STILURILE DEZVOLTATE

A N T I C H I T A T E A Cuprinde stilurile vechilor popoare, stilulurile antice grec i roman. Mobila a aprut i existat ca un obiect
de necesitate practic i estetic, cu forma i estetica influenate de mijloacele de producie rudimentare existente n acea perioad. Structua mobilierului era simpl i rigid care de cele mai multe ori era folosit pentru aplicarea elementelor ornamentale. Stilurile vechilor popoare cuprind: Stilul egiptean - form simpl, linii i suprafee drepte, cu o oarecare tendin de comoditate la obiectele de ezut i odihn care adesea erau acoperite cu esturi, tapierii luxoase viu colorate, piei de animale; stilul caldeo-asirian - mai rudimentar, rigid, greoi i mai puin comod dect cel egiptean, adesea avea la partea inferioar postament sau suport pentru picioare n faa scaunelor sau tronurilor, a beneficiat doar de preocupare pentru decoraiuni sculptate, suprafee acoperite cu piese metalice din bronz sau pietre preioase, piciorul era sculptat ca i la egipteni n form de lab de leu sau copit de taur; Stilul indian - tendin ctre ornamentaie bogat i fin executat, plin de fantezie, cu motive geometrice i vegetale, dei pe ansamblu a fost mai scund dect cel caldeo-asirian; Stilul chinez - influenat de stilul lor de via, mobilierul era format din taburete, scaune, mese ptrare sau rotunde, pat cu baldachin, etajere, paravane, bnci adnci, acoperite cu scene din viaa omului, elemente vegetale i naturale stilizate, lcuite cu ncrustaii de filde, sidef sau aurite; Stilul japonez - adaptat din stilul chinez, se rezum doar la mese mici i scunde, dulapuri nzidite, foarte puine obiecte de ezut i odihn, ui glisante, cu ornamentaie mai srac i mai simpl dar executat cu excepional ndemnare i precizie, reprezentat prin sculpturi i ncrustaii cu filde sau scoici i lcuiri frumoase i durabile ca rezultat al puternicei industrii japoneze a lacului.

stil egiptean

stil egiptean

stil caldeo-asirian

stil caldeo-asirian

stil indian

stil chinez

stil chinez

stil japonez

Stilul antic grec - forma mobilierului oficial era masiv, greoaie i rigid influenat de stilul egiptean i asirian, dar mobilierului de familie a fost cu forma mai delicat i mai fin, mai elegant i mai comod, cu forme originale. Predominau obiectele de odihn i ezut, lzile pentru pstrarea mbrcmintei, mesele de lucru i pentru alimente, sipetele pentru obiecte preioase, toate artau o preocuparea pentru estetic i comod. Au folosit un fel de furnir mai gros pentru acoperirea elementelor din lemn inferior. Bronzul a fost folosit puin, n schimb marmura a fost folosit mult, chiar i pentru a realiza obiecte n totalitate din marmur. Finisajul a fost realizat prin vopsire i pictur, biuire i lustruire. Tapieria era format mai mult din perne libere, esturi textile i piei de animale.

Stilul antic roman - datorit perfecionrii prelucrrii materialelor screte gama obiectelor de mobilier. Forma mobilierului a fost influenat n bun msur de arhitectur. Au acordat maxim importan comoditii i aspectului estetic valoros ale mobilierului. Pe lng lemn au folosit bronzul i marmura, au realizat furniruirea, lustruirea i colorarea lemnului, au folosit cel mai des ornamentaia sculptat i ncrustaiile. Apar ca elemente decorative: cornuri de abunden, ghirlande, rozete, gheara de vultur, copita de cprioar.

E V U L M E D I U Cuprinde stilurile bizantin, islamic, romanic, gotic.

Stilul bizantin - s-a dezvoltat n inperiul roman de rsrit, dinuind aproape 1000 de ani. Este un stil cu un pronunat caracter religios cretin, forma i caracterul su au fost n general adaptate acestui scop. Stilul a fost influenat de artele egiptene, caldeoasiriene, greceti i romane, la rndul lui influennd, printre altele, stilul cult romnesc. Aduce cteva elemente noi: arcurile semirotunde prelungite, arcuri semirotunde trilobate, stlpi scuri i groi cu capitele n form de cub cu muchiile rotunjite la partea de jos Elemetele constructive erau simple, drepte, fr prelucrri deosebite (dei cunoteau toate tehnicile de construcie i prelucrare greceti i romane) rezultnd un mobilier solid, trainic, preocuparea deosebit fiind pentru ornamentaie. Stilul islamic - mobila acestui stil nu a avut o dezvoltare deosebit constructiv i funcional, decoraiile ns sunt deosebit de bogate i preioase, elementele ornamentale avnd un desen foarte frumos i echilibrat (arabescuri i ncrustaii cu aram i sidef). Elementele decorative au fost aproape exclusiv geometrice. Au fost utilizate cu precdere mesele, paravanele, lzile, etajerele. ntruct se sttea i se dormea pe covoare i sofale mobilierul de ezut i odihn a avut ntrebuinare redus. Stilul romanic - este o combinaie de elemente romane i bizantine cu elemente populare specifice regiunilor n care s-a dezvoltat. Mobila era sobr i masiv, cu puine elemente decorative, fr proporii echilibrate i incomod. Prelucrarea lemnului se reducea mai mult la dulgherie, panourile erau obinute din alaturarea mai multor scnduri prinse cu traverse fixate cu cuie, eventual acoperite cu piele pentru protecia lemnului. A fost o perioad cnd atenia meteugreasc a fost ndreptat spre prelucrarea fierului care devenise o necesitate. Stilul gotic - o nsemnat dezvoltare o au tmplria i mai ales sculptura n lemn. Apare prevederea ca meterul s pun pe fiecare lucrare executat numele su, ceea ce duce la o cretere a calitii. Din 1314 apare separarea pe specializri: dulgheri, rotari, binaliti, tmplari de mobil. Forma obiectelor era influenat de elementele de arhitectur: arcurile ogivale i stlpii gotici. Feroneria i lctueria artistic au avut o dezvoltare interesant n acest stil.

stil bizantin

stil islamic

stil romanic

stil gotic

E P O C A M O D E R N RENATEREA. Arta mobilei ncepe s fie mai mult laic dect bisericeasc, fapt care face s
apar primele forme ale unei industrii a mobilei. Forma este influenat de arhitectur. de noile funcionaliti ale mobilei precum i de materialele semifabricate care ncep s apar. Elementele decorative sunt subordonate structurii, obiectele realizate au un pronunat caracter artistic. Specific este aezarea pe orizontal a volumelor desprite prin centuri distincte, bogat profilate i folosirea soclurilor masive, profilate, sub care se montau picioare scurte. Cunoate influene diferite n principalele zone de dezvoltare, conturndu-se renaterea italian, renaterea francez, renaterea n rile de jos, Spania i Anglia, renaterea german.

renatere italian

renatere francez

renatere englez

renatere german

BAROCUL. Stilul baroc vine de la italienescul Barocco, adica alambicat. Mobila care s-a
bucurat de mare apreciere la curtea regelui-soare Ludovic XIV se producea din nuc sau din lemn de import colorat, mai ales negru. Era destul de masiva si simpla ca forma, n schimb bogat nfrumusetata cu gravuri, incrustata cu argint, sidef, alama, aurita. n epoca barocului apar seturile compuse din cteva obiecte ce armonizeaza ntre ele dupa forma. Tot atunci au nceput sa se produca comode cu sertare ce se trag. Comoda provine de la frantuzescul commode, ceea ce nseamna comoditate. Cel mai vestit producator de mobila n stil baroc este Andre Charles Boule. Se vorbeste chiar de un stil deosebit Boule. Este vorba de mobilier din lemn negru, ornata cu aplicatii din bronz, carapace de testoasa, aur. n epoca barocului se evidentiaza cteva substiluri: barocul timpuriu - stilul lui Ludovic XIII (1610-1643); barocul dezvoltat - stilul lui Ludovic XIV (1643-1715); stilul regentilor - o etapa de trecere de la stilul lui stilul lui Ludovic XIV la cel al lui Ludovic XV.

ROCOCO. n prima jumatate

considerat drept finalizare a gingase, iar numarul obiectelor interiorul este privit ca un peretilor, dusumelei, podului si picioruse nalte cu un suport sertarase si despartituri fotoliul adnc. Printre maestrii lucrat mult asupra formelor ornndu-le cu gravuri ajurate si T. Chippendale consta n

a sec. XVIII mintile sibaritilor sunt ocupate de un nou stil, stilului baroc. Anturajul devine mai delicat, predomina culorile creste. Se acorda atentie comoditatii. Pentru prima data ntreg, tinzndu-se spre combinarea armonioasa a decorului mobilei. n aceasta perioada apar asa obiecte ca secreterul pe rabatabil pentru scriere si masuta de toaleta cu oglinda, multe secrete. Se creaza noi forme ale canapelei moi, sezlongul, epocii rococo trebuie mentionat Thomas Chippendale, care a mobilei, experimenta cu scaunele si fotoliile, ndoind spetezele, asezndu-le pe picioruse n forma de labe de animale. Stilul lui combinarea stilului rococo clasic cu motivele chineze gotice.

CLASICISMUL. La mijlocul sec XVIII se instaureaza epoca

clasicismului. n moda intra antichitatea, ? la greque - stilul grecesc. Anturajul de vine mai sever si laconic: liniile se ndreapta, decorarea se reduce la minim, pe prim-plan iese principiul constructiv. Un reprezentant cunoscut al clasicismului este Cheraton, care se dezice de liniile ntortocheate, de elementele nefunctionale. nsa Cheraton a fost mai mult un teoretician dect un practician si se ocupa mai ales de crearea obiectelor ideale de mobilier pe hrtie. Clasicismului i sunt caracteristice grandoarea si severitatea, simetria si echilibrul partilor. Maestrii nu mai tind spre sublinierea scumpetei mobilei, ci spre modestia ei. n schimb se folosesc activ oglinzile, uneori prea abundente: se plaseaza ntre picioarele mobilei, pe pod, ntre ferestre etc., astfel interiorului oferindu-i-se un caracter iluzoriu..

EMPIRE. (imperiu") este etapa

finala a clasicismului, numit stilul lui Napoleon I, care tindea mparatilor romani. Dupa cum stilul Grecii Antice, preluat si pompos, la fel si clasicismul, repetnd calea artei antice, Campania n Egipt a lui Napoleon a influentat decorul motivele egiptene si trasaturi militare - imagini de sfincsi, laur. Interioarele sunt solemne si simetrice, dusumelele se vopsesc n alb, peretii se acopera cu tesaturi sau cu tapete introduc pe larg elemente decorative antice - reliefuri de sau statui. Mobila se fabrica din lemn rosu si si detaliile aurite. Incrustarile Dintre maestrii n domeniul mobilei sa se nconjoare cu luxul de Imperiul Roman, devine fastuos se neaca" n stralucire si lux. empire, inducndu-i pe lnga piramide, arme, faclii, cununi de

acopera cu parchet, tavanele se sobre. n formele mobilei se bronz, detalii n forma de coloane

negru. Domina suprafetele lustruite cedeaza locul tehnicii marchetri. este cunoscuta dinastia Jacob.

BIEDERMEIER. La nceputul sec. XIX, n Germania si Austria, paralel cu empire se dezvolta

stilul biedermeier, mai modest, un fel de adaptare a stilului de palat, de parada la cel casnic, mic-burghez. nsasi notiunea, simboliznd filistinul, corespunde esentei stilului - dragostea sentimentala burgheza fata de casa si obiecte. Cel mai mult se pretuieste practicitatea si pretul mic al mobilei. Ea devine trainica si comoda, capata forme naturale si linii armonioase. Surplusurile arhitecturale dispar, mobila devenind utilitara. Desi este popular nca lemnul rosu, tot mai des se ntrebuinteaza visinul, mesteacanul, artarul, frasinul. Interiorul case devine simplu si luminos, cu proportii echilibrate si detalii placute - perdele si captuseala cu desen floral, acuarele, miniaturi, clopotei, ceasuri muzicale si broderii. E caracteristica folosirea obiectelor de mobilier polifunctionale, combinate - mese pliante, scaune ce se transforma n scari pentru biblioteci. Tinnd cont de faptul ca stilul s-a cristalizat ntr-o epoca istorica nu prea ndepartata, s-au pastrat multe obiecte autentice de mobilier.

ISTORISMUL, ECLECTICA, NEOSTILURILE. Anii 20-30 ai sec. XIX sunt nceputul perioadei stilurilor imitative. Postempire
si biedermeier au fost nlocuite cu neorococo. n Franta acesta este numit stilul lui Lui-Filip, n Anglia i corespunde stilul victorian timpuriu. Maestrii vienezi au trecut de la biedermeier la neorococo cu formele sale mai sofisticate si decorative, nsa nu mai putin confortabile. Paralel exista neogotica, mai populara n Anglia si Germania n anii 40-60. La nceputul anilor 40, n stilul neorococo dezvoltat la Viena lucreaza maestrul Micael Tonet, care a pus nceputul productiei n masa a mobilii arcuite. Interioarele neorococo se mpodobesc cu draperii grele aprinse, n ncaperi domneste semintunericul, motivele orientale, canapele moi, perne si asternuturi decorative cu motive rococo, care se repeta si n desenul ramelor aurite pentru tablouri si oglinzi. Elementele rococo se combina cu elementele neogotice. Spre deosebire de biedermeier, ce prefera speciile deschise de lemn, n epoca eclecticii si a neostilurilor se pretuiesc mai mult nucul nchis, palisandrul, lemnul roz. Stilurile se amesteca si se mpletesc, luptndu-se si nlocuindu-se unul pe altul. n a doua jumatate a secolului, n Franta apare o noua moda - al doilea empire". Unirea diferitelor stiluri itorice a capatat denumirea de eclectica sau istorism. n Germania neogotica n anii 70 este nlocuita de asa-numitul stil german vechi - bombastic si greoi, poreclit renasterea plosnitelor". Dupa anii 80 iarasi intra n moda neobarocul si neorococo. Pictorul vienez Hans Makart a introdus pluralismul stilurilor", ce presupunea amestecul stilurilor n decorarea unei ncaperi. Pe masura dezvoltarii industriei se schimba atitudinea fata de formele artistice. Specialistii vedeau n dezvoltarea tehnicii un pericol pentru arta, criticau"lipsa de gust" si urtenia", vaznd o salvare n crearea muzeelor si a scolilor de arta.

Atitudinea de protest fata de eclectism si-a gasit ntruchiparea n aparitia miscarii artistice "Arts and crafts" (Arta si mestesugurile") n frunte cu pictorul englez Wiliam Morris, care a creat o ntreprindere sub lozinca luptei pentru curatenia stilului si cultura interiorului. Si totusi intentiile si ideile difera de posibilitatile practice. Producerea cu ajutorul masinilor, care influenta tot mai mult industria mobilei, nu este capabila sa redea vechimea ce este la moda, iar timpul pentru un nou stil nca nu a venit.