BAZELE CONTABILITII

Ing. Ec. BOIAN NICOLAE CAP 1. INTRODUCERE N CONTABILITATE Regulamentul privind aplicarea Legii nr. 82/1991 a Contabilitii republicat, enumer unitiile patrimoniale obligate s in contabilitatea: regii autonome, companii naionale, institute naionale de cercetare-dezvoltare; societi comerciale care s-au nfiinat in baza Legii 31/1990 republicat; societi cooperatiste; Banca Naional a Romaniei instituii publice, asociaiile i celelalte persoane juridice cu i fr scop patrimonial de subordonare central i local; persoane fizice care presteaz activiti independente n baza Decretului Lege 54/1990; subunitile far personalitate juridic cu sediul in strinatate; Contabilitatea este o activitate specializat n msurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii precum si a rezultatelor din activitatea economica. OBIECTIVE: nregistrarea cronologic i sistematic a informaiilor contabile; prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie CARACTERISTICI: Contabilitatea se ine n limba romana i n moneda naional ISTORICUL CONTABILITATII Evul mediu:contabilitatea in partid simpl Sec XV: Luca Pacioli pune bazele contabilitii n partid dubl Sec. XIX: dezvoltare puternic a societilor pe aciuni, a instituiilor de credit i a burselor 1861, n Romania, se introduce contabilitatea public prin lege. 1913 ia fiin Academia de nalte Studii Comerciale i Industriale la Bucureti i n 1920, Academia Comercial la Cluj. 1973 ia fiin Comitetul pentru Standardele Internaionale de Contabilitate (IASC), sediul la Londra 1997 ncepe programul de armonizare a contabilitii romaneti cu Standardele internaionale de contabilitate (IAS) 1999 apare OMF 403 Reglementrile contabile armonizate cu Directiva IV- a Comunitii Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate ce include n 1999 un eantion reprezentativ de societi comerciale cotate i n 2000, toate societile cotate 1

 2001 apare OMF 94 ce include n program 197 de societi comerciale 2002 apare OMF 306 pentru aprobarea Reglementrilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene care se aplic societilor mici 2005 apare OMF1752 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene CAP 2. SISTEMUL JURIDIC ALA SOCIETATILOR COMERCIALE Societile comerciale sunt entiti cu scop economic care se nfiineaza prin subscriere de capital, n natur sau moded, de ctre persoane fizice sau juridice, n baza Legii 31/1990 republicat. TIPURI DE SOCIETI COMERCIALE societi n nume colectiv rspunderea nelimitat i solidar a asociailor care n caz de pierdere ii acoper aceast pierdere prin averea actual i viitoare societi n comandit simpl cu 2 categorii de asociai : Comanditai, care rspund nelimitat i solidar i particip la conducerea societii comerciale; comanditari cu raspundere limitat (pan la concurena capitalului subscris) care nu particip n conducerea societilor TIPURI DE SOCIETATI COMERCIALE societi n comandit pe aciuni aportul este n aciuni. Societi cu raspundere limitat (SRL) - raspunderea asociailor n limita capitalului subscris; capitalul este divizat n pri sociale; mrimea minim a unei pri sociale este de 10 lei; capitalul social minim este 200 lei Societi pe aciuni SA - rspunderea acionarilor n limita aportului subscris; capitalul este divizat n aciuni; valoarea minim a capitalului social 25.000 euro SISTEMUL JURIDIC ALA SOCIETATILOR COMERCIALE ETAPE N PROCESUL DE NFIINARE A SOCIETILOR COMERCIALE Alegerea numelui societii i rezervarea lui la Registrul Comerului (RC) ntocmirea dosarului de nscriere la RC, care va contine: a) Actul constitutiv al societatii b) Dovada spatiului locativ al sediului social c) Dovada subscrierii sau depunerii Capitalului Social d) Cazierele judiciare ale asociatilor e) Formular de inregistrare Plata taxelor de inscriere si depunerea dosarului la RC Verificarea dosarului si acordarea sentintei judecatoresti de infiintare de catre un judecator delegat la RC Obtinerea certificatului de inregistrare fiscala (CIF) de la RC Inregistrarea fiscala a societatii la ANAF

CAP 3. OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII DEFINITIA CONTABILITATII instrument principal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului societatilor comerciale si al rezultatelor obtinute de acestea (teoretic) ansamblu de procedee i tehnici utilizate pentru gestionarea informatiilor cantitative referitoare la patrimoniul societatilor comerciale (tehnic) limbaj de comunicare utilizat in economie (utilitar) sursa principala de informatii privind starea i evolutia activitatii economice a intreprinderilor (informational) stiinta administrativa a gestiunii patrimoniului (didactic) STRUCTURA (Legea 82) Contabilitatea generala (financiara) norme unitare privind organizarea si conducerea activitatii economice; obligatorie pentru toate unitatile economice; furnizeaza informatii pentru organele financiare, bancare, asociati, actionari, clienti, furnizori, etc. Contabilitatea de gestiune organizata de fiecare unitate patrimoniala in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii SCOPUL CONTABILITATII crearea unei imagini fidele, clare si complete cu privire la patrimoniu, rezultate si situatia societatilor comerciale din punct de vedere juridic, economic i financiar

DREPTURI de propietate de creante

OBLIGATII fata de actionari fata de terti

PATRIMONIU REPREZENTARE dubla reprezentare a patrimoniului sub forma de activ i pasiv se numeste bilant contabil. 3

PASIV

PATRIMONIU

ACTIV

ELEMENTE DE REPREZENTARE pozitia actionarilor si tertilor fata de patrimoniu rezultatul activitatii economice modificarile in structura patrimoniului PRINCIPIILE CONTABILITATII Principiul continuitatii activitatii Intreprinderea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in stare de lichidare sau reducere semificativa a activitatii.O ilustrare a acestui principiu este Valoarea neta a firmei care se modifica in eventualitatea lichidarii societatii Principiul permanentei metodelor Intreprinderea aplica aceleasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ, de pasiv si a rezultatelor , asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor. O ilustrare a acestui principiu sunt diversele metode de calcul ale amortizarii, evaluarii stocurilor si a rezultatului Principiul prudentei Evaluarea modificarilor patrimoniale se face cu luarea in considerare numai a profiturilor recunoscute pana la data incheierii exercitiului financiar si a tuturor obligatiilor certe, previzibile precum si a pierderilor potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat. O ilustrare a acestui principiu sunt provizioanele Principiul independentei exercitiului (acumularii) Se iau in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii . O ilustrare a acestui principiu este contul de profit si pierdere (CPP) Principiul intangibilitatii Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent Principiul necompensarii Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si pasive permise de reglementarile legale CAP 4. PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE BILANUL CONTABIL oglinda situaiei patrimoniale a firmei, cu drepturile i obligaiile asumate ca urmare a tranzaciilor ntreprinse i a activitilor desfurate BILANUL N FORMAT ORIZONTAL

ACTIVE FIXE(AF)+ACTIVE CIRCULANTE(AC)= CP+PASIVE CURENTE(DTS)+CREDITE(DTL)

ACTIV = PASIV (3) ACTIV = CAPITAL PROPRIU(CP) + DATORII (4)

AF + (AC DTS) = CP + DTL (5) AF + CAPITAL PRODUCTIV(Cpd) = CAPITAL PERMANENT(Cpm)

BILANUL CONTABIL BILANUL N FORMAT VERTICAL
A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ELEMENT PATRIMONIAL ACTIVE FIXE NETE (fr amortizare) ACTIVE CIRCULANTE TOTALE STOCURI CREANE DISPONIBILITI BANETI PASIVE CURENTE TOTALE (DTS) DATORII COMERCIALE ALTE DATORII CAPITALUL PRODUCTIV (Cpd) TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE DATORII PE TERMEN LUNG(DTL) CAPITALUL PROPRIU (CP) CAPITAL SOCIAL REZERVE REZULTAT CAPITAL PERMANENT = C12 + C13 = SUM(C14-C16) = C3-C7 = C2+C10 = SUM(C8-C9) = SUM(C4-C6) C FORMULA

BILANUL CONTABIL

ACTIV BILAN IER ACTIVE IMOBILIZ ATE ACTIVE CIRCULA CIRCULA NTE DISPONIBILITI DISPONIBILIT

STOCURI I IMOBILIZRI IMOBILIZRI IMOBILIZRI PRODUCIE N PRODUC CREANE CREAN CURS NECORPORALE CORPORALE FINANCIARE Chelt. de Materii prime constit Materiale uire Titluri de Furnizori Obiecte de Chelt. de particip debitori inventa Terenuri dezvolt are r Clieni Clien are Interese de Productia in Efecte de primit Licene, Mrci, Licen particip Mijloace fixe curs Creane de Crean are Brevete, SEmifabricate person Creane de Crean Fondul al Produse finite particip comerc Creane sociale Crean Marfuri are ial, Creante cu BS Ambalaje Debitori diveri diver

Investiii Investi financiar e pe termen scurt Conturi la bnci Casa Acreditive

ACTIVUL BILANIER Diferena dintre valoarea neta i valoarea reala a unui patrimoniu. Valoarea neta, sau contabila se reflecta in bilantul contabil al societatii. Avantajele acestui indicator: ofera o valoare numerica bazata pe elemente cuantificabile de cost. ofera posibilitatea urmaririi evolutiei in timp in valori comparabile;

Dezavantaje: nu reflecta realitatea prin urmatoarele aproximatii realizate in calcul: activele fixe sunt inregistrate la valoarea ramasa, adica la valoarea de achizitie minus amortizarea, eventual reevaluata cu anumiti coeficienti stabiliti in mod statistic. Activele circulante nu tin cont de stocurile greu vandabile, uzate moral sau in curs de expirare ca urmare a perisabilitatii iar creanele nu tin cont de debitorii incerti, insolvabili sau litigiosi. Valoarea neta nu tine cont de activele intangibile de genul: Gradul de pregatire al personalului Imaginea firmei Cota de piata detinuta Perspectivele de dezvoltare Contextul economic in care actioneaza Valoarea real, de pia, a unui patrimoniu

 reprezint preul de tranzacie al patrimoniului. La societile cotate, preul poate fi determinat innd cont de valoarea la burs a aciunilor. Valoarea real poate fi complet diferit de cea net i ofer informaii complementare n evaluarea complet a unui patrimoniu. Evaluarea activului patrimonial trebuie s includ obligatoriu analiza corelaiilor ntre cele dou valori. BILANUL CONTABIL PASIVUL BILANIER (sursa de finanare a activului)

PASIV

CAPITAL PERMANENT

DATORII PE TERMEN SCURT

CAPITAL PROPRIU

DATORII PE TERMEN SCURT

FURNIZORI PERSONAL BUGETE ASOCIAI ASOCIA

CAPITAL SOCIAL PRIME DE CAPITAL REZERVE REZULTAT SUBVENII SUBVEN

MPRUMUTURI DIN OBLIGAIUNI OBLIGA CREDITE BANCARE ALTE DATORII DOBNZI

PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE FLUXUL DE TREZORERIE tablou valoric, ealonat n timp (zile, luni, ani), al disponibilitilor bnesti ale societii la un moment dat UTILITATE Ofer informaii temporale despre ncasri, pli Evideniaz eventuale fluxuri negative Instrument de control al solvabilitii i lichiditii DE REINUT Nu evideniaz tranzaciile pe credit Nu evideniaz cheltuielile cu amortizarea imobilizrilor FLUXUL DE TREZORERIE EXEMPLU DE TABLOU DE FLUX (CASH-FLOW) 7

B Luna/Pozitia TOTAL INTRRI ncasri din vnzri mprumuturi, credite TOTAL IEIRI Pli furnizori Pli salarii Dobnzi la credite FLUX NET

C IANUARIE =SUM(C3:C4)

D FEBRUARIE =SUM(D3:D4)

E MARTIE =SUM(E3:E4)

F TRIM I =C2+D2+E2

1 2 3 4 5 6 7 8 9

=SUM(C6:C8)

=SUM(D6:D8)

=SUM(E6:E8)

=C5+D5+E5

=C2-C5 SI =C10+C9

=D2-D5 =C11 =D10+D9

=E2-E5 =D11 =E10+E9

=C9+D9+E9 =E11 =F10+F9

10 SOLD INIIAL 11 SOLD FINAL

PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE CONTUL DE REZULTAT situaie centralizatoare a tuturor veniturilor si cheltuielilor efectuate n perioada pentru care se ntocmete, conform principiului acumulrii UTILITATE: Reflect profitabilitatea activitii desfurate Surs de informaii pentru calculul taxelor i impozitelor datorate Oglind a randamentului investiiei antreprenoriale CONTUL DE REZULTAT

Rd 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

B
Cifra de afaceri Producia vnduta Venituri din vnzare mrfuri Venituri din subvenii de expl. Variaia stocurilor (+/-) VENITURI DIN EXPLOATARE Cheltuieli cu mat. prime Chelt. cu personalul din care: Salarii i indemnizaii Asigurri sociale Amortizri Alte cheltuieli de exploatare Chelt. cu prestaiile externe

C 2+3+4

1+5

9+10

13+14

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Chelt. cu alte taxe i impoz. Ajustri privind provizioanele CHELTUIELI DIN EXPL. REZULTAT DIN EXPL. VENITURI FINANCIARE CHELTUIELI FINANCIARE REZULTAT FINANCIAR REZULTAT CURENT Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTAT EXTRAORDINAR REZULTAT BRUT Impozit pe profit REZULTAT NET 25-26 22-23 21+24 18-19 6+18-1619 7+8+11+1 2+15 6-16

PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE DIFERENA DINTRE CONTUL DE REZULTAT I FLUXULDE TREZORERIE Fluxul de trezorerie indic situaia imediat a patrimoniului iar contul de rezultat situaia acumulrilor perioadei Fluxul de trezorerie precede de regul contul de rezultat dar exist i situaii cnd contul de rezultat genereaz fluxuri viitoare de trezorerie Exist cheltuieli care nu genereaz fluxuri de trezorerie (amortizrile) Exist venituri care nu se regsesc imediat n fluxul de trezorerie (vnzrile pe credit) REFLECTAREA N BILAN A MODIFICRILOR PATRIMONIALE Operaiunile economice i financiare desfsurate n activitatea unitilor patrimoniale produc modificri ale activului i pasivului fr a influena egalitatea:

10

ACTIV = PASIV (3) Operatii economice care modifica doar structura activului (A)
A + x x = P (6) Operatii economice care modifica doar structura pasivului (P) A = P + x - x (7) Operatii economice ce determina cresterea activului si pasivului A + x = P + x (8) Operatii economice ce determina scaderea activului si pasivului A x = P x (9) Orice tranzacie sau operaiune afecteaz un element de bilan (active - A, datorii D, capitalul propriu - CP) sau al contului de rezultat (venituri V, cheltuieli - Ch) astfel nct s se respecte ntotdeauna egalitatea:

ACTIV (A) = CAPITAL PROPRIU(CP) + DATORII(D) (4)

Unele tranzacii i evenimente influenteaz concomitent att elemente ale contului de rezultat ct i elemente ale bilanului. Veniturile si cheltuielile determin o mbogire sau o srcire a ntreprinderii i ca urmare ele sunt ncorporate in rezultat, respectiv n capitalul propriu. RECUNOATEREA ACTIVELOR I PASIVELOR, A VENITURILOR I CHELTUIELILOR RECUNOASTEREA ACTIVELOR Un activ este recunoscut n momentul n care : este probabil obinerea de beneficii economice viitoare ca urmare a deinerii, utilizrii, vnzrii activului respectiv activul are un cost si o valoare care pot fi evaluate in mod credibil RECUNOASTEREA DATORIILOR Datoriile se recunosc n momentul n care este probabil o ieire de resurse RECUNOASTEREA VENITURILOR IAS18 precizeaz condiiile care trebuiesc ndeplinite pentru recunoasterea veniturilor in contul de rezultat : se transfer ctre cumprtor principalele riscuri i avantaje ce decurg din proprietatea bunului intreprinderea nu mai gestioneaza bunul respectiv sau nu mai detine controlul asupra lui marimea venitului poate fi evaluata in mod rezonabil exista posibilitatea ca tranzactia sa genereze beneficii economice catre ntreprindere (exista de ex. posibilitatea incasarii unei creante sau a vanzarii unui produs finit)

11

 ncasarile care nu privesc intreprinderea (TVA, vanzarile n consignatie) nu reprezint venituri cu excepia comisioanelor reinute pentru aceste operatiuni. RECUNOASTEREA CHELTUIELILOR Recunoaterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaterea diminurii activelor (amortizarea, descrcarea gestiunii de materii prime, etc) sau a creterii datoriilor atunci cand apare o datorie far ca aceasta s dea natere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vndute cu garanie, consumul de utiliti, serviciile de consultan, etc) cnd o plat nu genereaz beneficii economice viitoare (impozite, taxe) REGIMUL CONTABIL AL SOCIETATILOR COMERCIALE Planul Contabil General cuprinde dispoziiile generale relative la contabilitate si la registrele contabile. Elementele componente sunt : planul de conturi; metodele de evaluare; metodele de determinare a rezultatelor; Planul Contabil se supune principiului prudentei, asigura inregistrarea completa si cronologica a operatiilor, gruparea si sistematizarea datelor referitoare la structurile patrimoniale de cheltuieli, venituri si rezultate. PLANUL CONTABIL GENERAL REGISTRE SI DOCUMENTE CONTABILE OBLIGATORII documentele justificative, ca proba a desfasurarii activitatii si corectei afectari a operatiilor; patrimoniale;angajeaza raspunderea persoanelor care le-au vizat, aprobat si inregistrat in contabilitate; registrul jurnal pentru inregistrarea cronologica a operatiilor; registrul cartea mare pentru deschiderea conturilor si inregistrarea rulajelor care afecteaza fiecare cont Registrul - inventar al activelor si pasivelor, efectuat cel puin o data pe an; Situatii financiare sau conturi anuale- documentele contabile de siteza;

PLANUL DE CONTURI CONTUL Def:evidenta scrisa ce reflecta existenta si miscarea unui element patrimonial sau a unui proces cont cu sold debitor (cand D>dect C acestuia) cont cu sold creditor (cand C>dect D acestuia) cont soldat cand D este egal cu C

12

TIPURI DE CONTURI conturi de activ, care incep prin a se debita cu toate intrarile, se crediteaza cu toate iesirile si au sold debitor; conturi de pasiv care incep prin a se credita cu toate intrarile, se debiteaza cu toate iesirile si au sold creditor; conturi bifunctionale care functioneaza alternativ, dupa regula conturilor de activ sau pasiv si pot avea sold debitor sau creditor; REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR
ELEMENT OBIECT DE REGULA DE FUNCTIONARE SOLD INITIAL DEBITOR SOLD INITIAL CREDITOR SE DEBITEAZA SE CREDITEAZA SOLD FINAL DEBITOR SOLD FINAL CREDITOR ELEMENT DE BILANT SAU DE CONT DE REZULTAT ACTIV Existente initiale de active * Cu sporurile de elemente de activ Cu diminuarile de elemente de active Existente finale de active * CAPITAL PROPRIU * Existente initiale de capital propriu Cu diminuarile de capital propriu Cu cresterile de capital propriu * Existente finale de capital propriu DATORII * Existente initiale de datorii Cu diminuarile de datorii Cu cresterea datoriilor * Existente finale de datorii VENITURI * * Cu incorporarea in rezultat Cu sporurile de venituri * * CHELTUIELI * * Cu sporurile de de cheltuieli Cu incorporaea in rezultat * *

PLANUL DE CONTURI Planul de conturi contine 9 clase numerotate de la 1..9 Fiecare cont este simbolizat printr-un numar: Clasa Grupa Contul Subcontul Ex: Contul 4313 Clasa: 4 Grupa: 3 Contul: 1 Subcontul: 3 Conturi sintetice de grad I - conturi fara subcont (ex: 711) Conturi sintetice de grad II conturi cu subcont (ex: 5311) Conturi analitice: dezvoltari ale aceluiasi cont sintetic (ex:4111.1) PLANUL DE CONTURI Operatiile relative la bilant: clasa 1 conturi de capitaluri clasa 2 conturi de active imobilizate clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie clasa 4 conturi de decontare cu terti clasa 5 conturi de trezorerie

13

Operatiunile relative la contul de rezultat: clasa 6 conturi de cheltuieli clasa 7 conturi de venituri Operatiuni in afara bilantului clasa 8 conturi speciale clasa 9 conturi de gestiune OBSERVATII: cifra 9 la nivelul grupei , indica provozioanele pentru deprecierea activelor corespunzatoare fiecarei clase (29,39,49,59); In cazul conturilor sintetice cu 3 cifre, terminatia 9 permite inregistrarea operatiilor de sens contrar celor normale pentru grupa. Ex : Ct.169 Prime privind rambursarea obligatiunlor este un cont de activ, in timp ce toata grupa 16 Imprumuturi si datori asimilate cuprinde conturi de pasiv. ELEMENTE DE CLASIFICARE
CLASA DENUMIREA CONTURILOR Capitaluri NATURA CONTURILOR GRUPE DE CONTURI Capital si rezerve, Rezultat reportat, Rezultat curent, Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, Imprumuturi si datorii asimilate Imobilizari necorporale, corporale, in curs, financiare, amortizari privind imobilizarile, Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor Stocuri de materii si materiale, Productie in curs, Produse, Stocuri la terti, Animale, Marfuri, Ambalaje, Provizioane pentru depreciere Furnizori, Clienti, Personal, Asigurari sociale, Bugetul statului, Grup si asociati, Debitori si creditori diversi, Regularizari, Decontari interne, Provizioane pentru deprecierea creantelor Investitii financiare pe TS, Conturi la banci, Casa, Acreditive, Viramente interne, Provizioane Chelt. cu stocurile, cu tertii, cu personalul, Alte chelt de exploatare, Chelt. Financiare, extraordinare, cu amortiz si proviz., cu impozitul pe profit Cifra de afaceri, Variatia stocurilor, Venituri din prod. de imobilizari, din subventii de exploat., financiare, extraordinare, din provizioane Angajamente acordate, primite, amortizare neut. Decontari interne, conturi de calculatie, cost prod.

Resurse permanente de patrimoniu

Imobilizari

Bunuri de folosinta indelungata

Stocuri

Bunuri destinate revanzarii sau prelucrarii

Terti

Creante si datorii din relatiile cu tertii

Trezorerie

Lichiditati ale intreprinderii

Cheltuieli

Resurse consumate fara incidenta in bunuri

7 8 9

Venituri Speciale De gestiune

Aporturi de valoare la patrimoniu Tranzactii inafara bilantului Tranzactii interne de gestiune

CONTURI DE CAPITALURI surse stabile si permanente de finantare a activului patrimonial capitaluri proprii (pasiv intern); capitaluri aflate in proprietatea titularilor de patrimoniu. capital social

14

prime legate de capital diferente din reevaluare rezerve fonduri rezultatul exercitiului subventii pentru investitii capitaluri straine (pasiv extern); imprumuturi si datorii pe termen mediu si lung imprumuturi credite bancare pe termen mediu si lung datorii legate de participatii dobanzi aferente imprumuturilor provizioane reglementate si pentru riscuri si cheltuieli

CONTABILITATEA CAPITALUL SOCIAL A) Constituirea Documente primare Actul constitutiv Acte de proprietate Rapoarte de evaluare Chitante, extrase de cont Conturile utilizate pentru reflectarea in contabilitate : 101 Capital socialcont sintetic I (P). 1011 Capital subscris si nevarsat inregistreaza subscrierea de capital 1012 Capital subscris si varsat inregistreaza varsamantul efectuat precum si eliberarea hartiilor de valoare. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (A) relatiile cu actionarii privind constituirea capitalului social 201 Cheltuieli de constituire (A) - cheltuielile legate de constituirea capitalului social

456 = 1011 SUBSCRIEREA 5311, 5121, 212 = 456 VARSAREA, APORTUL 1011 = 1012 CONVERSIA

B) Creterea capitalului social noi aporturi in natura si numerar prin operatiuni interne sau autofinantare (incorporarea rezervelor, primelor legate de capital, diferentele din reevaluare si profit) conversia unor datorii in actiuni C) Reducerea capitalului social anularea pierderilor din exercitiile anterioare (numai daca au fost epuizate toate rezervele) prin retragerea unor actionari

15

1012 = 117, 456 REDUCEREA 456 = 5311, 5121, 212 ACHITAREA DATORIEI
CONTABILITATEA PRIMELOR LEGATE DE CAPITAL suplimente de tranzactii neincorporate in capitalul social Functiile acestor prime : sa acopere cheltuielile de modificare a capitalului social sa egalizeze drepturile actionarilor noi si vechi a) prime de emisiune : diferenta dintre valoarea de emisiune a noilor actiuni si valoarea nominala.

456 = 1041
b) prime de fuziune : diferenta dintre valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante

456 = 1042
b) prime de aport : diferenta dintre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a actiunilor.

456 = 1043
Utilizri: incorporare in CS, rezerve, acoperire cheltuieli de tranzacie

104x = 1012, 106x, 201

CONTABILITATEA DIFERENELOR DIN REEVALUARE nregistrarea plusurilor din reevaluarea imobilizrilor n contul 105 Diferene din reevaluare A. Reevaluarea imobilizrilor corporale EX: se reevalueaza o cladire care are valoarea contabila de 30.000 lei iar valoarea actuala de 55.000 lei. Amortizarea cumulata a cladirii la data reevaluarii este de 10.000 lei iar amortizarea actualizata este de 15.000 lei.

212 = 105 25.000 105 = 2812 5.000

B. Reevaluarea imobilizrilor financiare EX: valoarea contabila a titlurilor de participare este de 6.000 lei iar valoarea actuala de 8.000 lei

261 = 105 2.000

CONTABILITATEA REZERVELOR

16

Rezerve: surse proprii care se constituie din profit. rezerve legale (5 ;20%): din profitul brut 1061 rezerve statutare: din profitul net conform statut 1062 alte rezerve: din profitul net conform hot AGA 1063 Utilizri: acoperirea pierderilor sau majorarea capitalului social Repartizarea profitului la rezerve

129 = 106x
Acoperirea pierderilor din exerciiul anterior

106x = 117
Majorarea capitalului social

106x = 1012
CONTABILITATEA REZULTATULUI Profitul sau pierderea A. Rezultatul curent: rezultatul din exerciiul curent 121-bifuncional nchiderea veniturilor:

7xx = 121
nchiderea cheltuielilor:

121 = 6xx
nregistrarea profitului net nerepartizat:

121 = 117
nregistrarea profitului net repartizat:

121 = 129
B. Rezultatul reportat: din exerciiile anterioare 117-bifuncional Acoperirea pierderilor din exerciiile anterioare

106,129 = 117

17

Reducerea capitalului social

1012 = 117
Repartizarea profitului net din exerciiile precedente

117 = 106, 424, 457

CONTABILITATEA SUBVENIILOR PENTRU INVESTIII Resurse primite cu titlu gratuit; cont 131-pasiv Primirea subveniei

2xx, 5xxx = 131

Restituirea subveniei

131 = 2xx, 5xxx

CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI I CHELTUIELI Prelevari din profit; cont 151-pasiv Constituirea provizioanelor:

681= 151x
Anularea provizioanelor:

151x = 681
CAPITALUL PERMANENT CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG Contul 162x - pasiv ncasarea creditelor

40x, 5121 = 162x

Rambursarea creditelor

162x = 5121
ALTE MPRUMUTURI I DATORII ASIMILATE 18

Contul 167-pasiv Achiziia n sistem leasing

2xx = 167
nregistrarea obligaiei de plata a ratelor la leasing

167 = 404
IMOBILIZRI CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR Drepturi patrimoniale de folosin ndelungat A. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR NECORPORALE Active identificabile nemonetar, fr suport material CONTABILITATEA CHELTUIELIOR DE CONSTITUIRE Cont 201- activ nregistrarea cheltuielilor de constituire

201 = 4xxx, 5xxx

Amortizarea cheltuielilor de constituire

680 = 201
IMOBILIZRI NECORPORALE Cheltuielile de cercetare si dezvoltare (cont 203): ocazionate de efectuarea unor lucrari de cercetare, garantia unor profituri viitoare. Concesiunea (cont 205): dreptul de exploatare a unor bunuri si servicii Brevetul de inventie (cont 205):document de proprietate asupra unei inventii. Licenta (cont 205): este dreptul obtinut de o persoana de a utiliza o inventie. Marca de fabricatie, de servicii sau de comert (cont 205): semne distinctive folosite pentru identificarea produselor, lucrarilor si serviciilor de altele cu caracteristici asemanatoare. Uzufructul (cont 205) dreptul de a se folosi de un bun care apartine altei persoane. Dreptul de superficie (cont 205) dreptul de proprietate asupra unei cladiri sau asupra unei plantatii construite pe terenul altei persoane, precum si dreptul de folosinta asupra acestul teren. Fondul comercial (cont 207): suma suplimentara achitata in cazul achizitionarii unei firme sau unor bunuri imobile. Programele informatice (cont 208): elemente ale muncii intelectuale;se amortizeaza in cel mult 5 ani. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR B. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR CORPORALE 19

Active cu suport material utilizate pe o perioad mai mare de un an i avnd o valoare net mai mare dect limita legal Contul 2111 Terenuri (A) Contul 2112 Amenajari de terenuri (A) Intrarea n patrimoniu

211x =

404 (cost de achizitie) 456 (valoarea de aport) 131 ( valoarea de intrebuintare) 167 (imprumuturi pe termen lung)

Terenurile nu nregistreaz amortizare ne fiind depreciabile. Amortizarea se nregistreaz numai pentru amenajar de terenuri:

681 = 2811
Iesirea din patrimoniiu se nregistreaz cu oazia vanzarilor

4111 = 7583 (vnzarea) 6583 = 211x (ieirea din gestiune)

IMOBILIZRI CORPORALE Conturile 212x Construcii Conturile 213x Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaii Conturile 214x Mobilier, birotic, echip. de protecie, alte valori materiale Intrarea n patrimoniu

21xy = 404 (cost de achizitie) 456 (valoarea de aport) 131 ( valoarea de intrebuintare) 167 (imprumuturi pe termen lung) 722 (costul de producie) 105 (diferena din reevaluare)
Amortizarea (lunar, ncepnd cu luna urmtoare intrrii)

681 = 2812, 2813, 2814

Ieirea din patrimoniu (vnzare, casare, deteriorare, donaie) 20

4111 = 7583 (vnzarea) 281x = 21xy (desc. gest. valoare amortizat) 6583 = 21xy (desc. gest. valoare neamortizat)
AMORTIZAREA IMOBILILIZRILOR CORPORALE Valoare contabil aplicat valorii de intrare pe durata de via estimat a imobilizrii Metode de amortizare: AA-amortizarea anual; RA-rata de amortizare VA-valoarea contabil; DA-durat de utilizare Amortizarea liniar

AA = VA x RA unde RA = 100 : DA
Amortizarea degresiv; Kd-coeficient de degresivitate (Kd=1,5 sau 2)

AA = VA x RA unde RA = (100 : DA) x Kd

Amortizarea accelerat

RA = 0,5x VA-n primul an RA = (0,5xVA):(DA-1)-urmtorii ani

CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR C. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR FINANCIARE Titluri sau interese de participare, creane imobilizate Conturile 261, 262 Titluri de participare (investiii strategice) Contul 263 Interese de participare (investiii speculative ) Conturile 267x Creane imobilizate (din aciuni de participare) Intrarea n patrimoniu

26x = 404 (cost de achiziie) 512, 531 (mprumuturi acordate) 211, 212, 213,214 (aport la capital) 761 (reinvestirea dividendelor)

21

Ieirea din patrimoniu

664 = 26x (valoarea activelor cedate) 512, 531 = 26x (restituirea creditelor)
D. IMOBILIZRI CORPORALE N CURS Active imobilizate n cadrul unor investiii de grup Contul 231 Imobilizri corporale n curs Contul 232 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale Intrarea n patrimoniu

231 = 404 (achiziie) 456 (aport CS) 722 (producie proprie)

Ieirea din patrimoniu

212x = 231 (recepia imobilizrii) 213x 214x

Acordare avans

232 = 512, 531

Decontare avans

404 = 232
ACTIVE CIRCULANTE STOCURILE (A) bunuri materiale pentru continuarea ciclului de exploatare sub forma producerii sau comercializarii de bunuri destinate pentru a fi vandute sau pentru continuarea procesului de producie. Clasificare: Dupa forma materiala : Stocuri de materii prime, materiale, obiecte de inventar, produse finite, semifabricate, produse reziduale, producie in curs de execuie, animale, ambalaje; Dupa modul de dobandire : stocuri cumprate i din producie proprie;

22

 Din punct de vedere financiar : stocuri curente (continuitate intre 2 aprovizionri succesive) ; stocuri de siguranta (continuitatea in condiii dificile :grev la furnizori, iarna, speculaie) Dupa locul de constituire : n depozitele proprietarului sau n custodie (consignaie) METODE DE EVALUARE Circulaia stocurilor

Achiziie

Stocare

Consum sau

vnzare

Evaluri a) la intrarea in patrimoniu b) la incheierea exercercitiului (inventariere) c) la iesirea din patrimoniu a) La intrarea in patrimoniu, stocurile (S) sunt evaluate n funcie de provenien : cumparare (cost de achiziie)

S = cost de achizitie+ cheltuieli de transport+chelt asigurare+taxe dedu

Producie proprie (cost producie)

S = cost achizitie+chelt unitare de productie+ chelt comune de product

inventariere (cost de inventar)

S = pretul de achiziie +/- starea bunului, locul si utilitatea bunului

b) la ncheierea exerciiului (inventariere)

S = valoarea de intrare - provizioanele pentru deprecierea stocurilor

c) la ieirea din patrimoniu metoda identificarii specifice IS: evaluarea ieirilor la costurile de intrare; metoda costului mediu CMP: evaluarea loturilor ieite la costul mediu ponderat al stocului existent; FIFO : evaluarea loturilor iesite la costul primelor loturi intrate pana la epuizare. Ieiri n ordinea intrrilor.

23

LIFO : evaluarea iesirilor la costul ultimilor loturi intrate. Iesiri n ordinea invers a intrrilor. NIFO - evaluarea ieirilor la costul loturilor viitoare.

CONTURILE DE STOCURI clasa 3 (A) conturi pentru evidena structural (n functie de caracteristicile fizice): 301, 302, 303, 371

301,2,3, 371 = 401 (cost achiziie) 456 (aport CS) 601,2,3 = 301,2,3 (consum) 607 = 371 (vnzare mrfuri)
conturi pentru evidena stadiului excuiei: 331, 332, 341, 345, 346

331, 332, 341, 345, 346 = 711 (costul de producie) 711 = 331,332, 341, 345, 346 (scderea gestiunii) 341, 345 = 401 (stocuri aduse de la teri) 301, 302 = 341, 345 (stocuri consumate n unitate)
conturi pentru evidena locaiei (stocuri la teri): 351, 354, 357

351, 354, 357 = 301, 302, 303, 341, 345, 346, 371 (schimbarea locaiei) 301, 302, 303, 341, 345, 346, 371 = 351, 354, 357 (nnapoierea) 601, 602, 603, 671 = 351 (lipsuri din gestiune,deteriorri)

STOCURILE diferene de pr la stocuri: 308, 348, 378 (BF)

24

308 = 401 (diferene n plus la materiale) 301,302,303 = 308 (diferenele n minus la materiale) 348 = 711 (diferene n plus la produse) 711 = 348 (diferene n minus la produse) 371 = 378 (adaos comercial la mrfurile din stoc) 378 = 371 (adaos comercial la mrfurile vndute)

conturi pentru provizioane: 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398 (P)

681 = 39x (constituire provizioane) 39x = 781 (anulare provizioane)

METODE DE CONTABILIZARE A. Metoda inventarului intermitent stocurile sunt nregistrate numai la sfritul perioadei prin inventarierea cantitilor rmase, stabilind astfel cantitile consumate sau vndute; metoda se utilizeaz la gestiuni mici

60x = 3xx (trecerea pe costuri la nceputul perioadei) 60x = 401 (cumprri efectuate n perioada de referin) 3xx = 60x (inventarul la sfritul perioadei de referin)
B. Metoda inventarului permanent nregistrarea intrarilor si iesirilor in conturile de stocuri in oricare moment al perioadei

3xx = 401 (cumprri de stocuri) 60x = 3xx (ieire stocuri din gestiune)
ACTIVE CIRCULANTE TREZORERIA mijloacele de care dispune o unitate pentru a face fata platilor scadente

25

Trezoreria cuprine : numerarul si alte valori asimilate aflate in caseria unitatii disponibilitatile aflate in banci valorile si efectele de incasat titlurile de plasament creditele bancare pe termen scurt CONTABILITATEA NUMERARULUI DIN CASERIE Cont 5311 (A)

5311 = 4111, 419, 455, 456, 428, 461 ncasare sume 5311 = 581 ncasri din tansferuri interne 401, 404, 421, 423, 424, 425, 426, 428, 456 = 5311 Pli 581 = 5311 Pli din transferuri interne
TREZORERIA CONTABILITATEA DISPONIBILITILOR BANCARE 512x(BF) Cu ajutorul contului bifunctional 512x se reflecta: existenta si miscarea disponblitatilor in lei pastrate de catre unitate in conturi la banci creditele de trezorerie acordate de catre banca pana la un anumit plafon (limita de creditare) daca disponobilitatile existente acopera integral volumul platilor atunci contul functioneaza ca un cont de activ cu sold debitor

512x = 131, 162, 411, 4424, 461, 511

daca in baza contractelor de credit bancar banca acorda un credit pana la o anumita limita de creditare, contul 512x functioneaza ca un cont de pasiv, avnd sold creditor

232, 401,404, 4423, 457, 627 = 512x

TREZORERIA CONTABILITATEA VALORILOR DE NCASAT 511X (A)

511X = 411,413 primirea efectelor 5121 = 511x, 667 ncasarea efectelor

CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT 50X (A) Daca titlurile de plasament sunt achizitionate in scopul de a obtine venituri, operatia se numeste cumparare iar dac sunt redobandite de catre emitatorii lor pentru a fi

26

anulate sau revandute operatia se numeste rascumparare

50x = 512x, 531x, 462 cumprare sau rscumprare 512x, 531, 461 = 50x , 764 vnzare la un pre mai mare 512x, 531, 461, 664 = 50x vnzarea la un pre mai mic 1012 = 50x anularea titlurilor proprii rscumprate
CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT 519 (P) Credite curente pe o perioada mai mic de un an

512x = 519 acordarea creditelor 666 = 519 dobnzile de pltit 519 = 512x creditele restituite inclusiv dobnzile
CONTABILITATEA DECONTRILOR CU TERII Contabilitatea creantelor i datoriilor pe termen scurt A deconta o suma inseamna a incasa/plati suma respectiva. Creanele pe termen scurt Creantele pot fi identificate pe persoane fizice sau juridice. Se cuprind in categoria creantelor pe termen scurt : creantele comerciale care apar in urma vanzarii pe credit a bunurilor; creante necomerciale care apar in urma actiunilor care nu fac obiectul tranzactiilor (sume primite de la bugetul statului, salariile platite in plus, etc) Creantele pot fi : aferente exploatarii din afara exploatarii (cedari de active) Se asimileaza creantelor pe termen scurt urmatoarele elemente de pasiv : avansuri acordate in cadrul contractelor de vanzare-cumparare creante rezultate din contracte de asociere in participatiune creante aparute in cadrul grupului de interese Contabilitatea creantelor comerciale conturi din grupa 41 clienti si conturi asimilate 411 Clienti (A): creante din vanzarea de bunuri 413 Efecte de primit (A), creante comerciale decontate cu cambie, cec, bilet la ordin 416 Clienti incerti (A),creante fata de clienti insolvabili

27

418 Clienti facturi de intocmit (A), creante comerciale pentru care nu s-au intocmit facturi 419 Clienti creditori (P) obligatii ale vanzatorului fata de cumparator pentru avansurile primite sau in cazul ambalajelor care circula in sistemul restituirii.

411 = 70x, 4427, 4428, 418, 419, 765 la constituire (facturare) 512, 531, 419, 665 = 411 la decontare (ncasare) 413 = 411 acceptarea efectelor de plat 511x = 413 primirea efectelor de plat
Obligatiile pe termen scurt se structureaza in : obligatii comerciale (vanzari de bunuri pe credit) obligatii salariale obligatii sociale(CAS) obligatii fiscale(impozite si taxe) obligatii fata de asociati Se asimileaza obligatiilor pe termen scurt elemente de activ precum : avansuri primite in cadrul contractelor de vanzare-cumparare obligatii consemnate prin contracte de asociere in participatiune obligatii aparute in cadrul grupului de interese Contabilitatea obligatiilor comerciale; conturi din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate : 401 Furnizori (P) obligatii comerciale din factura furnizorului de bunuri destinate exploatarii; 403 Efecte de platit (P), obligatii comerciale cuprinse in cambii, bilete la ordin, etc pentru bunuri destinate exploatarii 404 Furnizori pentru imobilizari (P),obligatii comerciale pentru bunuri de natura imobilizarilor 405 Efecte de platit pentru imobilizari (P), obligatii comerciale decontate cu efecte de plat pentru bunuri de natura imobilizarilor 408 Furnizori facturi nesosite (P), obligatii pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori 409 Furnizori debitori (A), creante furnizori (avansuri, ambalaje de restituit, etc)

CONTABILITATEA OBLIGAIILOR COMERCIALE NREGISTRRI CONTABILE

28

30X, 341, 371, 408, 409, 60X, 4426, 4428 = 401, 404 la cumprare 401, 404 = 512, 531, 765, 409 401, 404 = 403, 405 acceptarea efectelor de plat 403, 405 = 512, 531 efectuarea plilor 409 = 512, 531 avansuri acordate furnizorilor 401 = 409 reglarea avansurilor la plat 409 = 401 primirea ambalajelor de la furnizori 401 = 409 restituirea ambalajelor la furnizori 381 = 409 ambalajele nerestituite la furnizori
CONTABILITATEA TVA-ului TVA este un impozit asupra cifrei de afaceri. Potrivit legii TVA se calculeaza asupra bunurilor si serviciilor care fac obiectul transferului de proprietate La baza TVA stau urmatorele principii : principiul deductibilitatii: stabilirea TVA de plata sau de recuperat prin diferenta dintre TVA aferent vanzarii si TVA aferent cumpararii principiul teritorialitatii: pentru produsele si serviciile care se tranzacioneaz pe acelai teritoriu, se percepe aceeasi cota de TVA, iar pentru produsele si serviciile care se exporta se practica cota zero. principiul exigibilitatii: TVA devine colectat in momentul vanzarii bunurilor, cand s-a eliberat factura fiscala i este deductibil la cumpararea bunurilor, pe baza facturii de cumprare CONTABILITATEA TVA TVA se inregistreaza in contul 442X: 4423 TVA de plata (P) obligatiile de plata privind TVA atunci cand TVA colectat este mai mare ca TVA deductibil 4424 TVA de recuperat (A) suma ce trebuie recuperata de la buget cand TVA deductibil este mai mare ca TVA colectat 4426 TVA deductibila (A) TVA aferent cumprrilor 4427 TVA colectata (P) TVA aferent vnzrilor 4428 TVA neexigibil (B) TVA aferent bunurilor i serviciilor neexigibile (cu plata n rate, mrfuri n magazine cu amnuntul, garanii de execuie, etc)

29

4426 = 401, 404, 512 la cumprare 411, 461, 531, 512 = 4427 la vnzarea produselor 4427 = 4426 la nchiderea TVA 4427 = 4423 nchidere TVA cu sold de plat 4424 = 4426 nchidere TVA cu sold de recuperat 411 = 4428 livrri de bunuri cu plata n rate 371 = 4428 TVA mrfuri din magazin 4428 = 401, 404 cumprri cu plata n rate 4428 = 371 TVA vnzri din magazin
CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT Impozitul pe profit se suporta de catre persoanele juridice care in urma desfasurarii activitatii economice obtin profit. Baza de calcul a impozitului pe profit este profitul fiscal si se stabileste prin influentarea profitului contabil cu cheltuieli nedeductibile si venituri deductibile, astfel:

Pfiscal = Pcontabil + Ch nedeductibile V neimpozabile

Profitul fiscal se stabileste extracontabil. Deducerile acceptate de normele fiscale: pierderea fiscala (se recupereaza numai in 5 ani viitori) rezervele legale (5% din profitul brut pana la 20% din capitalul social) provizioanele constituite conform legii Cheltuieli cu deductibilitate limitat cheltuielile cu sponsorizarea cheltuielile de protocol Venituri neimpozabile veniturile din provizioane, daca in urma constituirii nu au fost deductibile creditul fiscal extern Cheltuieli nedeductibile : cheltuielile cu majorarile de intarziere, a amenzilor si a penalitatilor cheltuieli care nu se refera la venituri si nu sunt prevazute in normele legale sumele platite in contul actionarilor sau asociatilor cheltuielile cu impozitul pe profit NREGISTRRI CONTABILE Conturi utilizate: 441 Impozitul pe profit (B), obligaiile de plat 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit (A)

30

691 = 441 nregistrarea obligaiei de plat 441 = 512, 531 plata impozitului
CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII STRUCTURA SALARIULUI Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii depuse. Salariul brut cuprinde: a)Salariul de incadrare (tarifar): se stabileste prin negocieri individuale cu patronatul b) Sporuri: se acorda pentru: vechime in munca, conditii grele de munc, nocive, lucru in timpul noptii, lucru pe santier; c) Adaosurile : plata pentru munca suplimentara; cota-parte din profit pentru salariati, indemnizatii de conducere; d) Avantaje in natura - constituie o parte a remuneratiei stabilit sub forma de bunuri sau servicii. Achitarea drepturilor salariale se face, de regula, astfel : avansul (chenzina I), dupa data de 15 a lunii curente, in cota de 40-45% din salariul de incadrare; restul de plati (chenzina a II-a), dupa data de 1 a lunii urmatoare. DOCUMENTE DE EVIDEN CONTABIL A SALARIILOR 1. CONTRACTUL DE MUNC - prevederile contractului individual de munca trebuie puse de acord cu cele ale contractului colectiv de munc; - determin att raportul juridic al relaiei angajator-salariat ct i nivelul obligaiilor fiscale pe fora de munc. (BS, BAS, BASS); - st la baza ntocmirii statului de plat lunar; 2. FIA ZILNIC DE EVIDEN A ORELOR LUCRATE - cuprinde numele salariatului, data, numrul de ore lucrate, semnturile de confirmare ale efului de compartiment; - se utilizeaz pentru evidena salariailor n regie i a celor n acord orar; 3. FIA ZILNIC DE PONTAJ - cuprinde numele salariatului, data,cantitatea de produse realizate, semnturile de confirmare ale efului de compartiment; - se utilizeaz pentru evidena salariailor n acord cantitativ; 4. STATUL DE PLAT LUNAR - cuprinde toate informaiile necesare calculului salariului brut, obligaiile individuale ale salariaiilor referitor la dreptul de munc, nivelul impozitului pe salar, alte informaii necesare determinrii venitului net; - se ntocmete lunar i este document justificativ de plat a salariilor;

31

STAT DE PLAT Luna ianuarie 2008

Nume Salariat CNP Tudor Ion 1851214080014 Banu Anca 2821111080026 Salariu contract 1000 1500 Ore lucrate 168 152 Salariu tarifar 1000 1357 Spor vechime 5% 50 68 Adaos (ore supl) 60 Venit brut 1110 1425 CIAS 9,5% 105 135 CASS 6,5% 72 93

omaj 0,5% 6 7

Venit net 927 1190

Ded. pers. baz 250 270

Venit impozabil 677 920

Impozit venit 16% 108 147

Alte reineri (garanie) 100 -

Total reineri 208 147

Avans 400 600

Rest de plat 319 443

CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII OBLIGAII INDIVIDUALE Contribuia individual de asigurri sociale (CIAS), din care se alimenteaz fondul naional de pensii de stat, reprezint 9,5% din venitul brut; Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS), din care se alimenteaz fondul pentru plata serviciului public de sntate i a medicamentelor compensate, reprezint 6,5% din venitul brut; Contribuia individual de omaj, din care se alimenteaz bugetul asigurrilor de omaj, reprezint 0,5% din venitul brut; Impozitul pe venitul din salarii, din care se alimenteaz bugetul de stat, reprezint 16% din venitul impozabil;

Venit impozabil = Venit brut Deducere personal de baz

Deducerea personal de baz este 250 pentru un salariu de pn la 1000 RON; se adaug cte 100 RON pentru fiecare persoan aflat n ntreinerea salariatului. La salarii peste 1000 RON deducerea personal scade degresiv. Peste 3000 RON nu se mai aplic deducere personal de baz. OBLIGAII ALE ANGAJATORULUI Se calculeaz la fondul brut de salarii Contribuia angajatorului la asigurrile sociale (CAAS), din care se alimenteaz fondul naional de pensii de stat, reprezint 19,5% din venitul brut; Contribuia de asigurri sociale de sntate a angajatorului (CASSA), reprezint 5,5% din venitul brut; Contribuia individual de omaj, din care se alimenteaz bugetul asigurrilor de omaj, reprezint 1% din venitul brut; Comision ITM, 0,75% din venitul brut; Fondul de accidente i boli profesionale (FABP) cuprins ntre 0 i 2,5% din venitul brut; Contribuia pentru concedii i indemnizaii (CCI), 0,85% din venitul brut; Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale (FGCS), 0,25% din venitul brut;

32

NREGISRAREA N CONTABILITATE A SALARIILOR

641 = 421 Venitul brut 421 = % 4312 4314 4372 444 425 645 = 4311 645 = 4313 645 = 4371 635 = 4621

CIAS CASS asigurat omaj asigurat Impozit venit din salarii Avans salarii CAAS CASS angajator omaj angajator Comision ITM

645 = 4471 FABP 645 = 4311.1 CCI 645 = 4381 FGCS

NREGISTRAREA PLII SALARILOR I A OBLIGAIILOR

425 = 5311, 5121 421 = 5311, 5121

Plata avansului (chenzina 1) Plata salariului (chenzina 2) Pli la BAS Pli la BASS

4311, 4311.1, 4312, = 5311, 5121 4313, 4314 = 5311, 5121 4371, 4372 = 5311, 5121 4471 = 5311, 5121 4621 = 5311, 5121 4382 = 5311, 5121

Pli la fondul de omaj Pli la fondurile speciale Pli la creditori diveri (ITM) Pli la fondul de creane

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR Cheltuielile sunt recunoscute atunci cnd a avut loc o reducere a beneficiilor economice ca urmare a creterii datoriilor sau a reducerii activelor.

33

Cheltuielile ntreprinderii sunt legate de: - consumul de stocuri, lucrri i servicii de care beneficiaz - angajarea personalului - executarea unor obligaii legale sau contractuale - deprecierea activelor (amortizri, provizioane) Contabilitatea cheltuielilor se ine pe categorii de cheltuieli: 1. Cheltuieli de exploatare - cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, energie i ap, mrfuri, ambalaje 60x - cheltuieli cu lucrrile i serviciile prestate de teri, redevene, chirii, protocol, transport, deplasri, pot i telecomunicaii, comisioane bancare 61x, 62x - cheltuieli cu personalul 64x 2. Cheltuieli financiare 66x - pierderi din creane legate de participaii - cheltuieli privind investiiile financiare cedate - diferene nefavorabile de curs valutar - dobnzi i sconturi acordate 3. Cheltuieli extraordinare 67x 4. Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele 68x 5. Cheltuieli cu impozitul pe profit 69x ATENIE !!! 1.TOATE CONTURILE DE CHELTUIELI AU FUNCIE DE ACTIV 2. CONTURILE DE CHELTUIELI SE NCHID PRIN CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND ZERO CONTABILITATEA VENITURILOR Veniturile sunt recunoscute cnd a avut loc o cretere a beneficiilor economice viitoare aferente creterii unui activ sau diminurii unei datorii. Veniturile pot fi att sume ncasate sau de ncasat ct i ctiguri de orice fel. Contabilitatea veniturilor se ine pe categorii de venituri: 1. Venituri din exploatare - venituri din vnzarea produselor, mrfurilor, serviciilor 70x - venituri din variaia stocurilor 711 - venituri din producia de imobilizri 72x - venituri din subvenii de exploatare 74x - alte venituri din exploatare 75x 2. Venituri financiare 76x 3. Venituri extraordinare (daune primite, subvenii extraordinare) 771 ATENIE !!! TOATE CONTURILE DE VENITURI AU FUNCIE DE PASIV CONTURILE DE VENITURI SE NCHID PRIN CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND ZERO

34

BALANE DE VERIFICARE Def: Balana de verificare este un procedeu specific metodei contabilitii care asigur verificarea nregistrrilor din conturi, legatura dintre conturile sintetice i bilan, dintre conturile analitice i conturile sintetice. Balana cuprinde: - solduri iniiale ale conturilor - rulaje lunare ale conturilor - rulaje cumulate de la nceputul exerciiului - total sume - solduri finale ale conturilor Funcia de verificare: prin egaliti bilaniere pe baza principiului dublei nregistrri Funcia de legtur: Cont - bilan (preluarea n bilan a soldurilor conturilor) Cont sintetic cont analitic (preluarea n conturile sintetice a rulajelor i soldurilor conturilor analitice) Funcia de centralizare: reprezentarea tuturor mijloacelor i resurselor, a existenei i modificrii acestora TIPURI DE BALANE Balane analitice: pe baza datelor preluate din conturile analitice; se ntocmesc separat pentru fiecare cont sintetic n parte care se dezvolt n conturi analitice. Balane sintetice: pe baza datelor preluate din conturile sintetice; cuprind toate conturile sintetice existente n contabilitatea unei societi. Dup numrul de egaliti: balane cu dou egaliti (solduri iniiale+finale) balane cu trei egaliti (+ rulaje cumulate) balane cu patru egaliti (+ rulaje lunare) balane cu cinci egaliti (+ total sume) EVALUAREA PATRIMONIULUI Conform Legii Contabilitii 82/1991 nregistrarea n contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziie, de producie sau la valoarea just, dup caz. Creanele se nregistreaz la valoarea lor nominal. Societile au obligaia s efectueze inventarierea general a elementelor de activ i pasiv cel puin odat pe an. Evaluarea elementelor deinute cu ocazia inventarierii i prezentarea acestora n situaiile financiare anuale se fac potrivit normelor i reglementrilor contabile:

35

 Evaluarea activelor se face la valoarea lor actual sau de utilitate, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului i de preul pietei. Evaluarea creanelor i datoriilor se face la valoarea lor probabil de decontare. Corelarea valorii de intrare n patrimoniu cu valoarea de inventar pentru elementele de activ diferenele constatate in plus nu se nregistrez n contabilitate diferenele constatate n minus se nregistreaz n contabilitate pe seama amortizarii dac sunt ireversibile dac diferenele sunt reversibile, valoarea acestor elemente rmne cea de intrare pentru elementele de pasiv diferenele constatate n minus nu se nregistreaz n contabilitate diferenele constate in plus se nregistreaza n contabilitate prin constituirea unui provizion, urmnd ca valoarea acestor elemente s se menin la cea de intrare. LUCRRI DE NCHIDERE ALE EXERCIIULUI FINANCIAR Exerciiul financiar se nchide la data de 31 decembrie a fiecrui an. Lucrrile contabile de nchidere ale exerciiului: 1. nregistrarea curent a operaiunilor economico-financiare 2. ntocmirea balanelor de verificare 3. Inventarierea patrimoniului 4. nregistrarea ajustrilor de valoare 5. ntocmirea balanelor de verificare corelate cu inventarierea 6. ntocmirea situaiilor financiare anuale (bilan contabil, cont de rezultat, anexe la bilan) 7. Complectarea registrelor obligatorii (jurnal, cartea mare, inventar) INVENTARIEREA PATRIMONIULUI Se inventariaz totalitatea elementelor patrimoniale ale societilor ETAPE 1. Pregtirea inventarierii - Stabilirea gestiunilor de inventariat - Stabilirea comisiilor de inventariere - Asigurarea listelor de inventariere 2. Efectuarea inventarierii - Imobilizrile necorporale pe baza registrelor de eviden - Imobilizrile corporale se identific faptic stabilind i starea lor fizic - Imobilizrile financiare pe baza cotaiilor pieei la 31 decembrie - Stocurile prin msurare, cntrire, numrare - Creanele i obligaiile pe baza documentelor contabile i a scrisorilor de confirmare - Trezoreria prin numrare

36

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI 1. Valorificarea rezultatelor inventarierii - Totalizarea listelor de inventar pe grupe de elemente patrimoniale - Compararea valorilor de inventar (faptice) cu cele din contabilitate (scriptice) - Clasificarea diferenelor dup cauza apariiei lor Diferene cauzate de modificarea valorii elementelor (preul pieei, starea bunurilor, situaia clienilor, etc) Diferente cauzate de gestionarea necorespunztoare a elementelor (plusuri sau minusuri cantitative) - Diferenele de valoare se nregistreaz n contabilitate sub forma provizioanelor - Plusurile de gestiune se nregistreaz ca o intrare n gestiune n coresponden cu un cont de venituri - Minusurile se nregistreaz ca o ieire din gestiune n coresponden cu un cont de cheltuieli - Compensarea plusurilor cu minusurile doar n situaiile: Exist posibilitatea confuziei Au fost realizate n aceiai perioad Nu sunt imputabile gestionarilor

37