeciunile neurologice periferice i nevrozele. n cazul primelor dou categorii rolul curei balneoclimatice este mai redus i se refer la ameliorarea unor funcii ale organismului care sunt afectate n mod secundar n cazul acestora. n tratamentul nevrozelor mijloacele balneo-fizicale utilizeaz att factorii climatici, ct i apele minerale terapeutice. Factorii climatici cuprind att bioclimatul sedativ de cruare din staiunile aflate n zonele colinare subcarpatice sau n Podiul Transilvaniei, n regiuni mpdurite, bogate n aerosoli cu ncrcare negativ, ct i bioclimatul cu aciune stimulant, tonifiant a staiunilor balneoclimatice situate n zonele subalpine. n acelai timp trebuie precizat c exist i tipuri de climat care pot avea efecte negative la muli dintre bolnavii cu nevroze(nu ns la toi bolnavii), precum climatul lirtoralului n lunile de vrf (iulie i august), prin componentele sale termice i umiditatea relativ sczut, ca i climatul de step al unor staiuni situate n Cmpia Romn(Amara, lacu Srat) n aceeai perioad iulie-august). Apele minerale cu rol nsemnat n tratamentul nevrozelor sunt apele carbogazoase, care sub forma bilor la temperaturi de 30-32C exercit efecte sedative asupra sistemului nervos, precum i efecte de adaptare circulatorii i neurovegetative la solicitrile realizate prin aciunea vasodilatatorie periferic a bioxidului de carbon resorbit prin tegument, ca i prin efectul hipotermizant al acestor bi. Exist, de asemenea, i tipuri de ape minerale care pot exercita prin componentele lor chimice unele efecte excitante nepotrivite la unii bolnavi cu nevroze, cum sunt apele termale sulfuroase, apele srate de concentraie mare, apele complexe srate-sulfurose-iodurate. Dintre metodele fizicale, pot fi utile metodele hidroterapiei alternante, dar sunt contraindicate metodele termoterapiei generale cu efecte hipertermizante. Sunt indicate, de asemenea, metodele electroterapieicu efecte sedative i masajul sedativ. 4. Afeciuni cardiovasculare Bolile cardiovasculare reprezint n prezent pentru statele cu nivel mediu sau ridicat de dezvoltare prima cauz de mortalitate i reprezint deopotriv principala cauz pentru incapacitatea de munc. Dintre afeciunil cardiovasculare ce fac obiectul unor cure balneoclimatice cele mai importante sunt: cardiopatiile ischemice, hipertensiunea arterial, afeciunile valvulare, arteriopatiile obliterante periferice i afeciunile venoase.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

Dintre factorii terapeutici naturali utilizai n afeciunile cardiovasculare cei mai importani sunt: apele carbogazoase, mofetele, apele sulfuroase, apele iodurate i cele srate la care se adaug factorii climatici. Apele carbogazoase ocup locul central n terapia balnear a acestor afeciuni prin efectele lor vasodilatatorii periferice cutanate pe care le exercit gazul carbonic. Un mecanism secundar secundar este produs de excitaia receptorilor cutanai de ctre bulele de bioxid de carbon depuse ntr-o pelicul fin la suprafaa pielii. Mofetele realizeaz prin gazul carbonic doar efectele vasodilatatoare discutate mai sus. n plus, n condiiile inhalrii unui aer cu coninut crescut de bioxid de carbon se adaug i efecte de cretere a debitului circulator cerebral, ca i a celui muscular, ceea ce explic efectele favorabile cunoscute ale mofetelor n arteroscleroza cu localizri cerebrale i periferice arteriale. Apele sulfuroase aplicate sub form de bi calde au aceleai efecte vasodilatatorii la nivelul pielii i musculaturii avnd o eficien ridicat n profilaxia aterosclerozei. Apele iodurate au o eficien demonstrat asupra metabolismului lipidic iar apele srate au rol important n activarea factorilor kinetici. Factorii climatici sunt uneori eseniali n alegerea staiunii, respectiv a sezonului pentru cur n afeciunil ecardiovasculare. Un rol deosebit de important a fost constatat n ceea ce privete rolul profilactic al climatului litoral mai ales n situaiile de risc aterosclerotic. 5. Afeciuni respiratorii Prin frecvena lor i numrul ridicat de zile de incapacitate de munc determinate de bolile respiratorii acestea dein o pondere ridicat n morbiditate. Extinderea lor n aproape toate rile este pus n legtur cu creterea polurii dar i cu extinderea unor obiceiuri duntoare de genul fumatului. Dac n tratamentul afeciunilor pulmonare cronice rolul balneo- i fizioterapiei este unul adjuvant, n profilaxia i recuperarea acestor afeciuni rolul metodelor fizicale i balneare devine dominant. Pe acest fond au fost dezvoltate foarte multe staiuni balneoclimatice profilate pentru afeciuni recuperatorii. n cadrul staiunilor cu un astfel de profil un rol deosebit este deinut de calitatea aerului atmosferic, cu substanele sale poluante, microbiene i alergizante, la care se adaug calitile fizice (temperatur, umiditate, bioxid de carbon). n tratamentul afeciunilor respiatorii este foarte important schimbarea mediului poluant cu cel al staiunilor balneoclimatice caracterizat prin calitile aerului, lipsa substanelor poluante, prezena aerosolilor cu ncrcare negativ ce se regsete n condiiile climatice subalpine sau cele din zona litoalului. La acestea se adaug i ali factori ai climatului local (topoclimatul). n acest scop se folosesc din ce mai mult condiiile microclimatice particulare ale unor foste saline. Utilizarea factorilor climatici, a apelor minerale sub form de inhalaii, crora li se adaug dotrile cu metode fizicale specifice sub form de inhalaii. Obiectivele curelor balneoclimatice profilactice constau n principal n: - scoaterea din mediul nociv, repetat periodic pentru ntreruperea aciunii acestor factori; - eliminarea unor deprindei cu iscuri cum sunt fumatul, sedentarismul, excesele alimentare sau alimentaia neraional; - antrenarea unor mecanismo adaptative la rece prin circulaia periferic tegumentar, inclusiv a mucoaselor cilor aeriene superioare rino-faringice i traheo-bronice care se realizeaz prin cure cu factori termici contrastani n sezonul cald i care asigur i o mai bun aprare fa de infeciile respiratorii din sezonul rece; - ameliorarea mecanismelor fiziologice de aprare bronhopulmonar prin sistemul muco-ciliar i macrofagic, care se realizeaz prin climatoterapie, ndeosebi prin utilizarea

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

aerosolilor naturali din topoclimatul de litoral i cel din zonele colinare i subalpiine mpdurite sau prin inhaloterapie cu ape minerale indicate. Obiectivele recuperrii n mediul balnear n aceste afeciuni urmresc: - ameliorarea ventilaiei pulmonare, n primul rnd prin metode specifice ale medicinii fizice: gimnastic respiratorie toracic sau abdominal, hidrokinetoterapie i oxigenoerapie; - nlturarea cauzelor disfunciei ventilatorii obstructive prin desobstrucie bronic la care concur inhaloterapia sau gimnastica respiratorie complex; - corectarea cauzelor disfunciei ventilatorii restrictive; - reducerea sensibilitii la rece prin metode ale hidroterapiei i climatoterapiei cu factori termici alternani; - nlturarea unor mecanisme psihice i neurovegetative de autontreinere a unor verigi fiziopatologice la aceti bolnavi prin psihoterapie activ, prin ambiana confortabil i relaxant din staiune. Factorii balneoclimatici utilizai n afeciuni respiratorii cuprind: climatul de tip excitant, ce include cele dou forme existente n ara noastr i anume climatul de litoral marin i cel de munte; climatul sedativ de cruare din zonele mpdurite ale Subcarpailor i ale Podiului Transilvaniei; apele minerale. Climatul de altitudine subalpin i alpin realizeaz condiii de stress climatic priin presiunea atmosferic sczut, radiaie solar ridicat, inclusiv ultraviolet, prin temperaturi i umiditate sczute, ionizare intens a aerului. Prin efectele sale solicitante, acest climat este indicat pentru cure profilactice i pentru terapia astmului bronic, a bronhopneumoniei i a strilor postoperatorii toracice. Climatul de litoral marin, prin caracterul de step n sezonul cald, de asemenea, reprezint un stress la care organismul rspunde prin modificri adaptative. Stresul pulmonar ca efect al umiditii ridicate i aeroionizrii aerului. Prin caracterele sale, climatul de litoral este indicat n profilaxia bolilor respiratorii, ca i n terapia bolilor cilor aeriene superioare infecioase-inflamatorii i alergice. Apele minerale hipertone contribuie la umidificarea broniilor, stimuleaz secreia broniilor, fluidific secreiile i eliminarea secreiilor prin expectoraie. Apele hipotone faciliteaz combateera fenomenelor inflamatorii i contribuie la refacerea aparatului mucociliar. n ceea ce privete ph-ul sunt indicate apele cu ph alcalin care stimuleaz refacerea mobilitii cililor. 6. Bolile tubului digestiv i cele hepatobiliare Din multitudinea de entiti i forme clinice ale patologiei digestive, curele balneare sunt indicate numai la un numr limitat de boli cronice i anume: - afeciuni ale tubului digestiv (gastropatiile i duodenitele cronice, ulcerul gastric i ulcerul duodenal, sechelele dup stomac operat); - afeciuni ale veziculei i cilor biliare i afeciuni ale ficatului. Obiectivele curelor balneoclimatice profilactice cuprind: - folosirea calitilor climatului sedative de crare, a crenoterapiei i a unei alimentaii corespunztoare, care s reprezinte o cur de repaus digestiv, n scopul nlturrii factorilor stresani i a tulburrilor funcionale ale tubului digestiv; - asigurarea unui drenaj corespunztor biliar i intestinal, prin diet i cenoterapie. Curele balneoclimatice cu scop terapeutic urmresc: - instituirea unui regime dietetic adecvat, fie n sensul unei cure de repaus digestiv, fie n sensul corectrii unor tulburri secretorii gastrice i a unor funcii de evacuare a veziculei biliare;

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

- corectarea tipului sectretor gastric att n afeciunile de tip gastropatii cronice i ulcer, ct i n afeciuni digestive n care exist gastrite de nsoire prin crenoterapie i medicaie; - corectarea tulburrilor sectretorii hepatobiliare; - corectarea tulburrilor neuropsihice i endocrine care sunt ntlnite frecvent n contextul patologic digestiv, prin climatoterpie, balneaie extern, terapie prin micare i psihoterapie. Factorii terapeutici naturali utilizai n curele balneare destinate tratrii afeciunilor digestive i hepato-biliare includ climatul sedativ de cruare i apele minerale. Apele minerale pentru crenoterapia reprezint pincipalul facto terapeutic natural utilizat n afeciunile digestive, fiind indicate urmtoarele categorii de ape: apele alcaline, bicarbonatote, sodice simple care sunt de cele mai multe ori i carbogazoase sau clorurote sodice, efectele lor principale fiind de reducere a secreiei clorhidropeptice i de fluidificare a bilei. 7. Afeciuni ale rinichiului i cilor urinare Cura de diurez cu ape minerale i are un loc bine stabilit n tratamentul de durat prin mecanismele de aciune puse n eviden n ultimii ani, se justific n mod prioritar ca metod de profilaxie a acestor afeciuni ce dein o pondere semnificativ n morbiditatea populaiei. Efectele i mecanismele de aciune ale crenoterapiei de diurez sunt de ordin mecanic, chimic, de sterilizare a urinei i de cretere a debitului sanguin la nivelul aparatului renal. Efectul mecanic se manifest prin fluxul urinar crescut i prin diluia urinei ce produce o splare mecanic a cilor urinare, prin care pot fi antrenate i eliminate concreiunile din cile urinare. Scderea concentraiei n urin a substanelor formatoare de calculi reduce posibilitatea apariiei de noi concreiuni. Efectul chimic este exprimat prin modificaea compoziiei fizico-chimice a urinei. Aportul de substane minerale prin crenoterapie, n funcie de compoziia chimic a apelor minerale diuretice influeneaz n sens favorbail compoziia urinar ionic. Cele mai indicate ape minerale pentru diurez sunt apele oligominerale hipotone sulfuroase de la Bile Olneti i Climneti-Cciulata, fiind utilizate i ape carbogazoase hipotone mai ales n curele pofilactice. Climatul nu repreziint un element activ, dar este important evitarea tipurilor de climat excitante care prin stressul termic pot determina bilanuri hidrice negative ale organismului prin procesul de termoliz sudoripar, cu reducerea concomitent a diurezei, proces care n cazul acestor bolnavi are un sens negativ major. Climatul de cruare sedativ al staiunilor de profil contribuie la echilibrarea neuro-vegetativ i neuro-psihic i endocrin a bolnavilor. Terapia prin micare, util i chiar necesar uneori la aceti bolnavi pentru eliminarea unor calculi sau pentru a reduce greutatea n exces a unor bolnavi obezi cu litiaze, n cadrul unor tulburri metabolice complexe. 8. Afeciuni metabolice i de nutriie Afeciunile din aceast categorie prezint o importan deosebit, datorit locului pe cae l ocup n morbiditatea general a populaiei. n aceast categorie sunt incluse diabetul, obezitateai gut. n mod tradiional, curele balneare n bolile de nutriie au fost legate de crenoterapia cu diferite ape minerale. Cea mai impotant afeciune din aceast categorie este diabetul, o afeciune metabolico-endocrin dintre cele mai rspndite, cu morbiditate n cretere. Balneoterapia diabetului are efecte cunoscute i dovedite care atest faptul c n staiunil ebalneare se obine , n majoritatea cazurilor, o compensare a diabetului ntr-o msur n care este foarte greu de realizat n condiiile mediului familial.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

Metodologia de tratament balneo-fizical n diabet este axat, n principal, pe crenoterapia cu diferite tipuri de ap mineral, n special cu ape sulfuroase i alcaline. Diferite cercetri consider c sulful-constituent al moleculei insulinei-precum i microelemente de felul zincului sau cuprului au o influen considerbil asupra produciei de insulin. Apele alcaline sunt recomandate datorit influenei lor favorabile asupra tulburrilor echilibrului acido-bazic, precum i prin ameliorarea sensibilitii la insulin. Este cunoscut i influena favorabil a crenoterapiei asupra tractului digestiv i a ficatului. Influena curei balneare externe cu ape carbogazoase, sulfuroase sau cu nmol este secundar i poate fi considerat util n profilaxia i terapia complicaiilor i afeciunilor asociate ale diabetului. 9. Afeciuni dermatologice i endocrine Afeciunile dermatologice indicate pentru cura balneoclimatic sunt relativ restrnse. Exist unele care beneficiaz de climat i helioterapie, precum psoriazisul, altele de apele minerale sulfuroase, respectiv alergodermiile influenate favorabil prin efectele desensibilizate ale sulfului, administrat sub form de bi, crenoterapie etc. Bolile endocrine sunt beneficiare ale crenoterapiei, dat fiind c i n mod fiziologic stresul climatic acioneaz prin intermediul unor glande endocrine. n strile de hipofuncii ale unora din aceste glande endocrine s fie indicate cure balneoclimatice n staiuni cu climat stimulent solicitant. Pe de alt parte hiperfuncii ale unor glande endocrine vor fi influenate favorabil de un climat de cruare i sedativ. Regionarea climatic, topoclimatic i balneoclimatic a Romniei a. Regionarea climatic n regionarea climatic i topoclimatic a Romniei s-au folosit urmtoarele uniti taxonomice: Zona climatic este determint de modul de distribuire a radiaiei solare pe glob, ceea ce plaseaz Romnia n zona climatic temperat. Sectoarele de provincie climatic au fost individualizate pe baza influenei circulaiei generale a atmosferei, care se suprapun peste influenele radiaiei solare. Astfel, pe fondul climatului temperat-continental se remarc sectoare de provincie cu diverse influene: - cu influen oceanic cu advecii frecvente ale aerului temperat maritim, de origine polar tot anul, care determin maximul principal de precipitaii din mai-iunie i, uneori, un maxim secundar n decembrie; - cu influene submediteraneene prezint mai ales iarna advecii ale aerului cald din sud-vest, generate de ciclonii mediteraneeni, care determin un climat mai blnd, cu precipitaii mai frecvent sub form de ploaie i lapovi, fenomene climatice de iarn mai slabe ca inensitate, durata mic a stratului de zpad etc - de tranziie de la influenele oceanice i submediteraneene la cele de ariditate cu alternane ale adveciilor de aer temperat-maritim de origine polar din vest i nord-vest, cu cele ale aerului temperat-continental din est i sud-est. - cu infleune de ariditate prezint advecii de aer foarte rece de origine polar sau arctic, care determin, la nceputul i sfritul semestrului rece al anului, ngheuri, brume i ninsori dintre cele mai timpurii i trziu; pe parcursul veriisunt frecvente advecii de aer fierbinte, continental, de origine tropical din sud-vest i sud-est determin creterea temperaturii la peste 40C. Regimul pluviometric este deficitar, cu lungi perioade de secet, de obicei la nceputul i sfritul sezonului de vegetaie; - cu influene baltice cu advecii frecvente ale aerului temperat continental de origine polar i arctic, precum i advecii ale aerului temperat-maritim, care determin nebulozitate

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

mai mare i precipitaii mai bogate; fenomenele climiatice de iarn unt mai intense i de durat, iar la nceputul i sfritul semestrului rece, ngheuri timpurii sau trzii; - cu influene pontice se caracterizeaz prin circulaia local sub form de briz ce se resimte pn la 25-30 km deprtare de rm; de asemenea, frecvena ridicat a ciclonilor mediteraneeni i a celor ce devin retrograzi pe Marea Neagr este o alt caracteristic a a cestei provincii climatice. inuturile climatice corespunztoare etajelor climatice, au fost individualizate n conformitate cu zonalitatea altitudinal, scond n eviden treptele majore de relief (litoral, cmpie, deal, munte) ca particulariti ale suprafeei active care se suprapun peste influenele radiaiei solare i ale circulaiei generale a atmosferei. Subinuturile climatice au fost individualizate n funcie de caracteristicile climatice generale din fiecare treapt de relief, proprii unitilor mari de relief. Districtele climatice au fost difereniate pe baza condiiilor climatice relativ omogene care genereaz dezvoltarea unui anumit tip de vegetaie spontan, n fiecare subinut. Topoclimatele complexe au fost delimitate n cadrul districtelor climatice pe baza condiiilor climatice relativ asemntoare (de exemplu, topoclimatul complex al Cmpiei de terase a Dunrii). Topoclimatele elementare au fost delimitate n cadrul topoclimatelor complexe pe baza condiiilor climatice asemntoare, caractersitice peisajelor geografice elementare de crov, lunc, teras, cuest, lac, circ glaciar etc. b. Regionarea bioclimatic a Romniei Cercetrile de biologie i de medicin, ndeosebi cele de biologie medical, au permis stabilirea unor corelaii ntre caracteristicile geografice locale i reaciile fiziologice determinate de aceste caractersitic, concretizate n uniti bioclimatice. Prin delimitarea lor pe teritoriul Romniei se constat o suprapunere, n general, cu regiunile fizico-geografice i, respectiv, cu cele climatice i topoclimatice. 1. Bioclima excitant-solicitant de cmpie i podiuri joase din estul rii, cu cantiti relativ reduse de precipitaii, viteze moderate ale vntului, se caracterizeaz prin efecte biologice generale asupra organismului, rezultate din solicitarea marcant a sistemului nervos central i a sistemului nervos vegetativ, precum i a activitii glandelor cu secreie intern. Se difereniaz dou uniti bioclimatice: - bioclima continental de cmpie i podiuri joase din sudul i estul rii Cmpia Romn, Dobrogea i Podiul Moldovei se suprapune climatului continental mai pronunat (amplitudini termice mari, precipitaii reduse i uscciune a aerului, dinamic activ, variaii accentuate ale strilor de vreme i insolaie ridicat); confortul termic este moderat n timpul verii, nregistrndu-se numeroase cazuri de inconfort termic prin nclzire. Stressul bioclimatic total anual, ca rezultant a factorilor de temperatur, umiditate i vnt este relativ ridicat. Aceste caracteristici bioclimatice solicit att procesele de termoreglare, ct i glandele cu secreie intern i faciliteaz depunerea calciului la nivelul oaselor; - bioclima de litoral maritim se caracterizeaz prin insolaie maxim, amplitudini termice reduse dect n regiunea precedent, cantiti de precipitaii foarte reduse pe fondul umezelii rellative i absolute ridicate i vnturi frecvente i viteze mari. Confortul termic n timpul verii este relativ redus, nregistrndu-se zile cu temperaturi efectiv echivalente n zona de inconfort prin rcire uoar, datorit mai ales dinamice active a atmosferei. Radiaia solar mare determin o cretere a gredului de confort, n special n prima parte a dimineii. Stressul bioclimatic global este mare, ndeosebi cel pulmonar, rezultat al cantitii mari de ap din atmosfer litoralului. Stresul bioclimatic prezint aici cele mai ridicate valori din ar alturi de regiunile cu altitudini de peste 2000 m.

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

Acest tip de bioclimat cunoate o gam larg de indicaii att n sens profilactic ct i n scop curativ. 2. Bioclima sedativ-indiferent (de cruare) din regiunile de cmpie din vestul rii, precum i cele de dealuri i podiuri pn la 600-800 m; prezint valori ale parametrilor climatici ce oscileaz n limitele moderate, fapt ce solicit foarte puin sistemul nervos central i sistemul nervos vegetativ, precum i glandele cu secreie intern. Astfel, datele de confort termic n cursul verii evideniaz un numr mediu redus de zile cu inconfort prin nclzire sau prin vnt, cele mai numeroase fiind confortabil-rcoroase. Stresul global anual are valorile cele mai mici din toat ara, mai ales n Subcarpaii Getici. Acest tip de bioclimat este indicat n cazul convalescenelor dup afeciuni care au necesitat repaus prelungit, surmenaj psihic, nevroz astenic dar i n cazul bolilor reumatismale inflamatorii, cu potenial evolutiv important. Este recomandat deopotriv i n cazul bolilor aparatului cardio-vascular i respirator, n stadiu avansat, cu rezerve funcionale reduse. 3. Bioclima tonic-stimulent de munte, specific regiunilor de altitudine de peste 600-800 m pn la circa 2000 m, dincolo de care clima este considerat ca fiind mai puin favorabil vieii i activitii umane, se caracterizeaz prin temperaturi relativ sczute, cu amplitudini mici, cantiti sporite de precipitaii fa de regiunile mai joase, scderea presiunii atmosferice i, n mod corespunztor, a presiunii pariale a oxigenului, intensitate mare a radiaiei globale i a radiaiei ultraviolete, n special n anotimpul de iarn, n comparaie cu regiunile de la altitudini mai mici. De la circa 1500 m n sus, confortul termic, chiar n lunile iulie-august, este practic absent, nregistrndu-se un numr maxim de zile cu inconfort rin rcire i vnt. Stressul cutanat, ca i cel pulmonarcresc odat cu altitudinea, dar i cu orientarea masivelor muntoase fa de circulaia predominant, la altitudini similare fiind mai mare n Carpaii orientali, datorit umezelii i temperaturii sczute. Efectele biologice ale acestui climat constau n stimularea i echilibrarea activitii sistemului nervos, odat cu scderea activitii glandei tiroide, n cazul unei hipertiroidii incipiente, stimularea rezistenei organismului la infecii i agresiuni ale mediului ambiant, creterea numrului de globule roii i stimularea proceselor de termoreglare. La bolnavii cu afeciuni ale aparatului respirator i cardiovascular, cu rezerve funcionale sczute i cu deficiene de termoreglare, stresul climatului montan poate produce o agravare a acestora i decompensare. Acest bioclimat este indicat n profilaxia surmenajului fizic i intelectual, n stri de convalescen, dup afeciuni care au necesitat repaus prelungit. Este indicat i persoanelor care i desfoar activitatea n mediu cu noxe respiratorii sau n mediu cu iradiaii ionizante, unde electromagnetice de nal frecven, etc. n acelai timp acest bioclimatic este contraindicat n perioadel de sarcin -mai ales dac localitatea de reedin a gravidei este la altitudini reduse)- , este contraindicat la vrste naintate cnd fenomenele de ateroscleroz sunt pronunate. n interiorul acestor uniti bioclimatice generale, pe lng reaciile fiziologice menionate se consemneaz n anumite cazuri i reacii biologice suprasolicitante cu efect negativ activ. Ele se produc n anumite condiii de timp generate de perturbaiile atmosferice intense (fronturi atmosferice, cicloni mediteraneeni, anticicloni continentali etc), foarte rfecvente n cmpii, uneori i n regiunile adpostite. Depirea limitelor fiziologice de toleran n care fenomenul meteorologic are aciune stimulant se poate manifesta patologic n special la vrstnici, la copii sau la bolnavi cu labilitate neurovegetativ endocrin exagerat sau cu o capacitate de reacie fiziologic limitat(astm, afeciuni cardiovasculare, reumatism generativ sau inflamator etc).

Balneoclimatologie

Lucian Sfc

n cadrul bioclimatelor stabilite, care stau la baza existenei i dezvoltrii climatoterapiei, a curelor climatice, a geografiei turismului i timpului liber, se difereniaz unele particulariti topoclimatice pe suprafee restrnse, n care condiiile bioclimatice se abat de la valorile medii ale regiunii, efectele lor asupra organismului fiind diferite. Astfel sunt plajele lacurilor de cmpie sau litoral, pdurile, depresiunile i vile subcarpatice sau montane. Legat de factorii climatici, dar i de unii factori fizico-chimici sau economicogeografici locali se desprind i unele aspecte de geografie medical, n schimbare de-a lungul anilor. Astfel, statisticile medicale consemnau, acum 3-4 decenii, existena pelagrei, a rahitismului i a altor avitaminoze n special n regiunile de cmpie, a guei endemice care afecta populaia regiunilor carpatice i subcarpatice, ca boli endocrine cu caraacter geografic, care au fost eradicate sau combtute cu succes.