Drumurile gazelor respiratorii din alveola in capilar, functia de mentinere a echilibrului acido-bazi a sangelui.

Fiziologia nasului Bronhia principala dreapta , dupa ce se desprinde de trahee , are un traiect oblic descendent , in timp ce bronhia principala stanga se desprinde aproape in unghi drept. Aceasta inseamna ca atunci cand accidental un corp strain a patruns in caile respiratorii , O.R.L-istul va cauta corpul strain in plamanul drept. Cedarea oxigenului in periferie catre celula urmeaza urmatoarea secventa. Oxihemoglobinatul de potasiu disociaza in hemoglobina potasiu si oxigen.Oxigenul va trece si se va dizolva in apa din eritrocit.Din plasma , oxigenul , prin peretele capilarului va trece in interstitiu , dizolvandu-se in apa de interstitiu.Din apa din interstitiu , oxigenul va trece prin membrana diverselor celule in celula.In celula , oxigenul se va dizolva in apa din citoplasma celulei si de aici va merge in mitocondrie.La nivel de mitocondrie ,oxigenul participa la ardere , in special catabolismul glucidelor si a lipidelor. Din arderea oxigenului la nivel de celule , rezulta energie ,apa si CO2. In organism , la fiecare minut , iau nastere aproximativ 200ml de CO2. FORMELE DE TRANSPORT ALE CO2 DIN PERIFERIE CATRE ALVEOLA PENTRU A FI EXPIRAT Nivelul CO2 in sange este constant , si aceasta este una din conditiile pentru a ne mentine viabilitatea. Formele de transport: -dizolvat fizic in plasma si in apa din citoplasma hematiei.Din intreaga cantitate de CO2 transportata de catre sange , 5-7->10% este transportata sub aceasta forma de CO2 dizolvat.Concentratia de CO2 dizolvata fizic in plasma este de 2,6-2,7 CO2 la 100ml sange venos , si de 2,3-2,4 ml CO2 la 100ml sange arterial. -legat de hemoglobina. Compusul care se formeaza poarta denumirea de carbaminat de hemoglobina, fiind legat de potasiu. Din intreaga cantitate de CO2 transportata de catre sange,sub forma de carbaminat este transportata o cantitate de aproximativ 25%. -legat de o proteina ,formand carbaminatul de proteina. -bicarbonat de potasiu in hematie -bicarbonat de sodiu in plasma --> CO2+H2O <-H2CO3 <---> H+HCO3

Aceasta reactie in plasma are loc spontan fara interventia unei enzime.In hematie , reactia insa este catalizata de catre o enzima numita anhidraza carbonica.Sub forma de bicarbonat , este transportat cam 70-80% din intregul CO2 adus de catre sange de la celula spre alveola. 10% bicarbonat de potasiu in hematie , iar 6070% bicarbonat de sodiu in plasma. Ionul bicarbonat are o serie de proprietati chimice care fac din el unul dintre compusii care constituie sistemul tampon al sangelui: -Ionul bicarbonat este ubicuitar raspandit ( in toate celulele din corp). -CO2 are o difuzibilitate prin membrana mare. -CO2 este solubil in apa , mai mult decat oxigenul (de 23 de ori mai solubil) -Participand ca un compus instabil la reactia de sinteza a sa din acid carbonic el poate sa fie eliminat atat de plamani Sub aceste 5 forma , CO2 este transportat in sange ca sange venos pana la nivel de alveola .La acest nivel ,prin reactii inverse celor de formare a formelor de transport, CO2-ul este eliberat in sange , dizolvat fizic in plasma ,de unde , prin difuzibilitate ajunge prin hematoza in alveola pentru a fi expirat. FUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC A SANGELUI pH-ul sangelui este definit ca logaritmul cu semn schimbat in baza 10 a concentratiei ionilor de hidrogen.pH-ul se numeroteaza pe o scara de la 1 la 14 in care pH-ul 7 este considerat pH neutru . Tot ce este intre 1-7 este considerat pH acid . Tot ce este peste 7 este considerat pH alcalin (baza). O substanta care ceteaza protoni =acid O substanta care accepta protoni = baza Substanta tampon este ansamblu format dintre un acid slab si baza tare a aceluiasi acid. pH-ul sangelui variaza in jurul valorii de 7,41-7,42 , adica este usor alcalin. pH-ul sangelui variaza in raport de diversi factori : -cu varsta , la copii , unde domina anabolismul , pH-ul va fi mai alcalin. la batrani , unde domina catabolismul , pH-ul va fi mai acid. -in timpul digestiei gastrice , timp de 1 ora si jumatate sau doua ore , timp ce alimentele stagneaza in stomac , deoarece se secreta acid clorhidric in exces ,necesar digestiei , pH-ul va fi mai bazic.Dupa 2 ore , dupa digestia gastrica , incepe digestia din intestin, la care participa bila ,sucul pancreatic si sucul intestinal. Toti acesti 3 produsi de secretie au un continut mare de bicarbonat, adica au un pH

alcalin.Aceasta inseamna ca in timpul digestiei intestinale ,pH-ul sangelui va fi mai acid. -efortul fizic , necesitand multa energie , stimuleaza catabolismul ,aceasta inseamna ca pH-ul sangelui va fi mai acid Limitele de variatie ale pH-ului sangvin in care viata este conservata sunt 6,8-7,8. Orice variatie ale pH-ului sangvin sub 7,41 semnifica pentru organism existenta unei acidoze. Orice variatie ale pH-ului sangvin peste 7,42 traduce existenta in organism a unei alcaloze.

Sistemele tampon din sange: -sunt localizate unele in plasma , altele in hematie . -acid carbonic/ion bicarbonat ;valoare 1/20 -fosfat monosodic/fosfat bisodic ;valoare 1/5 -acid lactic/lactat ; -proteina redusa/proteinat Acidul carbonic/ion bicarbonat este denumit rezerva alcalina . Analiza prin care se determina rezerva alcalina utilizeaza aparatul van Slyke. Sistemele tampon din hematie: -fosfat monosodic/fosfat bisodic ; valoare 1/4 -hemoglobina redusa/oxihemoglobinat de potasiu ; -proteina redusa/proteinat (proteinele din citoplasma) -hemoglobina redusa/hemoglobinat FIZIOLOGIA NASULUI (A CAVITATII NAZALE) -Rolul estetic -Rol in olfactie , deoarece este sediul pentru organul olfactiv\ -Rol in ventilatie (in respiratie) -Rol in fonatie (in vorbit) Rolul nasului in ventilatie Curgerea de sange din cavitatea nazala se numeste EPISTAXIS. In interiorul fiecareia dintre fosele nazale ,inserandu-se pe fata interna a peretilor laterali ai cavitatii nazale se afla trei proeminente denumite cornete.Cornetele sunt asezate asemeni olanelor de pe casa. Spatiul dintre doua cornete poarta denumirea de

MEAT.Cavitatea nazala ,la interior este capitonata de o mucoasa ciliata. Cilii bat de sus in jos. Rolurile mucoasei nazale : -mucoasa nazala este puternic udimifiata , ca urmare , poate retine din aerul inspirat impuritatiile (inclusiv pe cele solide) -mucusul care capitoneaza mucoasa cavitatii nazale contine apa,care prin evaporare umidifica aerul inspirat cand acesta este un aer uscat -datorita prezentei corneturilor , aerul prin narine are un traseu intortocheat. Aceasta permite aerului sa se umidifice , si datorita vascularizarii bogate a nasului sa se incalzeasa. -aerul care patrunde in plamani , indiferent de temperatura la care este inspirat , are 37de grade.Aceasta inseamna ca datorita mucoasei cavitatilor nazale , aerul pe care il inspiram si care ajunge in alveola este un aer conditionat. Importanta celulelor ciliate din mucoasa cavitatii nazale : -Datorita faptului ca cilii bat de sus in jos si in afara , cilii fac sa antreneze mucusul cu impuritati spre a putea fi indepartat din nas. Rolul mucusului care capitoneaza portiunea olfactiva a mucoasei nazale: -Mucoasa olfactiva se afla localizata superior si posterior in cavitatea nazala (deasupra cornetului superior ).Datorita acestei localizari , atunci cand mirosim , suntem nevoiti pentru a avea o mai buna discriminare olfactiva. sa inspiram adanc si repetat. -pentru ca o substanta sa produca miros este necesar ca substanta resctiva sa se dizolve in apa mucusului care acoperea mucoasa olfactiva.Prin dizolvare , pentru a excita receptorul olfactiv ,ea trebuie sa atinga si o anumita concentratie (intensitate prag a stimulului)