Industria pe glob

1. Notiuni Generale
O industrie este o ramur a produciei materiale i a economiei naionale, care cuprinde totalitatea ntreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producia uneltelor de munc, cu extracia materiilor prime, a materialelor i combustibililor i cu prelucrarea ulterioar a produselor obinute. Industria, a devenit sectorul principal de producie al rilor europene i nordamericane n timpul revoluiei industriale, care a rsturnat vechea economie negustoreasc i agrar-feudal prin salturi rapide, succesive n tehnologie, aa cum au fost inventarea motorului cu aburi, rzboiului mecanic de esut i cuceririle tehnice i tehnologice importante n producia la scar mare a oelului i crbunelui. rile industriale au adoptat o politic economin de tip capitalist. Cile ferate i vapoarele cu aburi au nceput s lege pieele foarte deprtate, dnd posibilitatea noilor companii private s dezvolte niveluri de volum de afaceri i bogie nemaintlnite pn atunci. n acest sens, industria se clasific n: -industria grea, care se ocup cu producerea mijloacelor de producie, i -industria uoar, care se ocup cu producerea mrfurilor de larg consum. n alt sens, cuvntul industrie definete o grupare de afaceri care folosesc aceeai metod pentru generarea profitului, cum ar fi "industria cinematografic", "industria construciilor de maini", sau "industria crnii i a produselor din carne", "industria minier". Se refer de asemenea la anumite ramuri i o anumit zon a produciei concentrat pe fabricare, proces care implic mari investiii de capital fcute mai nainte de a se obine profituri. n tiinele economice i n planificare urban, termenul industrial este sinonimul pentru modul de folosire intensiv al terenului destinat activitilor economice care implica fabricarea i producia. 2. Industria Energetica Industria energiei electrice a aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea,la inceput pe baza valorificarii energiei apelor-prima centrala electrica fiind o hidrocentrala-si a combustibililor minerali fosili (termocentrale).Ulterior se ajunge la o mare diversitate in domeniu,aparand centrale atomice,geotermale,termomarine,solare,eoliene,pe baza de biomasa,folosind forta valurilor,a curentilor,a mareelor etc.

Industria energiei electrice a devenit o ramura indispensabila unei economii moderne,productia de energie electrica pe cap de locuitor fiind de altfel unul dintre indicatorii cei mai importanti ai nivelului de dezvoltare. Desi s-a ajuns la o mare diversitate de centrale electrice,numai trei tipuri asigura aproape intreaga productie mondiala (circa 99%):termocentralele,atomocentralele si hidrocentralele.Tendinta mondiala este de scadere a ponderii termoenergiei,care in prezent detine intre 60 si 65% din totalul mondial,in favoarea atomoenergiei si hidroenergiei,care asigura in proportii cvasiegale restul productiei. Termoenergia Ponderea mare a termocentralelor in productia mondiala se explica prin mai multi factori: se contruiesc mai rapid si cu costuri mai mici,pentru aceeasi putere instalata,decat alte tipuri de centrale electrice;cele mai multe dintre termocentralele actuale au fost construite in perioada de avant a industrializarii,cand combustibill minerali fosili utilizati ( carbune,petrol,gaze naturale ) erau ieftini.De altfel cei mai mari producatori mondiali de energie electrica au si in prezent,cu cateva exceptii (Canada,Franta,Brazilia),o productie predominant termoenergetica.Exista chiar regiuni intregi in care energia electrica se obtine aproape in totalitate pe baza de combustibili minerali fosili,ca de exemplu Orientul Mijlociu,Africa de Nord,zona Golfului Mexic (pe baza de petrol si gaze naturale),Europa central-nordica (Germania,Polonia,Cehia-pe baza de carbune ). Hidroenergia Potentialul hidroenergetic al cursurilor de apa ale Planetei este urias ,dar dintre acestea numai o parte a lor este tehnic amenajabila in prezent.hidrocentrala Industria energiei electriceExista multe tari care isi obtin intreaga sau aproape toata productia de energie electrica pe baza de hidrocentrale,insa aceste state,mai ales africane,au un consum de energie redus,acoperit de una sau cateva mai mici centrale electrice.Se individualizeaza insa si tari cu o productie importanta de energie electrica,pe care o obtin in principal in hidrocentrale:Canada,Brazilia,Norvegia s.a In acelasi timp,in multe dintre tarile cu productie importanta de energie (S.U.A,Japonia,China s.a),desi se obtine numai 15-20% din aceasta in hidrocentrale,acest procent reprezinta de fapt foarte mult: cele 17 procente de hidroenergie din productia S.U.A inseamna cica 600 miliarde de kWh,echivalentul intregii productii energetice a Germaniei,care ocupa locul 6 pe Glob la energie electrica.Dintre fluviile bine valorificate sau in curs de valorificare energetica se impun Colbumbia,Colorado,Tennessee,Saint-Laurent (in America de Nord),Parana si Orinoco (in America de Sud),Volga,Don (in Europa),Huang He,Changjiang,Indus,Obi,Enisei,Angara (in Asia),Nil,Zambezi,Congo (in Africa ).

Atomoenergia Productia de energie electrica obtinuta in atomocentrale a cunoscut cea mai mare dinamica . La inceputul mileniului III se afla in functiune circa 450 de centrale atomice in peste 30 de tari,alte peste 100 asemenea centrale aflanduse in constructie. Centralele geotermale Centralele geotermale utilizeaza caldura din interiorul scoartei terestre , au fost construite in tari care se inscriu in marile areale geotermale ale planetei:Cercul de Foc al Pacificului (S.U.A,Japonia,Filipine,Noua Zeelanda,Indonezia s.a ),Dorsala Medio-Atlantica (Islanda),bazinul Marii Mediterane (Italia). Centralele mareomotrice Acestea valorifica energia mareelor (carbunele verde) si pot fi amplasate in regiunile litorale in care fluxul atinge minimum 5 m inaltime ,se intalnesc in Marea Manecii (Rance-Franta,prima de pe Glob),Golful Bristol (Marea Britanie),Marea Alba (Kislaia Guba-Rusia),Golful Fundy/Oceanul Atlantic (Passamaquody in Canada,Cobscook in S.U.A ) etc. Centralele solare Dintre toate sursele inepuizabile de energie,radiatia solara este cea mai importanta.centrala solara Industria energiei electriceDesi numarul centralelor de acest fel este foarte mare,capacitatea lor este mica,din cauza unor restrictii tehnice si de scoatere din circulatie a unor terenuri cu alte destinatii importante.Speranta omenirii este legata mai ales de centralele solare amplasate in spatiul cosmic,geosincrone cu Planeta. Centralele eoliene La fel ca si centralele solare,acestea sunt destul de numeroase,dar au capacitati reduse din motive cvasisimilare.Ambele tipuri de centrale sunt construite mai ales in locuri izolate,cu necesar redus de consum,in plan local,ele deservind ferme sau instalatii neindustriale. 3.Industria Siderurgica Industria siderurgic este una din cele mai dezvoltate ramuri industriale din lume, realizand peste 75% din valoarea ntregii industrii metalurgice.Siderurgia utilizeaz minereu de fier, fierul vechi, cocsul, gazele naturale, fondani . Obinerea fontei are loc in furnale de la care, ca subprodus,se obine zgura, folosit n fabricile de ciment. Oelul se obine n oelrii electrice, n cuptoare Siemens -Martin sau n convertizoare cu insuflare direct a oxigenului. Laminarea d produse plate sau produse cu un profil masiv. Astzi se d o

mare atenie produciei de evi de oel (CSI, Japonia, Germania etc). Minereul de fier, materie prim folosit , reprezint 5% din compoziia chimic a scoarei. Repartiia geografic a siderurgiei evideniaza concentrarea in patru regiuni , n care se realizeaz peste 70% din producia mondial :Europa, Japonia, nord-estul SUA i sud-estul Canadei. 2.Comerul internaional cu produse siderurgice. COMERUL MONDIAL CU OEL. Potrivit aprecierilor Institutului Internaional al Oelului cantitatea de produse comercializate n deceniul 1990 - 2000 , in cretere, pe ansamblu a nregistrat fluctuaii importante. De la 170,0 mil. tone oteluri destinate tranzaciilor comerciale n 1989 s-a ajuns la un export anual de peste 250,0 mil. tone in 1999ceea ce reprezint aproximativ 33% din producia de oel brut. Fluxul comercial internaional a fost condiionat de specializarea industriei siderurgice n produse intens solicitate pe piaa mon-dial , ce condiioneaz intr-o buna msura structura i volumul comerului cu derivate siderurgice.. Cererea de oeluri ( oel beton, oel comercial, profile grele, sarm laminata, tabl groas ,tabl medie ,tabl subire , band laminat ,etc) a fost intr-un vizibil declin n anii 1998-1999,fapt datorat mai cu seam recesiunii economice care a afectat sectoarele mari consumatoare (construcii navale, energetic, industria construciilor de autovehicule i de bunuri casnice , industria construciilor civile i industriale, mai cu seam n Asia (China, Japonia, Thailanda, Filipine, Coreea s.a. )dar i din Europa America de Nord si de Sud, Africa. rile industrializate export o parte din producie n statele cu tendine de evoluie economic.Restrangerea consumului n statele CSI (Rusia ,Ucraina),la mai putin de o treime in raport cu anul 1992 ,a dus la creterea exportului care deine 51% din intreaga producie. Cele dou ri au livrat mpreun 34 mil. tone oeluri ,deinand n unii ani din deceniul abia ncheiat peste o cincime din ntreaga cantitate comercializat pe plan mondial . Principala pia absorbant a constituit-o Asia. Atat SUA cat i U.E. au devenit importatori . n 1999,SUA a achiziionat aproape 5,0 mil. tone laminate .Uniunea Europeana i-a redus importurile in 1999,pentru a deveni exportator net de laminate . Diminuarea cererii de produse siderurgice este ilustrat de scderea produciei n majoritatea statelor, uneori cu 10-20 % pe an (Rusia -10,1 % , Bulgaria -16,0% Kazahstanul -20,8 % Romania i Slovacia -10,0 %, Japonia -10,5% etc . Producia mondial de oeluri a crescut n mai puin de un deceniu cu peste 100,0 mil.tone(1990 - 685,0 mil.tone ;1997- 798,5 mil. tone ; 1999 -778,1 mil.tone) fapt care a contribuit nu doar la schimbarea ierarhiei statelor furnizoare, ci i la apariia unui excedent aprut n condiiile ncetinirii sau chiar a declinului economic evident n rile Asiei , Europa Estic si alte regiuni geografice.O evoluie ceva mai echilibrat se constat in rile Uniunii Europene ,unde restructurarea siderurgiei a avut loc in urm cu dou decenii . Statele dezvoltate cu cea mai mare pondere n exportul de oeluri au fost Japonia,Germania ,Belgia, Frana care au furnizat in unii ani pana la 70% din total. Tot n randul acestora s-au nregistrat i cele mai mari importuri aparinand SUA, Germaniei, Franei ,Italiei, Belgiei. rile n curs de dezvoltare

au nregistrat o cot medie de aproximativ 15% n export,asta datorit n principal Braziliei, Venezuelei, Argentinei, Mexicului, Indiei care dispun atat de materii prime cat si de for de munc numeroas.In cadrul Europei Centrale si Estice ,alturi de Rusia i Ucraina, importante furnizoare sunt Polonia, Cehia, Romania i chiar Slovacia n timp ce multe ari au capaciti de producie excedentare beneficiind i de for de munca numeroasa (Rusia, Ucraina, Romania ) ,n America de Nord se resimte deficitul capacitailor de producie ,fapt ce explic statutul actual de importator net caracteristic in primul rand pentru SUA .