P. 1
101 Montaje electronice - 1977

101 Montaje electronice - 1977

3.0

|Views: 4,319|Likes:
Published by soe67

More info:

Published by: soe67 on May 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2013

pdf

text

original

ilie mihiiescu

sergiu flor

v

• ' ~crlsta I

CD
C U

...... -ca u

.-

101••• MONTAJE· ELEC'TRONICE

/

CUVINT
-:

cueint cii rezotumie uaste in lutne -piile$te un dotneniucare striibate apfoape tot ce e proqtes $i, dezooliare -ineepind eu oiaia privati'ia om irecind prin marile industrii pinii la izborurilr
Electrenica Docti, p'ina· arum, uti ituliee al gradula! de deeucltare economicd tl constiiuie consumul de ote! pe cap de locuitor, este [carte probobil ca a cifdi. 'care sa reprezinie ,;consumu ~ de eleetronicii sa aibaaceea$i ualoare. de apreciere, In lara noastrii, elecironicajoaca un rol de [runte §i ca ramurii itidustriala se situeazii priori tar in domeniul de oir] al dezvolio.rii, initunitul sufragiile u-nanime privind inuestitiile materiale §i preqiiiirea de cadre. De altfel, ln acesrcineinal at afirmiiiii plenare fJ reoolutiei iehnico$tiin/ifirz.e,directiile dezuoliiirii iuturor raruurilor economics sint marcaie de prezenta eleetronicii C(.l instrument .de investigaTe §l -cereetare, automaiizare a piocesului df! proM

ductie, de proieetie §i aoertizare, de ridicare a randametitului de produciie $i chiar de condueere direcla a proeeselor tehnologiee. Evident, aceasia conduce la recon~iderari privind [ortnarea tinerilor specialisti astfel incit
instolatiilor

deprirulerile pro[esionale sii-$i giiseasca locul inca din primii ani de scoolii, ali1turi de cnnostiniele teoretice. Adreslndu-se lineretului, taoortisul Nicolae Ceauseseu if tnileamnii cu 0 grija piirinieascii de la Tribuna Conqresului al X-lea al U ni unii Tineretului Comunist: " ... trebuie sa,.,ti lnsusesti permanent tot ce a creat mai bun omenirea In domeniul stiintei, - al cunoasterii, sa stap inesti la perfectie cunostintele tehnice 1}i ~ti,intifice cele mai moderne, sa poti actions eu rezultate cit mai bune intrunul din sectoarele vietii economico-sociale"'"

5

~

,

• colectia cristal •

In acesi sens, carlea de fa/a este racordalii la procesul major §i amplu al educaiiei ti nereiului prin muncii $i pentru Jnunca, proces in care, in mod [iresc, tnaterialnl documentor ocupii 0 pondere itnportaniii. Sui/a de scheme electroniee prezeniaie, in tnarea lor majoritate rod al unei ituielutiqate experienie practice, loli propune sa siimuleze interesul tinerilot peniru exerciiiul pt aclu: in general $1 pentru.constructiile elecironice in special. Sini infa!i$ate, la inceptit, unele scheme mai simple in componeniii, in special penlru acei tineti care sini in faza de "alf'abet electronic", reusiia [unciiotialii a montajului coniri buind La [ixarea cuttosiintelor insusiie. Grcdul sporii de dificultaie al alter nioniaje aduce in {a/a constructorilor amatori uiilizarea unor componente $i iehnicimoderne, rapt ce stimuleazd qindirea tehnicti consiituind, po ate, chiar teme de creaiie ale oiiiorului specialist. Capiiolele Iucrarii sini deci esalonaie dLlpcl ctiieriile atninliie sau care se pot deslus: pe parcurs. As lfel , in capitolul I sinl prezeniaie diferite alimentatoare considerindu-se cii orice constructor' irebuie sii-si procure mai lniii sursa enerqie La care sa branseze moniajele experimentcle. Capiiolul II cuprinde scheniele unot ap araie de miisurii 9i control ca: »oltmeire elecironice, qetiet aioare de audioradioirecvenia, [recuentmeire, qeneratoare de bare TV, verificator petitru eristole de CHar! etc., adicii aporaie l]eCeSare construitii $i regliirii moniajelor electtonice. In capiiolele urmdioare sint prezentoie ;)i comentate,pentru mai tnultii usuriniii in realizarea /01', amplificatoare de audio 9i rodiojrecnentii, mixere, amplificatoare de anienii, receptoare simple cit $i recepiotu:e speciale peniru gama undelor scurte, oscilaieare, emi tiiioare etc. Lucrarea se iticheie cu infati9al'ea unor tnontaje elecironice tnoderne cum sint, de pildii, traductoorele cit 9i uncle miniautomaiiziiii care nu repreziniii doar rzn simplu dioertismeni, ei au multiple aplicatii practice. In inclieiere, dorim succes tuturor iinetilor care VOl' trece la reolizarea acesior monlaje iar penirii eiapa urmiitoare, consiructii dupii scheme proprii,
AUTORII
6

Capitolul I

ALIMENTATOARE

~~rea maJoritate a montajelor electroniee cu dispozitive semiconductoare prezentate In lucrarea de fata sint ali_?Ientate la tensiuni p ina la 24 V si curenti ~e nu depasesc 1 A. Din acest motiv si sursele de alimentar~e au parametrii lncadrati in aeeste limite. In ~radica, se Int.ilnesc urm atoarele tipuri reprezentative de surse: cu tensiune Iixa, _ eu tensiurie reglabmi: _ In trepte; _ continuu, prevaz ute eu: -_ protectie la supracurent; - protectie .la scurtcircuit. De asemenea, sursele pot sa debiteze 0 tensiune stahiliz ata fat a de variatiile de retea si fata de curentul absorbit de sarcina (in limite prestabilite), Sursele de aliment.are eu tensiune Iixa se utilizeaz a, in general, pentru incarcarea acumulatoarelor sau alimentarea montajelor finite cum ar fi radioreeeptoare, amplificatoare de audiofrecventa, dispozitive electronice. -1-' Pentru incarcarea a_cumulatoarelor pastila de 1,25 V dP. uscat, se pot fol_OSIschemele electroniee din figurile 1 ~1 2. Aceste m orrtaje folosesc pentru coborirea tensiunii fie un transformator de sonerie fie un condensator. Se stie ca orice condensator prezinta 0 anum e reactarita In functie de frecverita curentului ce trece prin el:
v

Xc= ----[0] 6
2rrfC·10-

1

7

• colectia cristaI •

j

• colectia cristal

Curentul
8V

maxim

admis
,.~

printr-un

condensator

este

dat de relatia

1= •

U

('\.I

220V

sv

Fig. 1. Schema de principiu a unui redresor

In care: frecventa .In Hz (in cazul alimentarii de la rete a, t= 50 Hz); C - capacitatea condensatorului In fLF. In tabelul 1 slut indicate reactantele capacitive pentru citeva valori uzuale de condensatoare, iar in tabelul 2 sirrt indicate tensiunile de iesire in functie de capacitatea condensatorului utiliz at,
Tabelul 1
I

f-

tensiunea eficace in volti; Xc - - reactanta capacitiva I'n D. Se va avea in vedere ca sa nu -se depaseasca curentul ahsorbit de consumator (in cazul acumulatoarelor se Va lua In considerare 1/10 In acumulator). Pacem mentiunea ca un transformator de sonerie poate debita un curent de 0,8 -1 A. In cazul in -care se doresc alte valori de tensiune sau curent decit cele ale transform atorului de sonerie, se poate calcu};i. un nou tip de transformator cunoscind in prealabil tensiunea si curentul din secundar VII si Is, astfel: 1 - Se determina puterea din securidarul transformatorului Ps[\V]= Us[VJ x1s[A].

In care:

Xc

[A]

U-

Tabelul2
C[flF]

C[flF]
10,001

Xo

U[V]
4

3,2 M
320 k 32 k 320

o.i
0,2 0,5 0,6

·1

t
I I
I

Intrucit randamentul transformatorului este de cca 80%, se va lua in considerare 0 putere reala
. P-l,2 2Sectiunea miezului Ps• se calculeaza cu formula:

f

8=1,2";1,2 P8 [cm2];iar num arul de spire-in precizie de formula: secundar
1

0,01 0,1 10

6
9

I

I

este dat eli suficienta

ns=55 iar in prim ar:

!

12

s

vs,
V s-

0),1.1 F/IOOOV

np=50.!.
2xINl,QOl

s

SmA

O,lpF

Fig, 2. Schema

de principiu a redreS0rului

3 -:- Diametrul conductorului se stabileste tin ind seam a de reeomandarea ca se admite 0 densitate de 2 Ajmm2• 4 - Curentul in -infa~urarea prim ara este: I
P

8

fara

transformato!"

=

P[WJ U prV)

[A].
9

• colectia cristal •

• colectia eristal •

r-;;t

1500f~

1!i.1.
eu tensiune reglabila

[

UI 12
.14 16

Rx

DZ ..•.
306 308 309 31Z

'.

tse o. ISO n.
220

1

I

Fig. 4. Schema redresorului
U

z
6 9

I

75

n

Ie

270

n

I

f

TZ

Fig. 3.

10

Tensiunea este apoi re dresata cu diode semiconductoare, tensiune care dupa redresare va fi filtrata ell eondensatoare electrolitice ale carer valori sint, de regu~a, cuprinse lntre 1 000 si 4 700 fLF. In cazul in carese solicita 0 valoare anum e a tensiunii stabiliz ate, se va utiliza montajul din "Iigura 3 In care, dupa ce tensiunea este redresata si Iiltrata, se aplica pe colectorul unui tranzistor npn (2 N 3055, BD 136 sau GD 508) a carui stare de co aductie este in Iunctie de tensiunea de polarizare a hazei' sale. Tensiune~ din baz a este stabilizata ell 0 dioda Zener (caracteristica sa fiind in Iunctie de valoarea tensiunii de iesire) care, in general, a dm ite un curent mai mare decit curentuI de baza al tranzistorului. In acest fel, in emitoruI tranzistorului se va obtine 0 tensiune stabilizata in functie de caracteristica diodei Zener. In tabelul anexat figurii 3 slnt indicate si valorile rezistentei R, ~i tipul diodei In functie de -tensiune.a de iesire, Reamintim ca in functie de tensiunea de polarizare a bazei tranzistorului de putere se poate obtine 0 tensiune variabila la iesire Uie' Montajul din figura 4 aplica acest principiu astfel ca pe baza tranzistorului pnp

(ASZ 18, EFT 250, OC 26) se aplica 0 tensiune variabila obtinuta din emitorul tranzistorului pnp (Be 327, EFT 124). Tranzistorului Tl i se poate modifica tensiunea de polarizare a bazei prmtr-un diviz or potentiometric (p= 10 kfz). Butonul potentiometrului va fi gradat indicind valoarea tensiunii de iesire. in care se doreste ca tensiunea obtinuta sa .In cazul , ' fie si st.abifiz.at a, atunci tensiunea de polarizare a bazei tranzistoarelor T 3 si T4 (fig. 5) va fi stabilizata cu doua diode Zener (DZ 312 sau PL 12 Z) legate in serie.
5 F T 250 SF! 212 OC 21'.

~

I

Fig. 5. Schema redresorului

eu tensiune reglabtla l?i stabilizata

11

• colectia cristal

colectia cristal

c
TRANSFOR-

Fig. 7. Vedere partiala

a cutiei l<edresorului.

MATOR

cc
+

o

o

09"'··0
..
"..:_

.

0

~,7Kn

IRCUIT IMPRIMAT

100

PLACA

IZOLATOARE

Fig. 6. Circuitul imprimat

al redresorului

In acest mod, Ia bornele de iesire se va ohtine 0 tensiune reglabila irrtre -24 V eu 0 variatie de 0,5% fata de valoarea prestabilita, 1a un eurent de 1 A. Se constata din schema ea tranzistorul T 1 (Be 178) are 0 tensiune constanta de polarizare, stabilizata eu cele doua diode Zener si ca montajul Darlington (tranzistoarele T 2 si T 3, 'T4) primeste tensiunea de polarizare din emitorul tranzistorulni T 1 prin potentiometrul de 10 k.G. In acest mod, tranzistoarele Ta, T4 vor fi m ai mult sau mai putin desehise in functie de tensiunea stabiliz ata aplicata pe baza lor. Transformatorul se va realiz a.ipe un pachet de tole E +1 2,5 x3 em, avind bobinate in primar 1 210 spire cu s irm a CuEm 00,3 mm, iar in secundar 145 spire eu sirm a CuEm00,8 mm. Montajul se executa pe 0 placuta eu circuit imprimat (fig. 6) care se va manta pe 0 placa izolatoare. Radiatorul eu cele doua tranzistoare se Iixeaz a pe spatele cutiei (fig. 7), iar pe panou se va monta instrumentul (0 -30 V), 0 siguranta de 1 A si potentiometrul. o alta sursa de tensiune este prezentata in figura 8, dotata cu trei tranzistoare pnp capabila sa furnizeze un curent de 0,6 A si 0 tensiune reglabila intre 0,3 -18 V. Tranzistorul T 1 (MP 42) are baza polariz ata eu 0 tensiune culeasa dintr-un divizor rezistiv Ra, R4• iar tensiunea din emitor este stabiliz ata eu ajutoruI unei 12 diode Zener PL 12 Z Ia 0 valoare stabilita de poten-

°

tiometrul P .: 500 n. Presupunlnd ca tensiunea de iesire U ie$ are tendinta sa sc~da da,torita eonsum~torului: atunei tensiunea de polanzare III haz a tranzistorului T va scade ducind Ia a scadere a curentului de colector (e~nitorulse afla la un potential prestabilit), l~ 0 cre.'?: tere a tensiunii de polarizare pe baza tranzistorului T2 .pnp ~i deci va "deschide" mai mult tranzi~torul r; Tranzistorul P 4 B se va monta pe un radiator conIectionat din tabla de aluminiu groasa de 3 mm. Intr-o alta variant.a (fig. 9), tranzistorul T 1 (2 N 2Q05) prim este In emitor 0 tensiune prestabilita· cu potentio-

nov

PL 12Z

J:_270ClIW

n

R,

Fig. 8.

13

• colectia cristal

.' eolectia cristal ..

..Ll

O lKn't

24V/Q,6A

24 V

Fig. 10. Schema alimentatorului stabilizat prev8.zut cu amplifieator diierential de eroare

Fig. 9.

metrul de 4,7 kQ, tensiune care insa 'este stabiliz at.a ell jonctiunea colector-emitor a tranzistorului TQ. Baz a tranzistorului T', este alimentata prin divizorul Wrezistiv 2,2 -4,7 kQ de 1a borna de iesire a sursei. Variatiile din colectorul tranzistorului T 1 sint transmise tran'zistorului T3 si apoi tranzistoruIui T4 care are un curent de ~colector limitat de 0 dioda tip 1 N 4001. In acest mod, in emitor apar variatii de tensiune d.ate d~ suma algehrica dintre <tensiunea prestabilit a ~l tensiunea de iesire. Sursele de tensiune prevazute cu amplificatoare de eroare prezinta tnsa dezavantajul ca solicit a mult diodele stabilizatoare. Pentru a inlatura aceste inconveniente se utilizeaz.a amplificatoarele de eroare diferentiale formate. din tranzistoarele Tl ~i Tz cuplate in schema cu emitor comun (fig. 10). TranzistoruI T 1 (BC 107) are baz a polariz ata eli 0 tensiune constanta de 4,7 V ob tinu ta de la dioda 4 V 7 iar ~ranzistorul T 2 (BC 107) are baz a polarizata Cll 0 tensm_ne preatabilita eu potentiometrul de' 10 kQ. Tr anzistorul T.3 <.~C 177) j oaca rolul unui amplificator de eroare, variatiile de tensiune apar ind pe rez isten ta de 680 Q ~i in colectorul tranzistorului T3 prin ea~e 1.( este com andat etajul Darlington format din cele doua

tranzistnare T4 si To (2 N 1613 si 2 N 3055). Folosind aceasta schema, cu curenti mici se pot com anda curenti mari, de ordinul amperilor. Transformatorul se realizeaz a pe 0 sectiune dell em" aviud in sccundar 120 spire eu sjrm a CuEm 01,4 mm iar in primar 1 000 spire 0 0,4 mm. Plecind de 1a acelasi principill,. se poate utiliza un amplificator difereritial sub forma unui circuit integrat de tip fLA 741' sau SN 72741 (fig. 11 si 12) al carui semnal de iesire este aplicat fie direct. unui tranzistor de putere 2 N 3055 fie unui

2 N 3055

3Jt/IOW

1

Fig. II. Schema alimentatorului

eu circuit integrat

15

• colectia cristal •

• colectia cristal

I 2 0

/~
,/ /1

12

f1

0

.. 20V

1
2

/,/
,/

/

I I
2

,

,
01

A

1

-

~

3V7

Fig. 14. Schema alimentatorului Fig. 12. Schema stabilizatorului

pentru circuite integrate TTL

cu circuit de protectie

etaj Darlington. In schema din figura 12 se observa di baza tranzistorului 2 N 30S,3 este decuplata printr-un condensator de 10 nF in scopul evitarii intrarii .in aut.ooscil atie a.etajului Darlington. {T3=BC 173.) De mentionat, pentru ambele scheme, necesitatea utiliz arii unor radiatoare pentru tranzistoarele 2 N 3055 care se vor monta in afara carcasei. Pentru schema electronica din Iignra 12 este. prezen- . tata ~ipl~cuJ~ cu circuit imprimatla 'scara l:(fig. 13).

---• colectia cnistal •

a ,/
/'

L6 Fig. 13 Placuta cu circuit impr imat ..

Pentru simplificare, in figura 12, .m ontaj ul va trebui analizat ca avind scurtcircuit intre punctele e si d si intrerupta legatura intre punctele a si 'b. Se va reveni cu explicatii suplimentare asupra schemei incadrate intre cele doua linii punctate. Este cunoscut faptul di circuitele integrate TT L lucreaza la 0 tensiune de 5V, tensiune care se cere a fi stabiliz ata, Fiind yorba de 0 anume valoare a tensiunii stabilizate, au fost create circuite integrate capabile sa furnizeze la iesire 5 V/l,5 A, asa cum sint SFC 2309 sau -LM 309K (fig. 14). Sursa poate fi realiz ata in. doua variante si anume cu tensiune reglabila 0-;.-10 V (eomutatoruI pe pozitia 2) sau cu 0 tensiune Iixa de +5 V (comutatorul pe pozitia 1). Se recom anda ca valoarea condensatorului C1 -sa fie cit mai mare, p ina la 4 700 flF. Transformatorul se realizeaza pe tole E I cu '0 sectiune de 5 em 2. In varianta constructiva, eu 0 tensiune reglahila de Ia 0-;.-10 V, instrumentul (10 rnA) joaca si rolul de voltmetru, cornutatorul 12 afl indu-se in poz.itia 2.( capatul de scala se va regla eu potentiometrul semireglabil p= 100 k.Q), iar pentru varianta de sursa cu tensiune 17

+

+

~ colectia

cristal •

/

I

() -.L

Fig. 15. Vedere din fata a carcasei alirnentatorului

0-1> ~~
• r.
U">

.

-

Of>
0 eo constanta de 5 V insl.rumentul j oaca rolul unui amJ>ermetru (1 A - cap at de scala) suntat cu rezisteuta R; care se determina prin tatonari in functie de tipul instrumentului folosit. Cu toate ca sursele de tensiune prevazute cu amplificatoare dif'erentiale de eroare sint rasp indite, ele au inconvenierrtul ca pe masura ce curentul creste prin tranzistorul de putere, exista tendinta de mentinere constanta a tensiunii de iesire, ceea ce poate sa conduca la distrugerea tranzistorului. Datorita acestui inconvenient, sursele au fost prevazute si ell un sistern electronic' de protectie la scurtcircuit, sistem care duce la scaderea brusca a tensiunii de iesire cind apare lin sJurtcircuit (sau un supracurent). '0 astfel de schema este prezentata ~i In figura 16 In care,' pe linga' circuitele obisnuite, mai apare un tranzistor T4 (EFT 320, MP 42) a carui haz a este poIarizat.acu 0 tensiune rezultata din caderea de tensiune de pe rezistentele R79i Pl' Cu cit curentuI consumat este mai mare, cu atit cadere a de tensiune este mai mare ducind, peste 0 anumit.a limita (0,6 V), Ia deblocarea tranzistorului T4, ceea ce pozitiveaz.a baza tranzistorului Ts hlocind tranzistorul T5• Astfel, Ia scurtcircuit tensiunezi de iesire va fi aproape de 0, protej ind tranzistorul P 209. Montajul se executa pe 0 placuta de circuit imprimat ce se Iixeaz a pe un suport metalic 1 pe care mai este 18 fixat radiatorul 2 al tranzistorului P 209 executat din 0

+

1
tU .,_,

....,
0 0

~ ....,

;?ll.
...,'l_

~H
u
0 0 0

...,
;:l tU

:... o,

-+

.-. ;::.l :...
0 u:
Q)

05
:...

19

w

<!

'" 0
CD

"0
Q)

2

'"

::.
OJ
(1)

E
.£:.
C)

Cf)

.::
I ~
>

~

2

<.0
N
o~

k.

• colectia cristal •

coleetia crista!

Fig. 11. Schita de montaj a pieselor redresorului in cutie.

convertizorului de tensiune

Fig. 19. Schema

P4B

6

P 209

rzoo sp;rt/
~o,2CuEm

tabla de aluminiu groasa de 3 mm. Suportul 1 se Iixeaza pe fundul cutiei 3 fata de care este izolat electric (detaliul A). _. De asemenea, mentionam ca celula de redresare AEG B 30/2000 C va fi m ontata pe un radiator de tabla de alurniniu 60 x60 X3 mm. ' Revenind asupra schemei din figura 12, se constata ca tranzistorul npn (Be 173) are haza legata la emitorul tranzistorului T 2. iar emitorul este legat la borna de iesire a sursei. Intre haz a si emitorul tranzistorului T3 este m ontat.a 0 rezistenta reglabila intre 0,3 -5 n care asigura 0 cadere de tensiune in functie de curentul . absorbit de consumator. Reglind rezisterita de 5 n, se poate regIa caderea de tensiune pe baza tranzistorului Ta si implicit eurentul absorbit de consumator. Rezistenta de 0,3 asigura 0 protectie la un curent de eca 2 A. Mention am ca potentiometrul de 5 .0 trebuie sa ' fie de eel putin 5 W. Pentru radioreceptoarele sau radioemitatoarele echipate cu tuburi electronice si utilizate ca echipament portabil se utilizeaza m ontaje electroniee convertizoare

I

n

20

Fig. 18. Detaliu de monta],

cu care se transform a curentul continuu in curent altcmativ, ridicarea tensiunii Ia 90-300 V si redresarea ei. Convertizoarele se realizeaz a pe baza unor autooseiIatoare cu tranzistoare de putere EFT 250, ASZ 18. P ,'1 E, P 201 etc., alimentate din acumulatoare de 6 -12 V/4 -8 Ah. In Iigurile 19 si 20 sint prezentate doua variante constructive ale unor ridicatoare de tensiune ce lucreaza pe 0 frecverrta de cca 1,5 kHz, ceea ce inseamna pentru Iiltraj ::se-vor utiliz a condensatoare electrolitice de capacitati relativ reduse. Transformatoarele sint realiz ate pe· miezuri de Ierita <tip E +1 ell sectiunea 1 cm'' sau tip U (fig. 21) folosite Ia transformatoarele de impulsuri de la televizoare. Pentru montajul din figura 19. 'Infasurarea 1-3 se executa 2 X24 spire cu s irm a CuErn 00,2 mm, infasurarea 4-6 bobinind 2 x39 spire- cu sirm a CuEm 00,5 mm, iar secundarul va avea 750 spire eu s irm a CuEm 0,12 mm. Ca tola se utilizeaza doua miezuri tip E 10 dill' Ierita. Pentru al doilea tip de convertizor de tensiune (fig. 20) se vor bobina 18 spire (Infasurarea 1-2) cu slrma CuEm 0.0,25 mm, iar infasu rarea 3-4 se realizeaza cu slrm a de CuEm 0-0,8 mm (50 spire). Un ridicator de tensiune fara transfonnator, utilizeaz a in locul autooscilatorului (fig. 22) un circuit basculant astabil echipat cu doua tranzistoare npn (Be 107). ale carer impulsuri (diagramele a si b din 21

ca

o

• , .colectia cristal •

• colectia eristal •

,
<t
cD
N

E

oi
ctt
.;...>

H

I

0 C1'

--

0

>

+

"

"-' ...... N s::

m H ...., 'm ;j
0
;=j
()

'U

'S

"3 H

.

0
.-;

N

+"' H ill

tj
1

Fig. 21. Sectiuna pr'in tr ansforrnator.
,

:>,::
0
()

>
If)

<!
0

C'r-J

E

)

If)

C13

S Ij)
..G
()

to

J-I'
!

c:;;
"'-1

.6' .... k,

..:r

M

('~


Q_ III

w

E

U
C'0' "0.

::J

fig. 23) slnt aplicate pe bazele unor tranzistoare complementare. Daca tranzistorul T 1 intra in stare de conductie, In colectorul sau va apare un irnpuls de Ia +6 V Ia 0 V, impuls care deschide tranzistorul pnp T3 (AD 162). in emitorul tranzistorului Ta se va obtine 0 variatie de tensiune, de la 0 la 6 V, ce se aplica con densatorului el, condensator care mai este incarcat eu 0 tensiune similara datorita tranzistorului Ts (AD 161), conform diagramei c. Fenomenul se repet.a S;i in partea dreapta a schem ei, ceea ce face ca la intrarea puntii sa se obtina 0 tensiune pulsat orre de 2 x6 V=12 V.Praetie, pe m asura ee curentul consum at creste, va scade a ~l tensiunea (de e xem plu, 10 VjO,2 A).

<r
N X N

. LL

jl.,..3e-

6'1

.

~ I
I ·AD 151

!J ,

I

i
\

1

:
lOOV/O'2
AD.l6Z

.,-

AI

Fig, 22. Schema unui rididitor

de tensiune

23

colectia

cristal

• coleetla eristal •

'j
I
/

·6

~ f2

"
T3

0 -6
16

0
•& . '-".15 .

rio

0 a

b
tn

c-s

T3

15

Jl[
'-.

t
Pig. 23. Dlagrame de comutatie

<ll

c: :;:l
CIl

Adaugind un multiplicator de tensiune dupa un asemenea montaj, se pot .obtine valori ridicate de tensiune Insa la curenti relativ mici, asa cum este si montaj ul din figura 24 care Iunctioneaz a pe principiul descris mai sus, ohtin indu-se la - .iesire cca au mare disradioam.atorilor, exista uncle domenii (radioemitatoare, etajele de radiofrecveuta ale radioreceptoarelor) in care, fie ca se utilizeaza sern iconductoare eu o tehnologie ispeciala (gf(~U abordahila de catre radioconstructorii am atori) , fie se utilizeaz a -tuhurr- eleetronice. In aceasta ultima varianta, este necesara o sursa de tensiune reglahila eontinuu sau in trepte p ina _la 350 V/O,2 A. Tensiunea din primarul p in dire in aparatura

<ll .... u, c "CI
• .-<

c:
cu

"" ""

r
Sc ·0

....

r-<

:;:l

::l
H
(J

0 .... ro
..-<

300 V. Cu to ate ca circuitele eu .tranzistoare

U.

N

'"

c:

:;::; ,....,

0..

::l

ro
(J

S

,.:::
lJ)

acu

~ ~

C\J

24

0, ....

25

• colectia: cl'istal

• colectia cristal • ,

SIG.

fU-o 'o--L.....

O.6~

b I'--....., 3SOV 6 P36

nDV

!illS . . ~,2 A ,...........--+-Ic::::;;;jjil-Z

.......
Fig. 25. Schema redresorului

T

.. .•+
lQ·3SGV-

100,UFI

.,
I

j.SOV

-

J...

0-

eu tensiune reglabila

350/110.
Unele

montInd pe panoul din Iata un voltmetru pentru a stahili valoarea tensiunii, butonul potentiometrului, bornele de iesire. ~i siguraritele. Pe peretii laterali se vo~ - prevedea fante de. aerisire (fig. 26). In zm ontajul din figura 27 s-a prevazut ca element regulator de tensiune un tub stabilizator de tip STY 280/80 ell ajutorul caruia se pot chtine tensiuni stabilizate de +70, +140, "-fo'210 ~{ +280 volti Ia 80 m A, Cornu tare a se regleaz a ell ajutorul unui comutator 1 x6 pozitii adaugindu-se si 0 valoare de .320 V nestabiliz ata .. Rezistentele de 100 kn sint montate pentru egalizarea tensiunilor pe electrozfi tubului, . Redresarea tensiunii se realizeaz a en 0 punte ABC
y~

.

.'

.

unui transformator (fig. 25) este redresata de un grup de patru diode (montate in doua casete tip D 1011 A) si aplicata unei celule de filtraj CH C2 ~i RI. Tuhul electronic 6 P 36 este m cntat ea repetor catodic, iar pe grila de com anda i se aplica 0 tensiune reglabila, astfel incH in eatod se obtine 0 variatie de tensiune de la 10 V la 350 V. Se recomanda sa nu se depaseasca curentul de 200 rnA deoarece exist a riscul de distrugere a tubului electronic. Transformatorul se executa pe 0 tola E I eli sectiunea de 12 em 2 bobinind 1 600 spire cu vs irm a de CuErn 0 0,35 mm (infasurarea 1 -2), 29 spire cu sirm a CuEm 0 1,2 mm (iufasurarea 3 -t1) si 900 spire co. slrm a de CuEm 0 0,55 mm. Montajul se va ecrana intr-o cutie metalica confectiona ta din tabla de alum iniu groasa de 2-3 mm

1
J

+

/

®
26
180

@ @ Pig. 26. Cutia

redresorul ui,

constructii.cu unulsau dona tuburi electronice capatau gabarit $igreutate .rnult mai mari ciud se anexa sisternul de alimentare. Nu totdeauna avem la dispoz itie un transformator, :a.~ecvat bobinat pentru tensiunile de retea, iar perturbatiile produse de cimpul magnetic de dispersie ne obliga s~i luam m asuri suplimentare de ecranare si dispunere a pieselor. . ' In af'ara de aceasta, trehuie tjnut· cont si de costul ridicat al. unui redresor ce are ca, piesa. principals transform atorul de retea . Schema din fig. 28 ex'c]u'de inco nvenientele enumerate mai sus si este foarte indicata -Ia aliment.area ariodica a un or constructii cum ar Ii emrtatoarele. Hedresorul debiteaz a 0 tensiune continua de 240 V, cu un curent de 700 m A. Alimentarea. se face de la reteaua de eurent alternativ de 220Vj50 Hz. La ten-siune a de 220 V se utilizeaza punte.a in intregime, urm ata de un filtru. Pentru dublarea de tensiune, redresorul Iunctioneaz a In rnontaj dublor de tensiune, reteaua aplicindu-s~ intre diodele ts,.~'i D2 si con densatoarele C1 si C2• In aceasta situatie, .diodele D3 ~i D4 nu Iunctioneaz.a, Hind polarizate in sens contrar conductiei. Condensatorul CI se mouteaz a iz.olat pe sasiu prin intermediul unei rondele izolatoare.

27

• eolectia crlstal •

• colectia cristal •

.>
-.u:i
·M

Fig. 28. Schema
I'

'"

I· I

redresorului dublor fara transformator.

p'-------i

220 V(11QV) 50 Hz

o
N

:>-

<0

en ,.._ a co :>l-

Cl

""

.-+-+-........

V)

Diodele redresoare sint de tipul F 407 (I.P.R.S.). D 226 sau echivalente. Socul de filtraj se realizeaz a p.e un miez de fier eu seetiunea de 4 em 2., eventual de la un transformator de ie$fre,' bobinindu-se si~ina CuEm 00,4 mm. . Hezistenta R, protejeaza diodele impotriva Ienomenelor -tranzitorii daunatoare si are valoarea de 10 (din s irmji de nichelina), ~ . Protectia redresorului este asigurata .de siguranta $1 (0,25 A), prin schimbarea eareia se executa si schim barea de tensiune,

n

/

<f

E

~ o
Lf) M

2

1
• colectia cristal •

1

J
Capitoiuf II " .
"

AP ARATE'DE MASURA ~(CONTROL
Q

Voltrnetre electronice
Montajele tranzistoriz ate sint aliment.ate en tensiuni ptna la 24-V si curenti relativ redusi, fapt care determina ca si instrumentele ell care se executa m asurarca tensiunilor sa posede rezisteute de intrare peste 100 000 kD.jV pentru a nu obtine erori in m asurare. Aceste rezistente interne sint specifice vo1tmetrelor electronice atingind valori de peste 10 MO. Pentru posesorii unui instrument universal de m asura dotat cu 0 scala de 50 fLA se poate 'construi un adaptor pentru m.asurarea tensiunilor alternative (p ina Ia 50 kHz) de la 50 m V la 500 m V. Adaptorul Ioloseste un amplificator operational compensat in Irecventa de

b

Fig. 30. 'Schema voltmetrului

electronic

l

\

5

+

:9------

piTh,
I NSTRUMENT SOrA

3V

3V

'iN 727l.1

30

Fig. 29. Adaptor

tipul (.LA741 (~ A 741 sau SN 72741) alimentat de Ia doua baterii de' 3 V. Semnalul de audiofrecventa, dup a ce este amplificat.-este detectat de 0 punte formata din diodele AA 116, punte care este alimentata in celal alt brat de 0 tensiune continua de referint a cule asa de pe diviz orul rezistiv al rezistentelor R2 si reactantele eondensatoarelor Ca -C3• Capatul'de scala este reglat eu ajut6rul potentlometrulut P (10 kQ). Legatura dintre adaptor si instrument se recom an da sa fie c it m ai scurta. Etalo_narea milivoltmetrulu] de tensiune alternativa se face eu aj utorul unui generator standard de semnal (1 kHz) ~i a unui voltmetru electronic, stabiliudu-se capatul de scala cu potentiometrul de 10· kD. pentru domeniul eel mai mic de rn asurare (50 m V). Celelalte domenii de m asurare se determina prin tatonare asupra rezistentelor R2 si Ra. Un voltmetru de eurent eontinuu, eehipat eu doua tranzistoare Be 108 (npn) montate in punte, este prezentat In fig. 30. Tensiunea de m asurat de la bornele a,b este aplicata bazelor eelor doua tranzistoare, ceea ee provoaca' 0 dezeehilibrare a puntii. In aceasta situatie, apare un curent pe diagonala puntii, curent eare' este sesizat eu aj utorul instrumentului de 50 (.LA. Puntea este alimentata de la 0 tensiurie stabiliz ata de 6,8 V. 31

-R,.

• colec[ia eristal

• colectia cristal /

"1:.

r;-

E.I
.... '"

I"

>

Fig. 32. Vedere de ansamblu
a

0

0

'£! '"
:V oN(!) mil

50"0 ..
100.. ~10

50

10" 511 ,

"100 "500

0

1000

0

0
100

@0

0

i

!

I'

0> ~E
o

'"

Domeniul de m asurare se alege eu ajutorul comutatorului 2 x4 pozitit, corespunz atoare capetelor de scala de 1, 3, 10 ~i 30 V. Echilibrarea puntii se realizeaza - eu potenticmetrul Pl(10 kfl) avind bazele tranzistoarelor in seurtcircuit (intrerupatorul I inchis). In figura 31 este prezentat un milivoltmetru destinat m asuratorilor de semnale eu frecventa cuprinsa intre 20 Hz si 200000 Hz si tensiunea intre 10 mV si 100 V lmpartita in 9 game de m asurare. Din analiza sehemei electronice se constata ca primul tranzistor MP 41 (~=100) joaca rolul unui repe~or pe emitor, semnalul fiind aplicat simultan tranzistoarelor MP 41 (T2 ~i.T3) alimentate in serie. Din ernitorul tran.zfstorului T3 semnalul este aplieat tranzlstorului T4 montat ea un amplificator cu emitor comun si care are ca sarcina 0 punte in hratul careia este montat un instrument de 10 !LA. Celalalt brat al puntii este alimentat ,din emitorul tranzistorului T 2 printr-urr circuit de reactie negativa, Echilibrarea puntii se realizeaz a cu potentiometrul de 160 il, scurtcircuit.ind bornele de intrare ale milivoltmetrului. Tensiunea de alimentare a fost stabiliz ata Ia 6 V, alimentarea aparatului realiz.indu-se d.e la 6 baterie de 9 V (consumul de curent nu depaseste 7 mA).33
~-) I

colectia

cristal

colectia

crista!

Fig, 33. Detalii de ffxare a ·p-ieselor
CirCUli irnpnm c!

Comutator

Borna intror~

La intrarea milivoltmetrului s-a prevazut 0 horna.> de tipul celor utiliz ate la radioreceptoarele "Mamaia", "AIbatros" pentru alimentare, astfel incit baza tranzistorului Tl este tot timpul scurtcircuitata la masa . . Domeniile de masurare au fost Impartite in doua grupe: grupa I 10 mV+1 000 m V, gru p a II 5 V-;-.100 V. Reglajul in cadrul Iiccarui domeniu de masur::re se face cu potentiometrele semireglabile. Montajul se executa pe 0 placuta de circuit imprimat, dublu placat, Iixata cu suruburi M3 fata de .panoul frontal al aparatului. \ Carcasa este (150 x100 x75) confectionata din tabla de aluminiu groasa de 1 mm si este prevazuta cu dcua capace laterale. .' Masuratorile se efectueaza cu aj utorul unui cablu blindat - cahlu microfonic. Un alt voltmetru electronic este prezentat in fig. 34, indicat pentru masurari de tensiuni ~ontinue si alte_:native de j oasa sau inalta frecventa. Gamele de masura slnt 1, 3, 10, 30, 100· ~i 300 V pentru curent continuu ~i numai piha la 100 V pentru curent alternativ cu frecvente ce uu depasesc lOO MHz. . Comntatorul ]('1 alege tipul semnallilui de m asurat 34 astfel: pe poz itia 1 tensiuni continue; pe pozitia 2 ten-

'-

siuni din gama Irecventei audio 91 pe poz itia 3 teusiuni de radiofrecventa. Comutatorul l{2 alege gama de m asura. Sistemul electronic este format dintr-un amplificator diferential cu doua tranzistoare BC 107 sau similare, intre emitoare avind cuplat un instrument indicator eu sensibilitatea cuprinsa intre 50 si lOO f.lA. Alimentarea, in acest caz, se face de la 0 baterie de 4,5 V. Daca se utilizeaz a un instrument indicator mai putin sensibil, tensiunea de alimentare poate fi ridicata la 9 V. Cu ajutorul potentiometrului de 3 kO montat in serie cu .instrumentul, se regleaz a sensibilitatea instrumentului, respectiv capatul de scala - indicatia maxima. Cu ajutorul potentiometrului de 500 n, care se recoruanda sa fie bobinat, se regleaz a punctul de zero al instrumentului. (Acest reglaj se face ori de cite ori pun ind cornutatorul l{1 pe pozitia 4, acul instrumentului nu .mdica pozitia zero). I Tensiuni alternative mai mari de 100 V riu pot fi rnasurate deoarece diodele detectoare nu pot lucra la tensiuni mario Rezistentele aditionale trebuie sa fie selectionate sau daca dorim coincidente perfectepe toate scalele de m asura, respectiv sa avern 0 singura gradare, atunci se pot monta, in serie cu rezistentele, cite un potentiometru semireglabil cu valoarea de 10% din rezistenta aditionala. Etalonarea instrumentului se face, fie utiliz ind surse ' de tensiune etalon, fie prin cornparatie eu alt voltmetru electronic. Voltmetrul electronic din figura 35 este prevazut ell doua tranzistoare Cll siliciu, intr-un montaj diferential. Tianzistoarele Cll siliciu, care au curenti reziduali foarte mici si 0 foarte huna stabilitate termica, fac ca perform antele sa fie foarte ridicate. Se vor folosi dona tranzistoare cu siliciu de tip BC 108 sau echivalente. In plus; montajul fiind diferential, face ca sistemul sa fie practic, insensibil la variatiile tensiunii de alimentare. "' Experienta a dovedit ca atunci cind tensiunea de alimentare variaz a cu ±25%, eroarea de masura nu 35 • colectia cristal •

• colectia cristal •

1
,J
I I

Pig. 35. Schema de principiu

a voltmetrului

electronic

'"
("')0

a

:lC

c::

.S!
C

-~~

~r
LL
0..

H ~+-' U
Q) ..--< Q)

0

.,...;

.2 ;::l
Q) ..--<

H +-'

+-'

8
0 Cll
Q)

depaseste ±2,5%. Cu acest montaj se pot masura tensiuni continue pe 4 scari de sensibilitate: 1, 2, 5, 10 si 25 V. Alegerea scarilor se face cu comutatorul cu 3 sectiuni K, fiecare sectiune avind 4 pozrtii. , Ca instrument de masura se poate folosi un microampermetru de 100-600 [LA. Pentru etalonare, se aplica la intrare tensiuni cunoscute, corespunz atoare fiecarei scari (pentru fiecare scara - 2 - 3 tensiuni) ~i se regleaza potentiometrele Pi-P5, stiind ca scala este liniara. Potentiometrele P2 -P5 sint toate egale si au valoarea

:;.

/

0

«

1 ~I
(J)

8
...c:: o 1:/1
"i1-M

v

0, .... to.,

,

Fig. 3-6.Punte detectoare

37

I

• colectla cristal •

de circa 5 kO .. R14 este potentiomet.rul de adus la zero. Montajul se va alirnenta la tensiunea de 9 V, deci de la 2 baterii plate de 4,5 V_Iiecare. Montind la intrare 0 punte de redresare (detectoare ,D 2 E, D. 2 ~, EFD 1.08 etc.), ca in figura 36, se pot m asura si tensiuni alternative eu frecvenba maxima de eirca 50 kHz (Iacindu-se etalonarea respectiva), Montajul este simplu de realizat, , relativ ieftin si foarte robust. / Impedanta mare de intrare - peste 0,5 MO - recomarida instrumentul descris mai sus in special pentru m asuratori in montajele ce folosesc tranzistoare. Generatoare de audiofrecventa Reglarea, depanarea sau verificarea amplificatoarelor .de audiofrecventa, implica utilizarea unor generatoare . cu semnal adecvat. In acest sens, constructorilor amatori Ie sint prezentate, in acest capitol, schemele si descrierea unor gener.a,...toar~ AF. Astfel, eel din figura 37 este usor de reahzat ~l genereaz a un semnal de buna calitate. . Pentru 0 anume simplificare s-a prevazut impartirea semnalului In patru subgame si anume 20 -200 Hz, 200 -2000 Hz, 2 -20 kHz si 20-200 kHz (deci toate in raportul 1:10), alegerea subgamei dorite facindu-se din cornutatorul dublu K. Reglajul fin al Irecventei intr-o subgam a se face din potentiometrul dublu pe ax de 2 X10 kO. Liniarit~tea amplitudinii semnalului sinusoidal se realizeaz a cu un termistor Th montat in emitorul tranzistorului T i- Rezistenta acestui termistor la temperatura de 2§oC este de 1 500-2000 0: Tranzistorul T 1 este de tip OC 45 sau EFT 317. 'I'ranzistorul _T 2. este de tip npn si pot fi Iolosite OC 140~MP 111 sa~. ~lmllare. Celelalte doua tranzistoare folosite ca amplificatoare sint de tip pnp, din care T3 este OC 41, MP 39 sau EFT 319, iar T4 este OC 71, MP 42 sau E~T .31_9. . Dup a ce montajul a Iost executat pe CIrCUlt_lmpnm~t ~ 38 sari pe circuit conventional, iesirea se cupleaza pe POz!• eolectla cristal • ' .
Fig. 37. Generator

de audiofrecventa

tia 1, iar la iesire se m onteaza un voltmetru electronic. Se roteste potentiometrul din emitorul tranzistorului T4 pentru semnal maxim, apoi -se regleaza potentiometrul de 100 D din emitorul tranzistorului T 3' p ina ce voltmetrul electronic va avea indicatia 1 V. Potentiometrul . de 100 0 se lasa in aceasta poz itie, apoi nivelul la iesire Intre valoarea 0 si 1 V se regleaza din potentlometrul de 1 kD, montat in emitorul tranzistorului T4• Acest potentiometru are axul prevazut cu buton. Pe butonul potentiometrului se fixeaza un ac indicator, iar pe panoul frontal se tree repere eu valori ale nivelului de iesire m asurate in puncte discrete cu voltmetrul electronic. Iesirea din generator are un atenuator la care nivelul semnalului este pe pozitia 1 in raportul 1:-1, pe pozitia 2 in raportul 1:10, iar pe pozitia 3 ill raportul 1:100. -, . Neuniformitatea semnalului in banda 20 Hz ~50 kHz este de 0,5%, iar in rest de 1 %. Alimentarea se face de la o sursa de 9 V. Generatorul reprezentat in figura 38 poate fi folosit -la controlul.si reglajul amplificatoarelor AF, al m agnetofoanelor si, in general, al tuturor ansamblurilor electronice ce au amplificatoare cu frecventa p ina la 200 kHz.

39

• colectia cristal •.

Tensiunea de iesire este cuprinsa intre 0 si 5 V si se regleaz a din 'potentiometrul R20• Cind potentioruetrul R20 este la maximum, niveLul de iesire se poate regIa in 6 trepte din atenuator, nivelul minim astfel ohtinut fiind de 50 fL V. Tensiunea de iesire se m asoara la iesirea tranzisto, , rului Ts cu un instrument de 100 fLA pe doua scale 1 V ~l 10 V. Rezistenta de iesire a generatorului este de 91 Q, nivelul semnalului are 0 abatere de ±1 dB pe toate gamele de f'recvente iar distorsiunile nu depasesc

0,8%.
Generatorul propriu-zis este format din doua etaje eu reactie pozitiva selective prin punte Wien. _ Pentru stabilizarea amplitudinii oscilatiilor s-a recurs la 0 contrareactie, de la iesire, la ern itorul lui T 1 prin Cl4• termistorul R9 si rezistenta Rl6• Condensatoarele din puntea Wien (Cl -Cs) trebuie sa fie cu 0 toleranta de maximum 2%. Tranzistoarele T 1 si T 2 s int de acelasi tip AF 121 sau echivalente. Important este ca aceste tranzistoare sa aiha -un factor de amplificare cuprins Intre 60 si 120. Tranzistorul T3 trebuie sa suporte 0 putere disipata de 1 .W, sa aiha 0 Irecventa de tranzitie de 30 MHz si un factor de amplifieare de eel putin 35 la frecventa de 1 kHz pentru Ic=500 m A. Aeest tranzistor se va monta eu radiator de 200 -=-300 . em 2 si poate fi de tipul 2 N 3021 sau 2 N 3024. Bine inteles ca se pot monta si aIte tip uri de tranzistoare, dar calitatile generatorului pot sa difere fata de rezultatele care ar fi ohtinute eu piesele mentioriate in schema. In re dresor (D, -Dl1), se pot utiliza patru diode de tip EFR 136, iar diodele pentru deteetorul instrumentului sint de tip OA 85 sau AA 117 (Dl -D4)' Pentru stabilizarea tensiunii de alimentare se vor utiliz a diode Zener de 30 m W, eu un eurent de stahilizare de 25 -30 rnA si tensiune norninala de 10.:_12 V, montindu-se trei diode in serie, respectiv trei diode DZ 311. Termistorul folosit este de tip B8 -320 -03 P/150 k. Cei ce nu poseda un termistor, pot utiliza 0 rezistcnta 41

=·1
o ]~
4B

t--{!.
500pF. D5 - 07 de semnale sinusoidale

Fig. 38. Schema generatorului

Cu acest generator se acopera panda cuprinsa intre 20 Hz si 200 kHz in patru subgame ell raportul 1/10. Reglajul frecventei intr-o suhgama se face cu potentiometrul dublu R, -R4' iar schimbarea dintr-o garn a in alta se face prin comutarea eondensatoarelor.

_

~.

colectia cristal

colectia

cristal

f~xa, dar niveluI semnalului la iesire nu se va.m ai mentine constant in banda._ Tran;format?ruI de retea este faGut pe un miez de 4,~ em . In pnmar, pentru 120 V se vor bobina 1 600 splr~ 0 .0,-2 mm, iar pentru tensiunea_de 220 V se vor bobma mea 1 200 spire din sirma CuEm, 0 0,15 mm. _ In seeundar, se vor bobina 470 spire din strma CuEm JZ! O,~ I_Um Morrtarea generato,rului se va face pe un .. CIrcUIt .nnprtmat ?au pe 0, hucata de textolit pe care s-au pnns capse ~l se va avea in vedere ea transform a; tor~I de retea sa fie c!t mai departe posibi! ~i bine ecrana t fata d~ partea electronica propriu-zisa. Dupa ce montajul. a. fast executat, iar pe paiioul !rontaI a~ apara~u!UI (llltregul montaj se introduce Intr-o cutie metahca) au Iost fixate axele potentiometr s. lor, c_?mu5atoar;lor, borna de' iesire ~i instrumentuI de m asura, se incepe reglajul generatorului. ' In prim ul rind se dezlipeste rezistenta R. Se masoara la bornele eond~nsatorului C o11'ensiune de aproximativ 30 V. 20 . .Aplidim apoi la intra rea tranzistorului T (Ia bornele lUI Rz,o) un sern nal sinusoidal de la alt generator, eu nivel ~e 5 Vel' voltmetrul de iesire fiind pe scala de Hi V ~l vorn co,D:t:ola iesirea (ernitor Ta) cu un oseiloseop: Se va modlflca valoare~ ~ui :R21 plna ce pe osciloscop va .aparea ~n semnal f~lfa distorsiunl, iar curentul pe ernitor a~ lUI 'I', este cuprins Intre 70 si 100 rnA. Aceasta obser~atle se, va face pentru 50, 400, 1 000 si 10 000 Hz. ReglaJ~I etajului de iesi re fiind termirlat, se cupleaza R16, ~vmd de data aceasta oscilatii in propriul generator (T.1•~~ T2): Se controleaz a cu osciloscopul oscilatiils proprn III clt:va game (aten~at~rulv se tine pe pozitia 1). Se r~gI:az~ R13, ~i5 ~I R16 Incit sa ohtinem ampIitudine maxlm.a ~I !or~a de ~~da perfect sinusoidala la iesire, Co~utIlld apOI pe diverse game, se controleaaa eu e.scIlo~coIJuldaca forma sinusoidal a a semnalului se mentine; m caz contrar, se reface reglaj ul din.R R si R Da II .. 13' 15 'i T6' ~av~lve U ar~ variatii instantanee, se vor reduce capacitatIle parazite ale montajului sau se va sunta 42 R2 cu un condensator de 20 -100 f1.F.
v
v

j

v

I

v

In continuare, se face etalonarea instrumentului de masura, Pentru aceasta, se deconecteaza cursorul potentiometrului R20 de la condensatorul Cl6' se conecteaza Ia intra rea lui T3 un generator auxiliar ~i la iesire (emitor T3) se conecteaz.a un osciloscop isi un voltmetru electronic. Se regleaz a nivelul de intrare p ina ce la iesire vom avea 5 V si se regleaz a B35 astfel ca acul instrumentului sa indice jumatatea scalei, deci 5 diviziuni. Se repeta aceeasi operatie pentru sensibilitatea 1 V si se aj usteaz a R36 p ina ce acul instrumentului indica 10 diviziuni (capat de scala). Mentin indu-se nivelul constant la intrare, se variaz a Irecventa si se observa daca instrumentul propriu nu are variatiile indicatiei mai mari de 2%. Etalonarea scalei in frecventa se poate face prin met.oda figurilor Lissajous, Pentru aceasta, la osciloscop, pe intrarea deflexiei pe verticala, se conecteaz a iesirea generatorului construit, iar la deflexia pe orizontala se conecteaza un generator etalon. Egalitatea f'recventei celor doua generatoare se traduce prin aparitia pe ecranul osciloscopului a unui cere sau a unei ·elipse. Etalonarea se incepe cu frecventele j oase, adica Sl in pozitia I, gama acoperita fiind intre 20 si 200 Hz. Se Iixeaz a pe scala gradatia pentru 20 Hz si pentru 200 Hz, apoi reperele din interiorul gamei. Comutam SI pe gama 2 si verificarn daca corespund gradatiile scalei, inmultind, bine.inteles, cu 10. Daca gradatiile nu corespund, pentru a m ari frecventa se vor micsora valorile condensatoarelor din gam a, iar pentru a micsora frecventa se vor m ari valorile coudensatoarelor. In orice caz, valorile condensatoarelor din aceeasi gama 'trebuie sa fie cit mai apropiate cu putinta. Operatia de etalonare urmeaza aceeasi m aniera. Daca in generator, pentru 'I', si T2 se vor utiliza tranzistoare cu Irecventa de tranzitie ridicata (de exempIu,_ AF 121-AF 179), se poate monta 0 a cincea gaIIla cuprinsa lntre 200 kHz si 2 MHz. Pentru aceleasi potentiometre, condensatoarele din aceasta noua gama vor avea valoarea de 50 pF. Este recom andabil sa se

~43

• colectia cristal

• ;. -cotectla ' crista I •

ntilizeze trn condensator fix- de 3Q pF si un trimer de 1020 pF, deoarece in feIul acesta reglaj ul va fi foarte exact.

~
ex)

Generatoare de radiofl'ecventa
Foarte multi constructori amatori realizeaz a montaje de radiorecei)toare sau emitatoare careau in cornponenta lor etaje ee lucreaz a in domeniul radiofreeventelor. Heglarea aeestor etaje se poate face eu surse de sem nal speeifice respectiv ,cu generatoare de semnal de radio .. freeventa" Montajul din fig. 39 euprinde un g'enerator RF eu tranzistorul TIl care este un oseilator In 3 puncte de tip Colpitts eu baza la m asa. Circuitul acordat este format din una dintre bobinele L2, L4, L6 L8 sau L 10 si eondensatoarele Cz, C3, Cv' Condensatorul variabil C; _ Ioloseste la reglajul fin al frecventoi. Bobinele L2, L , 4 6, L La si LlO se realizeaaa pe carcase din material plastic san carton. Pe aceeasi carcasa se vor bobina £2 cu bcbina de euplaj L1; L4 cu L3; L6 eu Ls; L8 en L, si LlO en L9• Bobinele L2(L1), L4(L3) si (L6(L5) se bohineaz~ pe earease eu diametrul de 6 mm, iar bobinele L8(L,) si LlO(L9) pe carcass eu diametrnl de 12 mm. Bohina L 2 are doua secti uni cu 200 de spire fiecare. Intre cele doua sectiuni ale lui L2 se introduee hohina L1 (150 de spire). Fiecare sectiune are latimea de 2 mm, iar distants intre sectiuni este 1 mm. Sirma de hobinaj Iolosita este CuEm 00,1 mm, Bobina L4 are 85 de spire, iar L3 - 30 spire din sitm a CuEm 0 0,1 mm. Bobina L6 are 55 de spire, iar L5 -15 spire din s irmji CuEm iz olata cum atass 00,18 mm. Latimaa bobinei L4 este de 5 rnrn, iar a lui L6 de 2 mm. Bobina L8 are 30 de spire, L7 ~7 spire, LlO -20 de spire, L9 - 6 spire, foate din is irma CuEm00,25 mm pe carcase cu diametrul 12 mm. Acest generator Iucreaz a 1ntre 0,415 si 11 ·MHz pe 5 subgame: 0,415 -0,63 MHz; 1,6.,--2,6 MHz;· 2,6 -4,2 MHz; 4,3 -6,9 MHz; 6,4 -11 MHz. Acordul se face eu un condensat0r variabil C; eu valoarea de (44 Q ""'""JOP pP. Generatorul este modulat in amplituqinecu
.:.::~
(;-.,

LO-

LL

,

N
I

~c:
N
I (""')

0

~q

,
ct)

(':_ -.1 ~-.1

c

0::

cr::

N'

cr::

0:::'

:#

a::

,

.(:ol~ctia, .cristal

ajutorui diodei D din generatorul de .audiofrecventa (cu tranzistoarele T2 $i T3)' Generatorul AF este de tip RC cu reactie poz itiva prin cuadripolul In T podit, format din R7, C6, C7 si RD' Acest generator lucreaz a pe Irecventa de 1,6 kHz dar daca R7 este 0 rezistenta variabila, atunei Irecventa 'sa ge poate modifica. Nivelul semnalului RF se poate regIa din potentiometrul PI eu valoarea de 2 kD., iar nivelul AF din potentiometrul Pz de'10 kD. Iesirea AF are si un atenuator calibrat, lntrerupatorul 11 pune in Iunctiune generatorul RF, intrerupatorul 12 pune in Iunctiune generatorul AF. Tensiunea de alimentare este de 7 -9 V. Tranzistorul 'I', este de tip EFT 317, P 403, AF 115, AF 116, AF. 125; AF 126 etc., iar T3 de tip EFT 352, EFT 353, MP .40, oc 70, OC 71, OC 602, OC 603. Comutatorul are doua sectiuni eu 5 rinduri de contacte. Dioda D este de tip EFD 108. . Calibrarea scalei generatorului RF se face prin cornparatie eu un instrument similar.

10pF

r;

«,

Generator de bare TV
1!'ig. 40. Schema generatorului

,

de bare TV

46

AmatoriIor care se ocupa cu verificarea televizoarelor le prezentam in fig. 40 un generator de bare TV orizontale si verticale, aparat care se dovedeste deosebit' de util. In esenta, generatorul de bare se compune dintr-un oscilator de Inalta Irecventa, modulat in am plitudine de doua generatoare de sem nal dreptunghiular, de Irecvente diferite, care dan imaginile corespunzatoare de bare orizontale si verticale. Generatoarele de semnale dreptunghiulare s int reprezentate de doua eircuite baseulante astabile. Fiecare generator are cite dona trauzistoare din seria BC 107, Be 108, BC 109 sau BF 214, BF 215 care, lmpreuna eu piesele aferente, impun frecventa sem na- , Iului generat. Astfel, astabilul eonstruit cu tranzistoarele T I '$i T2 genere aza semnal pentru bare orizcntale, iar astabilul construit .cu T3 si T4 genereazji sem nal pentru bare vertieale.

Bobina'" L din generatorul de radiofrecventa are 7 spire din sirrn a de CuEm 0~0,~ mm, ~obi~ate cu p~s de 0,5 mm. Bobinajul se face fara carcasa, diametrul interior al bobinei fiind 6 mm. in etajul oscilator RF se planteaz a un tranzistor tip BF 181, BF 183, BF 200. . Aeordul pe fiecare canal TV se face din condensatorul C; care poate fi un trimer cu dielectric ceramic sau aero

r;

I

Multivibrator

pentru

depanare
47

Construit eu doua tranzistoare EFT 317 sau EFT 319 si alimentat eu numai 3 V, multivibratorul genereaza 0

• colectia cristal • coleetla cristal •

Fig. 41.

x
IN
0 C"">

)(
CC1 _

)(

)(

.~
LL N

·1·
N

unda dreptunghiulara eu Irecventa de baza in jur de 1 000 Hz. Unda dreptunghiulara este foarte bogata in armonici, deci cuprinde atit spectrul audio cit si spectrul radiofrecventa. Acest atribut recomanda montajul in depanarea aparatelor de radio si TV. Dupa cum se observa, la intrarea de au diofrecventa se cupleaz a condensatorul de 2,2 nF care permite tre-. cerea frecventelor mai j oase (chiar Iundamentala de 1 000 Hz). Pentru verificarea unui : amplificator de radiofrecventa, multivibratorul se cupleaz a prin condensatorul de 5 pF. Fiind de gabarit foarte mic, acest auxiliar al depanarii, impreuna cu sursa de alimentare, .poate fi montat Intr-o cutie de plastic din care ies cele doua borne de semnal.
\ I

LL

0

c

IJ) C"">

~
N

0

r-.

~ ~

u

~
I

..,

, Frecventmetre
Generatoarele de audiofrecverrta emit semnale sinusoidale, dreptunghiulare, trapezoidale sau In dinti de Iierastrau care apoi s int aplicate circuitelor electronice. Exista lnsa situatii in care trebuie rn asurata Irecventa semnalului emis de un generator, m asuratoare ce se poate face cu ajutorul unor frecventmetrc pentru semnalele de audiofrecventa sau a unor undametre cu absorbt.i~, in cazul semnalelor de radiofrecventa. Frecventmetrele pentru m asurarea semnalului de audiofrecventa. . ·48· se bazeaz a pe relatia ce exista intre reactanta ca-

I

,

-

• colectia crist~l •

50

pacitiva si intensitatea curentului, in sensul cii printr-un condensator de 0 anumita capacitate poate trece un curent mai mare la 0 frecventa ridicata si un curent . mai mic.Ia a frecventii scazuta, Semnalul de audiofrecventa (fig: 42), aplieat pe baza tranzistorului 'I', (MP 39), eu factorul de amplifieare ~= 100, este amplificat, iar in colectorul tranzistorului T:z este limitat, avind aspectul unui semnal dreptunghiular. Semnalul trece printr-unul din coridensatoarele C1 - C4 si dupa ce este detectat este aplicat unui "instrument de 80 -100 fJ.A (instrumentu I de m.asura utilizat la aparatul T 20). Valorile condensatoarelor sint alese astfel inc lt cu ajutorul aparatului sa poata fi acoperita 0 gama de Irecvente de la 20 Hz la 45 kl-lz, conform tabelului din fig .. 42. Tensiunea de alimentare este stabiliz ata la 6 V cu " o dioda DZ 306. Deoarece consumul aparatului este, de 6 rnA, s-a utilizat ea sursa de alimentare e baterie de 9 Montajul se va executa peo placuta cu circuit imprimat, iar aparatul se realizeaza intr-o cutie de tabla de aluminiu groasa de 1 mm (180 xlOO x100 mm). Dupa definitivarea aparatului, se trece la etalonarea , instrumentului folosind un generator etalon de semnale sinusoidale. Se vopseste cadranul aparatului cu vopsea alba (pe baza de nitrolac) si se traseaz a diviziunile eu 0 penita ROTHING (0,2). Similar constructiei anterioare este ;;i Irecventmetrul (fig. 43) in a carui componenta intra un circuit integrat de tipul SN 7400 (NAN D), circuit la iesirea caruia se obtin semnale dreptunghiulare care sint aplicate unui amplifieator. In colectorul tranzistorului Be 178 este un miliampermetru a carui scala, de asemenea, va trebut sa a gradam Tn Hz. Domeniile de rnasurare se aleg cu un comutator de 2 x4 pozitii, pentru fieeare gama de frecvente realiz indu-se un reglaj alcapiitului de scala eu ajutorul potentiometrelor semireglabile. Tensiunea de alimentare este stabiliz ata cu 0 dioda PL 5V1Z, tensiune care este impusa de utilizarea circuitului integrat,

en

>

C)

a

z:
V)

t:!

v.

~

.....
,....;

I;.)

'::J ::J

u..

~ ....,

E ~ ....,.
a;
t"\

a;

~

>I;.)

a;
,....;

'H

...

v-

cu ~ ......
!=: ..... ...
I;.)

0. ..... 0.

+

.§ cu

a
Q)

..t:1 I;.) CI.i

~

~ ...
t...

"'I"

colectia

cristal

De 0 constructie destuI de simpla si u~or de realiz at, utiliz ind piese eurente, aparatul din fig. 44 acopera gama cuprinsa intre 5 Hz ~i 300 Hz in 5 subgame:

1 -30 Hz; 10-300 Hz; 100 Hz -3 kHz; .1 kHz -30 kHz; 10 kHz'-300 kHz./

d~~~~~~--~-O .; H:s::J--.r
;:.0

'"

52

Frecventrrietrul are un amplificator RC echipat cu tranzistorul Tl (Be 109), urmeaz a apoi un trigger'" (T2 si T3), dupa care un etaj monostabil (T4 si T5)' Ultimele etaje sint echipate cu tranzistorul Be 108. Daca se aplica Ia intrare un sem nal de m asura, dupa ce este am plificat de T l' se transmite triggerului prin condensatorul C2 (grup de doua eondensatoare). " Triggerul transform a fiecare perioada a semnalului intr-un impuls dreptunghiular eu aceeasi frecventa, care este in eontinuare aplicat circuitului diferential C3R, obtin indu-se la bornele rezistentei R impulsuri pozitive si negative. La baza tranzistorului T4, datorita diodei serie EFD 108, ajung numai impulsurile pozitive, provoclnd hascularea monostabilului. Tensiunea continua care se obtine Ia hornele condensatoarelor montate in colectorul lui T4 este cu atit mai mare eu cit frecventa de basculare este m ai ridicata. Cele sase potentiometre, montate in serie eu baza lui T5, permit etalcnarea instrumentului pe fiecare subgam a in parte. Pentru a asigura 0 functicnare perfecta a multivibratorului,: tensiunea de polarizare este stahiliz ata cu 0 dioda Zener DZ 306. Polarizarea bazei tranzistorului 'I', se face din potentiometrul PI' valoarea tensiunii pe baz a avlnd 5 V. Scala instrum entului indicator se gradeaza direct in unitati de frecveuta pe fiecare suhgam a. Etalonarea incepe prin aplicarea Ia intrare a unei Irecveute etalon dintr-un generator. Buna Iunctionare a instrumentului ne cesita Ia intrare un sernnal al carui nivel trebuie sa fie cuprins intre 35 mV ~i 10 V. De exemplu, de la infasurarea de filament a unui transformator se pot aplica semuale pentru m asurarea Irecventei retelei ~l~ctrke, ~

.L

r;

'f'

0

d -'"

r-; N

~

'"

-eo
U)

:D~

CD

_"--'L-oO

. .0
C\l
;::j

u

• colecti-a' 'cristal.

Etalonarea pe fiecare subgam a se regleaz a din poten.tiometrul de 10kO aferent subgamei respective. Alimentarea eu energie a instrumentului se face de la doua baterii de 4,5 V legate in serie, consumu de curent fiind de ordinul a 30 rnA. In lipsa unui" instrument de m asura, inductanta din colectorul T2 se poate realiza pe 0- carcasa cu miez pe care se bohineaza 6-8 spire din srrma CuEm0 0,2 mm." Cea de-a doua categorie de frecventmetre 0 reprezinta undametrele cu absorhtie (fig. 45). CircuituI oscilant LC (25 pF +40 pF) are 0 Irecventa de rezorianta aleasa in jur de 27 MHz, circuit care asezat in apropierea unui oscilator a carui Irecventa este tot in j ur de 27 MHz, absoarbe energia radiata care conduce la cresterea ten-siunii de polarizare a barei tranzistorului .SF 180..' In aceasta situatie, dioda luminiscenta (LED) va lumina puternic, indic.ind 0 egalitate intre frecventa sem nalului emis si Irecventa circuitului LC al undametrului. Bobina se va executa din slrm a CuAg 0 1 mm si are sase spire hobinate in "aer" pe un diametru de 12 mm. 1n cazul in care nu se poate folosi 0 dioda LED, se aplica varianta a doua in care elementul indicator este un bec electric de 3,8 Vj70 rnA. Sensibilitatea montaj ului se regleaz a cu potentiometrul de 250 kQ. Butonul condensatorului variabil de 40 pF se gradeaz a in prealabil dup a un generator standard. Determinarea frecventei unui circuit consta in apropierea bobinei L de circuituI rcspectiv si rotirea butonului condensatorului variabil p ina se obtine 0 l~minozitate maxima a diodei LED.

,25pF

./

Fig. 47. Schema grid-dip-metrului

Grid-dip-metru
Din seria instrumentelor mult utilizate, ce sint comode in manipulare dar, in acelasi tirnp, s lnt mai putin precise, se num ara si eel cunoscut sub denumirea 'de grid-dip-mefru. Instrumentul, care are in componenta sa un voltmetru electronic si un etaj generator RF, se utilizeaz a astfel:

54

. Cind dorim sa determinam frecventa de rezonanta a unui circuit oscilant oarecare, modifica~ frecventa oscilatorului p ina cind indicatia voltmetrului eleet~~nic va fi minima. Evident, bobina L a grid-dip-metrului va fialaturata de circuitul ce urmeaza a fi m asurat. Indicatia \ minima se datoreaza absorhtiei circuitului pasiv. I Determinarea frecventei generate de un circuit se face eu oscilatorul local oprit, iar prin rotirea condensatorului variabil, la rezonanta, indicatia voltrnetrului electronic va fi maxima (Kl desfacut), _ In schema din fig. 47, tranzistorul Tl este de tip ~F 139, OC 171 sau EFT 317, in montaj Colpitts. Tranzistorul T2 este de tip EFT 353 sau echivalent. Se observaca pentru Iiecare gam a, odata eu bobina L, se comuta si rezistenta R. De aceea, in soclul bobinei va fi montata si aceasta rezistenta. Carcasele bobinelor se vor face din tub pvc eu - diametrul de 12 mm. In gama 3-5- Ml-Iz se vor bobina 72 de spire din sirm a CuEm 0 0,2. Rezistenta Rare valoarea de 39 kQ. . -, Pentru 5-10 MHz se vor bobina 43 spire 0 0,3 mm ~i rezistenta R avind 4,7 kD.. In gam a 17 -30 MHz se bobineazii 7 spire 0 0,8 mm, R avind tot 4,7 kn. in gama 28 40 MHz se bobineaz a 3 spire 0 0,8 mm rezistenta R avind 10 kQ. Pentru toate aceste game bobinaj ul este spira ling a spira. Pentru gama 35,-90 MHz se vor bobina 2 spire 0 1 mm sirma de eupru argintat, cu distanta de 1,5 mm intre spire. 55

• colectia crlstal

.. colectia cristal

Pentru a' acorda un circuit pasiv, se cupleaza oscilatorul prin [ntrerupatoarele Kl si K2• La verificarea unui circuit activ, se utilizeaz a num.ai voltmetrul electronic ~i se _cupleaza numai intrerupatorul Kz• Intregul m ontaj se introduce intr-o cutie metalica; pe 0 suprafata se m onteaza instrumentul indicator si butonul cu scala pentru coudensatorul variabil. ' Intr-un capat al cutiei este fix at culotul pentru bobine, - iar in capatul opus se ana butonul poteutiometrului de 500 kD. pentru -reglajul sensibilitatii voltmetrului "electronic. . Etalonarea scalei pe fiecare garn a se face eu ajutorul unui generator de frecvente etalon.
I

I

-1
30pF
1 !

t------___.~--j

:1

1
20
1-2 3 Spire

3V

lVIasurlHor -de cimp Pentru reglarea unui radioemitator de telecom anda este necesar un m asurator de cimp eu ajutorul caruia ise determina Irecventa de emisie, calitatea semnalului emis si intensitatea semnalului de radiofrecventa.. Un astfel de montaj este prezentat in fig. 48. ', Semnalele caprate de 0 antena telescopica (lunga de 65 em) s int aplicate unui circuit oscilant LC (40 pF +50 pF), iar dupa detectia lor tree pe baza tranzisto- . rului BC 178, in al carui colector este montat un instru-ment de 35 [LA (indicator de volum la casetofoane). In cazul in care sem nalul receptionat are ,0 frecventa e gala cu frecventa circuitului oscilant, se negativeaz a haza tranzistorului ceea ce conduce la cresterea curentului de eolector 1c. Pentru evitarea aparitiei sem nalului de radiofrecventa in circuitul colectorului, se utilizeaza cele doua socuri de radicfrecventa SRF, confectionate din sirmji CuEm0 0,4 mm. Sensibilitatea m ontajului se stabileste ell potentiometrul de 10 kQ. Statiile de telecom anda secventiale multicanal utili, , zeaza semnale de audiofrecventa de diverse Irecvente, semnale care pot fi ascultate intr-o casca telefonica (2 000 Q) montata Ia bornele masuratorului de cimp. 56 Bobina L avind un diamettu de 14 mm se executa in
2~3 I:>

3

~IS

Spire

Spire Cu 61mrn

p O,~ mm Cu'Ern

Sirmo

Fig. 48. Masurator

de cimp electromagnetic

+

aer (fara carcasa) eu slrm a CuEm 01 mrn, avtnd 9 spire cu 0 priz a medians Ia 3 spire de Ia punctul 1: Este recom andabil ca montaj ul sa fie introdus intr-o caseta m et.alica, ccnfectioriata din tabla de aluminiu grcasa de 1 mm, cu dimensiunile150 X80 )(80 mm (fig. 49).

"-

,

A

.
~,/

/~
~
Fig, 49,

n

/'

Sp T50

®
0
-

00
,

T

V
57

colectia "cristal.

-.

colectia cristal

Turometre
Principiul de Iunctionare a turometrelor electronice se bazeaz a pe numararea scinteilor produsec.de contactele ruptorului unui motor. Num arul de scintei este direct propor-tional cu turatia mo+orului, conforrn relatici:
s=ct:

_c:,,,
DZ

_ c,
+

r.;

1of'"F/12V

scintei pe secunda; al arborelui motor;

n _ num arul de rotatii C - num arul cilindrilor;

C 30 ME

unde

s este num arul -de
!

'2'
( +12V)

pe minut

• 6V'3'

marul timpilor motori nelor de inductie. _ De exemplu, la un motor in 4 timpi, eu 4 cilindri, cu o singura bohina de inductie, Ia turatia de -3 000 de rotatiijminut, seproduc 100' de scinteijsecunda. In turometrul electronic, fiecare dintre aceste scintei produce cite un impuls (fig. 50) cu durata i1.- Intre doua impulsuri succesive, curentul este nul. Daca un curent de aceasta forma se conecteaz a la bornele unui ' miliampermetru,acul indicator nu poate urm ari pulsatiile rapide si se stabileste intr-o pozitie medie. Deviatia acului este proportionala cu raportul dintre perioada tI, cit trece curent prin instrument, 9i pauza 12 Jl~I1tre , doua impuIsuri suecesive. Cum pauza dintre.s-sctntei este determinata de num arul de scintei pe secunda, / rezulta ca indicatia instrumentului este proportionala eu turatia, iar scara se poate etalona direct in rotatiij minut. Schema unui turometru electronic simplu, cuprinde un singur tranzistor (fig. 51), Tranzistorul este blocat 9i deschis periodic de catre tensiunea-la bornele primarului bobinei de inductie, diud nastere pe rezistenta Hz din circuitul de colector la impulsuri aproximativ dreptunghiulare. Impulsurile din coleetor au llisa durata
f--

M - nu(2 sau 4); B -_ nurn arul bobi-

~----~--_.--~~----~~~~----~----~--~
Fig. 51. 'I'urometru

eu un tranzistor '

I

58 •

,

1med.

t1

t2

o
,

Fig. 50.

variabila, in Iunctie de turatie si de reglaj ul distantei dintre, contactele ruptorului. Dependenta aeeasta se elirnina prin derivarea impulsurilor dreptunghiulare. La blocarea tranzistorului, eondensatorul C2 se incarca prin rezistenta R2, dioda D4 si prin instrumentul de masura; la Tntrarea tranzistorului in saturatie, condensatorul se descarca prin dioda D3, rezistenta R4 si prin tranzistorv Incarcarile repetate ale condensatcrului C2 produc prin instrumentul I un curent a carui valoare medie este proportionala en turatia. Comanda tranzistorului este asigurata prin diodele Dl si Dz, care au si rolul de a protej a tranzistorul Ia supratensiuni.' Marimea tensiunii de alimentare a colectorului inIluenteaza direct asupra indicatiei instrumentului. Intrncit tensiunea bateriei de acumulatoare din automobil 'variaza in limite destul de largi, tensiunea de alimentare trebuie stabilizata, Pentru aeeasta se prevede dioda Zener D, si rezistenta de limit are RI. in lips a stabiliz arii, la variatia eu num ai 1 V a tensiunii bateriei, indicatia se modifica eu circa 20%. Turometrul se poate alimenta de la un acumulator de 6 V sau 12 V; Pentru alimsntarea de laf V, rezistenta de-Iimitare RI se ia de 50 0./0,5 W, iar dioda Zener trebuie sa aiha 0 tensiune de stabiliz.are m ai mica de 5 V (de exemplu, BZY 83, D 4V7); rezistenta R2 se elimina. La alimentarea eu 12 V, rezistenta de limitatese ia R1=300-330 QjO,,5W, rezistenta Rz=390 0., iar ca stabilizator se poate folosi orice dioda Zener cu
t

I

59

colectia cristal

• colectia cristal

t,

/

Oz
0, "2'J

10I'F/12V

perfect dreptunghlularfi ceea ce influenteaz a favorabil asupra preciziei iudicatiei. Acest turometru functioneaza corect p ina la turatii de ordiuul a 8000 rotatif minut,

J6--

C1'

Multimetru
R7
iooo,

+ 12V (+ 6V)

*30 Fig. 52.

60

tensiunea de circa 7 V (de exemplu, DZ" 307). Celelalte elemente de circuit: diodele D1, D2 si D4 sint, de preferinta, din familiile DR 3DO, dar se pot utiliza eventual si EFD 108; dio da D3 este EFD 106, iar tranzistorul T -EFT 307, EFT 308, EFT 322, EFT 323, EFT 352, EFT 353 sau echivalent; instrumentul i adicator 0,5 ... 2 m A, are rezistenta intern a de 50 ... 100 Q. Turometrul din figura 52 cuprinde doua tranzistoare care formeaz a un circuit hasculant rnonostabil. La conectarea alimentarii turometrului, .motorul fiind oprit, tranzistorul T 2, a carui baza este polarizata prin rezistent a R2' de la minusul sursei de tensiune, intra in conductie Ia saturatie. Tensiunea sa emitor-colector, de 0,2 -0,4 V, mentine tranzistorul T1- blocat prin divizorul de tensiune format de rezistentele R5 l;'j. R6• Curentul de co1ector al tranzistorului T 1 fiind nul, instrumentul nu indica curent. La fiecare intrerupere data de ruptorul motorului, impulsurile negative se transmit prin dioda Dl si prin condensatorul C1, la baza tranzistorului T 1 pe care-l deschid, Saltul pozltiv de tensiune din colector blocheaz a tranzistorul T 2, tranzistorul T 1 se blocheaz a si trecerea curentului prin instrurnentul I inceteaz a. Durata im pulsului de curent depinde de reglajul rezistentei R2 iar Irecventa de repetitie este determinata de turatia rnotorului. Forma curentului de co1ector a tranzistorului T 1 este aproape

In domeniul aparaturii electronice - cu at.it mai mult al celei utilizate in 1aboratorul sau atelierul oricarui electronist - solutiile specialistilor par sa avantajeze tot mai mult acele aparate, montaje si scheme a carer tealizare implies piese usor procurabi1e, fara aaduce insa prej udicii exactitatii valori1or m asurate. A paratul, prezentat simplificat in figura 53, are posibilitatea efectuarii urm atoarelor m asuratori: controlul jonctiunilor unui tranzistor, Iactcrul .de amplificare statica ~,am plificarea in curent, trasarea curbei Ie - I B, variatia arnplificarii unui tranzistor in functie de curentul de colector, verificarea diode1or .de m'ica si mare putere, verificarea unor elemente de circuit (bobine, transform atoare), m asurarea rezistentelot p ina la 5 kQ si, in sfirsit, poate fi utilizat ca generator de j oasa frecventa. In schema bloc din fig. 53 putem observa tranzistorul supus verificarii, elementul indicator (in cazul de fata, 0 casca), generatorul de semnal si sursa de alimentare. Din schema de principiu (fig. 54) se constata Ga generatoru1 AF este asociat cu tranzistoru1 T 2 si transformatorul Tr.

GENERATOR

AF

,

colectia cristal

• colectla cristal

r'-"---=----+---'--.-(f"

0-

K

4,5_V

Fig. 54. ~chema de principiu

a multimetrului

Infa~urarea de reactie II este conectata intre baza si emitorul tranzistorul ui T l' care Iunctioneaza ca intrerupator. N umai alternantele negative ale gen-eratorului pun in stare de conductie tranzistorul T 1 si astfel apare la iesire 0 unda dreptunghiulara. Frecventa generata de T2 are valoarea cuprinsa Intre 400 si 600 Hz.,' Intrerupatoarele Bl ~i B2 sint pentru verificarea intreruperii sau scurtcircuitarii j onctiunilor, Condensatorul, montat in paralel cu casca, elimina arm onicile :;;i Iaciliteaz a apreeierea punctului de echilibru al montajului. Valorile rezistentelor R4 ~i·R5 au fost alese pentru un curent mediu prin tranzistvrul T de aproximativ 5 rnA ~i elimina pericolul supraincarcarii. ' Potentiometrele R2, R3 si R, sint moiitate R_epanoul frontal si au scale gradate. . Scgla potentiornetrului R7 este gradata pentru Ie eu valori intre 500 /-LAsi 5 mA. Rz are scala gradata intre 50 si 500 flA, iar R3 intre 5 si 50 /-LA - valori ale curentului bazei lB' _ Valorile factorului de am plificare ~ sint treeute pe scala lui Rz (2 la 20) :;;i R3(20 la 200). Aeeste valori sint valabile dud R7 este reglat pe un eurent de colector I c= 1 mA. Cind R7 este reglat pentru un curent de 62 colector mai mare, de exemplu, 'de do ua ori, atunci si

valorile citite - pe scalele lui R2 si Ra se rnultiplica cu doi. Determinarea valorii factorului de amplificare in eurent se face in Ielul urmator: se Iixeaza diu R7 0 valoare a curentului de colector (de exernplu, 1 rnA) si -se roteste butonul scalei lui R2 sau Ra pina clad intensitatea sunetului in casca devine minima. In acest fel citim pe scala direct valoarea ~. Pentru etalonarea scalelor se recom anda utilizarea unui mieroampermetru sau a altui instrument sensibil. /' . La et~lo~area lui R7, .con_ectam in serie cu potentlOmetruI instrumentul indicator (sensibilitate 5 la 10• rnA) sl fara sa conectam casca, cu cursorul lui R 7 la • • ~llmrnum, mstrumentul trebuie sa indice 5 m A. In caz ca nu" indica 5 rnA, se va aj usta valoarea lui Rs sau R6• Dupa ce Rs a fost ajustat, i se mascara valoarea ~i se apu_ce R4 la aceeasi valoare. (Potentiometrel~ Rz""; R3 !?i R4 sint liniare). Se roteste apoi butonul lui ,R7 ~i notam, pe rind, pe scala, noile valori indicate de instrument (4,5 -4 -3,.5 rnA -etc.). Valoarea minima trecuta pe scala, pentru curentul de colector, este de 0,5 rnA si aceasta seiobtine pentru valoarea maxima in circuit a lui R7• ' Pentru etalonarea potentiornetrelor R2 ;;i 1{3' conectam in bornele CBE un iranzistor de mica putere pe care it stim bun :;;i intercalam un mieroam permetru intre borna B si baza tranzistorului. Acest microampermetru trebuie sa fie suficient de sensibil pentru a se putea citi valoarea de 5 /-LA. /' _ Pozitionate pe valoare minima (R2 si R3), se regleaz a R, pina ce instrumentul va indica 500 /-LA. Se regleaza progresiv R2 pentru valori pe microampermetru de 450 -400 -350 flA ~i aceste valori se ~oteaza p~ scala. lui R2• La valoarea minima a potentiometrului Rz, mstrurnentul va indica 50 !-LA (cap at de scala pe R2). Lasind pe R2 la valoare maxima se etaloneaz a in aceeasi valoare R3 cu indicatii intre 50 si 5 fl~' 63 ,
I ..

I

coleetia cristaI •

• colectia cristal

Gradarea in microamperi a celor doua scale odata terminata, este foarte comoda gradarea -in unitati ~" aplicind relatia:

~=

Ie IB

=

1000 IB
"",

'un-sunet.

(exemplu: pentru 1 50 !-tA corespunde ~= 20). B= Pentru verificarea tmui tranzistor se procedeaz a astfel: Se m onteaz a tranzistorul intre bornele CBE~i se Iixeaz a eomutatorul' S pe pozitia pnp sau npa, se regleaz a R7 pentru 1 rnA si R3 pentru 50 !-tA. Dups aceasta, se apasa succesiv pe butoanele Bl ~i B2• Daca tranzistorul T nu este defect, 'in casca se va auzi in permanenta

;(,1

Verificarea oricarei diode se face prin conectarea sa intre bornele CEo Se conecteaz a S pe pozitia pnp si se .regleaz a R7la _1 rnA., ' _', , - Daca dioda nu este in scurtcircuit, prin apasarea butonului Bll sunetul in casca dispare san se atenueaza
1

multo

'

Daca sunetul dispare Ia apasarea butonului B2, inseamna ca tranzistorul are scurtcircuit intre 'colector si emitor. Disparitia scm nalului Ia apasarea butonului Bl indica intreruperea tranzistorului. . Pentru m asurarea factorului static de amplificare ~~ se actioneaza asupra lui R2 si R3• In primul caz, R3 se Iixeaz.a pe valoarea minima a rezistentei (iridicatia 50 !-tA), in al doilea caz (echilibrare din R3) R2 se fixeaz a pe maximum de rezisterita (gradatia 50 !-tA). Valoarea ,~ este calculata prin raportul Ie/I B' Echilibrul este indicat (atunci , se face citirea) cind intensitatea sunetului ill cascasare valoare minima. Ridicarea caracteristicii Ic=f(IB) sau ~=f(Ic) a unui tranzistor se realizeaz a echilibrind montajul pe ntrn diverse valori date lui Ie. Atunci cind la un tranzistor eu germaniu, lOa, pentru a elirnina -erorile, facem masurarea in doua puncte, deci determinam IlIe si !lIB, apoi prin r aportul lor determiriam ~. De exemplu, daca Ic=2000 !-tA,. echilibrul se face la I B= 51 [.LA ~i pentru I c= 1 500 f.lA echilibrul se face Ia lB=40 f.lA, ohtinem Ll1c=500 !-tA si Lll B __: 11 !LA, revine:

Se conecteaz a S pe' pozitia npti;' daca \dioad~ este intrerup ta, prin apasarea butonului 81, sunetul dispare, Verificarea unui circuit se face prin conectarea aces.tuia Intre bornele CE si dacacircuitul nu este intrerupt, prin apasarea lui Bh in casca se aude sunetul. Ca generator AF, sem nalul-se culege de Ia hornele EB sau BC prin actionarea butoanelor R21 Ra sau R7• Instrum entul poate fi utilizatica ohmmetru, daca R7/este gradat III 'valori de la 500 la 5 000 f.t .Pentru aceasta, se monteaza pe rind, Ia bornele CE rezistente cu.v alori e~aloll (tntre 500 si 5 000 Q) si se echilibrea~a -, prm R7• Fiecare punct se trece pecadran. Pentru cei care au un instrument de m asura ell zero lamijlocul scalei, acesta poate fi montat in Iocul castilor. ' ' . Transfor~atorul!r este de tipulveelor 'din etajul final contratimp. Infasurarea secundara este acum Iolosita pentru reactie. Tranzistoarele T 1 si T 2 sint de mica putere (200 mW): EFT 323' - EFT' 353 sau orieare alt tip.

Punte LC
Instrumentulpe care II prezentam in fig. 55 are avan-tajul gabaritului redus, al simplitatii si, inacelasi timp, este de 0 mare. acuratete, - Preeizam totodata vca el poate fi construit ca unitate independenta sau in zlobat In alt instrument mai complex.' " to In principiu, instrumentul se compune dintr-un oscilator de mare stabilitate eu cuar] Q,' un detector, un ~parat. de .masura etalonat, cu zero la mijlocul scarii ~I,un CIrCUIt rezonant cu acord variabil, Circuitul de m asura este reprezentat de circuitul
I

~>

/

<

~=
64

5CO

11

=45.

65

• colectia cristal, •

• colectia eristal

'

"

=07500

. In gama intii, instrumentul

pF.

.

mascara

capacitati

Cx=

Fig. 55. Schema de principiu a puntii

acordat Ia care se cupleaz a condensatorul sau inductanta de valoare necunoscuta. Aeest circuit se acorda totdeauna pe frecventa oscilatorului, prin intermediul condensatorului Cv; la rezpnanta, gasindu-se in Iaz a cu oscilatorul, galvanome.trul va. indica zero pe scala. Cind Irecventa de acord a circuitului nu este egala cu a oscilatorului, galvanometrul va indica 0 valoare la dreapta sau Ia stings lui zero, dup a cum frecventa de rez onanta a circuitului acordat este mai mare sau m ai mica dec it a oscilatorului. Reacordarea se face din Cv, care, fiind etalonat, ne va indica tocmai valoarea lui L; sau CX' Se poate utiliza orice Irecventa pentru oscil ator deci .orice cuart. Calculele diverselor elemente de circuit se Iac in Iunctie de Irecverita cuartului, dupa cum si etalonarea. Este recomandabil ca elementele instrumentului sa fie m asurate exact, dup a cum ~i gradarea scalei in valorile lui C si L sa se fad eu aj utorul unor elemente etalon. CondensatoruI C; trebuie sa fie de buna calitate, stabil mecanic ~i termie, cu dielectric aer si de capacitate intre 10 !iii 490 pF. Elementele schemer sint alese pentru Irecventa cuartului de 1 MHz, dar ele pot fi utilizatc Ia orice frecventa: 6G

Gama a doua serveste pentru m asurarea capacitatilor cu valori cuprinse intre 480 pF si 30 nF. In aceasta gam a, C; apare in serie cu Ca de valoare 480 pF. A treia gam a este rezervata m asurarii inductantelor necunoscute care se inseriaz.a cu L2• Se pot masura inductante cu valori intre 0 si 1 200 jJ.H. In locul tranzistorului EFT 317 se poate utiliza OC 170 sau 2 SA 58. Diodele discriminatorului slnt de tipul EFD 107, AA 112 sau D 101 A. Tr este un transformator de frecventa intermediara de la' orice 'tip de aparat tranzistorizat la' care, in secundar, se bobineaza -doua Infasurari, , Daca acordul nu se face numai din.miez, se retuseaza condensatcrul de 200 pF montat in primar.

Verificator pentru cristale de cuart

/

Verificarea Iunctionala a cristalelor de cuart se poate efectua usor Iclosind.dispoz itivul prezentat in figura 56. Dad. cristalul este in functiune, oscilatorul] Clapp, format din tranzistorul T1,cu piesele aferente, genereaz a oseilatii de inalta Irecventa. Dupa redresare, Lensiune.a pozitiva obtinuta polarizeaz a baza tranzistorului T']., care intra in conductio ~l, astfel, beeuI in di-

Fig. 56.

67

• coleetia cristal

colectia

cristal

cator L se· aprinde. Aprinderea becului indies, prin urmare, Iunctionarea cristalului. Avantajul m ontajului, in af'ara -de simplitatea constructiva, consta in Iaptul ea orice cristal in stare de functiune, intre 1 ~i 30 MHz intra in oscilatie, folosind acelasi dispozitiv. Daca in loc de.Bf 108 (f T-=300 MHz) pentru tranzlstorul T 2 se utiltzeazb tranzistorul 2 N 918 900 MHz), freeventa maxima se extindep ina Ia 100, MHz. Majoritatea amatorilor insanu-poseda cristale cu frecventa mai mare de 30 MHz; m otlv pentru care s-a recom andat Be '108 (I.P.R.S.), eu care se- satisf'ac perfect cerintele uzuale. -Pentru stabilirea Irecventei de oscilatie a cristalului'se poate Iclosi un receptor etalonat sau se conecteaz a intre punctul comun al diodelor sl m asa un Inecventmetru.

Fig. 57. Schema de principiu a Iuxmetrului

u->

Luxmetru

\'

In tehnica Iote, expunerea primita de, un material fotografic este data de produsul iIuminare X timp deei mai niulte expuneri, in care iluminarea ~i timpii sint diversi, dar produsul lor constant, dau pe material densitati de irmegrire egala. Practic, aceasta lege nu _ corespunde 'in totalitate. Astfel, 0 expunere Iacuta eu a irrtensitate slaha si un timp lungva da un alt rezultat fata de 0 expunere cu intensitate ma.re~i timp scurt, aceasta datorindu-se materialelor. La m aterialele colorvabaterile sint si mai mari decit la cele alb-negru, abateri ce apar atit sub forma variantei densitatii cit si sub forma unei dominante de culoare. La copierea negativelor color apare 0 variatie a intensitatii luminoase data de introducerea sau scoaterea , filtrelor de corectie, precum ~i 0 variatie a timpului de expunere necesara pentru compensarea variatiei intensitatii luminoase. . Cu ajutorul unui Iuxmetru se elimina aceste variatii, de la prima proba pina la copia finala, existind deci posibilitatea controlarii ~intensitatji luminoase, timpul 68 ram inlnd constant.
>

electrica 0 prezentam - sa traductorul CFeare este 0 celula Iotoelectrica, un amplificator diferential de curent continuu format dindoua tranzistoare' si instrumentul indicator care este un microampermetru. La intensitati lum-inoase mari, cum este cazul luminii solare, celula Iotoelectrica produce un curent sufieient de ~are pentru a fi sesizat de un microampermetru; atelierul de lucru insa intensitatile Iuminoase sint mid si atunci sensibilizarea aparatului se face prin introdueerea amplificatorului. Tranzistoarele folosite sint" de acelasi tip, avind Iactorul de amplificare de valori cit mai apropiate, in orice caz peste 100. Deci, aceasta pereche de tranzistoare va trebui mai int.li sortata si apoi m ontata. Cu potentiom etrul PI se regleaza -echilibrarea aproximativa a montajului 9i initial se fixeaza la jumatatea ~ursei. Din potentiometrul P2 se regleaza maximul pe instrumentul indicator (capat de scala). Ambele potentiometre P1 si P2 sint de tip miniatura ~i asupra lor se intervine. foarte rar. \_ Potentiometrul Ps este cu variatie liniara .a rezistentei ~i din eI se stahileste pozitia de zero pe instrumentul 69 Luxmetrul, a canrl schema

In fig. 57 are in componenta

in

• eolectia cristal •

• colectia

cristal

indicator; acest potentiometru va fi m anevrat cu un buton fixat pe capacul aparatului. . Elementul traductor, respectiy celula Iot.oelectrica, poate fi luat de la un exponometru defect sau prccurata de la un magazin. Instrumentul indicator trebuie sa aiha 0 sensibilitate cuprinsa intre 50 si 250 [J.A.Evident, cu cit instrumentul indicator este mai sensibil (50 [J.A) cu at.it.si sensibilitatea globala a luxmetrului este mai mare. La fieeare punere in functiune, se verifica si regleaz_a punctul de zero, operatic ce se repeta dupa 20 -30 de minute din cauza derivei termiee a tranzistoarelor. .La aparat se pot obtine ~i diferite trepte de sensihilitate, practic realiz indu-se prin montarea unor sunturi la instrumentul indicator, a carol' valoare se stabileste in Iunctie de tipul instrumentului utilizat. Acest lucru se poate face si prin montarea in fata celulei fotoelectrice a unor bucati de film mai mult sau mai putin voalat. Desi in aproape toate aplicatiile pra_ctice cu luxmetrul seIucreaza in valori relative, este posihila si o' etalonare a sa direct in lucsi prin cornparatie cu un -instrument industrial sau cu un exponometru de tip Lunasix sau

Capitolul

III

AMPLIFICATOARE

AF ~I RF

Amplificatoare

AF 6-8

W

Lunex.

. Alimentarea .se asigura din baterii sau dresor stabilizat ce poa~e furniza 9 V.

dintr-un

re-

Pentru posesorii de magnetofoane prevazute eu un singur amplifieator dar care au posibilitatea de a citi simultan doua piste, deci de a transform a magnetofonul din mono in stereo, recomandam un _amplifieator de audiofrecventa de 6 W (fig. 58) alimentat la reteaua de 220 V av ind urmatoarele caraeteristici: , - tensiunea de alirnentare 18 V; - curentul absorbit in lipsa semnalului de intrare 12 m A: - curentul absorbit la un semnaI maxim de intrare 750 rnA; . - caraeteristica de frecventa 60-16 000 Hz. Semnalul de intrare poate fi cules direct de la capul magnetic (borna 1) sau de la preamplificatorul magnetofonului (borna 2), semnal care este aplicat primului tranzistor MP,41 care printr-un cuplaj prin emitor se Ieaga eu al doilea etaj amplificator echipat tot eu un tranzistor MP 41. Intre tranzistorul Tz si tranzistorul T3(.MP 41) este rnontata 0 celula Baxandall de corectie a tonurilor. Cu ajutorul potentiometrului Ps se regleaz a sem nalele in domeniul frecventelor joase, iar ell potentiometrul .P4 se regleaza semnalele in domeniul frecventelor inalte, Din colectorul tranzistorului T4(MP 42) sernnalul este aplieat pe baza tranzistorului tipn T5(MP 35) si Ia 0 diferent.a de cca 1,2 V, semnalul este aplicat si pe baza tranzistorului T6 (MP 39). Etajul final a fost echipat cu doua tranzistoare de putere de tip P 4 B montate In serie cu rezistentele de 0,5 0./10 W ce asigura stabilitatea termica a etaj ului. De la linia - a sem nalul este

11

, • eolectia cristal

\ Fig.

59. ? k.n.

if

'>

co

aplicat printr-un condensator de 2000 I-LFunui difuzor de 6 W de tip eliptic si unui difuzor de 4 VV pentru iedarea semnalelor eu frecventa ridicata. Dupa exeeutarea montajului pe 0 pHieuta de circuit imprimat 130 x50 mrn, amplificatorul se fixeaza pe o placa de aluminiu 180 ><120 X2 rnrn cu care se va acoperi partial cutia de rezonanta in care s lnt montate eele doua difuzoare. . . AlimentatoruI (fig. 59) este 0 constructie simpla' alcatuita din transformatorul Bzn V/24V -1 A, 0 punte redresoare AEG 30 B 1200 C si un condensator de filtraj de ,4700 I-LF/LiO V. Alimentatorul se va manta' tot pe placa de aluminiu, . Incinta acustica se executa din lemn de 'brad gros de . 1 ~1,5cm fig. 60) avind dimensiunile de 300 x200 X
Oif UZOf

Circuilul
ompll Iicctcrulul

Fig. 60.

zoo

73

• colectia .crista!

• eoleetia cristal

X 200 mm.

Puterea obtinuta la iesire este 8 W, cu 'distorsiurri neliniare mai mici de 5%, suficienta pentru auditie obisnuita de muzica. Cind ascultarea are 1oc la un nivel al volumului acustic relativ scazut, de circa 2 W, tranzistoarele finale T6 si T? nu necesita radiatoare (Iiecare tranzistor putind radia usor putere de pina la 1 W fara a avea nevoie de radiator suplimentar). In cazul cind auditia se face la nivel mai ridicat, va fi nevoie de radiatoare de circa 50 ern" pentru fiecare tranzistor final. Tranzistorul T 1 este un repetor pe emitor si permite obtinerea unei impedante de intrare ridicata, de ordinul sutelor de kiloohmi, fapt care face posibila conectarea la borna de intrare si a dozelor de picup cu cristal. Tranzistoarelc T', si Ta s int amplificatoare de tensiune cu reactie negativa de curent;. stabile din punet de vedere termic. Tranzistoarele T4 ~i T5, de structuri , diferite (pnp~i respectiv, npn), permit ohtinerea a doua tensiuni In antifaza pentru tranzistoarele finale T6 si ,T7• Curentul de repaus (Hha semnal la intrare) al tranzistoarelor finale este de ordinul a 10 -15 m A. Aceasta valoare se regleaz a actionin d asupra rezistentei de 100 (Insem nata pe schema Cli asterisc), conectata intre cele doua baze ale tranzistoarelor T4 si T5• Pentru obtinerea unei benzi largi de frecvente, s-a Iolosit 0 reactie negativa de tensiune destul de pronuntata (aproape 20 dB) fermata de rezistenta de 10 ko' in serie cu condensatorul de 0,22[J.F, conectate intre iesire (colectorul lui T 7) si colectorul tranzistoru74 lui Tz•

litate;

In spatele cutiei se m onteaz a bornele de intrare, butoanele !;i'i potentiometrele, Amplificatorul prezentat in fig.tH amplifica semnale cu frecventa cuprinsa Intre 30 Hz -30 kHz in mod liniar, en neuniformitate in banda mai mica de ±10%(±1 dB), raspunz ind coriditiilor de inalta fide-

co

c

..

°

°

°

~

eo
Q)

"0
'M

0

>

...
;:::l ;:::l 0 ...,

(Y)

n

LL
0

~

.s .....
'rl

ro

.--.

Hi

IJ)

,.
1

8
Cil

0.

;.

ro
Q)

8
,.r::
'(f)

u

.....
(Q

• colectia cristal •

/

~ .... I::t.,

colectia

cristal

Alimentarea se face de lei un redresor de 24- V (de preferinta 0 sursa stahilizata), care sa permit.a un curent de"pina la 1 A; AmpIificator AF20 W

!,
J

I
;1
\I

76

Amplificatorul de audiofrecventa de 20 W (putere eficaee) din figura 62 are 0 banda de trecere de la 30 Hz Ia 35 kHz, cu 0 atenuare de 3 dB pentruun semnal de intrare de 100 m V, la 0' impedanta de intrare de 100 kil. Semnalul de audiofrecventa este .aplicat etajului preamplificator (BC 170) al carui punct de Innctionare este stabilit cu divizorul rezistiv 2,2 ~Mnsi 100 kil. Din colectorul primului tranzistor semnalul este aplicat une i celule' de corectie . Baxandall, Cu -aj utorul paten tiometrului P2 se regleaza tonurile inalte, iar cupoten- . tiometrul Fa se regleaza tonurile joase. Dupa iesirea din celula Baxandall, sernualuleste amplifieat de tranzistorul T 2(BC 170) in eoleetorul caruia se obtine un semnal de eca 1.4 V. Coridensatoarele de 220 pF montate la cele dona tranzistoare T 1 si T 2 au . rolul de a evita 0 intrare in reactie a etajelor. ,Din coleetorul tranzistorului Ta(BC 327), semnalul este aplicat unui etaj defazor eehipat eu doua tranzistoare complementare avind bazele la 0 diferenta de tensiune de cca 1,2 V'datorita celordouadiode inseriate. La r indul lor, cele doua tranzistoare complementare transmit semnalul defazat eu 1800 asupra bazelor tranzistoarelor de putere.2 N' 3055. Pentru a protej a cele doua tranzistoare de putere, in emitoarele lor se m onteaza cite 0 rezistenta de- 0,5 0./2 W confectionate din sirma din nichelina sau constantan. Tranzistoarele din etajul final vor fi montate pe un radiator fixat 'in spatele cutiei, Montajul este -alimentat de .la 0 sursa de tensiune stabilizata capahila sa furnizeze 30 V/l,5 A. Transfermatorul are 0 sectiune de 9 em" avind in primar 1 220 ' spire din sirm a de CuEm 00;35, iar in secundar 180 .spire executate eli sirm a de CuEm 0 1 mm.
r

./

.~

U

~

-

H

...~M
. _ '=0.

-

.~

6

• colectia crlstal

• colectia ,cristaI.

Fig. 65. Schita
2N :1)55

incintei acustice

~~--~----------~~~-'~--.---%+
30V/l,S,Ai

fir 820j_

3x

Pj. 10Z

Fig. 63. Schemaalimentatorului

Tensiunea este stahilizata eu 4 diode tip 1 N 4001 ~i este aplicata pe coleetoru~ tranzistorului BC 170 a carui baza este polarizata cuo tensiune constants obtinuta de la trei diode PL 10 Z legate in serie (sau 0 siugura dioda PL 30 .Z). Din emitoru1 tranzistorului BC 170, tensiunea se aplica unui montaj Darlington (format din tranzistoru1 BC 337) ~i tranzistorului 2 N 3055 (obligatoriu fixat pe radiator). La iesirea redresorului se m onteaz a 0 rezistenta de balast de 820 o.j 0,5 W. Amplificatoru1ui i se .poate adapta 0 baterie de difuzoare (fig.-',54) montate in tr-o boxa (fig. 65) executata din scindura de brad ~ro~sa--de,\1,5 em. Bobin~. de 1 m H se executa cu srrm a CuEm)01,2 mm bobrnmd 50 spire pe, 0 carcasa cu diametrul de 2 em ~i 0 inaltime de 3 cm. Se va avea in vedere ca suma puterilor eelor trei difuzoare sa fie egala eu eel pu tin 25 'V.
y

Pentru radiocQnstructorii care poseda mai IJ.1 ulte surse de sernnale de audiofrecventa {picup, magnetofon, radio) si vor sa realizeze 0 combina~i~ intre semn~lel~ redate de statia de amplificare, se va utiliza masade rmxaj (fig. 56), pr~vazuta eu un singur ~ranzistor Be 170. Reglajul nivelului semnalelor de mtrare.se faee eu trei p oten'tiomet.re de 100 kD.~ 250 ~D. ~.l 1 MD. eu variatie Iiniara. Pentru 0 buna Iunctionare a mentaj rilui,'toate legaturile de intrare si iesire se fae .pe cablu eeranat.

Fig. 64. Modul de Iegare

78

,

a difuzoarelor

Fig. 66. Dispozitivul de mixaj

79

• colectia cristal •

•. colectia crlstal

Mixer audio Obtinerea efectelor sonore, respectiv cornbinarea mai multor surse iutr-un tot, urmarindu-se in final 0 anumita coloana sonora ilustrativa, impune neap arat folo-sirea unui echipament practic pentru dozarea componentelor. ' Ca surse de semnal se pot utiliza magnetofonul, picupuI, radiorecepterul si, bine.inteles, microfonul. Diferenta intre aceste surse consta, in principal, in nivelele de iesire, ceea ee implica etaje amplificatoare separate. Amatorilor constructori le prezentam schema unui mixer audio pentru patru surse de semnaI, adaptat cu circuite de corectie a caracteristicii de Irecventa (fig. 67). Dozarea semnalului fiecarei surse se face din poten(tiometrele de 50 kQ montate la intrare. Tranzistorul T6, repetor pe ernitor, reflecta 0 impedanta de intrare mare ~i are" ca sarcina circuitele de corectie. . Tranzistoarele Tl, T2, r; T4 ~i r, vor fi selectionate dintre cele cu 'zgomot propriu foarte mic. Se vor utiliz a EFT 317 sau EFT 319 sau tranzistoare AC 125. Tran-' zistoarele T 6 si 'T7 sint EFT 353. Mixerul se va construi pe circuit imprimat sau clasic, iar in Iinalva Ii eoranat eu 0 eutie metalica. Pctentiometrele de intrare si corectie de ton (P5' P~) se vor monta pe un panou metalic, iar legatui'a '-eu partea electronica se va realiza ell cablu ecranat, , . Alimentarea.se face cu 9 V 'de la baterii sau un redresor stabilizat l?k bine filtrat. Iesirea mixerului se poate conecta la un magnetofon pentru Inregistrari combinate san la intrarea unui amplificator de putere. Num arul redus de piese, mai ales ca nu implica tranzistoare speciale si. simplitatea constructiei recoruanda aceasta schema chiar ~~ constructorilor ince80 patori. • colectia.. cnistal •

,
t-r

./

9 O--f

> en

iJ)

rr:

W

>'1$ +-'"

':!:!
LL

c Q)
CJ
Q)

?

'H

...
::l

9

~

;a
Cil
Q)

0

"0

.....
~ ......
,-'<

::l

H Q)

~

S ,
"

'1$

w
_J

0::

« ,_
:::J
U
Ul

\1)

~ CJ
c....:
0:0

8
Q)

«

~ ,,..

""

i
I

j,.,.

i

• colectla cristal •

Preamplificator stereo
Pream plificatorul este partea care influenteaza eel mai pregnant raportul semnalJzgomot, caracteristica de frecventa si factorul de distorsiune iutr-un lant de amplificare de audiofrecventa, Prezentarn in fig. 68 un preamplificator de inalta fidelitate care poate sa excite un amplificator de putere. Circuitele de intrare sint prevazute cu filtre de compensare pentru dozele de picup. Aceasta compensare este acticnata si prin sistemul de reactie negativa, Schema electrica contine patru tranzistoare npn si un circuit corector a1 caracteristicii de frecventa. Preamplificatorul asigura 0 banda de trecere cuprinsa intre 12 Hz si 250 kHz, eu distorsiuni arm onice mai mid de 0,1% si un raport semnal/zgomot superior lui 85 dB. Realizarea practica se face pe circuit imprimat; iar alimentarea trebuie asigurata dintr-un redresor bine filtrat si stabilizat. Cu acest preamplificator S'C obtine la iesire 0 tensiune de 0,5 -1 V si se poate .exeita un amplificator cu puterea de 25-35 W.
I

-

ell circuite integrate Aparitia circuitelor integrate a provocat 0 adevarata revolutie in electronica, atit in tealizarea schemelor logice cit si in constructia amplificatoarelor de audiofrecventa. Amplificatorul liniar :MAA 125 (productie R.S.C.) asigura- 0 putere de 300 mW in regimul de 7 V(Uc) si 50 m A( I c) (fig. 69)pe 0 sarcina de 470 Reglaj ul m ontaj ului este realizat eu potentiometrul semireglabil de 1 M.o mnntat intr-un circuit de reactie pozitiva. In esenta, amplificatorul contine trei tranzistoare de tip npn legate intr-un cuplaj galvanic. Daca Ia iesirea amplificatorului se mai cupleaza un etaj final echipat 82 ell un tranzistor de putere (BD 135 etc.), se poate obtine

Amplificatoare

AF

n.

• eolectia cristal •

colectla

eristal

MAA 125

/

r

Fig. 69.

o ministatie de amplificare capabila sa asigure 0 putere disipata de 3 W. Circuitul integrat T AA 300 (productie francezji) este ~ un amplificator de f W putere disipata pe 0 rezistenta de sarcina deB_o. (tensiunea de alimentare 9 V). Circuitul se prezinta sub Iorm a unei capsule (tip T074) si se rccomanda e fi montat pe un radiator (fig. 70) 'confecr -; '", ,-.~.

H~

lOOf'F/16V

9V,f
.---"__---,

TAA'300

tionat din tabla de alurniniu groasa de 1 mm. Cu aju____ torulpotentiometrului de 10 kQ se regleaza curentul de repaus 10 la 8 -rnA, rara a avea sem nal de intrare, Circuitul integrat ~i piesele components se pot menta pe 0 pI~~uta cu .eircui~ imprimat. Arnplificatorul poate fi utilizat la picupun, easetofoane sau aparate de radioreceptie de dimensiuni reduse. . Pentru amatorii de muzica stereofonica recomandam utilizarea eireuitului integrat TEA 7~O - K (productie R.S.R) capabil sa asigure o putere de 2\V pe p sarci~a de 4 0., eu 10% distorsiuni, alimentat la 0 tensiune de 9 Vj200 rnA. La 0 putere de 0,5 W, distorsiunile sint mai mici de 0,3% la frecventa de 1 kHz. Circuitul integrat este prevazut cu un radiator executat din tabla de fier groasa de 2 mm. . Din fig. 71 se poate observa ca s-au prevazut potentlOmet:e pe~tru re~larea tonului si a volumului (1 MO.), excluz ind, din motive de reducere a volumului, circuitul de corectie Baxandall. Montajul, in final, contine doua circuite integrate (fig. 72), lacare "se vor utili~a potentiometre monoax pentru reglarea eelor doua amplifieatoare. Ca alimentator poate fi folosit montajul eu transformator de sonerie 8 VjO,6 A. Se recomanda a se aeorda 0 mare atentie legaturilor la borna de intrare pentru a fi in conformitate eu tipul magnetofonului sau pieupului utilizat. Circuitul Mf\- 0403 asigura 0 putere disipata de 3,5 vV la 0 tensiune de alimentare de 18 V pe 0 rezistenta de sarcina de 8 o.. Mentionam ca circuitul integrat este
J

84

Fig. 70. Schema amplificatorului

en circuitul TAA 300

Fig. 71. 85

• eolectia cristal

• colectla eristal

,

'

.I

9V1500m

1

s.

'0 ~--l
~ADIAJOR 'rABLA DE

-1

CUPRIJ
QROASA

I

:1

Fig, 73.
/

.Tot pentru puteri de 5 \\1 este construit si circuitul inlegrat TBA 800 (ITT) alimentat la 24 V pe orezistenta de sarcina de 16 Q; asigura redarea frecventelor intre 40 ~i 20000 Hz. 'Coeficientul de distorsiuni k -0,5% pentru puteri disipate pina la 2,5 \\1.
+

1L.,l. v

llOD;MF

.J
°

(

ZrrF
stereo eu circuite integrate
2

/

Fig. 72. Amplifieator

86

prevazut en doua contacte 3 si 8 (fig. 73), pe care se lipesc doua radiatoare confectionate din tabla de cupru groasa de 00,8 -1 mm, '0 Circuitul integrat MBA 810 permite ,obtinerea unei puteri de 5 W pe o rezistenta de 4 Q_(aHmentarea 14,.4 V), circuit ell ajutorul caruia se poate realiz a 0 statie de amplifieare pentru 50 de difuzoare de 0_0' 7 w- sau 16 difuzoare de b,3W. Asemenea statiide amplificare s in t ideale pentru taberele de vara, utilizind pentru alimentare un acumulator auto de 12 V. In fig. 74, esteprezentat un mod de legare a circuitului ca amplificaior.

o

Fig, 74. Schema amplifieatorului

de 5 W

87

colectia

cristal •

-

l.

tcolectia

crista! .'

Interfon La majoritatea instalatiilor de interfon at it num arul cit si posibilitatile de apel cewrala-abonat; dar m ai a If~S aboriat-centrala sint limitate de restrictii de ordin tehnic. Aceste neaj unsuri se traduc, de Iapt, prin diminuarea schimbului de inform atii in timp, reducindu-se substantial utilitatea , Montajul de interfon prezentat in fig. 75 in afara simplitatii schemei electronice, care necesita piese purine ~i foarte usor de procurat, are si citeva atribute proprii printre care__s,i aceia ca numarul de ahonati poate Ii extins oricit si, in plus, orice abonat poate face apel Ia postul central. Principial, interfonul se com pune din postul central, linia de abonat si postul de abonat. Postul central contine sursa de alimentare, arnplificatorul tranzistorizat, difuzorul Dif 1, releul de ccmutare ascultare-vorbire Re si com utatorul de abonat K3• La abonat, este instalat, la linie, difuzorul Di] 2, printr-un condensator de 50 p.F precum si hutonul de apel K2, Sursa de alimentare este constituita din transferrnatorul Tra la care, pe un miezcu sectiunea de 4 ern", in primar sint hobinate 2 75'0 de spire din sirm a CuEm 00,1 mm, iar In secundar90· de spire din sinna CuEm 0/35 mm. -Hedresarea se asigura cu 0 puntede tipul B ~O C 450 sau cu orice alte patru diode ce pot suporta un curent de 500 rnA, de exemplu F 407. Amplificatorul electronic este de tipul clasic, la care primul etaj (EFT 353) este amplificator de tensiune, al doilea etaj este defazor iar etajul final, echipat cu trartzistoarele EFT 323, este amplificator In contratimp. AUt transf ormatorul defazor (Tr1); cit ~i transform atorul de iesire, nu vor fi construite, ci vor fi cumparate, fiind cele utilizate in radioreceptorul "Albatros S 681 TA". Comutatorul de abonat Ka este Iormat din ansarnblul rnecanic tip claviatura pentru comutarea gamelor de' 88 unda, din care fiecare clapa deserveste un abonat,
-abonatilor

ui
---'

z..

o

#

'


d

.o

U

TI

...

~

c¢Joc ,
i

i

• .-< .-<

-

I

;:::l ;:::l

~
0
+'
''--;

1
~

'H H

OJ

~
co
OJ

S

~ u o:
.~
t-

o, ....
~

• colectia cristal _+ • colectla cristal •

-

\

Montind claviatura de Ia aparatul ~,Albatros" san "Marnaia" VOIR ayea posibilitatea comunicarii cu 5 abonati, Daca se impune. un numar m ai mare deabonati .rezulta necesitatea montarii suplimentare a unor n~i central este montat si releul ce asigura prin contactele sale trecerea ascultare-vorbire, Acest releu poate fi de orice tip ce lucreaz a la tensiunea de 9 V. Eventual, se poate monta un releu eu ten- siunea de lucru de 12 V din care se extrag 15 ~20% din spire, rn arindu-i astfel sensibilitatea. ~ In pozitia initiala, cea Iigurata In schema, interfenul este in stare de repaus, amplificatorul sau nefiind alimentat cu tensiune. Daca postul principal doreste sa cherne abonatul, atunci se apasa clapa Ks stahilindu-se contactele 1 cu 2 ~i 4 ell 5, dupa care se apasa butonul K, ~i releul Re anclanseaza stabilindu-se legatura intre contactele sale be I}i ef. Cu aceste doua m anevre, difuzorul Di] 1 .este cuplat la intrarea amplificatorului,-difuzorul Di] 2 este cuplat la iesirea amplificatorului 9i chiar amplificatorul este alimentat cu tensiune prin contactele 4 si 5 de Ia elapa Ks. Vorbin du-se in Iata difuzorului Di] 1, mesaj ul va Ii auzit de cei ce se afla In preajma difuzorului Dit 2. Haspunsul de Ia abonat poate fi ascultat prin simpla [ntrerupere a contactului Kll moment in care releul declanseaza ~i prin contactele sale in verseaz a 1'01 ul diIuzoarelor. La terminarea legaturii, clapa Ka se trece in pozitie initi,aHi. Apare eel de-al doilea caz si anume dud abo-natul doreste sa cheme postul central, Singura m anevr a este apasarea butonului K2 careprin linie (lamasa) inchide circuitul de alimentare al hecului ce va semnaliza postului central apelul. La primirea apelului, postul central apasa clapa K3 si astfeI contactul 2 se intrerupe de contactul 3 ~i se leaga Ia eontactul l , Se apasa contactul Kl si abonatului i sc raspunde di apelul a fost reception at. Beeul de semnalizare este de tipul 90 12 VjO,l A sau similar. De_remarcat ca dacii sern nali-

claviaturi. Tot Ia postul

zarea optica nu este suficienta,in paralel cu beeul sau chiar in Iocul san poate fi conectat un avertizor sonor de tipul sonerie san buz ar. ) - Peritru legarea altor abcnati, se va instala cite un comutator K3 pentru Iiecare, Intre aceste comutatoare, contactele 1, 4 9i5 se leaga lntre ele, Ia contactul 2 se leaga linia Iiecarui aboriat iar la -contactul 3 se leaga elementul de semnalizare, bee sau sonerie, Liniile 'de abonat pot fi Iacute din fir de sonerie pentru distante de prna la 100 m sau din fir mai gros cind distantele sint mai m ari. Difuz.oarele sint de tip radioficare (0,25 W) de Ia care s-au excIus transformatorul si potentiometrul,

Amplificatoare

de antena

De muIte ori se folosese antene nepotrivite, ceca ce face ca .radioreceptorul sa nu functioneze cu randamentul ~qrmal. .Amintim, printre acestea, aparatele eu antena telescopica sau radioreceptoarele auto. Utilizarea unui preamplificator de antena, simplu ~i robust, ne va oferi un plus de sensihilitate, ceea ce constituie un mare avantaj. In cele ce urmeaza prezentarn schema unui amplificator ell un tranzistor, cu sarcina aperiodica ceea ce {ace ca pericolul de autooscilare sa fie foarte m ic, Acest etaj Ioloseste un tranzistor T de tip BC 107, 2 N 708, 2 N 2222, BCY 56, BSY 20, BSY 19 si 0 dioda Zener de tip DZ 307. Utiliz area diodei Zen~r stabili-,

Int rar s

Fig. 76. Schema amplificatorului de ariten a .

91

• colectia cristal

colectia

cristal

/

zeazji. punctul de Iunctionare .. Daca alimentarea se face ou 12 V, sistem ul poate fi utilizat :;;i Ia receptoarele auto; in acest caz, R5 are valoarea 1,5 kQ. Dad: alim entarea receptorului se face de Ia 0 baterie de 9 V sau 7,5 V, se exclude dioda Zener Z, iar rezistenta Rs va fi de 2400 .. Consumul este de circa 1 m A deci foarte mic, Intrarea se face cu un cablucoaxial; Ia .Iel si iesirea. Intrerupatcrul I este chiar intrerupatorul -radioreceptorului, ceea ce face ca. preamplificatorul sa fie conectat chiar. de la- punerea j:n Iunctiune .. radioreceptorului, a In m ontaj, condensatoarele ce se vor .Iolosi vor fi ceramice, de tip placheta. Montaj ul se va realiza pe 0 mica placheta de circuit irnprim at, ell dimensiunea de. 50 X 50 mm ~i se va introduce lntr-o mica cutie de material plastic sau metal. La receptoarele auto, aceasta cutie se va menta undeva sub bordul automobilului, cit mai aproape de radioreceptor. Receptionarea unui program de televiziune, In conditii. optime, se poate realiza foloslnd un amplificator deantena, montatchiar pe antena, astfel olrtinindu-se cel unai PUR raport _s~mnal/zgomot. , In fig. 77 este prezentat un arnplificatorcu un singur
'\

tranzistor, ce are un ci~tig -foarte bun. Tranzistorul folosit este din seria BF 2001. BF 181, BF 183 .. Bobinele L2 si La slut ~fara .carcasa, J,;onfeetionate din sirma de cupru argintat ell diametrul 'de. 1 }TIm. Diametrul bobinelor este de',6 mmv Astfel; L2 are ''7 .spire iar L3· are 6 spire, -ambele 'bobinaje au pasnI· de -l mm. Bobina L3 are priza Ia \1/3 de la m asa. Bobina L) are 1,25 spire din strrn a de cupru izolata eu plastic. Aceste date sint valabile pentru receptionarea canaIuIui 6 de televiziune. Acordul amplilicatorului-se face din cele, doua-cc ndensatoare semireglabile.'. .. Alimentarea cu energie electrica se face -din _de ua haterii de 4,5 V legate in serie deci cu 9 -V.
/

\

I

~

1--_ ......... LA

TELEVIZOR

75n

"

LAAN1ENA

.\

L1

L---+---~~--il-l
L~ .39Krr -

l.7pF

L-~----~--~---0-9V 92, Fig. 77. Schema

amplificatorului

de antena TV

• colectia eristal

•I

Cajritolut IV

r---~O
-~

RADIORECEPTOARE, ADAPTOARE ~I RADIOEMITATOARE
I

.,

eJ-l
0
--,.= i
i

Constructiile ce reprezinta, de Iapt, prim ul pas in tehnica electronica pentru aproape toti tinerii, s int radioreceptoarele. Evident, se incepe eu montaje foarte simple ~i, progresiv, se pot realiza radioreceptoare cu perlormante superioare. Cei care devin membri ai unui radioclub, ded detin' ~i 0 autorizatie speciala, pot construi ;;i, statii de radioernisie de diverse puteri si pe anumite /, benzi, special alocate. In acest capitol se prezinta 0 suita de scheme de radioreceptoare, adaptoare si radioemitatoare, usor de construit si care TIU necesita piese speciale sau 0 aparatura de m asura com plexa.

l ---1

I

,nj
+-'
C)

Radioreceptoare ell, amplificare directa
Figura 78 reprezinta schema de principiu a unui receptor radio eu amplifieare directa, care~Ioloseste tranzistorul T'; in functie de amplificator de radiofrecventa aperiodic, ell iesire pe rezistenta, 0 eelula de detectie eu dublare de tensiune in eare Iunctioneaza doua diode punctiforme 9i un amplificator de audiofrecventa. S-a renuntat la folosirea unui condensator de. acord variabil preferindu-se acordul fix, pentru un post din gama uudelor medii. Antena este 0 bara de ferita eu 0 lungime minima de 7 cm. Pe hara, deasupra unei carcase suhtiri dinchirtie.vse bobineaz a 150 de spire eu conductor 00,15 mm eu orice fel de .iz.olatie, spira linga spira. Bohinajul

<l.)

::a
(\l

;....

;....
CJ

...., ......

ttl

...., .E Ci'l
CJ

P:.

;:l ;.... 0

+-'
(\l

P:.
CJ

(J) 1-;

::a Ci'l
r::e: '%i

0

~

94

t::il ....

r-

""' t' colectia cristal •

• colectla cristal

se plaseaza spre un capat al barei deIerita. Aceasta este bobina £1' Ea se acordeaza fix, prin condensatoare a caror valoare se va determina experimental, lntre 100 si 200 pF, determinare care se va face eu ajutorul unui condensator variahil, inlocuindu-se apoi condensatorul variabil cu condensatoare fixe sau grupe de cond~nsatoa;e plasate in paraleI. Acordul nefiind prea critic, valorile sint usor de determinat. Condensatoarele trebuie insa sa fie de huna calitate ~ In locurile In care cimpul de radiofrecventa este slab (cazul blocurilor din beton annat) se poate cupla 0 antena exterioara la .horna A. . Bobina L2, de cuplaj, se bobineaz a peste bobina L} ~l va avea 10 ... 15 spire, cu acelasi tip de conductor. In etajul final se Ioloseste orice tip de tranzistor de mica putere, de 150+300 m\V. Transformatorul de iesire poate fi, de asemenea, de orice tip, fie pentru montaje finale eu tranzistoare, fie format mai mic, de la un radioreceptor cu tuburi. Difuzorul poate fi de oriee tip; se vapreferaun format, rniniatura. PeI~tru radioamatorii mai putin experimentati recomandam schema .unui receptor cu acord fix pe postul local (unul dintre posturile pe unde medii sau postul pe unde lungi), schema care reprezinta 0 perfectionare a receptorului cu simpla detectie, Este vorba de un receptor cu arnplificarr, directa. Circuitul de intrare, care este si circuitul selectiv, se realizeaz a direct pe bara de Ierita cu diametrul de 8-10 mm si lungimea

Ii,
II

Ii ~:::!:+~I--~

L

i:-::--=4'---b..::J-+---~>--~

~..J..cJ
t

II_~
96

~Y'F

-

_J:---~~----~----~----~
ell
I

---------.
-/

Fig. 79. Radioreceptor

acord fix pe postul local

de 100-160 mm. Pe aceasta bara se hobineaz a 40 -80 de spire pentru unde medii si 100-200 de spire pentru unde lungi. Se va folosi lita de Inalta frecventa sau sirm a CuEm0 0,1-0,25 mm. Capetele bobinei se pot lipi de hastonul de ferita eu stiroeol. Se vor scoate prize din 20 in 20 de spire. Acordul se va realiza cu ajutorul unui condensator C de 50-300 pF. Valoarea exacta a condensatorului se alege pentru receptionarea postului local si, pentru determinarea exacta, se poate folosi un condensator variabil cu valoare maxima de 500 pF. Priza optima este deterrninat.a de obtinerea volumului maxim. Amplificatorul audio, in cazul dat, este un amplificator foarte stabil, Alimentarea montajului se pcate face eu 0 tensiune de 3 p ina la 4,5 V, de la 2 baterii de 1,5 V sau 0 baterie de 4,5 V. Piesele folosite nu sint pretentioase, put indu-se folosi oriee tip de condensator si orice tip de rezistenta, Nu se pun probleme de putere disipata pentru rezistente si de tensiuni pentru eondensatoare. Ca dioda (D) se poate Iolosi oriee tip de dioda detectoare, iar ca tranzistoare EFT 321 EFT 322, EFT 323 etc. Auditia se poate face intr-o pereche de casti sau Intr-un difuzor de radiof'icare conectat la punctele a-b. Prezentam in fig. 80 un receptor eu 5 tranzistoare, usor de realizat, cu perform ante bune si eu un reglaj foarte simplu. Este tot un receptor eu amplificare directa, Iucrind in benzile de unde medii si lungi. Are o sensibilitate de 20-30 mVim, cu 0 putere audio la iesire de 100 mW la 0 banda de 200 -3 600 Hz. AIim~ntarea aparatului se poate face de la 2 baterii plate de 4,5 V sau de la un alimentator de 9 V. Este indicat ca intregul montaj sa fie realiz at pe '0 placa de circuit imprimat cu dimensiunile 115 X70 m~, iar grosimea montajului sa nu depaseasca 35 mm. Intr-o astfel de situatie, se poate utiliza cutia de la aparatul "Zefir". Se Ioloseste 0 antena de Ierita pe care se realizeaza eircuitul de intrare L1 Cv' Prin intermediul unui cuplaj inductiv, semnalul selectat de circuitul de intrare se aplica pe baza primului tranzistor T1• Bastonul de Ierita are diametrul de 8 -10 mm si lungimea de circa • colectia cristal

97

•' colectla

cristal

,.

10 em. La m ij locul lui se realizeaz a din carton subtire o carcasa ce se Iipeste eu pelicanol. Bobina Ll are 220 spire, iar L2 - 8 spire din s irma CuEm 00,080,1 mm. lntre eele doua bobine Ll ~i £2 se lasa 0 distanta de 5 -6 mm. Circuitul de intrare (circuitul selectiv. al receptorului) este acordat cu ajutorul unui condensator variabil miniatura C, cu valoarea 5 -250 pF. Se. pot receptiona posturile nationale si straine din banda ~ de unde medii si lungi. Semnalul este transferat pe tranzistorul T l' care impreuna cu tranzistorul T2 constituie un amplif'icator aperiodic. Aeest amplifieator este astfel ealculat inctt Ia un nivel de semnal de circa 10 mVrm la 'intrare, apare Ia intrarea detectorului un nivel de circa 0,25 V, ceea ce asigura functionarea detectorului In regim liniar. Se Iolosese doua tranzistoare de inalta Irecventa, Tl si tip EFT 317, EFT 319, EFT 320, AFJ15, AF-116, AF 125, AF 126 etc. Dupa amplificator urmeaza detectorul care, pentru a m ari sensibilitatea receptorului, este realizat eu sistem ul de dublare a tensiunii. La iesirea detectorului se afla potentiometrul P eu care se dozeaz a semnalul AF l a intrarea arnplificatorului. Etajul amplificator de tensiune en tranzistorul Ts are ca sarcina transformatorul defazor Tr.. Urmeaza etajul final cu doua tranzistoare, T4 si T5, in contratimp. Tranzistoarele T3• T4• Ts sint de tip EFT 351353, EFT 321, OC 70 -..,75, AC 125 etc .. Transformatorul defazor Tr ; si eel de iesire Tr2 sint cele Iolosite Ia receptoarele "Zefir", "Electronica" 631 T, 632 T etc. Difuzorul este de tip miniatura 8 0/100 mW. In eeea ce priveste diodele D1• D2, trebuie spus ca pot fi diode detectoare cu germaniu (EFD 108) sau de orice alt tip.

-

r,

Badioreceptoare reflex
00,

C-

.
'" "1·

r;;., ~
i;:

"'c'

De 0 deosehita sensibilitate si selectivitate, receptorul reflex cu un singur tranzistor, pe care il prezentam

99

colectla _eristal

• colectia cristal •

in schema din fig. 81 este destinat, in primul rind, Incepatorilor ~ -Radioreceptorul poate receptions gama undelor medii sau lungi prin practicarea unor minime m odificari In eircuitul de intrare. Circuitul de intrare este construit pe 0 hara de Ierita cu sectiurie circulara si eu diametrulde 10 mm, lunga de 100 -200 mm. Pentru receptionarea gamei de unde medii, bob ina de antena L, contine 10 spire din lita de radiofrecventa, Bobina L2 (de acord) are 0 lnfasurare de 63 spire cu priz a la spira 5 (de la dioda) pentru eonectarea bazei, tot cu lita de radiofrecventa. Se poate utiliza ~i sirm a CuEm 0 0,1 mm. Cele doua bobine se executa pe carcase de hirtie sau material plastic, care pot glisa pe bara de Ierita, Bobina La este construita pe un suport de material plastic. Se bobineaz a 300 spire in doua sectiuni egale, din slrm a CuEm 00,15 mrn. Se poate utiliza si 0 antena exterioara cuplata Ia L1• A~a cum se observa in figura 82, montajul are 0 anteua de Ierita pe care se afla circuitul de intrare acordat. Acest circuit este !ormat din bobina L1 si condensatorul variahil Cv' In acest feI, se realizeaza selectarea unui anum it semnal ce se aplica pe baz a tranzistorului T1, care n amplifica ~i 11 aplica detectorului eu cele doua diode Dl si D2• Toto data, etajul este prevazut eu 0

/

Fig. 82.

r,

.------f!I----.--~CASCA

2000n

L3

100

,

receptor reflex eu un tranzistor

Fig.

81.

Radio-

reactie pozit.iva rsalizata p~in bobina L_2, cup~a~a cu intrarea etajului. Ca 0 consecinta, cresc aht amphf~c~rea etajului cit _.~iselectivitatea lui: Dozarea. reactH:I se ' realizeaza la acest montaj cu ajut.orul t.rimerului C1• 'Semnalul detectat, adica "eel de audiofrecventa, e~te readus de la borne. _' «rupului de detectie R3Ca la intrarea tranzistorului T 1 care il amplifies din nou, dar de data aceasta in audiofrecventa. ' In acest feI, etajul Iucreaza in mod reflex. Impeda.nta de - sarcina este rezistenta Rp Semnalul este aplicat celui de-al doilea etaj care II arn plifica suplimentar. Pentru auditie se va folosi 0 pereche de ?a~ti de 4 OO? .Q ce se eoneeteaza la bornele BC. Mont.ajul este re~hz.at pe 0 placuta de circuit imprimat cu dimenslUlllle100 X70 mm. . Circuitul de intrare se realizeaz a pe 0 Lara de fenta eu diametrul de 8 -10 mm si Iungimea de cca .1~ em. Pe hara se m onteaz a 0 carcass de masa plastica sa~~ de carton. Receptorul lucreaza In banda de. unde me.dl: si, ea urmare, bobina L1 va avea 50. de spIre. cu. pnza la a 10-a spira (lntre punetele 2 ~l 3). Bobinajul se realizcez a spira linga spira, eu sirm a CuEm ~ 0,4~mm. La distanta de 10 mm de hohina L1 se reahzeaza,. pe aceeasi carcasa, bobina L2 (de reactie) care .ar~ 8 spire, cu aeeeasi sirma ca si L1• Sensul de hohinaj pentru L 1 <;1' L 2''va fi aeelas'i. Pentru acordul eireuitului. t de 'f I intrare se va folosi un eondensator C; eu ~apaelta ~~ maxima de circa 400 pF, iar pentru reglaj ul reactiei 101
v v

• coleetia cristal

• eolectia cristal

se v.a folosi un trimer ~u valoarea maxima de 50 pF. Bohina de soc L~ provine de la un circuit de intrare de .unde lungi de la orice tip de receptor. Se .vor folosi . rezlstenje cu put~rea disipata de 0,25 W si condensatoare placheta eu tensiunea de lucru de 10 V. Tranzistorul T', e?te de tip EFT 307, 2 SA 38, 2 SA 49, OC 45, iar tran'zlston~l T 2. de tip EFT 353, 2 SB 76, OC 75, AC 112, ~C 12.1. DlOdele. D1, D2 sint detectoare obisnuite, de tip EFD. Montajul se alimenteaz a de la tensiunea de 9 V, adica fie de la 0 baterie miniatura de 9 V fie de la doua baterii plate de 4,5 V montate in serie. Punerea " i~ functiune ~i.r~glajul ~pa~atului sint simple. In primu~ rind, se verif'ica reactia sistem ului. Daca acest lucru nu .s~ ~nt~mpUi, insearnna ca reactia aplicata nu este ~ozlhva :;;1~ va trebui sa inversam eapetele bobinei L2• Se re~le~za condensatorul C1 aproape de limita de acrosaj §l receptorul va fi gata de functionare. Montajul se poate Iolosi si cu antena -exterioara conectata la borna A (atunei cind il Iolosim Iu casa) rezultatele fiind foarte bune. '

I

n.'~FI

I
"

lnF

ti

I

1
2 Spill f • l,S

30 spire

Fig. 83. Schema radioreceptorului

cu Sl,.lperreactie

Radioreceptoare

cu superreactie

Receptia sem~alel?r emise .'in banda de 2 m (145 MHz) se poate reahza ~l cu radioreceptnare tip superreactie eehipate cu 2-4 tranzistoare de in~alta frecventa c.onstructorul avind satisf'actia realizarii unui montaj sim plu, eu perform ante ridicate. . seh~ma .~in fig. 83, semnalul captat de antena (obl!ga~one uhhzare~ unei antene exterioare) este aplicat hobinei L montata in eolectorul tranzistorului Tl (BF 183, BF 182 sau BF 240). Bobina L se executa din sir~a de cupru (01,5 n;tm) bobinind in aer 2 spire pe un diametru de 12 mm ;;1 0 lungime de 20 mm. Condensatorul de 12 pF dintre colectorul si emitorul tranzjs~oru.l.ui T! provoaca intrarea acest~ia in oscilatie, oscilatii a caror Irecventa este in Iunctie de constanta de timp a circuitului 1 nF -4,7 kQ montate in emitorul 102 tranzistorului. Punctul de f'unctionare al oscilatorului

lr:

poate fi stabilit eu potentiometrul de 10 kQ. Oscilatiile superreaetiei situe az.a punctul de function are al tranzistorului T 1 In apropierea pragului de acrosaj, rn arind astfel sensibilitatea montajului. ~ocul SRF [m piedica semnalul de radiofreeventa nedetectat sa se scurga / spre masa montajului. Sncul se realizeaza pe un·miez de Ierita cu diametrul de 4 mrn, lung de 12 mm, b obinind:30-40 spire ell s irrn a CuEm0o,1:mm. Semnalul detectat impreuna cu eel supraaudibil sint aplicate prin filtrul R=1,2 kO, C-O,1 tLF.unuiamplificatO'r de audiofrecventa (tranzistorul BC 107): Aeordarea radioreceptorului pe postul de emisie se face ou condensatorul variabil de 40 pF. Mont.ind 0 pereehe de casti intre punctele a si b se va, auzi un Ils iit caracteristic superreactiei. La aparitia emisiunii postului receptionat dispare fi~iitul aparind clar sernnatul de audiofrecventa. 103 " • colectia cristal •

• colectia cristal


,"'-

. _}

\

-------191

.I

Q:::N

-~

100 ~F

10fiF

~ ~
2
spire 1 mm

.:

4
60 spire

m
f)

u

;-;:;1__
0

:.> en

o
rJ

u;

SRF 1
SRF 2

~
Fig,

~
CuEm

~ O\lmm

84.

~ lL m

GJ

,

1H
>
Ol

0

~

Cu unele mici m odif'icari este realizat si radioreceptorul ell superreaetie din figura 84, destin at receptiei in gama DDS (120-150 MHz). Bobina se realizeaz a in aer pe un diametru de 8 mrn din sirm a CuAg 01 mm avind 2 spire pe 0 lungime de 10 mm. Socurile de radiofrecventa SRF1 si SRFz se realizeaz a pe un -corp de rezistenta de 200 kOjO,5 W bobinind 60 spire en slrm a CuEm 00,1 mm sau utilizind 0 bobina de corectie de la televizoare. Condensatorul variabil are capacitatea 104 de 2x15 pF.

• colectia cristal •

• colectia cristal '.

"

Receptorul prezentat in fig. 85 are. unamplificator de radiofrecventa. Punctele statice de functionare ale tranzistoarelor au fast fixate cu -tensiuni stabilizate (6 V pentru alimentare In general si 2,2 V pentru hazele tranzistoarelor). Condensatorul variabil s-a inlocuit printr-o simpla dioda" cu siliciu, polarizata invers, cu tensiunea culeasa de la Pl' . Montajul se realizeaz a pe 0 placuta de cablaj

Radioreceptoare

pentru

gama US

Condensatorul CI se obtine din doua . fire izolate, rasucite pe 0 lungime de 3-5 mm. La fel se ohtin si condensatoarele Cll ':;;i C14• Partea mai dificilj; consta in selectarea grupului CIS -Dv astfel Incit Ia 0 rotire completa a potentiometrului PI sa se acopere t.oata banda de 144 -146 MHz. Dioda D; provine dintr-o jonctiune BC de la un tranzistor cu siliciu (se poate folosi si 0 dioda cu siliciu sau o dioda Zener), dupa care se alege condensatorul Cl3 astfel incit sa existe extensia dorita. Avantaj ul acestui tip de acord consta in Iaptul ca potentiometrul Pl nu are ,0 pozitie 'pr.eferentiala fata de montajul propriu-zis (P; = 100 k.D.). Bobinele L2, L4, L5 au cite 4 spire din CuEm 00,5 mm, far~ .carcasa, avind diametrul interior 5 mID. Bobinele L1 si L3 au acelasi num ar de spire, dar -cu priza la spira 1. Ecranarea m ontajuluieste obligatorie pentru 0 huna stabilitate in Iunctionare si, de asemenea, trebuie respectate pozitiile bobinelor pentru a nu avea cuplaje parazite. . Toate condensatoarele s int ceramice (plachete). _Potentiornetrul P2 este de tipul celor Iolosite in receptoarele industriale. Pentru polarizarea tranzistcarelor complementare se foloseste 0 dioda cu germanin (in , couductie). Condensatoarele electrolitice shit" similare celor din receptoarele "Cora" sau "Alfa". In locul rezistentei R~l este bine sa se monteze un potentiometru semireglahil de 1 M.D.. . ,,'~,'.' Datorita sensibilitatii ridieate si gabaritului redus, 106 montajul poate fi folosit cu sueces si in radiotelefoane.
/

imprim at.

,
I. ,

Aparatul, specializ at pentru receptia undelor scurte, utiliz ind atrt piese usor accesibile c,it si 0 schema fara dif'icultati de reglaj sau de constructie, este prezentat in fig. 86. '. : Din schema de prineipiu se observa ca primul etaj indeplineste mai m ulte functiuni: acord, detectie si reactie. Intrarea se' face 'printr-un condensator 'semi-' variabil C1 eu eare se adapteaz a antena; 'se ohtine astfel o marire a selectivitatii, Semnalele srnt ' apoi trimise grupului L1C2 careTormeaz a circuitul de acord. Frecventa selectata este apoi trecuta tranzistorului T 1 care o amplifica. Tot tn_ '.{\; <:u ajuterul. bobinei L2, apare reactia prin variatia tensiunii de polariz'are a bazei cu ajutorul potentiometrului Pl' Odat.a semnalul detectat este transmis, prin soeul Sl si condensatorul C6 etajului amplifieator dc candiofrecvcnta. Semnalul de AF este in] ectat prin C6 in baza tranzistorului T2 care ilamplifica si il'trimite bazei lui Ts, unde este din nou amplificat, In cireuitul colectorului lui T 3 este montat trarrsformatorul Tr care alimenteaz a un difuzor de tip miniatura sau chiar un difuzor de radioficare. In ce priveste sursa de energie, aceasta va fi fermata din-dnua haterii 'de 4,5 V'{egate in serie. Montajul se poate realiza. pe 0 placuta de pertinax, placaj suhtire sau chiar carton. Intrarea se va practica de preferinta printr-o borna legata in spatele sasiului, Condensatorul C2 va fi de tipul "eu aer'" si va avea o posibilitate de dem ultiplicare. Dem ultiplicarea reprezinta un lucru foarte important in' receptionarea com oda a 'undelor seurte. Condensatorul [;1 va fi de tip trimer cu slitul surubului de reglare accesibil prin panoul frontal. Eventual, se va folosi un trimer eu ax. Pozitia, acestui trimer este in functie de lungimea d~ unda 'receptionata si de lungimea antenei folosite. Constructia bobinelor aparatului va T! cit rn ai ingrijit executata. Pentru acoperirea gamei de 4 000 kHz (70 m) - 23000 kHz (13 m) vom utiliza trei bobine 107

\

colectia cristal

• colectia::cristaI

,
interschimbabile. In acest fel, eliminam folosirea unui comutator de game. In tabelul 3 se dau datele bobinelor.
Tabelul Gama de unde Bobina de acord (spire) Slrma 3

o

Bobina? de reactie (spire) 4,5

__ H, ~ Slrma 0
"""-!"'~f'

23000-12000 (13-25 m) 15000-7500 (20-40 m) 8500-4000 (35-70 m)

kHz 4,25 kHz 6,5 kHz

1,0

.

0,5

1,0

6,25

0,5

t

1,0

9,0

I

0,5

~~~~--~------~
I

8

:::c

C

.

C .:::.::
I

l!1 N

n:-

l;
LL
0-

.3 o.
'-1

U

'-1

C

0. "0
ct!
Q)

H

ULn

-0

..c: u
'JJ
00

ru

S

cD

.r

N _;

~ .,..

'""

Acoperirea gamelor respective se va face cu un condensator variabil de acord de 250 pF. Spirele bobinei de acord vor fi distantate unele de altele cu 1 mm. Bobina de reactie se va realiza spira linga spira, Carcasele bobinelor, avind diametrul de 25 mrn, se vor ,confectiona din pertinax sau chiar carton lipit si impregnat eu lac. In sasiu se va fixa soclul hobinelor. Dupa . ce se executa bobinarea, semonteaza fieeare bohina intr-un culot de tub electronic prin Iipire cu lac, iar capetele bobinelor le vom lipi la piciorusele eulotului. Se irnpregneaz a bohinajul cu lac pentru a fi rigid si se lipeste 0 midi eticheta care sa indice banda de frecvente ee se acopera eu hobina respectiva. In fig. 87 se dau detalii asupra confectionarii bobinelor. Sirm a utilizata este CuEm 01 mm. Pentru bobina de reactie L2 se poate utiliza sirrn a mai sub tire, conform datelor din tabel. Bobina de $OC Sr se va confectiona bobinind pe 0 carcass cu diametrul de 6 mm un num ar de 25 spire s irm a Cu'Em 00,3 mm . In ce priveste constructia in general, vom tine seama de unele recomandari cum ar fi: Piesele se vor monta eu conexiuni cit mai seurte, gasindu-se pozitia cea mai avantajoasa pe sasiu, I09-

colectia cristal

• colectla cristal •

25mm

Fig. 87. Modul de realizare a bobinelor

SFT 319 P 1.03

,

_,.;...

,

110

. Este ~ine~ de asemenea, ca etajele de IF, reactis si detectie sa formeze 0 unit ate; un bloc, oarecum -d~spartrt de etajele de AF. An~ena vva a_:vea -lu~gime de 5-10 m. Heceptoru] functIOnea~a c,md in difuzorvse . aude un fluierat (se m anevreaza at it potentiometrul PI cit si condensatorul C2). Dad. reactia nu se produce, atunci Yom inversa capetele hobinei de reactie L2~ De asemenea, se va regla pentru acelasi scopsipotentiometrul-sau rezistenta variabila P2' Manevrarea se va face astfel: .odata cu rotirea condensatorului de acord C2 in vederea "diutarii<~ ~n~i. post, potentiometrul PI se va tine tctdeaunaIn limita "pragului -de acrosaj". . _ ". In fig. 88 est.e prezentat un alt radioreceptor peritru gama US, .destinat -receptiei unei benzi alocate radioam atorilor (7 MHz). Este echipat cu doua tranzistoare pn:p(SFT319, p 40~)'legate intr-un montaj Darlington, urm at: de un. eta] 'amplificator de audiofrecventa (SFT 321, MP 39}. .' :. Circu~tul oscilant la acest radioreceptor este alcatuit d.m hohina L2 si dioda varicap tip BA 110 a caruicapacitate se modifies cu tensiunea aplicata la bornele sale. Tensiunea pentru dio da varicap este .luata de Ia o baterie de 9 V. . .. . . In colectorul- tranzistoarelor este montata -hobina 'de reactie L1 compusa 'din ·12 spire executate cu slrm a

I. spire 10 s pir e

Sir rna . -¢' 0,3 CuErn

?

Fig. ,88. Schema

pentru

radioreceptorulut banda de 7 MHz

CuEm 0 0,3 mrn pe 0 carcasa din material, plastic cu diametrul -exterior de 10 mm. Bobina L2 se executa pe aceeasi carcasa, av ind 24 spire cu 0 priz a mediana I~ 10 spire de la m.asa. Limita de acrosaj Be regleaz a eu potentiornetrul de 10 kn. Sem nalul, dupa detectie, este 'aplicat unui tetaj de audiofrecventa care are ca sarcina 'un difuzor 'de 0,1 Wj8D. adaptat 'printr-un transf'orm ator utiliz at la' orice tip de radioreceptor ell tranzistoare. Pe panoul frontal al cutiei se va monta intrerupatorul dublu' I, potentiometrulvde, 1 MD. ~i potentiornetrul de 10 kD.. Mentionam ca pentruauditie este necesara utiliz area unei antene exterioare-de 20 m lungime. .

.,Adaptoare pentru radioreceptie
"

Adaptorul este unschimbator 'de,frecventa .ce transpune frecventa semnalului receptiouat in unde scurte lntr-o . Irecventa . din dorneniul undelor Iungi, In figura 89 este prezentat uuadap tor ..eu 2 tranzistoare. .rn

t, colectta-crIstal .'.

,~. colectia ,cristaI:.

SPRE RECEPTffi

MA

z
I
I

Cs-l0nF

,L
I

_

Fig.

89. Adaptor

eu doua tranzistoare

112

La intrare se afla un circuit selectiv eu aeord variabil. Semnalul receptiouat este aplieat la intrarea schimbatorului de Irecventa eu tranzistorul T l' Oseilatorul local e realizat cu tranzistorul T 2, care este si un oscilator in trei punete eu baza la m asa. Mo dificarea frccventei oseilatorului local se face eu aj utorul eondensatorului variabil CV2' Cu ajutorul aeestui montaj se poate reeeptiona intreaga banda de unde seurte. Bobinele Lb L2 si L3, L4 se vor realiza folosind medii frecvente de la aparatul "Mamaia" ce lucreaz a in MF.., adica- medii Irecvente pe 10,7 lVII-Iz.Se va scoate infasur area existenta de pe eele 2 earcase si se va bobina: L1 - 15 spire eu sirm a CuEm 00,08 mm; L2 4 spire eu sirm a CuEm 00,08 mm. Cele 2 bobine se vor bobina una peste alta. L3 5 spire eu s irm a CuEm 00,08 mm; L4 - 18 spire eu sirm a CuEm 00,08 mm. Si aceste doua bobine se vor bobina una peste aJta. Se vor folosi doua tranzistoare T 1 si T 2 identiee, de tip EFT 317, P 403, AF 115, AF 125, etc., si 0 dioda Zener de 7 V, de exemplu, DZ 307. Se recom anda folosirea unui condensator variabil eu .2 sectiuni avind valoarea intre 25 si eel putin 250 pF. Intregul montaj se poate monta pe un circuit imprimat si totul se va amplasa intr-o mica cutie de material plastic eu dimensiuni convenabile. Pe panoul frontal se vor seoate axul

I

eondensatorului variabil C; si intrerup atorul I. Pe partea opusa se vor monta 4 hucse radio; doua pentru intrare (A, B) si doua pentru iesire (C, B). De Ia iesire, printr-o bucata de eablu coaxial (cablu de antena pentru televizoare), se va lega la intrarea reeeptorului MA (borna de antena si cea de pam int). Pentru reglaj ne vom folosi de un generator de sernnal modulat in amplitudine. Se va regIa frecventa generatorului pe 16 MHz si se va apliea semnal Ia intrarea adaptoruIui, ce are legata iesirea eu intrarea receptorului MA. Receptorul MA este acordat in banda de unde lungi, intr-un punct in care nu avem nici 0 emisiune. Condensatorul variabil al adaptorului seva lasa ineomplet desehis. Heglam miezul bobinelor L3, L4 pina auzim in difuzor tonul de 400 Hz sau 1 000 Hz. Apoi, facem aceeasi operatic eu miezul bobinelor L1, L2• Astfel am fixat banda de 19m. Aeordul fin in banda de 19 m iI obtinern in aeordul receptorului MA. Se marcheaz a eu un 'semn pozitia condensatorului variabil al adaptorului, Iacind astfel etalonarea pe 19m. Apoi modificam frecventa generatorului pe 12 MHz (banda de 25 m). Acordarn receptorul MA in mijIoeul benzii de unde lungi sl acordam adaptorul pentru auditie maxima. N otam si aeum pozitia condensatorului variabil al adaptorului pentru banda de 25 m. Se rep eta operatia la 9,6 MHz, 7,3 MHz si 6,1 MHz (benzile de 31 m, 41 m si 49 m). Montaj ul prezentat in fig. 90 este un schimhator de frecventa care transpune un semnal tot din banda de unde seurte in banda de unde Iungi, astfelca un receptor obisnuit devine un receptor eu dubla schim hare de frecventa. Remarcabil la acest montaj este faptul ca, praetic,' operatia se face Iolosind extensia de banda. In plus, sistem ul poate fi aplicat la orice tip de radioreceptor, fie ca este eu tranzistoare, fie ca este eu tuburi. Primul etaj este un amplifieator de radiofrecventa cu tranzistorul T i- La intrare se foloseste un circuit seleetiv format din bobina L1 ~i grupuri de eondensatoare Iixesi trimeri care se cornut.a. Acest circuit, desi este seleetiv, este totusi de banda larga, Amplifieatorul 113

_.

colectla

cristal

'f colcctia cristal

'

UJ

a::

iJj.. UJ

R,F este un etaj aperiodic, ca ~i sarcina celui de-al doilea etaj, care este schim batorul de frecventa. Ca urmare, la iesirea etajului schim bator de frecventa se obtine transpus, nu un singur semnal, .ci 0 subb anda dip- gama de unde scurte. Astfel, la iesirea schimbatorului de frecventa, adica la borna lui Cs, se obtin transpuse subbenzile de 19m, 25 m, 31 m, 41 m sau 49 m, dupa cum am actionat eomutatorul K1 pe pozitia I, II, III, IV sau V. Transpunerea se face in banda-de unde lungi a receptorului. Selectarea unui anumitpostdintr-o . anumita suhhanda de unde scurte se face' folosind selectivitatea receptorului nostru, acordul pe lin anum it post fac indu-se cu ajutorul condensatorului variabil al receptorului .. Condensatorul C8 va fi conectat la borna de antena a receptorului, iar m asa adaptorului la horna demasa, a receptorului. Legatura se va face. Iolosind cablul ecrana t, In acest caz, condensatoruI Cs are valoarea de 100 pF. Daca receptorul nu are decit antena de ferita, atunci co~ensatorul Cs (10 pF) se va conecta laicapatul "caId" al .condensatorului variabil de acord, iar borna de m asa la m asa -receptorului. Oscilatorul localal adaptorului lucreaza ell tranzistorul T3~i' i~i m odifica frecventa in trepte (odata ell eircuitul .de intrare). Pentru realizarea .montajului se vor folosi condensatoare stiroflex, eeramice saucu mica. Tranzistoarele T 1> T2, T 3 slnt de tip EFT 317, AF 115, AF 116, AF 125, AF 126, P 304 etc. Circuitul de intrare si circuitul oscilant al oscilatoruIui se realizeaz a pe hobine de la aparatul "Mamaia". Se vor folosi 2 carcase: pe una se vor bobina bohinele L1, ~2 iar pe cealalta b ohinele L3, L4• Bohina L1 are 18 spire, iar L2 - 4 spire din sirm a CuEm 00,1 mm. Bobina L3 are 20 de spire, iar £4 - 4 spire din aceeasi sirma, Trimerii CT1 -CT10 s int ceramici ou valoarea de ~ 6 -25 sau 8 -30 pF. Pentru com utarea subgamei se va folosi un com uta tor dublu cu5 pozitii' .(K1) •. . Dupa realizare, se verifica daca lucreaz.a oscilatorul cu tranzistorul T3• Aceasta verificare se face cu.ajutorul voltmetrului electronic conectat la bornele bobinei L4-

115

colectia cristal

"+

• eolectia cristal

t,

Apoi, se trece la verificarea schimhatorului de Irecventa, ' Pentru aceasta, se aplica printr-un eondensator de 1 nF pe baza tranzistorului T2 un semnal de la un generator RF avind Irccventa de 15,3 MHz, 11,85 MHz, 9,6 MHz, 7,25 MHz, 6,1 MHz, respectiv pe subgamele I, II III, IV si V (19 m, 25 m, 31 m, 41 m si 49 m); semnalul de intrare va avea un nivel de 100 m V iar Ia iesirea reeeptorului, in paralel, pe difuzor, se conecteaza un voltmetru electronic. Potentiometrul de volum se pune la 1/3 din cursa, iar reeeptorul se aeordeaz a in mijlocul gamei de unde lungi, Semnalul generat va {i'modu1at in amplitudine cu un semrial de 400 Hz sau 1 000 Hz si grad de m odulatie de 30%. In aeeste conditii, se incepe cu subgama I ~i se vor regIa trimerul CTe si miezul bobinei L3 pentru a ohtine la iesire, la bornele voltmetrului pe difuzor, semnalul maxim. Se treee apoi cu semnalul la intrare pe subgama II, III, IV sau V si se regleaz a de data aceasta numai trimerii corespunz atori pentru a ohtine semnalul maxim la iesire. Dupa aceasta operatic, reglam si circuitul de / intrare. Generatoru1 de semnal se conecteaza printr-o rezistenta de 400 n si in aceasta situatie se aplica iar sem nalul din subgama I eu un nivel de 100 m V. Daca sernnalul este prea mare, el se micsoreaz a corespunzator. Se regleaz a miezul bobinei L, si apoi, eventual, si trimerul CT1 pentru semna1 maxim la iesirea receptorului. Daca semnalul de intrare duee Ia saturarea receptorului, se reduce semnalul de intrare. DU-i pa aceasta se trece pe subgamele II, III, IV sau V. Constructia unui adaptor eu superreactie, eu 3 tranzistoare, pentru DUS este prezentata In fig. 91. Primul etaj este un etaj simplu eu superreactie sau, mai exact, un demodulator eu superreactie, eare amplif'ica semnalul recep tionat si apoi n dem oduleaz a. Acest semnal demodulat este amplificat intr-un amplifieator eu doua tranzistoare. Din sem nalele 'primite de antena, semnalul util este selectat de circuitul oscilant L2 Cv• Se va folosi un condensator variabil Cv, eu aer, eu t.apacitatea 116 maxima de circa 30 pF. Bobinele £.1 si L'i. se realizeaza
j

~J
'\

.1

)

I

......
(J) (J)

+>U (\j

t:
c,
(J)

"

til

~

• colectia

cristal

• coleetia cristal •

pe a carcass cu diametrul de 10 ~12 mm. Babi~a .L1 are 3 -4 spire din strm a CuEm 01,2 mm. Bobinajul ' se face obisnuit. Bobina L2 are 7 spire si se bobineaz a eu aceeasi sirm a ca si L{. Distanta Intre L1 9i ,L2 se ia cit m ai mica pentru a asigura un cuplaj strms. Priza pe bobina L2 se ia Ia spira 2 de j os san mai exact la spira 2 de la capatul spre condensatorul C1• Se vor folosi tranzistoare de tipul AF 139, P 403, OC 171, peutru tranzistorul T 1 si EFT 351; EFT 352 pentru tranzistoarele T 2~iT3~ Etaj ul cu superreactie realizeaza si detectia, iar semnalul deteetat este' arnplificat de etaj ele cu tranzistoareleT 2 '~i T 3 si apoi se aplica printr-un cablu eeranat la intrarea ori~anii amplificator de audiofrecventa de la oriee receptor.
"

100 - 150 MHz

S RF

'

'fOOk_n_

700"

1000

k H,Z

I

Pentru receptie se va folosi 0 antena dipol obisnuita, eventual chiar 0 antena telescopica de circa 1 ill inaltime sau 0 antena vde televiziune, Teate legaturile la prim ul-etaj vor fi cit mai scurte, iar aliment.area se va faee la 0 tensiune de 6 -12 V. Un convertor pentru receptia emisiunilor in gama UDS, care receptioneaz a emisiunile pe frecvente Intre 100 ~150 MHz si le retransmite pe frecvente de 7001 000 kl-Iz, este prezentat in fig. 92. Iesirea eonvertorului se leaga la borna , de antena a unui radioreceptor eu tranzistoare destin at receptiei pe unde medii. Semnalul receptionat declanseaz a intrarea In oscilatie ' a tranzistorului BF 240 pe 0 Irecventa care adunata algebric cu frecventa sem nalului receptionat vada un semnal cu frecverita cuprinsa intre 700 -1 000 KHz. Bobina contine 4 spire executate in aer pe un diametru de 10 mm si 0 lungirue de 10 mm. Conduetorul Iolosit este CuEm01,2 mm. Bobina L2 (de cuplaj) are 2 .spire executate cu acelasi conductor si se plaseaz a Ial o distanta de 3 mm fata deLi. Socul de radiofrecventa se executa pe un suport din material izolant cu diametrul de 6 mm avind 50 spire cu sirm a de Cu'Ern 0 0,12 mm. Montaj ul se recom.anda a fi incaset.at intr-o cutie executata din tabla de' alum iniu groasa de 1 mm, legata Ia masa m ontajului. Oscilatoare de radiofrecventa

~.'

rJ]
Fig. 92.

4

sp:r ~
u ~ 1,2 mm

C

118

In:construetia unui.· em itator, . prim uletaj este intctdeauna oscilatorul. ' Oscilatorul prezent.at in fig. 93 este 0 varianta a montajului Franklin' realizat cu doua tranzistoare. Prim ul tranzistor Iucreaz a ca repetor pe emitor. Al doilea tranzistor este cuplat in m ontaj eu baza la masa. Cuplaj ul se face" prin rezisterita :com una din emitor ~i prin socul de radiofrecventa, Oscilatia amplificata ce se obtine in coleetorul celui de-al doilea tranzistor

119

colectia- cristal

eolectia' cristal

T

11

"1i<v ",.
Fig. 93. Oscilator de radiofrecventa

U

L

~--~~------~---j~--~9v

Fig. 94. Schema oscilatorului

de banda

. se trimite din nou in circuitul oscilant, asigurindu-se astfel intretinerea oscilatiei, Montajul eu cele trei tranzistoare lucreaza pe frecven ta de 1 750 -2000 kHz., Bobina L se realizeaza pe 0 carcasa cu diametrul. de 20 mm, bobinindu-se 37 de spire, Iara pas, din sirm a CnEm 0 0,35 mm. Condensatorul variabil de 50 pF se poate realiza inlatur lnd 0 parte din placi dintr-un condensator variabil de capacitate mai mare. Condensatorul fix de 270 pF va fi cu dielectric de mica. Bobina se va amplasa intr-uu blindaj metalic cu diametrul de 40 mrn. Socul de radiofrecventa se poate realiz a bobinind pe 0 carcasa fara miez, eu diametrul de 10 mm, patru sectiuni a cite 100 de spire fiecare din sirm a CuEm 0 0,1 in bobinaj "fagure", cu latimea fiecarei sectiuni de 5 mm. Oscilatorul este alimentat stabilizat la 8 V, utilizind o dioda de tip DZ 308. Dupa oscilator urrneaz a un etaj amplificator separator cu a rezisterita de 47 Q m ontata in emitor, m.arin du-se astfel impe danta de intrare. Cuplajul cu oscilatorul se face printr-un condensator de 500 pF. Tensiunea de iesire a montajului contine si arm oriici, asa ca etajul mili'tiplicator care urmeaz a va lucra corect chiar cu a tensiune de atac redusa. Acest montaj 120

va putea, la ne.voie, ~ta?a un etaj final de mica putere Sal! un alt eta] mulbphcator. . In~reguI mo~taj s~ re!lIizeaza pe a placuta de circuit unprim at de dimensiunl reduse. Conexiunile vor fi cit mal . scur~e: To~te. condensatoarele vor fi de tipul ce. raml~ nUl1latura, iar rezistentele de 0,5 W. . AInnentarea se poate face fie de la un redresor, fie de la 0 baterie, consumul fiind redus, de ordinul a 10 rnA ." ~ecomandat in special ca ex citator al unui emitator oscIlatorul. ~rezentat in fig. 94 este caracterizat printr-~ mare stabilitate a frecventci generate. Arnbele tranzistoare sint npn de tipul BF 214 sau BF 215 dar pot fi inloeuite si eu altele echivalente. I~d:lctanta L se eo~feetioneaza pe un corp de la 0 ~obma oarecare eu rmez de Ierita, totuI fiind introdus intr-un eeran metalic, respectiv intr-o cutie . Daca se m?nteaza un condensator C= 100 . pF, bobina L se fa~e pe ~un miez cu diametrul de 6 mm, perrtru ~are se bobmeaza 83 de spire din s irm a CuEm 0 0,15, "". eondensatoarele CT si au cca 100 pF, atunci oscllatorul va genera un semnaI eu frecventa de aproximativ 3,5 MHz. ' . Schema unui o~eilator foarte stabil ~i usor de realizat, care poate Iucra III domeniul 1 Ia 20 MHz, in functie de cuartul ~a~ e~arturile pe care Ie avem la dispczitie, este data III fig, 95. Pent ru construetie sint necesare 2 tranzistoare cu siliciu. In vederea aSigurarii unei bune 121

c,

colectia cristal

• colectia cristal •

oscilatorul este realiz at dupa. schema in trei puncte Colpitts, eu un repetor pe ern itor, pent!'u ca im pedanta de intrare sa fie ma::e:".De aceea, tranzistorul T 1 este un tranzistor cu siliciu eu ~ > 12?,. .de plu BC 109 Tranzistorul T 2' este tot cu siliciu, ~xemcu 'A'-30 . .. '60, de exempluBC 107. Se vor folosi car r-'.. I condensatoare ceramiee sau sty roflex, l.ar I~ezistente e vor fi de 0,25 W. De~i tensiunea nO~lll~ala de.lucru t d 9 V totusi oseilatorul lucreaza ~l la tensiunea es e . e , , .T te f 1 . t de 3 V. Trimerul din baza tr~nzis~orulUl :1 es e 10 OSI . pentru mici reglaje ale Irecventei de ordinul a 10~200 Hz, in jurul Irecventei nominale a cu artului.

stabilitati,

Fig. 96. Schema radioemitatorului

pentru picup

Badloemitatoare
Cu semnalul provenit de Ia doza unui picup se poat~ mo dula un em itator ee emite In. banda de 70 MHz ~I a carui semnal poate fi receptlOn~t eu un receptor obisnuit prevazut eu gama DDS (fIg ', 96). . - Emitatorul este eonstruit cu un smgur tra~zlstor din se~ia. BF respectiv BE 214, BF 215 sau. echIv~lent si dezvolta 0 putere suficienta vpe 0 distanta de 1,0 m. . di d ~ ~ La intrarea emitatorului este monta.ta 0 ~o a v~ricap din seria BA care, m odificindu-si capacitatea l~ Iunctie de semnalul AF, modific~ }ifrec:e~t~ ~e OSCllatie a cuartului, la iesirea emitatorului apannd ux: 122 se~nal MF. Bobina L1 ar.e 8 spireD 0,6 mm pe 0 carcasa
W

de unde scurte de la receptorul "Mamaia" (bobinaj spira llnga spira). Bobina L2 are 4,5 spire 0 0,8 mm bobinate pe.o carcass de la gama DUS a receptorului "Mamaia", bohinaj ul f~cindu-se eu pas 0,8 mm, Antena este un fir lung de 0,5 m. Sirma utilizata este CuEm. Cuartul folosit trebuie sa aiba armoniea a 3-a sau a 5-a pe 70 MHz. Dupa ee emitatorul a fost construit, se acordeaza <lin miezul bobinei L2 si apoi L1 pentru obtinerea unei . puteri maxims la iesire. Aceasta se observa pe indicatorul de acord al receptorului. . Se introduce apoi semnalul de la pieup si din potentiometrul P eu valoarea de 10 kQ se urm arestr, ea sem nalul receptionat sa fie de huna ealitate. Un em itator de mica putere, respectiv cu raz a mica de actiune poate fi realizat eu numai doua tranzistoare (fig. 97) si c iteva piese auxiliare. Stahilitatea 'buna de frecventa se ohtine prin utilizarea unui cristal de cuart cu frecventa de baza in gama de .5 MHz sau 9 MHz de la care se utilizeaza armonica a 5-a in primuI eaz !;'i armonica a 3-a in aI doiIea eaz. Etaj ul oscilator se construiesta eu tranzistorul EFT 3-17 sau AF 139. Bobina L1 se realizeaza pe 0 carcass de la bobinele radioreeeptorului "Mamaia", avind 12 s-pire din sirma CuEm 0 0,8 mm, priza fiind Ia spira 2, de la eondensatorul eu valoarea de 2 nF. 123

colectia

cristal

• colectla cristal

II Fig. 97.

MICROFOt

Urm atorul etaj contine un tranzistor tipn de midi sau medie putere cum ar fi BF 214. Acest etaj este si modulat in amplitudine prin intermediul transformatorului Tr. Am plificatorul modulator cuplat Ia Tr este format din 3 tranzistoare EFT 319. Etajul final al modulatorului este in contratimp. .. ~ Bobina L2 are 6 spire 0 0,8 mm hohinate pe 0 earcasa eu diametrul de 8 mm. Lungimea bobinei este de 9 mm. Bobina L3 are 3 spire din sirm a CuEm 0 0,8 mm pe o carcasa eu diametrul de 3,5 mm, lungimea bobinajului fiind de 4 mm. Socul Dr are 50 de spire din sirm a CuEm 0 0,12 mm pe a carcass eu miez de ferita. Transformatarul Tr are n1 = 2 X 170 spire. din sirm a CuEm 0 0,2 mm si nz= 190 spire din slrrn a CuEm 0 0,3 mm. Cu puterea cuprinsa intre 50 m VV si 200 m W, emitatorul poate fi Iolosit Intr-o instalatie de radiotelefonie sau chiar in traficul radioamatoricesc. Un emitator tranzistorizat de mica putere ce lucreaza in banda de 3,5 MHz destinat a lucra In Ionie MA-A3, este prezentat in figura 98. Primul etaj este un oscilator LC In trei puncte de tip Hartley cu 0 stabilitate a Irecventei destul de ridicata, Frecventa de lueru este determinata de valorile inductantei L si a condensatorului Cv' Bobina L se realizeaza pe carcasa din material plastic, carton san a carcasa speciala cu miez -de Ierocart, 124

Fig. 98. Schema radioemitatorului

I

In cazul in care carcasa este de carton sau plastic fara miez si ate un diametru de 8 -10 mm, pe ea se vor bobina spira linga spira 85 de spire din slrma CuEm 0 0,2 mill. Cind se dispune de a carcass cu dia~letru~ 4 -6 mm, cu miez de ferocart, se vor babina 15 spire cu aceeasi sirm a. In primul caz, priza se ia la spira 15 de la m asa iar in celalalt caz la spira 10. Semnalul obtinut este cules din coJeetorul tranzistorulu] T', si aplicat bazei tranzistorului T 2' Pentru 0 buna stabilitate a frecventei si, respectiv, un regim optim pentru TI, in colectorul tranzistorului T2 a fast montata 0 reztsteutn de 1 kQ. Acordul circuitului oscilant se realizeaz a cu un condens.atar variabil cu dielectric de mica, de tipul celor folosits la receptoarele portabile. Evident, se pot utiliza !?i alte tipuri de candensatoare variabile cu capacitatea maxima de 200 pF. T~anzi~to.rul T2 reprezinta etajul final pe care se realizeaza ~l modulatia. Tranzistorul T3 care este amplihcator de audiofrecventa are sarcina com una cu tranzistorul T2• Ca ur~are a acestui fapt, la ap aritia unui sem.nal pe baza lUI Ta se produce modularea in arn plitudine a sernnalului din colectorul tr.anzistorului T2•

125

• colectla cristal •

• coleetia eristal

•~

Cuplajul cu antena se face prin eondensatorul C3 din colectorul tranzistorului T 2: . Tranzistoarele T 1 si T 2 smt de tipul EFT .)17, EFT 319, .P 402,AF 115, AF 125. Tranzistorul T 3 este de tip OC 70, EF.T 3?3, MP 39, P 14 A. Montajul se poate realiza eu Cl~cu~t c~nventional sau imprimat. Microfonul poate h dinamic sau
<)

piezoelectric. Radioemitatorul sieare utilizeaza vazut sa Iucreze

'. t~ din fig. 99, mod~lat in freeven, a num ai doua tranzistoare. este prein gama undelor ultrascurte (eca

70 MHz). SA 340 Oseilatorul, echipat cu tranzistor~l ~ 403 ~au 2 __ EFT 319 etc. de tip ptip, lucreaza m reg~m de auto oscilator. Regim ul de oscilatie este determl~lat d~ .con: -10 pF (a carui valoare poate Ii mo dificata . . .' .t d ensa t oru 1 C 1irrt 7' 15 pF "In functie de caraetenshcIle tranzis 0In re -;-., ' .. tranzi t rului utilizat). Ca modulator este utilizat un ra~zls or n (2 SB 475, MP 39, EFT 329), care in baza primeste ~nP sem nal de audiofrecventa prin~r-~n transf~rmator 1/10 (utilizat ca transformator de iesrre la radlOre~~ptoarele "Electronica S 631, S 632" sau ,,~~m~la): Semnalul ampl ificat de tranzistorul T2 se .aphca dl.O~~1 varieap BA 101 sau BA 102 ~~r~, In fu~ctle de vana~l~ tensiunii aplicate, I~i mo dilica capaCltatea. Aceasta
v

capacitate variahila in functie de semnalul de audiofrecventa, rmpreuna cu in ductanta L, asigura 0 modulare In Irecventa a oscilatorului. Semnalul de radioIrecvent a este cules printr-un eondensator de 20 -40 pF de pe eolectorul tranzistorului T 1 ~i aplicat unei antene verticale de 50 em. Hadioemitatorul are un consum de 30 rnA la 9 V, ceea ce permite alimentarea de la 0 baterie de 9 V. Puterea disipata in antena va fi de eca 80 -100 m W, asigu rind 0 legatura de .cca 50 m la sol sau in interiorul unui apartament. . Bobina se va executa din sirma CuAg 01 rnm, bobinind 16 spire in aer pe 0 lungime de 25 mm si. cu diametrul de 12 mm. Radioarnatorilor care Iucreaza in banda de 2 m le prezentarn constructia unui emit.ator de mica putere, destinat $a lucreze cu modulatie de frecventa F3. Schema emitatorului, prezentata in fig. 100, este deosebit de sim pla prin faptul ca utilizeaza doar doua tranzistoare. Semnalul de la mierofon (mierofon piezoelectric) este amplificat de primul etaj, echipat eu tranzistorul T1 de tip AC 128 sau echivalent, Hezistenta R4 din acest etaj asigura stabilitatea terrnica a etajului. Tranzistorul T 2 (AF 124) Iormeaz a etajul de radiofrecventa ~i este montat cu baza la m asa prin intermediul con densatorului C4 de 1 nF. Din eondensatorul C6 (trimer sau fix, de 5 pF) se asigura intrarea etajului in oscilatie. Aeordul pe Irecventa, deci in banda de 2 rn, se face din condensatorul C5•

E
E
rn
::::J

IOOnF

lQOKQ

«

u
<:(

UlN

~~ ~~
0::: ~

.

25 ..

126

Fig. 99. Radioemitator

eu dioda varieap

Fig. 100.

121

colectia

eristal •

colectla

cristal

Modularea in frecventa se face prin modificarea polarizarii bazei datorita semnalului de j oasa frecventa, transmis prin condensatorul c3• In fond, aceasta variatie de polarizare se traduce printr-o variatie a capacitatii interne a tranzistorului T-2o• Bobina L se confectioneaz a din sirma CuEm0 0,6 mm ~i are un num ar de 7 spire. Bobinajul se face in aer, diametrul fiind de 6 mm iar lungim ea de 10,5 mm. De remarcat ca la spira 3,5, deci la jum atatea bobinei, se ia priza. Astfel, j um atate din hohina apare in circui-: tul oscilant, iar jum atate pentru cuplajul cu antena. Intregul montaj se va face pe circuit imprimat, iar apoi totul se introduce lntr-o cutie metalica. In cutie se lasa un orificiu prin care se regleaz a C5 pentru acordul exact in banda. Aparatul se alimenteaz a dintr-o haterie de 9 V, consumul fiind aproximativ 3,5 -4 rnA.

~

...

I

Capitolul V

APLICA'fII

ALE TRADUCTOARELOR

Montaje cu traductoare

optice

Ca traductoare optice se pot utiliza [otoreusieniele sau fotodiodele care la primirea semnalului luminos' fie ca i~i modiflca rezistenta, fie ca genereaz a un curent de intensitate slaba, Circuitele de protectie si alarmare bazate pe efectul !otoelectric utilizeaza, in general, doua scheme: prin mtreruI;>erea . fasciculului luminos sau prin aparitia spotulUl luminos. Aceasta aplicatie, in cele doua var~a!1te, .i~i gase~te ~argi utiliz ari la confectionarea dispozitivelor de avertizare sau protectie. In. fi?~ra 101 ~ste prezentata 0 instalatie prin care, la aparitia a doua semnale luminoase emise de un automobil. usa garajului se deschide automat. Partea electronica a instalatiei este prezentata in figura 102 !?i Iunctioneaza astfel: La aparitia semnalului luminos, traductorul optic F R i~i micsoreaz a rezistenta, negativind baza tranzistoruIui T 1 si tranzistorul_T 2 se blocheaza, Tranz istorul T I

Fig. 101.

129

• colectia

cristal

Fig. 102.
6V

emi ta torul ui optic

F~ig. lU4. Schema

dispari tiei spotului luminos, Montajul poate fi Iolosit, , de exemplu, la aprinderea unor lumini odata eu lasarea

intunericului. Iotorezistentelor, Sursa de lumina este fermata dintr-un bee electric (3,5 VIO,l A) montat in colectorul unui tranzistor AC 180 (Fig. 104). Baza tranzistorului AC 180poate fi puternic negativata pentru un timp scurt cu tensiunea acumulata de eondensatorul de 1 000 IJ.F. \
a Aprinderea hecului electric se face prin apasarea pe butonul B, dupa ce In prealabil a fost pus com utar--- __

Tirul

electronic

constituie,

de asemenea,

0

aplicatie

va fi in stare de conductio datorita potentialului negativ care apare in colectorul tranzistorului T 2' In acest fel, releul va actiona, dar pentru aliment.area unui electromotor care sa actioneze deschiderea usii garajului; ve fi necesar ca eele doua relee sa fie concomitent anclansate, Din acest motiv, in Iata garajului se vor monta doua Iotorezistente F si F R2• Actionarea electromotorului se .va face prin intermediul unui releu eapabil sa suporte prm eontactele sale curentul de actionare al acestuia, Tranzistoarele .sint de tip EFT 353, MP 40 etc. alta variants de traductor optic este redata in figura 103 In care releul R va actiona in momentul

n,

--------~-------------------a-

.L

, I. 5V 0' .

o

Fig.

130

2 x »s: 152

103. Releul optic in alta varlanta

...,j,..

Fig. 105, Schema receptorului

de semnale luminoase

131

• colectia cristal


colectia cristal

,.

comutatorul I va fi adus de pe p ozitia pe pozitia 1. Becul electric se va manta in centrul unei oglinzi parabolice utilizate la lanternele tubulare, ansamblul fiind fixat pe un pistol tip jucarie. Receptorul de semnale luminoase Iolcseste 0 fotoreztstenta F R, care la cresterea intensitatii luminoase i~i micsoreaza rezistenta, negativind baza tranzistorului T 1 (AC 162). Dura ta negativarii este in functie de constanta de timp data de condensatorul de 10 fJ.F .. si potentiometrul semireglabil de 500 kQ. Tranzistorul T 2 transrnite un sernnal pozitiv (variatia tensiunii de la -4,5 V la V) pe bazele tranzistoarelor npn (AC 127), care, intrind in stare de conductie, permit aprinderea becurilor electrice L, si Lz (fig. 105). Timpul de iluminare al becurilor electriee este dat de condensatorul de 400 fLF. La un sernnal Iumirios puternic, aplicat fot,?rezistentei, se vor aprinde ambele becuri maroirid un punctaj maxim tragatorului. La un semnal: luminos de 0 intensitate m ai redusa se va aprinde numai beeul L, acord ind un punctaj minim tragatorului. Diferentierea intensitatii semnalelor luminoase se realizeaz a montind fotorezistenta F R intr-un disc de material plastic transparent (fig. 106), pe care se innegresc unele zone. Cel m ai puternic semnal luminos se va receptiona in zona transparenta central a eu diametrul de 6 mm. Daca

torul I pe pozitia 1. Pentru fiecare

°

"h'agere"

Fig, 107.
,.---.-~-O

I

'a--¢- S v
/

. 3,8V/O,O? Ai EF r 250

oc 30

1

OC 25

°

132

Fig. 106.

sp~t.ul lurninos va cadea pe a doua zona transpareuta, lumina va patrunde la Iotorezistenta prin interiorul diseului. La fiecare sernnal luminos apare si un sernnal acustic, Ca un amuzament, va propunem montajul electronic din figura 107 reprezentlnd un larnpadar electric care se stinge c in d cineva "suna" in becuI electric. , Explicatia consta In Iaptul ca In panoul de material plastic transparent este m ontata 0 Iotorezistenta asupra careia este proiectata tot timpul 0 raz a luminoasa emisa de becul electric din colectorul tranzistorului EFT 250 sau OC 26, OC 30. Fotorezistenta Iiind ilurninata, are 0 rezistenta relativ redusa mentinind astfel baza tranzistorului Ia un potential negativ 9i deci exists .un curent L, suficient pentru aprinderea becului electric 2,5 VIO,l A. Daca hecul este deplasat din zona de iluminare a fotorezistentei (prin "suflare"), creste rezistent a fotcrezistentei provocind 0 pozitivare a bazei tranzistorului si deci micsorarea curentului I c- In acest mod, becul electric se va stinge. Pentru a reaprinde becuI, va fi nevoie sa se ilumineze fotorezistenta cu un bat de chibrit aprins. Reusita experientei c~nsta mai mult finetea executiei montajului Tastfel incit la deplasarea becului din fat a Iotorezistentei spotul luminos 'sa fie "taiat"J Pentru aceasta, pe plaea de material plastic transparent se va desena, pe spate, cu vopsea pe baz a de diluant (finer), 0 serie de Iinii sinuoase mascind in mijloeul desenului 0 zona transparenta cu diametrul de 6 -10 mm. In spatele acestei

in

\

133

• colectla cristaI

colectia crlstal

110

Fig. 110. Detaliu de constructie

g
Q

200

Fig. 108. Vedere de ansamblu

a dispozitivului

zone se fixeaza prin Iipire un tub din PVC lung de 40 -60 mm, la capatul caruia se fixeaz a fotorezisBecul electric este legat cu doua fire din slrma Iitata. Ca 0 varianta a celor des crise, tot cu ajutorul unei Iotorezistente, se poate realiza 0 lampa de semnalizare pentru conducatorii auto. Considerind ca tranzistorul T2 (ASZ 15) din figura'"109 este in stare de conductie, prin becul electric 6,3 V/300 rnA va trece un curent suficient pentru a ilumina. Semrialul lurninos generat de Iampa este inI

dreptat catre totorezlstenta montata in centrul unei oglinzi parabolice (fig. 110). Fotorezistenta, micsor indu-si rezistenta, va negativa puternic baza tranzistorului T 1 (EFT 321) aducindu-l in stare de conductie, pozitivind In baza tranzistorului T 2' In aceasta situatie, tranzistorul ASZ 15 se va bloca, reducindu-si eurentul de coleetor si astfel lampa electries se va stinge, Fenomenul se repeta facind ca lampa sa ernita "puternice semnale luminoase la intervale scurte de timp. Pe un principiu similar se poate construi 0 statie de comunicari eu semnale luminoase. Emitatorul (fig. 111)
I

tenta,

r-----I._-.--...----r--O~9V1'A

,I
Fig. 109. Schema

134

lampll de sernnalizare

Fig. 111.

135

• colectla crlstal •
J'

It colectia cristal •

Fig. 112. Montarea lentilei

Monta]c. ell traductoare

acustlce

I

l.
are un bec de 6,3 V/O,3 A, rnorrtat in focarul unei oglinzi parabolice, bec care este alimentat la 0 tensiune de 8 V (un transformator de sonerie). Receptorul (B) contine 0 Iotorezistenta F R m ontata in focarul unei lentile vhiconvexe, Iotorezistenta care la iluminare va permite ca baza primului tranzistor (EFT 321) sa fie negativata, Stare a de conductie a tranzistorului T 1 conduce Ia aparitia tensiunii negative pe linia a, alimentind circuitul basculant astabil format din tranzistoarele T 2 si T 3.Pe perioada cit dureaza iluminarea Iotorezistentei, circuitul hasculant va genera semnale unui amplificator de audiofrecventa (tranzistorul T4)' Fotorezistenta se m onteaz a intr-un tub de carton lung de 0,2 -0,4 m cu diametrul de 30-50 mm avind interiorul vopsit in negru. Tubul trebuie indreptat catre partenerul de comunicatie, cu reeomandarea ca . experienta sa se execute pe intuneric. Ca alimentator se va folosi un transformator de sonerie at it pentru bee cit ~i pentru receptor (dup a redresare) (fig. 113).
8V

Principalul traductor acustic utiliz at de am atori este microfonul, in toate variantele sale constructive. In. cazul microfonului cu carbune, montat in schema din figura 114, Ia aparitia sem nalelor sonore, acesta l~i modifica rezistenta electrica ceea ce face ca in primarul transformatorului sa apara 0 variatie de curent ce este transmisa si Infasurarii secundare. Din secundarul transformatorului, semnalele vor fi aplicate pe baza primului tranzistor BC 157 cuplat galvanic cu al doilea tranzistor T2• Tranzistorul T l' la primirea semnalului de audiofrecventa, II va amplifica astfel ca in colectorul sau vor aparea variatii de tensiune ee se aplica pe baza tranzistorului T2• La 0 negativare suficienta a bazei tranzistorului T 2' prin releul R va circula .un curent suficient de mare pentru anclansarea sa. La eontaetele releului se pot lega (in serie eu sursa de alimentare) bornele unui magnetofon care astfel devine comandat "sonar". In locul releului se poate monta 0 rezistenta de 1 k.Q (montata Intre puncteIe a ~i_b) astfel ea Ia 0 variatie a semnalului de la -9 V la 0 (in coleetorul tranzisto.~--¢-

l

.0+

9V

If<o_

SxGelS7
N

IBC 177)

220V

5V

136

Fig.

113.

Fig. 114. Traductor

acustic

.137

• colectia cristal

• colectia crista} •.

rului 1'2) se obtine un impuls care se. aplica printr-un condensator de 10 nF pe colectoarele a doua tranzistoare npn montate intr-un circuit basculant bistabil. Fiecare trecere de Ia un impuls la altul are ca efect modificarea starii de conductie a tranzistoarelor T 3 ~i T 4' La rindul sau, tranzistorul T4 com anda tranzistorul T5 cu ajutorul caruia releul R, se va anclansa. De remarcat faptul ca releul RI este anclansat numai pe perioada in care tranzistorul T 4 este In stare 'blocata. Sistemul acesta de com anda se poate aplica cu succes la diverse automatizari (jucarii, deschiderea unei usi etc.). Figura 115 reprezinta un releu acustic foarte sensibil. Potentiometrul PI permite reglarea semnalului de intrare, care comanda baz a tranzistorului TI• Tranzistoarele T 1 ~i T 2 sint legate in montaj Darlington. Semnalul de la colectorul lui T2 comanda baza lui T3, iar de la colectorul lui T3 baza lui T4• Dioda mcntata in circuitul baz a-emitor al tranzistorului T4 suprim a alternantele pozitive. Dad. la intrare nu apare sem nal, T4 nu conduce. Temporizarea la oprirea semnalului de com anda se obtine din suma constantelor de timp C; -RIO si C7 -Rn. Releul RL este montat in circuitul lui T5, fiind comandat de T 4' Dioda Da montata in paralel pe releu protejeaz.a tranzistoarele de impulsurile de supratensiune produse de autoinductia bobinei releului. Daca la intrarea unui releu acustic se m onteaz a un filtru "trece banda", dispozitivul se pune in Iunctiune numai la sesizarea Irecventei determinata de acest filtru. In acest fel, numai persoana care poseda un generator de audiofrecventa acordat pe frecventa respectiva poate comanda anclansarea releului. Montaje ell traductoare rezistive Un sesizor de ploaie este prezentat in figura 116. Umiditatea sporita duce la micsorarea rezistentei masei de aer dintre placile 1 si 2 ale traductorului, micsorare

So~

I.Q F= NO

NN

I
I

Ii '

/

138

• colectla cristal •

• coleetla crista)

a

b

. FIRE

LEGAJURA
...---~ ..... ."...".. ...... _~~..__

Tr lifO
0 0

6V

[. y

IJ
0

~ o~

~i
L;xBC 159

--~ - -.
.

cG>

'-~~----~------~---'
TIFON .

<:::> c->

-. .......... ~ <::>~C>~~

L_, ~/

TIFON

PINZA MA.T ADOP

, __

Fig. 118. Detaliu de montaj

0

0

~

Fig, 116. Sesizor pentru ploaie

care este tradusa prin negativarea bazei tranzistorului T adu~jndu-l ~n stare de conductio. Astfe1, cireuitul bi: stabil (T2 si Ta) va primi tensiune negativa, ceea ce conduce Ia aparitia unui sem nal de "audiofrecven ta transmis printr-un difuzor. ' T:_aductoru1 se va confectiona din doua placi de tabla de aluminiu groase de 1 mm (100 x40 mm) montate la 0 distanta de cca 2 mm, pe un panou 3 din lemn (120 X60 xlO mm). Intr-o alta varianta, sesizorul de umiditate cunoscut 5]isub denumirea de "ALARM BABY" este folosit In asternutul copiilor mici pentru a semnaliza (optic sau
3XBC 177 R F G LAJ
SENSIBILITA TE

acustic) intr-o incapere alaturata cresterea umiditatii (fig. 117). Grila confectionat.a din conductor de eupru eu diametrul de 0,2 -0,3 mm se cupleaz a prin doua .fire Intre baza tranzistorului T', si negativuI sursei (baterie de 4,5 V sau 9 V). Grila se va realiza prin .,cusut" cu aeu1 pe 0 hucata de p inz a "matador" aeoperita cu doua bucati de tifon fig. 118. La cresterea umiditatii scade rezistenta lntre baza ~i polu1 negativ al sursei negativind baza tranzistorului Tl care va intra in stare de conductio blocind tranzistorul T 2' Tranzistorul T 3 se va debloca chtinindu-se un curent suficient Ie pentru aprinderea becului electric. Un traductor de umiditate mai sensibil este prezentat in figura 119 si este de fapt un amplifieator de curent continuu la intrarea caruia se monteaz a 0 griHi similara modelului deseris anterior. La scaderea rezistentei eleetrice, tranzistorul T 1 va conduce, deblocind tranzistorul T 2 care la r indul sau blocheaza tranzistorul T 3'
L.x8C 177(AC lB8, AC 153)

r-----~----~--------~----~--~-6V
3vto,1 A

t.,5V

)'-'

~

--¢UO Fig. lI'7. Alarm Baby

Fig. 11.9.

141

• eoleetla cristal.

r-----~t__--~-4·3V

Fig. 120.

Be 121
[6 C 107)

.

\

Ast~el se negative~za baza tranzistorului T4 permitind apnnde~ea .beeulUl (3 VjO,l A). ~. o aplicatie a ~r~ductoarelor de umiditate 0 eonstituie ?para~ul ?e stabl~l~e a gradului de emotivitate (fig. 120) III a carui sehe~a intra do~a tra~zistoare npn (BC 121, BC~61, B~17..> etc.) 0 rezistenta, doua potentiometre se~llIre?labIle de 1 MD. 9i 10 kO si un instru~ent de masura de 30 fLA (utilizat ea indicator de aeord Ia magnetofoanele "Tesla B4"). . Persoan~ sup usa ~estul~i respectiv va pune m ina 'pe ambele placute a si b (fig. 121) executate din tabla de cup~u groasa de 0,15 -0,3 mm si montate pe un suport izolator. La cresterea gradului de ernotivitate ap~re 0 ~ra~spiratie usoara care duce la micsorarea reztstentel dintre baza prirnului tranzistor si polul
¢'
250

pozitiv a1 sursei de alimentare (4,5 -9 V) m arin d astfel curentul de colector. Aceasta variatie provoaca 0 scadere a polaritatii bazei tranzistorului T 2 fenomen care este sesizabil pe instrumentul de masura a carui gradare ram ine la aprecierea experimentatorului. Sensibilitatea dispoziti:vului se regleaza din eele doua potentiometre, Intr-o alta varianta constructiva, sesizorul din fig. 122 se compune dintr-o retea de sirme intinse pe o placa izolata in asa fel incit distanta dintre sirme sa fie de aproximativ 1 mm. Daca un strop de apa cade intre sirme, circuitul intra in Iunctiune si difuzorul produce un sunet de avertizare. In loc de sirme se poate folosi, mai practic, un circuit imprimat, prevazut cu 0 retea de linii corespunz atoare sirmelor. In vederea protej arii cuprului de oxidare, atit in cazul sirmelor cit si al circuitului imprimat, peste cupru se aplica la cald un strat de cositor (eu cioeanul de lipit sau intr-o baie de cositor). Tranzistoarele T 1 - T 3 pot fi din seria BC 107 Be 108. Tranzistorul T2 (pnp) poate fi EFT 323, EFT 35'3 etc. Montajul se poate executa ~i in varianta cu tranzistoare pnp pentru T 1 ~i T 3 respectiv npn pentru T2, modificin d in mod corespunzator polaritatea sursei de alimentare, Schimb ind valoarea condensatorului se schimha Irecventa de oscilatie de audiofrecventa a montajului, respectiv sunetul ohtinut din difuzor. Alimentarea eu 9 V se va asigura eu doua haterii plate de 4,5 V legate in serie.

DiFUZO

Z ·160

~
a
b

.

1Kn .9V

,
142
50

.~

SO

Fig .. 121. Detaliu de montaj

Fig. 122.

SESIZOR

143

• ~I~ctia erlstal • J

• colectia cristal • ,

Sesizorul se monteaz a pe capacul cutiei. Legatuta iutre sesizor siaparat se asigura ell U'l1cablu blindat (de microfon sau coaxial) cit mai scurt. Difuzorul se plaseaza in casa, legatura Iiind Iacuta cu sirm a hifilara obisnuita, hine izolata. Distanta dintre aparat si difuzor sa nu fie mai mare de 10 m. Montaje
ell

Pig. 124. Monlarea
antenei
o

r
T
200

2m

...

J

'"

traductoare

inductive
I

Multe sesizoare electronice reprezinta aplicatii ale traductoareIor capacitive sau inductive. Sesizorul capacitiv de prezenta, ilustrat in figura 123, este format dintr-un oscilator cu circuit acordat in colector (oscilator cu reactie prin inductie mutuala), echipat cu un tranzistor de Inalta frecventa pnp, de tip P 403 (P 416 sau EFT 319), al carui factor de amplificare h21e trebuie sa asigure coriditia de amorsare a oscilatiilor si anume: in care: nurnarul de spire al secundarului; num arul de spire al primarului. Bobina a fost executata pe 0 carcasa cu diametrul de 6 mm pe care se hobineaz a 16 spire eu sirma
n3-4 = nl-2= 3' MP391/3' WI
Id18m;l. \-II'~1....j

L, ·16SP1RE
CuE m ~=3SPIRE

~0,3

CuEm 0 0,3 mm spira lInga spira (carcasa este utiliz ata la bobina oscilatorului de US de la radioreceptorul "Mamaia" sau "Neptun"). Peste bobina L1 se hobineaza 3 spire cu sirmji 0 0,03 X10 mm, izolata cu m atase. Acest tip de bobina se preteaza montajelor pe circuite imprimate. Cuplind 0 antena (fig. 124) Iormata dintr-un fir lung de 2 m, terminat cu 0 placa rnetalica de cupru (gros de 0,3 -0,5 mm), se poate constata starea de Iunctionare a oscilatorului. Punctul de Iuncticnare este stabilit cu divizorul R2R3• In emitorul tranzistorului P 403' tensiunea va fi de cca - 4 V in situatia ca oscilatorul .Jucreaza". Apropiindu-se 0 persoana de placa de cupru, se creeaza 0 capacitate suplimentarii care scoate din oscilatie tranzistorul P 403. In acest feI, In emitorul tranzistorului tensiunea seade Ia cca 1,8 V, ceea ce face sa se pozitiveze baza tranzistorului T2 (MP 39 sau EFT 351), aducindu-l in regim de blocare (in colector apar -8 V), blocind in acelasi timp tranzistorul T 3' din eare cauz a baza tranzistorului T4 va fi negativata. In colectorul tranzistorului T 4 se poate monta un bec 3,8 V/0,07A (In acest caz, beeul seva aprinde la apropierea unei persoane) sau un reIeu RES 49423 cu 0 rezistenta a infasurarii de 300 Q, in
A

;o.03x10mm

;1111
INCEPUT

o co

100001
80

+

-

(

INCEPUT

144

Fig. 123. Schema

sesizorului de prezenta

Fig. 125.

145

• colectia cristal •

• colectla cristal

3

I ._8_V

1-------'2

Rig. 126. Allmentatorul

montajului

care caz consurnul sesizorului va fi de 18 rnA in regim de oscilatie si 40 rnA in "lucru". Cu un asemenea releu poate fi eomandat un alt releu de executie ale carui contacte pot sa suporte o tensiune de 220 V si 1 A pentru a intrerupe circuitul de alimentare al unui bee electric de 100 Wj220 V. Montajul se va executa pe 0 placutii cu circuit imprimat, incaset.indu-l Intr-o cutie din tabla de aluminiu cu grosimea de 2 mm, Iasind in afara careasei bornele de ,legatura (fig. 125). Dad, alimentarea se face de la retea, recomandam redresorul din fig. 126 care are un transformator de sonerie aI carui secundar (8 V) debiteaz a pe 0 celula de redresare, Iorm ata din patru diode D 7 B. Tensiunea filtrata este aplicata pe colectorul '
,",P41
,.. >

tranzistorului P 4' A a tartli tensiune de baza este m odificata prin tranzistorul MP 42. Sensibilitatea sesizorului se regiJ;aza din potentiometrul de 2 kQ, iar regimul de lucru al oscilatorului se regleaz a cu miezul bobinei. Un alt sesizor de prezenta este prezentat 111 fig. 127 si este echipat cu 2 tranzistoare MP 41 (P 401) si MP 35, unul montat ca oscilator si altul ca amplificator. Legind uri fir de cca 3 m lungime In punetul a, tranzistorul MP 41 oscileaz a av ind un oonsurn de 10 rnA, din care cauza tranzistorul Tz, va fi blocat. La apropierea unei persoane de fir, iese din oscilatie tranzistorul MP 41, hlocin d al doilea tranzistor, MP 35 (npn), caruia ii creste curentul de colector-p ina la valoarea curentului de anclansare a releului R. Contactele releului R Inchid eircuitul de alimentare al unui bee sau al unui buzar. Bobina L se executa pe 0 carcasa eu diametrul de 12 mrn prevazuta cu miez reglabil avind (Infasurarea 1 ~3) 130 spire eu sirm a de CuErn 00,12 mrn, priza rnediana Iiind la ,30 spire de la m asa.

100

~--~~~--~~I
I

\

12V

L...---------<
lKa
t~ •.,..._. _---_. __ ~

.....

-I.-K~~·1CC
I
~ ~

MP35-""______;

I

146

Fig. 127. Sesizorul in

alta varianta

• colectia cristal •

Capito luI VI

MINIAUTOMATIZARI

!
I
(,

Un domeniu important aI constructiilor electrice il constituie miniautomatizarile, adica acele m ontaje si accesorii menite a inlocui interventia omului in diverse operatii practice. Domeniul lor de aplicabilitate este foarte vast, dupa cum si aceste montaje pot fi simple sau foarte complexe.

Actlonarea masinilor de gaurit
Masinile electrice de gaurit sint action ate in curent continuu (6 -24 V) sau curent alternativ (110 -220 V) adaptate in general Ia 0 sursa de tensiune constanta si, in general, nu slnt prevazute cu dispozitive regulatoare de turatie. Dispozitivele electronice adecvate acestui scop permit reglarea turatiei, cu sau fara me ntinerea constanta a cuplului motor.

II

148

Fig. 128. Schema

elecu-k.ii

a dispozitlvului

Pentru 0 m asina electrica de gaurit, actionata in curent continuu, se poate utiliza dispozitivul din Iigura 128 prevazut cu doua tranzistoare complementare (2 N 3055 ~i ASZ 14) ale carer baze slnt polarizate printr-un potentioruetru P=500 .0.-:-1 kQj2W. Capetele divizorului rezistiv sint legate la polul pozitiv si negativ al unei surse de 2 X 14 V. Analiz ind schema de principiu se constata ca m arin d tensiunea de polarizare (de exemplu 0+ +8 V) tranzistorul npn (2 N 3055) se va deschide permit.ind curentului sa circule intre punctul a si borna c a m asinii electrice de gaurit si prin aceasta catre priza mediana a montajului (la borna c va apare 0 tensiune pozitlva). Aceeasi variatie de tensiune se aplica si pe baza tranzistorului pnp (ASZ 15) care insa are tendinta de blocare. Deplaslnd cursorul potentiometrului in sens contrar se va aplica pe baza tranzistoarelor 0 tensiune negativa ce conduce la blocarea tranzistorului npn si deschiderea tranzistorului pnp. Astfel, la borna c se obtine 0 tensiune negativa fat a de priza mediana a transformatorului. Cele doua condensatoare de 100 fJ_F asigura un filtraj suficient pentru curentul de com anda al altor doua tranzistoare. Este de remarcat ca at.it turatia electromotorului cit si sensul de rotatie se modifica o data cu tensiunea de alimentare fara a asigura un cuplu constant al electromotorului. Pentru mentinerea cuplului molor constant, se poate intrerupe, cu 0 anum ita Irecventa, alimentarea electromotorului, intrerupere care se poate realiza, fie utiliz ind un circuit basculant astabil (fig. 129), fie un tiristor comandat in impulsuri (fig. 130). Circuitul hasculant astabil este realizat cu doua tranzistoare Be 173 dupa care se cupleaz a galvanic un tranzistor de putere de tip 2 N -3055. Frecventa de intrerupere si raportul pauz arsemnal se pot modifica cu aj utorul potentiom etrelor de 10 k.o. si respeetiv 50 kQ. Este cunoscut Iaptul ca un tiristor alimentat in cureat alternativ poate fi comandat ell impulsuri. lli'eCtromot.or.uI. prin rotorul sau, intrerupe ritmic ten-

149

(!olectia

cristal •

• celeetla crista] •

J

Pig. 131.

STATOR

Fig. 129. Comanda' prin

irnpulsuri

, N 4002

It.V

15VI Z A

siunea de alimentare a tiristorului ceea ce face ca acesta sa conduca numai pe perioada primirii impulsului respectiv. In punctul a apare 0 tensiune pulsatorie eu treeere prin zero care se aplica electromotorului M daca apare un impuls dat de eircuitul rezistentii-potentiometru care incarca condensatorul de 4,7 flF (la maximul semiperioadelor tensiunii redresate). La trecerea prin zero a. tensiunii pulsatorii, condensatorul se descarca prin dioda D1• Tiristorul va conduce deci num ai pe a anumita zona din perioada cind se incarca condensatorul 1;'1 Ina la descarcarea acestuia, alimenp tarea electrom otorului realiz indu-se ritmic. Pentru mal;'inile' electrice de gallrit alimentate la eurent alternativ, tiristorul (fig. 131) conduce pe perioadele pozitive ale tensiunii, curentul de trecere fiind In functie de gradul de negativare a jonctiunii. Tensiunea de polarizare a tiristorului se obtine prin dioda D de Ia divizorul rezistiv R1=R2=10 kG si potentiometrul P=2 kQ. Dispozitive pentru actionarea aparatelor de proieetie Un mod de prezentare a realiz arilor fotografice it constituie diapozitivele proiectate eu ajutorul unor epidiascoape mai mult sau rnai putin automatizate. Aspectom atu], procurabil din comer], este prevazut eu 0 "para" (fig. 132) In care sint montate un intreru• colectia eristal

1
Fig. 130, Actionare prin tirfstor

M

151

• eolectla eristal

t,

Fig. 132.

Fig. 134. Schema alimentatorului

~
220V

Tr

1

lav

pator (1) pentru actionarea mecanism ului de alimentare eu diapozitive, un inversor (2) al sensului de deplasare a casetei eu diapozitive si doua eomutatoare (3) ce actioneaz.a asupra electromotorului de rotire a obiectivului aparatului. Prin apasarea butonului 1, 0 pirghie impinge fiecare diapozitiv In interiorul proiectorului, la finele operatiei deplasind eu un pas magazia de diapozitive. Intr-o prima varianta, automatizarea sistemului de sehimbare a diapozitivelor intr-un ritm impus de operator, utilizeaz a 'in acest scop un circuit basculant astabil (fig. 133) ale carui impulsuri sint aplicate pe baza tranzistorului T 3' Tipul tranzistorul ui T 3 se alege in functie de reIeul utilizat. Astfel, pentru releul RF 045031 (U.R.S.S.) se va utiliza un tranzistor AD 162, sau P 217, P 201, P 211, iar daca se va folosi releul de 12 V de la magnetofonuI "Tesla B 4" (care absoarbe un curent mic), se pot utiliza tranzistoarele AC 121, BC 110, BC 121, EFT 321,

MP 42 etc. Contactele ohisnuit deschise ale releul~i se vor lega in paralel Ia firele alb si maro, seo~s.e prm eareasa.Frecventa de actionare se poate m odifica eu potentiometrul de 50 kD.. . ~ .. Alimentarea montajului se reahzeaza eu un redresor care foloseste un transfermator de sonerie 220 VJ8V; in eazul ~tilizarii unui releu de magnetofon, se va folosi un transformator adecvat de 14 Vjl00 rnA. Dispozitivul se va monta intr-o caseta ?1~taliea ~e care se Iixeaz a potentiometrul de 50 kD. ~l mtrerupatorul (fig. 135). . .. Intr-o alta varianta, alirnentarea ell diapozitive a aspectomatului se poate realiza eu dispozitivul di~ fig. 136 care se poate cupla la un magnetofon eu doua sau patru piste. , Daca se cupleaz a dispozitivul la un magneto~o~ cu doua piste, se va inregistra pe banda rnagnebea ~n sernnal de audiofrecventa (fig. 137), de Irecventa Is, eu 0 durata de 0,5 s, urrnat de eomentariu. Sernnalul de' audiofrecventa 1'1, (cca3 000 Hz) se ohtine de la un

CALB
152
Fig. 133. Schema dispozitivului

rg~MARON

t,

Fig.

135.

153

• colectia cristaI

• colectia cristal •

-ti-----¢

-9 V

R'tl::
/

RFO [,5031

I

,

6V

MP35

.'"(O,uF

10nFI :

QAllO
5 x [EFT

:1
.J..., If

32LMP 1.2,MPI.I,MP39,2SBI.75l

I

1.,3Kn. I

RFO 1.52J06

1 nbo>! WGB
aspectomatului

lOon
2xMP41

10nF

I

I: Il- ------_

'-:r_-'-------

CATRE BORNA DE INREGISTRARE A MAGNETOFONULUI

1

Pig. 138.

Schema generatorului

de lmpulsuri

Fig. 136, Dispozitiv pentru

actionarea

-_ generator de semnale sinusoidale sau un generator de sem nale dreptunghiulare (fig. 138), caruia, cu ajutorul ~ potentiometrului P de 50 k!l, i 5e poate m odifiea frecventa intr-o limita relativ restrlnsa. Generatorul din figura 138 este alimentat prin circuitul colector-emi tor al tranzistorului T3, comandat in haz a cu un semnal negativ cu durata de 0,5 s, prin intermediul tranzistorului T4 a carui haza este pozitivata in momentul in care condensatorul de 20 (.tF se descarca prin jonctiunea haza-emitor. In lipsa tranzistoarelor T 3 si T4 se poate utiIiza un intrerupator B de tip sonerie, montat intre generator si sursa de alimentare.

Pentru m agnetofoauele eu 4 piste, inregistrarea semnalului de comanda se va face pe canalul II, ceea ce permite ca in difuzor sa nu se mai auda semnalul de audiofrecventa. Evitarea auditiei complete a semnalului de com anda In difuzor poate fi realiz ata si in varianta inregistriirii ambelor semnale pe aceeasi pista, eu conditia utiliz arii unui releu care priu contactele sale sa decupleze difuzorul, ca In figura 136. Operatia va decurge dupa schema din fig. 139 prin care se propune inregistrarea unui comentariu urmat de un semnal de audiofrecverita ce va comanda aparitia primului diapozitiv. La redare, iesirea magnetofonului se leaga la intrarea tranzistorul ui T 1 din figura 136.

MIXAJ

~

o ••• ~o

000

15" • colectia cristal •

Fig, 137..

Fig. 139. '

MICROFON

155

• eolectia cristal •

Fig. 140. Interconec-

tarca

instalatiei

Relee de timp
Una din piesele im portante ale unui lahorator fotografic este ~i releul de timp, cu ajutorul caruia se asigura 0 expunere corecta a Iotografiilor. In figura 141 este prezentat un releu de timp tranzistorizat cu care se pot regla at.it timpii de expunere (0,5 secunde - 3 minute) cit si timpii de pauza (5 secunde - 1 minut) cind se executa lucrarile auxiliare operatiilor de copiat. Releul de timp este com pus din trei unitati distincte: A - releul de pauza; B - releul de timp propriu-zis; C ~ sursa de alimentare. Releul de pauz a (A) contine dona tranzistoare (AC 127, AC 162) unul npn, celalalt pnp. La stabilirea contactului 11 condensatorul de 500 fJ-F se incarca marind potentialul electric pe baza tranzistorului AC 127 care dupa un timp ,.se deschide", ceea ce permite re- . leului r1 sa fie action at. Durata cit releul r1 este euplat se regleaz a cu ajutorul potentiometrului de 500 kO, de la 5 secunde la 1 minut. Releul de timp propriu-zis (B) este format din trei etaje echipate eu tranzistoarele AC 162 ~i AC 188, avind in iesire un releu r2' La Inchiderea contactului rlsau 12, unul din condensatoare (de 500 fJ-F sau 1 000 fLF) se incarca. Prin rezistenta reglabila de 1 Mo. se descarca la m asa intr-urr timp limitat, modificind astfel potentialul bazei primului tranzistor. Cit timp dureaza descarcarea condensatorului (500 fJ-Fsau 1 000 fLF), releul r2 ram ine anclansat, iar un contact normal deschis al acestuia actioneaza asupra cireuitului de alimentare al Iampii L a aparatului de m arit. Sursa de alimentare C nu comporta dificultati in realizare. Aceasta Iurnizeaza 0 tensiune de 9 -12 V la un curent de 500 rnA. Valorile s int dictate de tipul releelor folosite. Piesele se monteaz a pe 0 placa din material izolant de 2 -3 mm grosime care se introduce intr-o cutie confectionata din tabla de aluminiu de 1-2 mm grosime. Pe axul potentiornetrului de 1 MD. 157 • colectia cristal •
I

DIFUZOR

FILTRU

~

0·· 000 0 ..

156

Semnalul de audiofrecventa, dupa ce a fost amplificat, este aplicat pe baza tranzistorului T4, legat irrtr-un cuplaj Darlington eu tranzistorul T5 •. Cind nu apare semnalul t.. baza tranzistorului T4 va fi puternic pozitivata. La aparitia semnalului fl a carui Irecventa este identica eu frecventa de rezonanta a circuitului LC, polarizarea bazei tranzistorului T4 se m odifica ceea ce conduce la amplificarea semnalului. Partial, sem nalul, prin condensatorul de 47 nF, este detectat si componenta negativa se aplica pe baza tranzistorului T4 m arind amplificarea. In final, prin colectorul tranzistorului va circula un curent L, suficient de mare pentru actionarea releului RI• Bobina L se executa pe 0 oala de Ierita 016 X 14 mm, avind 600 ~900 de spire eu sirma de CuEm 0 0,07 mm. Se pot utiliza si bobinele de corectie de la magnetofoanele "Tesla" (B 41 etc.). Condensatorul C se va stabili prin tatonare, fiind de cca 10 ~22 nF, in Iunctie de inductanta bobinei, valoare care se stabileste cu oscilatorul de audiofrecventa cuplat Ia intrarea montajului (fig. 136). Se m odifica frecventa generatorului p ina se observa anclansarea releului la un nivel minimal semnalului. Proba se va face in continuare si prin inregistrare pe magnetofon, tatonindu-se valoarea intensitatii semnalului ce se Inregistreaza, Pentru redare, instalatia va fi realizata conform figurii 140, corrtin ind magnetofonul cuplat cu filtrul de selectie si difuzorul extern, filtrul de selectie fiind legat ell para aspectomatului. cristal •

• colectia

I

u,

~__'~...L...I
.

a-~

~~A

04 hi

se fixeaza un indicator eu care se citesc timpii de expunere lnscrisi pe scala. Fisa aparatului de marit se introduce In hornele a, b si se inchide intre .upatorul 14 pentru a se face 0 fotocopie de proba,dupa care se Iixeaz a timpul optim de lucru eu ajutorul potentiometrului de 1 MQ si se. intrerupe 14, Daca se cunoaste ca pentru montarea hirtiei Iotografice in rama aparatului de m arit, manipularea acesteia etc., este necesar un anumit timp, acest timp se regleaz a din potentiometrul de pauz a la valoarea necesara si se inehide intrerupatorul 11' asigur indu-se astfel 0 automatizare a operatiilor pentru fotoeopii. Daca pauza este variabila, se seoate de sub tensiune releul de pauza A si se actioneaz a asupra butonului 12, Etalonarea releului se face cu ajutorul uuui cronometru trecind valorile direct pe scala aparatului. Aceasta va fi prevazuta eu doua scari, una pentru pozitia etalonata in care 13 este conectat la condensatorul de 500,Il-F, iar cealaltapentru pozitia 111 care 13 este eonectat la condensatorul de 1 000 f.LF. Releul de timp poate capata ~i alte aplicatii, cum ar fi, de pilda, aprinderea luminii pe scari san eoridoare. La apasarea pe hutonul B (fig. 142) se incarca eondensatorul de 100 tll-F, In timp ce se negativeaza baza tranzistorului T l' aducindu-l in regim de conductio, ceea ce face ca sa pozitiveze haza celui de-al doiIea . tranzistor pnp, hlocindu-l. III colectorul tranzistorului T2 se obtine 0 tensiune negativa, care permite celui de-al treilea tranzistor sa se deschida, action ind releul R. La

I

Fig. 142.

159

• colectla- cristal


.\

• colectla crlstal

,~ ,
I

R

S----~~----~------------EC

~----------------

___

143. Releul de. timp in circuitul de Iluminare Interioara
Fig.

Fig. 144. Schema blue

I C8

contactele releului se va lega fie un bee de 40 W/220 V (dad. contactele releului permit aeest lucru), fie un alt releu, eu aj utorul caruia va fi Inchis circuitul de alimentare al becului. Pentru coridoare lungi si intuneccase se recomanda montarea a doua butoane Bl si B2 la eapetele coridoarelor (fig. 143). La apasarea oricarui buton este anclansat releul R care aprinde becul electric. Timpul de anclansare se alege in Iunctie de timpul necesar unei persoane sa traverseze culoarul f?i este stabilit eu ajutorul celor doua potentiometre de 500 kn ~i 100 kn. Daca se utilizeaz a releul de la magnetofonul "Tesla B 4", atunci tensiunea de alimentare trebuie sa fie de 12 V san 13,5 V (3 baterii de 4,5 V, legate in serie), consumul releului fiind de eca 8 mA in gol.

eM

ELECTR0lv10TOR

J

STERGATOR

Dispozitiv pentru actionarea stergatoarelor de parbriz
Pe timp ploios, conducatorii auto sint obligati sa puna in Iunctiune stergatoarele de parbriz care colecteaza picaturile de ploaie, asigurind 0 vizibilitate buna, In cazul in care ploaia nu este abundenta, nu este neeesar ca stergatoarele de parbriz sa Iunctioneze continuu. Dispozitivul pe care iI prezentam are scopul de a asigura o periodicitate in Iunctionarea stergatoarelor, fara interventia coriducatorului auto.. pin schema-bloc a dispozitivului (fig. 144) se poate coristata ca la inchiderea intrerupatorului I, circuitul hasculant CB eu tranzistoare complementare actioneaz a asupra tranzistorului Ts .cu impulsurile de durata t, ~i perioada Tl' Tranzistorul T3, la un impuls negativ

(durata tJ, se va deschide negativind baza tranzistorului T 4 al circuitului m onostabil C'M care asigura anclansarea unui releu R2 pe 0 durata i2• Contactele "normal deschise" ale releului R2 sint legate in paralel ell intrerupatorul stergatoarelor, aliment.ind eu intermitenta -electromotorul aeestora. Din potentiornetrul PI (fig. 145)
12\1

[1
-

.L
Fig. 145. Schema electronica a diapozitivului

160

"

161

• colectia cristal

• colectiacristal

-c,

1.

tl

T '\

1

Fig. 146. Diagrama

impulsurilor

~
I I I
I

r-I I I

groasa de 0,5 mm, peste 0 placa de hurete de material plastic. Din caseta vor iesi patru fire de, conexiune (doua pentru alimentare si doua pentru intrerupatorul stergatoarelor), Se recom anda ca releul R2 sa posede un contact care sa suporte 2 A/12 V.

I

tz

II

.

TO

I
t
III

t2

..

I.

Lampa de semnalizare
Montajul din figura 148 declanseaza aprinderea automata a lampilor de stationare a autoturismeIor, o data eli Iasarea intunericului. Sa presupunem ca este lumina. In acest caz, Iotodioda F D va aplica intre baza ~i emitorul tranzistorului 1\ 0 tensiune pozitiva pe baz a, ceea ce va determina blccarea tranzistorului 7\. Colectorul tranzistorului TI aj unge Ia un potential negativ mare fata de emitorul lui, ceea ce face ea tranzistorul T 2 sa fie deschis. In continuare, ca urm are a faptului ca tranzistorul T2 este deschis, potentialul negativ al colectorului sau fat·a de emitor este cobor it si deci tranzistorul T 3 este blocat. S-a notat cu L Iampa de station are a automobilului si se constata ca in aceasta situatie L este stinsa. Sa presupunem ca lumina zilei scade, rezistenta fotodiodei creste (deci potentialul negativ al bazei tranzistorului T 1 creste) :;;i la un moment dat produce des,
\

-

se regleazji perioada T1, adica durata pauzei To = (T 1 +t1) -t2 in care stergatoarele nu functioneaz a. Cu ajutorul potsntiornetrului Pz se m odifica durata .t2, adica timpul cit lucreaza ~tergatoarele. Scala potentiometrului P2 se va grada in num ar de curse duble ale bratelor de stergator. Disp o zitivul este alimentat de Ia acumulatorul automobilului (12 V) prin Intrerupatorul I. Forma impulsurilor este ilustrata in Iigura 146. Montajul se va executa pe 0 placu ta de circuit imprim at, iar pntentiornetrele PI si P2 se mont~aza pe un cornier din tabla de aluminiu de 2 mm grosnne, prins de placuta cu doua capse. Dupa verificarea montajului, acesta se introduce intr-o caseta (fig. 147), confecticnata din tabla -de fier
90

o
<0

CORNIER

BORNE

CAPSA PLACUT.~A==j~ltE~~~~ CIRCUIT

CONEX1UNE

~

FD

Rg- lOOn.

BURETE 162 Fig. 147. Montarea

-r~
"'-SURUB M3

Fig. 148.

163

:in cutie

• colectla crtstal

• eolcctia

cristal

chiderea tranzistorului TI• In aeel moment, datorrta scaderii potentialului negativ al tranzistorului T 1. Lranzistorul T 2 se hlocheaz a: in continuare; tranzistorul T3 se deschide si lampa T. se aprinde deoarece curentul incepe sa tread! din nou prin tranzistor. Pentru realizare se Iolosesc, pentru T'; si T2, tranzistoare de tipul EFT 351-353, AC 151, DC 70, lVIP 39A, iar pentru T 3 un tranzistor tip EF 125, MP 42, AC 153, AC 128 sau DC 74., Fotodioda F D este cu siliciu tip TP 61 (Iabricatie Siemens). Asa cum se vede In schema, In paralel eu tranzistorul 3 se ana rezistenta R9 care asigura curentul de pre incalzire a lampii L (un bee de 3 \tV montat in lampa de stationare). In acest feI, Ia deschiderea tranzistorului T 3' socul de curent nu mai este mare, ceea ce asigura protectia tranzistorului. Pentru 0 si mai huna protectie, constructorul poate inlocui Iampa L eu _un releu care sa fie actionat Ia un curent de 10 -20. rnA si 0 tensiune de 6 -12 V. Acest releu va conecta Ia tensiune Iampa L. In acest caz 5e exclude rezistenta R9: Intregul m ontaj se poate realiza pe 0 placa de circuit imprimat sau pe 0 placa de pertinax pe care s-au Iix at capse. Intr-un loc potrivit, de Ia hordul automobilul ui se m onteaz a fotodioda F D care va fi cit rnai expu sa luminii de zi. Intrerupatorul I se ana la hordul automohilului si conecteaz a sistemulla cobor irea conducato rului din' autoturism. Dispozitivul se poate alimenta, fi e de la tensiunea de 6 V, fie de 12 V, in Iunctie de tensiunea de hord a autoturism ului.

T

Pig. 149. Schema electr ica a indicatorului

de supralncarcare

I

i

I

"Indicator de supraincarcare
unui amplificator de inalta fidelitate cu tranzistoare are ea efect aparitia unor importante distorsiuni in prima faza si daca supraincarcarea este mai pronuntata, etajul final de putere poate fi deteriorat. Controlul supraincarcarli se poate verifica mo ntind Ia iesirea amplificatorului un detector de sem nal, caruia i se ataseaz a un indicator optic. ,

I

I

I

In fig. 149 este prezentat montajul electronic ce poate fi ata;;at unui amplificator stereo, cu putere de p ina la 40 W pe Iiecare canal. Cind. amplificatorul nu este supraincarcat tranzistoa .. rele din indicator s int. blocate, av ind in emitor, tensiunea de 6 V stabiliz at.a cu dioda Zener DZ 306. Cind tensiunea, detectata de 0 dioda EFD 109, depaseste anumita valoare, tranzistorul se deschide si heculetul montat in colector se aprinde. Pentru reglaj, se conecteaza la iesirea amplifica torului, in afara de indicator, 1?i un osciloscop. La intrare se bransaz a un generator de semnal AF. Se injecteaz a in amplificator un sem nal 1?ise viz ualizeaza sinusoida pe ecranul osciloscopului. Ridicam apoi nivelul injectat in arnplificator, plna cind pe ecranul osciloscopului sinusoida incepe sa: apara distorsio nata. La- acest nivel, se regleaz a cursorul potentiometrului . de 10 kQ din indicator p ina ce tranzistorul se deschide si beculetul se aprinde.

°

Supraincarcarea

Alimentator pentru casetofoane
Utilizarea unui casetofon alimentat cu 5 baterii de 1,5 V (tip R 16) Ia bordul unui autom ohil creeaz a probleme de alimentare atunci cind se intentioneaza a Iolosi in 100cuI bateriiIor, tensiunea de alimentare de fa acumuiatorul m asinii (12 V). Pentru a inlatura acest inconvenient se utilizeaz a
\

164

\

,

IG5

• coleetla

cristal

• colectla

cristal.

2~j){)5~ 1.5V

.Fig. 150. Schema de pr incipiu
,
\

montaj ul electronic prezentat In figura 150 care Ioloseste ca element regulator un tranzistor de putere de 2 N 3055, cu baza polarizata Ia +7,5· V, tensiune constanta. Aceasta tensiune se obtine 1a bornele unei diode stabilizatoare PL7V5Z alimentata de la acumulator prin rezistenta de 330 0. .. Montajul se poate executa intr-un tub de aluminiu (de Ia filmele color sau medicamente) av in d in vedere ca tranzistorul 2 N 3055 sa fie fixat pe un radiator. Tubul se va fixa printr-un colier meta1ic la caroseria autem obilului (aceasta numai in cazul in ca~e plusul acumulatorului este legat la m asa).

tip

I

Fig. 152. Schema termometrului

. Fig. 151.
~ 7,5V

Detaliu de montaj

r

Termometru

electronic

Termometrul electronic prezentat In figura 152 este destin at controlului temperaturii lichidelor sau a mediului ambiant. Precizia de m asura este suficient de huna, astfel ca acest instrument poate deveni un pretios auxiliar in prelucrarile fotocolor .. 166

Laintrare, termometrul are 0 punte rezistiva ill care ~ se afla montat si un termistor ce indeplineste rol de traductor. Termistorul are valoarea de 300 .Q la +25°C. Bineinteles ca poate fi montat si alt termistor, dar atunci 'si celelalte rezistente din punte vor Ii inlocuite, Punt~a este alimentata- intr-o diagonala cu tensiunea de 1,4 V ohtinuta din infasurarea a III-a .a transformatorului de retea si Iimitata la aceasta valoare de cele 4 diode cu siliciu (F 407, DR 304 etc.), tensiune riguros constanta. Cind puntea este la echilibru, in cealalta diago~ala nu va apare semnal, deci becul din ultim ul eta] al amplificatorului va fi stins. Daca puntea este dezechilibrata, prim ul tranzistor va amplifica si va transmite semnal mai - departe p in a in ultimuI etaj, Sarcina ultimului etaj Iiind un bee, acesta se va aprinde. Pentru a aduce puntea la echilibru, deci pentru a citi temperatura, se aetioneaz a asupra potentiometrului P p ina ce beeul se stinge. Beeul este de tipul 6 Vj45 rnA, dar poate fi montat 9i alt bee ce are u~ eurent de lueru apropiat. .. . Pentru 0 citire cit mai exacta a temperaturii, ultimului tranzistor i se regleaza polariz area bazei din potentiometrul de 2 kQ astfel incit 1a echilibrul puntii,

167

colectia

crista}

• colectia cristal

l

hecul sa nu_fie cornplet stins, ei sa aiba filamentul foa~te putin Inrosit, .. Montajul prezentat asigura masurarea tempera!urn intre zero si +45 C pentru liehide (rez istenta termistorului variaza intre 0,82'·k.o si 165 .0). Etalonarea termometrului se face din grad III grad, prin comparutie eu alt termometrn si valoril~ se tree pe 0 scala indicatoare din jurul axului pote~tl~metrului P. Etalonarea se face separat pentru lichide (de exemplu, bai foto) si separat pentru mediul amb~ant. Se recomanda ca potentiometrul P sa fie bobmat. Transformatorul de retea se confectioneaz a pe tole eu sectiunea de 5 em 2 la care infasurarea I are 2 200 de spire din sirm a CuEm 0 0,2 mm, inlasurarea II are 143 de spire eu 00,4 mm iar infasurarea III are 50 de spire eli 00,3 mm, din aceeasi sirm a. . . In paralel, pe Infasurarea III poate Ii mo~tat ~l un bee ee lurnineaza scala (pentru foto, becul va fi eolorat). Puntea redresoare poate fi de tip B 20 C 450 sau avind montate orice alt tip de diode. Daca distanta intre termistor si punte este mare, legatura se va fa~e en un eablu ecranat pentru evitarea unor cuplaje 'parazite. Rezistenta mont.ata in Infasurarea III trebui: sa poata disipa oputere mai mare de 3 W (se reeomanda o rezistenta hobinata),
Q

Fig. 154.

220 V

I
,
r,

RA220 12KO/J,W ""~---Iio!H!----iC'=:Ji-----~---'

® I
b

I,

doua tranzistoare Be 157. Factorul de umplere poate fi modificat eli ajutorul potentiometrului' de 50 kQ~ Tensiunea pentru circuitul multivibrator este chtinuta prin redresarea m on oal tern arrta eu 0 dioda tip RA 220. tensiune ce va fi filtrata cu un condensator de 500 fJ.F/50 v. Tiristorul este alimentat III curent alternativ dar conduce numai pe perioada impulsului dat de tranzistorul T1, Deoarece montajul utilizeaza tensiunea de la retea se recom.anda ca montajul sa fie executat intr-o caseta din material plastic plasata, daca este posibil, direct la priza (fig. 154) ram inind accesibile numai bornele a si b: la care se cupleaz a ghirlanda de hecuri electrice.
ell

Lumini pentru pomul de iarna
Ghirlanda reprezintaun sir de becuri electrice (26 VjO,l A) care sint aprins~ ~ntermitent princomanda unui tiristor (KY 201 K).. Tiristorul este eom~nda~ de impulsurile ernisede un circuit basculant astabil echipat
~ ~
\
L....,o

I
j
I

FuIger electronic aliment at la retea
.-'

,

I'

\

'I

I

L--I

'---'
'---I L--I

~a,iJ
Fig. 153. Schema de actionare \

~
1

.

168

~.

~

a ghirlandei de becuri

I

Ca sursa de lumina artificiala, blitz-ul alimentat de la retea reprezint.a un .accesoriu absolut in dispensabil oricarui fotograf. In esenta, un sistem dublor de tensiune format dintr-un condensator de 1 fJ.F si doua diode, forrneaz a partea de alimentare eu inalta tensiune. Pentru declansare, se culege caderea de tensiune die la bornele rezistentci de 2 .M Q ell care se incarca un condensator de 0,1 /-IF. 169

• eolectla cristal •

• eolectia cristal •

( I

~~~.~~~----~--------~~
SK liW ~/600\l DR 30£

Sirena ell .•• aburi
Cele m ai multe cirouite de avertiz are sonora debiteaz a un semnal format din unasau doua frecvente fixe . frecvente ce se repeta secvential timp. Exis'ta insi ~i posibilitatea de a produce sunetul specific emis de locomotivele eu aburi sunetatit de caracteristic care astazi mai rar poate fi int iinit la modernele locomotive electrice sau Diesel. Constructorilor de retele Ieroviare n:iniatura ~Ie prezen~aI? un montaj eleeh:onic capabil sa produca sunete similare ell cele ernise attt de Iocomotivele mid forestiere cit si de gigantii de odinioara ce tractau trenurile rapids de calatori, Caraeteristica esentiala a acestui montaj este reproducerea sis iitului specific al aburilor la pornirea si oprirea sirenei care se asociaz a Ia pornire cu 0 usoara scadere a frecventei sunetului de baz a in Iunetie de inlocuirea aerului cu aburi in camera de rezonanta, - Sc~ema el~ctri~a a ,ge,neratorului de semnal (fig. 156) ell prll"!:_detrei etaj e distincte. Prim ul etaj eu tranzistorul T 1 Iormeaz a un generator de Irecverrta audio in montaj prin defazare care produce frecventa de baza a sirenei. . Valorile. cO:ldensat~arelo.r C2 si C3 se aleg expenmental ~l smt cuprmse mtre 5 nF si 50 nF. Pentru valori mici sunetul va fi ca al locom otlvelor forestiere sau de m anevra, iar pentru valori mari al aeestor eondensatoare, sunetele YOI' fi mai grave imitind locom otivele "Padfic". Tranz~storul T2 este plantat intr-un montaj mai aparte Jl anume ca generator de zgomot, adica tocmai producatorul sunetului specific al aburilor. J?in acest tranzistor se Ioloseste dear j onctiunea hazaernitor polariz ata in sens invers, ce are inseriata rezisten~~ R8 ~de 1 MQ (avind rolde protectie), Flln~ca nu toate tranzistoarele produc un. zgomot pute:lllc,~ se, recom anda ca in acest montaj tranzistorul fo1051t sa f'ie in prealabil selectionat, Pentru aceasta se cons~ruie~te mont~~ul din fig. 157 a carui iesire se cupleaza la un amp'lificatnr de audiofrecventa. Iesirile 171

SO}LF

soov

DR)J4

~

in

Fig, 155, Schema fulgerului electronic

La declansarea aparatului fotografic se stahileste eontactul K, care creeaz a in prim arul transformatorului Tr un impuls de tensiune. Datorita raportului mare de transform are, in secundar va aparea un impuls de inalta tensiune ce va Iacilita .descarcarea in tubul T 2' Transformatorul Tr este construit pe un miez de Ierita de forma cilindrica, ell diametrul de 5 mm ~i lungimea de 4 em. Prim arul nl are 31 spire din sirma CuEm 00,~ mm, iar secun darul n2 are 3 000 de spire din s irm a CuEm 00,1 mm. Izolarea straturilor bobinate se face cu plnza uleiata sau cu folie de polietilena. Tubul Tl de tip MH 15 indica terminarea perioadei de pregatire pentru declansare, v"Fulgerul" se produce in tubul T 2' care este de tipul IFC-r20 sau XB-8100. - 'Perioada cfe-rep-et$e a declansarii este de 15 secunde. Tubul de descarcare se m onteaza intr-o cutie reflectoriz.anta - -preferabil de Iahricatie speciala. Intregul montaj electronic se monteaza pe un circuit imprimat. I Firul de 'egatura eu aparatul fotografie se procura ~e Ala ma,g::pzin€.le eu articole fO,to. Diodele DR 304 pot 170 fi mlocmt/- cu D 226 sau echivalerite.

c;

.'

• colectia cristal e.

• • colectla cristal •

\1

Fig. 157.

18V

...,
...0
C)

'""'
;::l

m
;::l

·CJ ~
(j)

generatorului de audiofrecverita (T1)· si ale generaterului de zgomot, prin intermediul rezistentelor R7 si R9 s int apoi cuplate Ia baza tranzistorului Ts unde sint amesteeate. Cu cit rezistenta R9 are valoare mai mica, sunetul specific aburilor este mai pronuntat, Dad butonul K nu es.te apasat, tranzistorul T3 nu amplifica, deoarece emitorul sau este la 0 tensiune m ai mare decit baza, prin divizorul rezistiv Rl3, R14• Ciud ap asam butonul K, tensiunea pe emitorul lui T3 incepe sa scada. Condensatorul Co se descarca progresiv prin R16; mo dificindu-se in acelasi mod si polarizarea bazei, tranzistorul T 3 incepe sa am plifice. La intreruperea eontactului K, amplifiearea tranzistorului T3 nu seade bruse, ei in rap art invers eu ·inearcarea condensatorului C9 prin R15• .Aceste constante de timp (C9R16 si C9 R15) influenteaz a efectul de pornire si oprire a sirenei .. Dup a cum se observa, 0 parte a semnalului de iesire de pe colectorul lui T 3 este redresat de dioda EFD 1{)8 si aplicat pe baz a tranzistorului T1• Aceasta m odificare de polarizare a lui T 1 are ca efect 0 usoara scadere a frecventei generatorului la pornire, Iapt ce contribuie la 0 si mai pronuntata imitare a sirenei cu aburi. Iesirea sirenei se conecteaz a la un amplificator de au diofreeven tao

~OO~
CO

H

6
(j)

Verificator pentru viteza de raspuns
.... 1

..c
<n

r.JJ

CJ

'0

+

> <D.

... '"

>

.-.;

.OJ ...
~

Dispozitiyul consta dintr-un circuit basculant astahil prevazut eu posibilitatea de reglare a frccventei de basculare si un circuit electronic echipat cu dona tranzistoare m ontate in contratimp.

173

• eolectia cristal

• colectia xrtstal •

Fig. 159. Detaliu

de montaj

Fig. 158. Schema electronic

a

a dispozitivului

butonul BI sau E2 dupa aprinderea becului de sem nalizare a avut eel mai scurt timp de raspuns. Dispozitivul se va executa intr-o caseta de material plastic 100 X x60 x60 mm, incluz ind si 0 baterie de alimentare de 4,5 V, cutie care se va monta pe 0 placa de placaj gros de 3 mm (200 x400 mm). Pe placa se vor monta doua butoane de sonerie (fig. 159) si un paravan (200 x200 x3 mm), tot din placaj, pe care se m oni eaz a becurile electrice. Frecventa de semnalizare a b. cului se regleaz a la inceputul testului de comun acord cu cei doi parteneri.

Circuitul bascularit Isi m odilica Irecventa cu ajutorul poteutiom'etrului PI' negativrnd baza tranzistorului T'J (P 201, OC 26), In al carui colector se va manta un bee electric de 3,8 VjO,07 A (fig. 158). Semnalul luminos dat de bee va trebui sa declanseze actionarea intrerupatoarelor Bl sau Bz de catre' doua 'persoane supuse unui test de verificare a vitezei de raspuns, Daca intrerupatorul Bl este inchis, baz a tranzistorului T4 (EFT 321, MP 39, EFT 124) va fi negativata, a ducin d tranzistorul in stare de co nductie 9i deci becul electric de 3,8 VjO,07 A (colorat In r09U, de exemplu) se va aprinde. Chiar 4aca a doua persoana va apasa pe butcnul B2, beeul electric Ll. (colorat in verde) nu se va aprinde, deoarece colectorul tranzistorului T 4 este la un potential pozitiv care conduce Ia blocarea tran174 zistorului Ts. Deci, persoana care a apasat prima pe • cblectia cristal •

Zar electronic
Dupa cum se rern arca in schema bloc a dispozitivului din fig. 160 aceasta se compune dintr-un circuit basculant astabil, trei circuite hasculante bistabile, 0 poarta C de afisaj si butonul de corn anda. Cele "y I" , becurile 'i ~ trei histahile sint elernentele de calcul dupa sistemul binar. Afisaj ul se realizeaz a conform indicatiilor date in fig. 161, hecurile imit ind punctele zarurilor. Circuitul basculant astabil (1) incepe sa functioneze la apasarea butonului Scare asigura alimentarea circuitului. Impulsurile dreptunghiulare ale acestuia alimenteaz a circuitele de num arare eompuse din bistabilele (2), (3), (4). Circuitele se opresc intr-o anumita pozitie

175

• colectia erlstal

Fig. 160.

Schema bloc

5

POAATA

.$i"

CXlMANM DE REVENIRE

si afiseaz a rezultatul prin aprinderea un or beculete. Frecventa generatorului de irnpulsuri este at it de mare di nu se poate prevedea sau dirija pozitia in care 5e oprese eireuitele de num arars. La primul impuls, basculeaz a bistahilul (2) ~i se conecteaz a cireuitul becului L1 care se aprinde, Impulsul al doilea face ca histahilul (2) sa baseuIeze Inapol, in stare a initiaIa1;ii sa baseuIeze bistahilul (3). Becul L1 se stinge 1;ii se aprind L2 ~i L3• AI treilea impuls actioneaz a bistabilul (2) si se aprind hecurile L1, L2, L3• Al patrulea impuls actioneaz a histabilul- (2) in pozit.ia initials, tot asa bistabilul (3), acosta hasculind bistabilul (4). Se vor apninde becurile L4, L5, L6 si L7• Al cincilea impuls basculeaz a bistabilul (2) si, afara de L4, L5 si L7, mai aprinde beeul L1• Impulsul al saselea basculeaz a blstabilul (2) care face sa basculeze histahilul (3) ~i afara de L1 toate becurile s int aprinse. ImpuIsul aI saptelea face sa basculeze 1;iihistahilul (2) astfe! cele trei bistabile - (2), (3), (4) - Iiind basculate,

'0
'0 C

'2
0
,+-,

u

D'_'"

~

Yo

0:';:

Ei.

<lJ ..... <lJ

o

......
;:::l

.-0

:l
H

N

cd

C\'l

,cd u

.~
+-' CJ Q.l

0lt. 4.0
~l20L30

0Lf) Ll

~

176

8 B

'C!

'LOa'-

~ &.'1 as 8
" ..G
<.0
N

~

..

a>
u

C/)

<'.j

.r de
Fig.

I

161. Modul dispunere a becurilor

c:i .....
k,

• colectia cristal

,

• coleetia cristal •

intra poarta ,,~I" in functiune, La colectoarele tranzistoarelor T4, Ts, T8 apare tensiunea de -9 V. La intrarea portii ,,$I", fermata din D3, D4, si T9 apare acest semnal, ti; D4, D5 sint blocate, Ds conduce si astfel toate conditiile s int indepliniteca T9 sa intre in conductie si prin D7, DB. D9 sa comande revenirea bistabilelor (2), (3), (4) la pozitia initiala. In acest feI, ciclul poate lncepe din nou si dureaza atlt timp c it-circuitul basculant astabil este in Iunctiune. Cind se intrerupe alimentarea astahilului prin butonul 8, restul circuitelor ramrn alimentate si in raport cu pozitia bistabilelor r~mln. aprinse becurile de afisaj, La fie care oprire, histabilele ram in intr-o anum ita pozitie necontrolahila, intrmplatoare, datorita Irecventei ridicate a cireuitului hasculant astabil. Cu valorile indicate In schema (fig. 162), frecventa astabilului este de peste 60 kHz. Timpul de afisare a unui num ar in timpul Iunctionarii astabilului va fi de 16 microsecunde. Se vede deci imp.Cllii~ilitatea. reflexelor u~'a~e de a raspunde asa d; rapid :;;1 a opn eventual afisajul la un anum it num ar dorit. Numarul afisat va fi inttrnplator, chiar Ia 0 apasare scurta de 2-3 milisecunde. In acest interval se produc 120 -130 de impulsuri :;;i dispozitivul va num ara de 20 -22 ori de la unu Ia sase. Num arul afisat Ia oprirea astabilului ram ine vizibil pina la 0 noua apasare a butonului S sau p ina la intreruperea general a a alimerrtarii prin eomutatorul K. ,- ' In montaj se pot folosi aproape orice feI de tranzistoare sau diode, intruclt ele lucreaza in. regim de comutatie (T1 -TH' EFT 323; D1 -D13, EFD 108; L1 -£7' 2 VI 60 rnA).

o; o,

-\

Fig. 163. Schema detectorului

de metale

Detectoare de metale
Adinci~nea p ina la care se pot detecta nietalele, uu aparatul din fig. 163, este de eca 10 cm. Asa cum se vede, se pleaca dr la doua oscilatoare LC realizate cu tranzistoarele T 1 si T 2' Dintre cele idoua oseilatoare, oseilatorul cu tranzistoruI T 1 este de frec-

178

venta variabila, iar oscilatorul cu tranzistorul Tz este de frecventa constanta. Oscilatorul eu tranzistoruI T1 este, practic, deteetorul de metaIe, caci bobina L1 se afla in apropierea metalului cautat. Cind aceasta bo- ' hina se ana in imediata vecinatate a unui metal, se modifica valoarea inductantei bobinei L1 deci apare o variatie a Irecventei, Bobinele L1 si L2 se asaz a la distanta cit mai mare una de alta pe sasiul montajului si pozitia lor este astfel aleasa incit Lz sa fie cit mai departe de metalul cautat: totcdata, pozitia celor doua bobine este astfel aleasa incit ele sa nu se influenteze reciproc. Cele doua oscilatoare de tip Colpitts au aceeasi frecventa atunci cind in vecinatatea lui L1 nu se afla nici un obiect metalic. Sem nalele de Ia cele doua oscilatoare se aplica unui mixer eu tranzistoarele T 3 si T 4' care 'slnt doua repetoare pe em itor eu sarcina eomuna. Deoarece sem nalele au aceeasi frecverita, la iesirea mixerului nu se ohtine niei un semnal. Daca in apropiere de L1 se afla un obiect metaIic, frecventa oseilatorului 1 179

r

• colectia cristal •

• colectia cristal •

se schim ba putin ~i in mixer apar fluieraturi-de interferenta, Frecventa hatailor depinde de dimensiunea obiectului metaUc, ca si de distanta laeare se ani. Cu cit obiectul are dimensiuni rn ai m ari si distanta p ina la el este mai mica cu at it frecventa batailor este m ai mare. Aceste batai sint aplicate unui etaj de amplif'icare, eu 0 pereche de casti de 2000 Q montate In colector, ceea ce permite usor eelui ce Iucreaz a cu aparatul sa detecteze metalul cautat. Intregul montaj se poate realiza pe 0 placuta - de circuit imprimat, cu dimensiunea convenabila cutiei de material plastic pe care 0 avem si In care introducern montajul. Impreuna cu rnontajul se afla ~i sursa de energie de 9 V, Iormata din doua baterii plate legate in serie. Se recom anda folosirea tranzistoarelor tip Be 108 pentru to ate cele 5 tranzistoare din montaj, iar condensatoarele Cv C2, C7 si C8 sa fie de tip stirofIex. Bobinele L1 ~i L2 nu se construiesc, ci se recom anda a folosi bobine de corectie de la televizoare (cu rniez de Ierita). Aceste bobine au 0 inductanta de 30 -70 mH, in functie de pozitia miezului. Miezul se m onteaz.a in pozitie mijlocie Ia fiecare bobina. Se realizeaza montajul.: se pune in'functiune si se regleaza miezul unuia din oscilatoare pentru a obtine batai nule in lipsa oricarui metal, dupa care montajul e gata de a fi folosit. '- Cu ajutorul detectorului prezen tat in figura 164 pot fi depistate corpuri metalice la 0 d stanta de cca 20 em, distanta care creste in Iunctie de masa obiec-

>
~ en ~~

)
_

Ie:! III u

o ..,

tului.
In principiu, detectorul este alcatuit dintr-un osciIator Colpitts eu frecventa fix a, un alt oscilator Colpitts cu frecventa variabila si un amplificator de audiofrecventa. Tranzistorul T 1 (BF 198) are montat un condensator de 10 nF intre emitor si colector ceea ce face ca in bob ina L1 sa se cbtina un semnal de 0 anumita frecventa PI" Punctul de Iunctionare al tranzistorului este stabilit cu aj utorul rezistentelor 47 kQ !?i 4,7 kO. Din colectorul tranzistorului T 1 semnalul este aplicat prin condensatorul "de 125 pF pe baz a celui de al doilea • colectia
N

-'

o

:0

c:

CD

o

180

• colectla

cristal

cristal

Fig. 165.

f.

o

taj ul electronic, legatura dintre montaj si bobina L1 executindu-se cu cablu coaxial (fig. 166). . I Bobina L2 se executa pe 0 earcasa cu diametrul interior de 10mm (prevazuta eu miez reglabil) pe 0 lungime de 5 mm avind 60 spire din strma CuEm 0,2 mm .. Reglaj ul se face cu aj utorul condensatorului variabil stabilind sensibilitatea maxima a montajului fata de un obiect metalic.

tranzistor T2 (BF 198) care se ana in regim de oscilatie datorita condensatorului de 2,2 nF rnontat intre col~ctor si emitor. Frecventa acestui oscilator poate fi reglahila cu ajutorul condensatorului variahil (utiliz at la radioreceptoarele tranzistorizate). Din insumarea algebrica a eelor doua semnale se obtine un semnal de o Irecventa audibila p ina In 2 kHz, care prin condensatorul de 25 [J.F este aplicat unui amplificator de audiofrecventa (Be 107). Daca cele doua semnale au aceeasi frecventa, in casca nu se aude nimic. La aparitia unui obiect metalie - , oscilatorul ell tranzistorul f1 11;>imodifica Irecventa. de _ oscilatie prin modificarea parametrilor bobinei L, ceea ce face ca In casca sa apara un sem nal. Bobina L, (fig. 165) se executa pe 0 carcasa de carton cu diametrul de 150, mm hobin ind 18 spire cu sirrn a CuEm 00,1 rnm, ell un pas de eca 2 mm Intre spire. Dupa bobinaj, ansamblul se scuf'unda in lac incolor. B.obina L1 se va fixa pe un tub PVC lung de 1 m, ell diametrul de 15 mm. Pe acelasi, tub se Iixeaz a si m on,
L1
Montoj etec tronic

Cue electronic Multivibratorul, realizat eu tranzistoarele Tl si T2, . com auda prin cireuite adeevate avansarea pe 2 frecvente diferite a generatorului sinusoidal realizat cu tranzistorul Ts (fig. 167), imit lnd sunetul produs de pasarea ce-si striga numele. Cind tranzistorul T1 este deschis, T2 este inchis. Dioda Do este inchisa, deoarece caderea de tensiune pe rezistenta RID este insuficienta pentru a 0 deschide, In acest caz, Irecventa semnalelor audio generate de oscilatorul realizat cu T 3 este determinata de inductanta infasurar]! a II-a a transformatorului Tr, si condensatorul C7, si corespunde primului sunet. Multivibrato. rul isi schirnba stare a, se inchide tranzistorul T 1 '~i se deschide T2• Se deschide apoi dioda D5 deoareee creste tensiunea pe coleetorul tranzistorului T r- Condensatorul Cs este cuplat paralel pe circuitul acordat al oscilatorului, obtinindu-se a doua frecventa eorespunzatuare sunetului urm ator (cu 0 frecventa mai scazuta). Durata acestui sunet este mai mare deoarece corespunde timpului de descarcare a condensatorului C2 (mai mare ca C1) prin rezistentele R2 si R4 (de asemenea, mai mari ca R, si R3 considerate legate in serie), Dupa descarcarea lui C2, multivibratorul revine la pozitia initiala si cicIul se repeta. Circuitul format din diodele D2 si D3, rezistenta R9 si ccndensatorul X', permite obtinerea pauzelor intre l83

182

1000

Fig. 166. Detalit:

de montaj

colectia

eristal

colectla-cristal

_fr 1
- 9V

iar. dioda Ds imbunatateste procesul de comutare a Irecventelor generatorului sinusoidal realizat eu T 3. Pentru corectarea frecventelor j oase s-a prevazut fil.trul Rs CGo De asernenea, se pot ajusta valorile Co si C7• Infasurarea a II-a a lui Tr; (miezul E8 X 16 mm) are 1 000 de spire din sirrna CuErn 00,2 mm, iar inlasurarea I are 100 de spire din sirma CuEm 00,5 mm.
I,

5_u.F/12Y
/

I

II
Fig. 167
0

184

cele doua sunete. In timpul prirnului sunet, cin d tranzistorul T2 este inch is, condensatorul C4 se incarca repede de la minusul sursei de alimentare prin R4 si D2• Dioda D3 este blocata si generatorul Iunctioneaz a normal. Cind T2 se deschide, C4 se descarca prin T2 ~i Bu, simultan se deschide dioda D3 si baza tranzistorului Ta apare la m asa prin condensatorul C4• Oscilatia se intrerupe p ina ce multivibratorul basculeaz a, schirnhindu-si starea. Circuitul de corectie, format din RsCaR6Dl' are rolul de a inlatura efectuI nedorit de deform are a celui de-al doilea sunet. La deschiderea lui T1, irn pulsul de tensiune pozitiva din colectorul lui T 2 care se inchlde ajunge la baza lui Ta prin circuitul de corectie inchiz ind tranzistorul Ta in timpul trecerii de la 0 Irecventa Ia alta. In perioada urm atoare, condensatorul (.;3 se descarca prin Rs si generatorul audio i~i incepe lucrul pe Irecventa a doua. -.. Hezistenta semivariabila Rll din emitorul lui Taeste reglata pentru stabilirea punctului de lucru a lui T3,

t

i

• colectia crista I •

,

Anexa I
B) TRANZISTOARE

Anexa I (continuare)
CU SILICIU I. c (rnA)
(pnp)

Tip
,

_VeEo (V)

VEBO (V)

-

'fRANZIS'TOARE PROD USE DE INTREPRINDEREA DE PlESE RADIO ~I SEMICONDUCTOARE (I.P.R.S.) BANEASA

-

A) TRANZISTOARE

CU SILICIU

<8pn}

BC 177 BC 178 BC 179 BC250 BC251 BC 252 BC253 BC256 BC 327 BC 328
fT

45 25 20 20 45 25 25 64 45 25

!

I
1 I

Ptot (mW)

fT 10=10 rnA (MHz)

5 5 5 5
5

5 5 5 5
5

I I
I
I

I
Tip VeEo (V) V B130 (V) Ie (rnA) (roW)

I I

I

100 100 100 100 100 100 100 100 800 800

I

300

I

.

300 300 300 300 300 300 300 625 625

r-

I I

I
I

I

200 200 200 180 200 200 200 200 100 100

».:
300
300 300

I I BC
I
t I

Ic=lOmA (MHz)

-,

C) TRANZISTOARE

CU surcm, INALTA MICA PUTERE (npn) VCEO (\I)

FRECVENTA,

1 107 45 20
20

6 5 5
5 6 5 5 5

100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 800 800

300 300 300 -100 300 300 300 300 300 300 300 300 100 100

BC 108 BC 109 170

I Be

I

-20 45 25 25 64 64 45
25 .

300 300 300

I I
I

Ii

Tip

I
!

V (VI

eBD

I
!
I

VEOO
(V)

11, (rnA)
I 30
25 25 20 20 15 15 25 25 20 30 30 25
25

(rnW)

Plot

! Be 171

BF BF BF BF BF

115 167 173 180 181

Be 172 BC 173 BC
17 !
J

BF 182

-

300 300 300 300
300

BF 183 BF 198
BF 199

BC190 BC 237 BC 238 BC 239 BC 337 BC 338 186

5
6

I

i

5 5 5
5

-

25 45 25

300 625 625

'I

BF200 BF214 BF 215 BF240 BF 241 BF 254 BF255

50 40 40 30 30 25 25 40 40 30 30
30

30

II I
I

30

5 4
4

I

I

(MHz)

iT

I

25 20
20

-

-

20 20
30

I

4

40 40 30
30
-

25 20 30 30 40 40 20
20

4 4

4
4

I

I

I

4

4
4

I

30 30

145 130 200 150 150 150 150 300 300 150 160 160 300 300 220 220

230
350

550 675 600 650 800 400 550
650

250 250 430 400 260 200

I

I

187

-

I

• eolectia cristal •

• coleetia crfstal •

Anexa I (continuare)
D) TRANZISTOARE CU GERMANIU, JOASA

Anexa II

FRECVENTA, ~nCA PUTERE (pnp)
Tip

I

V CEO

(V) 32 32 32 18 18 18 24
24

I

V

(V) 16 16 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 16

CEO

VEBO

(V)

I

Ie
(mA)

(mn')

r.;

,
AC 1&0 AC 180 K AC 184 EFT 311 EFT 312 EFT 313 EFT 321 EFT 322 EFT 323 EFT 331 EFT 332 EFT 333 EFT 341 EFT 342 EFT 343 EFT 3ft7 10 10 10 9 9
9

I

24 32 32 32 48 48 48 32

I

12 12 12 12 12

1500 1500 500 250 250 250 250 250 250
250

,~~

12
20 20 20 10

250 250 250 250 250 1000

300 750 270 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 250

"',

I

fT (MHz) 2,.5 2,5 2,5 1,3 1,6 2 1,3 1,6 2 1,3 1,6 2 1,3 1,6 2 1

TABEL DE ECHIVALENTA _ A TRANZISTOARELOR DE PRODUCTIE STRA.IN A CU CELE PRODUSE DE I.P.U.S. - BANEASA'
I.P.B.S.
Tip EFT 333 AC 180 K AC 180 K EFT 333 EFT 343 EFT 333 AC 180 K AC 180 K EFT 333 EFT 343 AC 181 AC 181 EFT 333 EFT 333 EFT 343 EFT 333 AC 180 EFT 343 AC180 AC180 - AC 181

Tip

I

Tip

I.P.R.S.
'l'ip K K AC 181 K AC 180 AC 180 K EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 K EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 343 EFT 333 EFT 343 AC 181 EFT 333 EFT 333 AC 181 K AC 180 AC 180 K AC 180

,AC 107 AC116 AC 117 'AC 121 AC 122 AC 122/30 " AC 123 AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC 124 125 126 127 130 131 132 1~4 135 136 137 138 139 141
I

E) TRANZISTOARE

CU GER1fANIU, JOASA FRECVENTA, ~IIcA PUTERE (npn)
VeDo

Tip

I

tV) 32 32 32 32 12 32

VCBO (V)

VEDa

tV) 10 10 10 10

I

Ie (rnA)

I

Ptot
(mW)

fT (MHz)

AC 181 AC 181 K AC 183 AC 185 EFT 373 EFT 377
).88

20 20 20 20 20 16

~,...
10

9

1000 1000 500 500 300
600

300 750 250 250 250 250 ,,:;i

4,5 4,5 4,5 4,5 3,5 1

AC141 AC 142 AC 142 AC 150 AC 151 AC 152 AC 153 AC 153 AC 160 AC 161 AC162 AC163 AC170 AC 171 AC 172 AC 173 AC 174 AC 175 AC 178 AC 178 AC 179

K

K

.

189

• eolectla cristal •

• colectia cristal •

Anexa II (continuare)
·I.P.R.S. Tip BC256 BC 107 ' BC 108 BC 109 BC 108 BC 108 BC 251 BC252 BC253 BC237 BC238 BC237 BC238 BC239 BC 237 BC 237 BC252 BC255 BC 177 BC178 BC 179 BC 251 BC252 BC253 BC 107 BC 108 BC 237 BC238 BC239 BC237 BC238 BC239 BC 171 BC 170

Tip

I.P.B.S. Tip BC 108 BC 109 BC 107 BD 135 BD 139 BC237 BC238 BC239 BC252 BC253 BC256 BC252 BC253 BD135 BD 139 BC237 BC 238 2 N 2906 BC 170 BC251 BC252 BC 253 BC237 BC238 BC239 BC239 BC 253 BC 251 BC252 BC 253 BC 178 BC 177 BC 178 BC 179

Tip

.

BC 130 BC 131 nc 1:)5 BC 140 BC 141 BC 147 BC 148 BC 149 BC 153 B,p 154 BC 157 BC 158 BC 159 BC 160 BC 161 BC 167 BC 168 , BC 192 BC 196 BC204 BC 205 BC206 BC 207 BC 208 BC 209 BC230 BC255 BC257 BC.258 BC259 BC260 BC261 BC262 BC 263

BC266 BC 267 BC268 BC269 BC270 BC 271 BC 307 BC 308 BC 309 BC 331 BC 332 BC 382 BC383 BC284 BC410 BC 414 BC 415 BC416 BC477 BC478 BC479 BC 512 BC 513 BC514 BC527 BC 528 BC 582 BC 583 BC 584 BCP 147 BCP 148 ' BCP 149 BCP 627 BCP628

"

<'

191

• colectia cristal

• eoleetia cristaI

r
Anexa II (continuare) I.P.R.S.
. Tip
'~

.
Tip GCN 56 GO 170 GO 175 GD 617 GF 100 GF 105 GS 109 GS 112 KC 147 KC 148 KC149 [(C 507

Anexa II '(continuare) I.F.R.S.
Tip EFT 322 AD 155 AD 152 AD 155 EFT 307 EFT 308 EFT 308 EFT 308 BC 108 BC 108 BC 109 BC 108 BCI08 BC 108 BF 254 BF 255 BF 167 BF 173 BF 178 BF 178 BF 167 BF 167 BF 241 BF 241 BF 173 BC 107 A BC 107 B BC 108 C BF 177 BF 177 BF 177 Bl~ 177 BF 178 EFT 322

Tip

Tip

I.P.R.S.
Tip

I

Tip M26 B M 36 M 38 M 39 M40 M 41 1\1 42 OC 16 OC22 OC23 OC24 _ OC26 OC27 OC28 OC29 OC 30 OC 35 OC 36 OC 44 OC 45 OC 70 OC 71 OC72 2 N 5354 2 N 5355 2 N 5356 2 N 5596 2NU 72 2 NU 74 2 SA 12 2 SA 15 2 SA 16 2 SA 49 2 SA 400

I.P.R.S.
Tip EFT 333 EFT 373 EFT 308 EFT 333 EFT 343 .EFT 333 EFT 333 ASZ17 ASZ 17 ASZ 17 ASZ17 EFT 213 ASZ17 ASZ 15 ASZ 16 AD 152 ASZ 17 ASZ 18 EFT 308 EFT 308 EFT 333 ' EFT 333 , E1<'1'333 BC 237 A BC 237 A BC 237 A BC 178 A AD 152 ASZ 16 BC 178 Be 178 BC 178 Be 178 BC 178

BF 111 BF 114 BF 115 BF 117 BF 118 BF 1\9 BF 123 BF 127 BF 137 BF 140 BF 153 BF 154 BF 157 BF 158 BF159 BF 160 BF163 BF164 BF 165 BF 174 BF 175 BF176 BF184 BF 185 BF 186 BF 189 BF194 BF 195 BF196 BF197 ~F 198 BF 223 BF 232

BF259 BF 177 BF 254 BF 177 BF 257 BF 258 BF 173 BF 167 BF 178 BF178 BF 254 BF 167 BF179 BF 173 BF 173 BF254 BF 167 BF 167 BF 255 BF 179 BF 167 BF 173 BF 254 BF255 BF 178 BF 254 BF 254 BF 255 BF 167 BF 173 BF 167 BF 173 BF 173 BF 254

192

BF233

BF 234 BF 235 BF 237 BF 238 BF 251 BF261 BF 271 BF 288 BF 310 BF 336 BF 337 BFP 177 BFP 178 BFP 179 BSY34 CTP 1111 GC 116 GC 117 GC 118 GC 121 GC 122 GC 301 GC 510 GC512 GC 515 GC 516 GC 517 GC 518 GC 519 GC 520 GC 520 K GC 522 GC 522 K GCN 55

BF 254 BF 255 BF241 BF 240 BF 167 BF 167 BF 173 BF 167 , BF 173 BF178 BF 179 BFl77 BF 178 BF179 2 N 2214 ASZ15 EFT 333 EFT 353 EFT 333 EFT 343 EFT 322 AC 180 AC180 AC180 EFT 321 EFT 322 EFT 323 EFT 323 EFT 323 AC 181 AC 18'1 AC 181 - AC 181 EFT 322

"-

I,

KC508 KC 509 KF 124 KF 125 KF 167 KF 173 KF 503 KF 504 KF 524 KF 525 KT315 KT 315 KT339 A KT342A KT342 KT342B KT601 A KT 602 A KT602 KT611 KT611 1\,120A

-

193
-

• colectia cristal •

• colectia

crlstal •

Anexa 11 (continuare) I.P.R.S. Tip
BC 178 BC 177 BC 178 BC 177 BC 177 ASZ 16 ASZ 17 ASZ 16 AC 180 K EFT 333 EFT 343 EFT 333 BC 108 A BC 107 BC 109 BC 109 BF 254 BC 238 BF 254 BD 107 BC 109 BF 254 BF 255 EFT 343 EFT 343 EFT 333 EFT 343 EFT 343 EFT 333 EFT 343 EFT 343 EFT 333 EFT 343 EFT 343

Anexa Tip I.P.R.S.

n (continuare)
Tip I.P.R.S.
BF BF AC AC AC AC 179 177 181 181 181 181"I(

Tip
2 SA 495 2 SA- 499 SA 500 SA 548 SA 567 SB 25 (g) SB 26 SB 26 (g) SB 40 (g) SB 44 SB 47 (g) SB 54 SC 281 SC 283 :;I SC 368 2 SC 369 2 SC 371 2 SC 374 2 SC 454 2 SC 458 2 SC 458/G 2 SC 460 2 SC 461 2 SB 54 (g) , 2 SB 55 (g) 2SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2"SB 56 66 67 75 75 75 77 77 77 (H) (H) (H) A (H) A A(H) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Tip
(

I.P:R.S. Tip
EFT 333 EFT 343 ASZ 15 ASZ 18 ASZ 17 ASZ 17 EFT 333 ~ AC 180 AC 180 AC 180 K AC 180 AC 180 K BF 173 BF 177 BF255 BC 108 BC 109 BF 167 BC 179 BC 108 BC 109 BC 108 B .BC 108 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 17 ASZ 15 ASZ 18 EFT 333 AD 152 AD 152 EFT 333 AC 180 AC 180 l(

-

Tip
424 425 426 439 459 460 461 463 471 472 490

I

Tip
2 SC 154 C 2 SC 856 2 SD 77 2 SD 96 2 SD 170 2 SD 170 A 3 NU 72 3 NU 74 4NU74 5 NU74 6 NU 74 7 NU 74

2 SB 89 2 SB 91 2 SB 122 2 SB 122 (g) 2 SB 123 2 SB 149 2 SB 156 A 2 SB 189 2 SB 200 2 SB 200 (g) 2 SV 201 2 SB 201 (g) 2 SC 464 2 SC 500 2 SC 535 2 SC 649 2 SC 650 2 SC 682 2 SC 732 2 SC 733 2 SC 733 BL 2 SC 733 GR 2 SC 735 2 SB 337 2 SB 338 (H) 2 SB 339 (H) 2 SB 340 (H) 2 SB 341 (H) 2 SB 364 2 SB 367 2 SB 368 2.SB 370 2 SB 415 2 SB 415 (g)

2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 5B 2 SB 2 SB

-

ASZ 15 ASZ 16 ASZ 17 EFT 343 EFT 333 EFT 333 AC180 AD 152 ASZ 17 EFT 15 EFT 333 BF 177

-

2 SC 70

AD 152 ASZ 16 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 15

-.

194

.

• colectia cristal

f

,;

CUPRINS

TNTRODUCERE

5

Capitolul I ALIMENTATOARE
I

7

Capitolul II
\

APARATE DE MASURA ~I CONTROL. ,. Voltmetre electronice Generatoare de audiofrecventa Generatoare de radiofrecventa . Generator de bare TV, ... Multivibrator pentru depanare Frecven tmetre Grid-dip-metru Masurator de cimp Turometre Multimetru Punt,e LC . Verificator pentru cristale de cuar] Luxmetru .
/

30 30 38
44

46
47 48·

54

56
58 61
65

67 68

Capitolul

III AF ~i RF 71 71 76

AMPLIFICATOARE

Amplificatoare AF 6-8 W Amplificator AF 20·W •.

197

Mixer audio Preamplificator stereo Amplificatoare AF cu circuite integrate. ..... Interfon Amplificatoare de antena

80 82
82

88
91

Capitolul

IV

.RADIORECEPTOARE, ADAPTOARE ~I RADIOEMITATOARE Radioreceptoare cu amplificare directa Radloreceptoare reflex '" Radioreeeptoare eu superreaetie Radioreceptoare pentru gama US Adaptoare pentru radioreceptie Oscilatoare de radiofreeventa Radioemitatoare

94
94 99

oil

Dispozitiv pentru actionarea stergatoarelor de parbriz Lampa de semnalizare .. Indicator de supralncarcare . Alimentator pentru casetofoane Termometru electronic Lumini pentru pomul de iarna .. Fulger electronic alimentat 1a retea . Sirena eu . .. aburi... .... Verificator pentru viteza de raspuns. Zar electronic Detectoare de metale • Cue electronic

160 163 164 165 166 168 169 171
173

175
178 183

102 107 111 119
122

ANEXA
_)

I

HiS

ANEXA

11

.

..

.

.

.

.

.

.

.

189

Capltolul V APLICA TIl ALE TRADUCTOARELOR Montaje Montaje Montaje Montaje .. ·129 129 137 138 144

cu traductoare

optice acustice cu traductoare rezistive cu traductoare inductive

eu traductoare

Capitolul VI MINIAUTOMATIZARI Actionarea maslnilor de gaurit Dispozitive pentru action area aparatelor" de proiectie Relee de timp "
148 14.8

198

151 157

.

,

Lucroreaprel~inta
elimenteteere, de masuro
~

0

suite de montoiJe electron ice :

omplific~toore RF si AF, op~rate

Ji. control~
I .

redlereeeptecre,

rcdie-

emilfltoare etc., adresindu-se unui, cere larg de
.. '; r .
~j

tineri eenstrueter] . amatort .~
.: -

-

.( 'lI:.

~

V-:-/

Q.

r.
!

Lector: GHEORGHE FOLESCU Tehnoredactor: GABRIELA ILIOPOLOS Bun de Upar:

nT. 1226. Tiraj:

26. IV. 1977. Aparut: 1977. Comanda 35000 o·ro$ate. Coli ae tipar; 12,1}.

'I'i par ul executat sub comanda nr. 14, la Intreprinderea poligrafica "Cri:;;ana", Oradea, str. Moscovei nr. 5. Republica sociausta Roma.nia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->