Sisteme automate de realizare a calitii factorilor de mediu.

Abordarea integrat n evaluarea datelor de monitoring Metode de supraveghere a polurii mediului Conceptul de dezvoltare durabil Fundamental pentru conceptul de dezvoltare durabil este necesitatea integrrii obiectivelor economice cucele ecologice si de protecia mediului. O lung perioad de timp,pan n urm cu circa 20 de ani,se acorda prioritate cresterii economice,excluzand problemele de protecia mediului.Formele grave de manifestare a deteriorrii componentelor mediului nconjurtor impun schimbarea acestei optici.Desigur c perspectiva cresterii economice naintea proteciei mediului este posibil.Se poate susine o astfel de strategie prin faptul c o economie stabilgenereaz fonduri si permite o intens munc social n domeniul proteciei mediului. Managementul ecologic,ca si stiina medical,are un principiu confirmat:prevenirea este ntodeauna mai bun si mai economic decat tratarea.De aceea este esenial ca n aceast etap de dezvoltare a omenirii,n toate rile,obiectivele economice si cele ecologice,incluzand si aciunile de protecia mediului,s fie integrate de la nceput cu scopul de a minimaliza pagubele ecologico-economice. n domeniul legislativ se au n vedere atat legi cadru,cat si legi specifice unui domeniu sau altul de activitate.n paralel trebuie desfsurate activiti de elaborare de normative,instruciuni,standarde,etc pentru a asigura un concept unitar de aciune. Componenta economico-tehnologic este cea care trebuie s promoveze aciunile cu caracter pragmatic si efectimediat.

Sistemul de taxe,tarife.penaliti trebuie s asigure descurajarea industriilor si tehnologiilor polunate si ncurajarea promovrii asa numitelor tehnologii curate.O deosebit importan pentru succesul activitii de protecie a mediului,n prezent si perspectiv o au elementele de ordin informativ-educativ,care s modifice modaliti si obiceiuri contrare unei bune gestionri a factorilor de mediu.Toate aceste activiti trebuie fcute pe baza atragerii,n toate fazele,de la decizie pan la aplicare,a colectivitilor locale.De semnalat este rolul deosebit de important al organizaiilor neguvernamentale pe aceast linie. nceputul oricrei activiti de protecia mediului dintr-o ar,ca politic de stat,coerent si eficient,se face cu organizarea si asigurarea funcionrii sistemului de supraveghere a mediului,n ansamblu,si a componentelor sale. n ceea ce priveste Romania,nc de la nceputul perioadei cand protecia mediului a devenit o preocupare primordial a statului,deci dup 1989, a fost elaborat o concepie modern de organizare a sistemului de monitoring,materializand cele dou concepte actuale ce se cer: un sistem integrat pentru toi factorii de mediu si un sistem global,pe diferite niveluri de agregare,inclusiv cu conectare la reeaua mondial.Acest concept a fost elaborate n Romania cu ncepere din 1990 si organizarea sistemului este n derulare cu sprijinul unor instituii internaionale. n ultimii 20 de ani specialistii si oameni de decizie au neles acuitate problemei poluarii mediului,cutand soluii locale sau globale,economice,tehnice sau politice.Aceasta a condus la dezvoltarea ingineriei mediului. Metode si utilaje de reinere a suspensiilor solide din gazele de ardere n funcie de locul de amplasare fa de sursele de emisie a bioxidului de sulf si oxizilor de azot,pot fi alese urmtoarele tipuri de aparate: camere de linistire,cicloane,filtre din materiale semipermeabile,scrubere si filtre electrostatice. 1.Camerele de linistire gravitaionale Principiul acestor aparate impune trecerea gazelor printr-o camer cu seciune foarte mare,cu vitez foarte

sczut,unde,sub aciunea gravitaiei,particulele de dimensiuni mai mari se separ din gaz.Eficiena acestor aparate este dependent n foarte mare msur de mrimea si densitatea particulelor. 2.Cicloanele Eficiena acestora este mrit n comparaie cu cea a camerelor de linistire.Din cauza introducerii tangeniale,cu vitez mare a gazelor,acestea capt o miscare elicoidal,iar particulele,sub aciunea forei centrifuge,sunt separate lang peretele ciclonului,dup care cad n partea inferioar conic a acestuia de unde se elimin. 3.Filtrele din materiale semipermeabile Gazele ncrcate cu praf sunt trecute printr-un mediu semiporos din materiale esute sau pasl,care reine particulele de praf,gazul epurat trecand mai departe.Eficiena de reinere a acestor filtre,este foarte ridicat,ns utilizarea lor este limitat la temperaturi si uniti reduse. 4.Scrubere n aceste aparate particulele sunt reinute prin splarea cu un lichid,apoi acestea sunt separate n decantoare sau separatoare centrifugale. 5.Filtrele electrostatice Acestea sunt probabil cele mai potrivite pentru reinerea prafului,utilizate atat pentru particule micronice,cat si pentru cele mai mari atat la presiuni,umiditi si temperaturi sczute,cat si pentru valori ridicate ale acestora. Procedee de reducere a oxizilor de azot din gazele de ardere Exist cateva tehnici pentru mpiedicarea formrii de NOx n cantiti mari,toate avand ca principiu arderea cu coeficieni de exces de aer foarte sczui.Ele se numesc arztoare de NOx sczut.Una dintre metode const n montarea arztoarelor n colurile focarelor astfel ncat aerul secundar de ardere si combustibilul s nu fie coninute n acelasi jet.Jeturile de combustibil se ntalnesc tangenial n centrul focarului,formand o zon de ardere circular.Tratarea oxizilor de azot din gazele de ardere poate fi efectuat prin mai multe metode,care pot fi grupate n dou mari categorii:uscat si umed.Dintre procedeele uscate cele mai importante sunt

cele cu reducere catalitic selectiv si cu reducere necatalitic selectiv.Procedeele umede includ reinerea atat a oxizilor de azot,cat si a celor de sulf,fie simultan,fie separat Reducerea emisiilor de ageni poluani din transporturi se refer mai ales la perfecionarea motoarelor cu ardere intern, care trebuie fcut n sensul asigurrii unei arderi complete a combustibilului,deci n sensul eliminrii hidrocarburilor nearse si al oxidului de carbon din gazele de esapament. Motoarele alimentate cu hidrogen-cum ar fi,spre exemplu,actualele motoare-rachet au gazele de ardere formate numai din vapori de ap,pentru c oxidul de carbon si oxizii de azot nu au de unde proveni,ntrucat nici hidrogenul si nici oxigenul lichid-care serveste drept carburant n aceste motoare-rachet-,nu conin carbon sau azot.Doar cantiti infime de oxizi de azot se formeaz la iesirea jetului de gaze fierbinte n atmosfer,care conine,dup cum se stie,4/5 din volum azot.Aceast infim poluare se va produce si la motoarele cu ardere intern alimentate cu hidrogen,deoarece acolo arderea nu se va face cu oxigen lichid,ci cu aer atmosferic.Cu toate acestea hidrogenul este considerat la ora actual combustibilul ideal din punct de vedere al nepoluanei. Lucrri hidrotehnice pentru combaterea efectelor distructive ale apelor Aciunile de prevenire a polurii apelor si combatere a efectelor acesteia sunt coordonate n general n toate rile,pe linie de stat,avand la baz o legislaie menit s protejeze resursele de ap ale rii respective.Dup scopul urmrit exist o serie de lucrri hidrotehnice de combatere a efectelor distructive ale apelor: -lucrri pentru nlturarea deficitului de ap din sol -lucrri pentru prevenirea si combaterea excesului duntor de ap prin:regularizarea cursurilor de ap,ndiguiri,desecri si drenaje. -lucrri pentru combaterea inundaiilor prin acumulri,derivaii,ndiguiri -lucrri de ntreinere a cursurilor de ap:reprofilri,tieri de coturi,protecia malurilor,combaterea alunecrilor de teren. Ca si n cazul lucrrilor de utilizare a apelor,si lucrrile de combatere a efectelor distructive sunt de mare amploare,dar cu un efect benefic n ceea ce priveste mediul nconjurtor.

Epurarea apelor Metodele de epurare de clasific n trei mari categorii:epurarea mecanic -epurarea chimic -epurarea biologic Epurarea mecanic asigur eliminarea din apele uzate a corpurilor mari vehiculate de acestea,a impuritilor care se depun si a celor care plutesc sau pot fi aduse n starea de plutire.n treapta de epurare mecanic se rein suspensiile grosiere si cele fine. Pentru reinerea lor se utilizeaz: grtarele,sitele,separatoarele de grasimi,deznisipatoarele si decantoarele. Epurarea chimic mai este cunoscut sub numele de epurare mecanochimic,deoarece este precedat,n cele mai multe cazuri,de instalaiile de epurare mecanic.n cadrul acestei epurri se folosesc reactivi pentru ndeprtarea prin coagulare a materialelor dispersate si a celor coloidale. Epurarea biologic este procesul tehnologic prin care impuritile organice din apele uzate sunt transformate de ctre o cultur de microorganisme n produsi inofensivi(CO2,apa) si n mas celular nou(biomas). Obiectul activitii de imbuntiri funciare Prin imbuntiri funciare se neleg lucrrile de tehnic agricol care au drept scop punerea cat mai deplin n valoare a capacitii de producie a terenurilor agricole,ridicarea ferilitii pmanturilor slab productive,prevenirea si combaterea unor fenomene naturale care influeneaz negativ productivitatea terenurilor agricole. Lucrrile pentru prevenirea si combaterea excesului duntor de ap din sol se clasific n:-regularizarea cursurilor de ap;ndiguiri;desecri si drenaje. Metode de depoluare fizico-chimice a solului Aceste metode se clasific n:-metoda prin excavare-se extrage pmantul poluat pentru a fi tratat si apoi se pune la loc. -Metoda prin injectare venting-se injecteaz azot,aer sau abur care va capta poluanii.Aerul este aspirat printr-un pu de tragere si filtrat cu biofiltre sau filtre de crbune. -metoda de plutire-dup extragere pmantul este trecut printr-o sit.I se

adaug ap si ageni tensioactivi.Aerul injectat n acest amestec capteaz poluanii. metoda prin extragere electric-solul trebuie s aib o bun conductibilitate(prezena apei).Aceast tehnic const n crearea unui camp electric printr-o pereche de electrozi.Acest procedeu are avantajul de a limita riscurile de contaminare a muncitorilor cu poluanii respectivi. -metoda extragerii prin nclzire-tehnica este aplicabil componenilor usori care pot fi transformai n ap si dioxid de carbon,precum hidrocarburile.Pmantul este excavat si tocat,apoi este nclzit la 600-800 grade C,iar gazele care ies sunt retratate pt c pot conine componente de sulf sau NOx toxice. n ceea ce priveste pesticidele,s-au dat unele indicaii pentru reducerea riscului de poluare a mediului ambiant:utilizarea cantitii minime de pesticid,perfecionarea echipamentelor tehnice de mprstiere a lor,modificarea formulei de administrare n sensul administrrii concomitente a unor aditivi care s le mreasc persistena pe sol. O metod care a dat deja rezultate bune este caracterizat prin utilizarea radiaiilor ionizante la sterilizarea masculilor de insecte duntoare,iar,deasemenea se pot utiliza sterilizani chimici,care se introduc n hrana duntorilor sau n locurile lor de staionare.Alt metod se bazeaz pe alterarea ritmurilor fiziologice.Astfel s-a studiat activitatea hormonului juvenil,care mpiedic transformarea larvelor n pupe. n contextul conceptelor si metodelor prezentate,practica inginereasc este chemat s gseasc soluii care s intervin favorabil n relaia dintre activitile umane si mediul nconjurtor.Soluiile propuse de ingineria mediului trebuie s dezvolte efectele favorabile si s minimalizeze efectele negative.