in copilarie era "mic ~i Indesat"j, fomte negricios, ca toti frati i sai.

La Cernauti avea 0 frica patologica de stafit Adolescent, "era un tanar sanatos ca piatra", care la scalda "punea In mirare pe toti cu manevrele ce fiicea innot,,3. La maturitate devenise un barbat mai degraba scund (1,64-1,65 m), cu "musculatura herculitana,,4, ~i deosebit de paros: "Era foarte paros Mihai, pe pulpele ~i cele de jos ~i cele de sus, credeai ca-i omul lui Darwin"s. Avea platfus la ambele picioare. In timpul episodului ardelean "avea aparenta unui om vagabund" (Grigore Drago~). N. Densusianu se sperie de el: "0 spun, nu in dezonorarea acestui om, ci In adevaratullnteles al cuvantului, curgeau zdrentele de pe el". Era pe atunci "un tanar cu fata negricioasa, cu ochi mari deschi~i, cu un zambet pe buze,,6. Dupa zece ani, Mite Kremnitz II prive~te cu deta~are: "Mai Illult scund decat inalt, mai mult voinic decat zvelt, cu un cap ceva calll prea mare pentru statura lui, cu Infiiti~area prea Illatura pentru cei 26 de ani ai sai, prea carnos la fata, nebarbierit, cu dinti mari galbeni, murdar pe haine ~i Imbracat fiira nici 0 Ingrijire". Primul dejun luat Impreuna 0 ~ocheaza: "Ia masa manca cu zgomot, rase cu gura plina, un ras care imi sun a brutal. .. Un om cu totullipsit de maniere". Rasul sau, de altfel, era proverbial printre amici: "radea mult, cu lacrillli ~i

Th. Stefanelli, 1861. Th. Stefanelli, 1909. Stefan Cacoveanu, 1904. Matei Eminovici, 1886. Idem. N. Densusianu, 1899.

zgomotos, Ii era deci greu sa asiste la comedii, caci rasetele Ii erau deseori oarecum scandaloase,,7, Mite revine de mai multe ori la un amanunt: "0 mana mica de copil, binevoitoare, nelngrijita, poate nespalata" , Abuza de excitante: cafea ~i tutun, Pana In 1883 nu a baut exagerat. Viata Ii era complet dezordonata: "U neori era atat de adancit In lucru, ca scria pana foarte tarziu noaptea ~i atuncea nb nu merge a seara la cina, ci trimetea pe cineva sa-i cumpere paine, branza, 0 sticla de bere ~i lucra mai departe, Cand veneau apoi colegii sai acasa, aflau In camera un aer infect, produs de fumul de tutun, de mirosul de spirt ~i de lampa, de nu erau In stare sa respire, iar pe Eminescu nu II puteau zari prin norii de fum"s, Ducea, prin urmare, "un fel de viata de boemian,,9. Avea voce de tenor ~i Ii pHicea sa fredoneze, La "Junimea" el citea cu voce tare poeziile tuturor, ci:iciavea glasul "simpatic, sonor ~i cadentat"'o. Cand recita, "el ridica totdeauna ochii cu duio~ie spre podele". Folosea numeroase cuvinte germane ~i pronunta germanizat unele neologisme: zenzibilizare, conzervativ etc. Injura mtr-un singur feI: "Tu-i neamu1 nevoii!". Nu arata In nici un feI a poet. Toti cei ce-I cLlno~teau din scris sunt dezamagiti cand Illntalnesc: "In general EminescLl era tacut, ganditor ... Figura lui cea plina ~i dulce de mocan respira blandetea ... N imic nu te putea face sa ghice~ti In el pe marele poet"". "Eram atat de deceptionata - scrie ~i Mite Kremnitz -, Incat ma durea deosebirea dintre adevaratu1 Eminescu ~i cel care traise In Inchipuirea mea ... unde-i poezia?" Russu-$irianu II Intalne~te In 1882. $i-I imaginase ca pe un "Fat-Frumos din basme". Cunoa~te In schimb "un barbat CLI Infiiti~are neobi~nLlita, cu privirea osten ita, trista ~i dreapta, palpaind sub pleoape gre1e, vadit pretimpuriu Imbatranit, CLI umerii tri~ti, putin adus de spate, cu gura amara, stufita de 0 mustata nelngrijita, cu chipul palid brazdat ~i barba uitata". Veronicai Ii spunea Nicuta, iar ea lui - Titi. Colegii Ii ziceau Emin sau Eminache.
Th. Stefanelli, 1909. Idem. Maiorescu, 1894. Jacob Negruzzi, 1889. AI. Ciurcu, J9J I.

contractat sifilis niciodata (singura sursa, Aproape cert, nu a , H . t Boala sa mintala nu a fost necreditabila, este sora Iu!, _ aneta), care a fost tratat eronat eu , . 1- progresIVa, pen ru 'd . _ d'tara a<:acum I s-a pus, e ParallZla .genera a. 'I l11ac-depreslva ere I , '-{ mereur, CI pSl10za ma . '1terl1are lntreaga viata a fost un . I d' (c la pnma sa II, '. . fapt, pnmu lagno: I , . "V I ~i trist comunicatlV ~I ursuz, cicloid, penduland mtre extrebn~e,' deseelnodesti~<:i(hiper)con~tiinta a t , ,,12 Frapa com ma la '-{ bland ~I aspru ' " d sfiala <:itrufie, II fiicea sus.. I "A st amestec stral11U, e '-{ . A valonl sa,e,: . ce , T t- titudinea sa In societate ca ~I 1\1 ceptibil, IfItabll, solttar. o.a a a ,,13 l;:tia perfect cine este: _ " <<I1oh me tangele ,y _A literatura parea a zlce. . _ t de felul celor care abunda 1\1 . t un vamtos marun , .' "Eml\1escu nu es e ,A . tat despre sine ~I nu mal lumea literelor, are Insa un senltlme~1tma~npoet al vremii,,14. "Eu am A 'r socote~te ce mal mar IS este I\1dOla. c~ s,: A' a la 25 de ani, unei tinere -. , fost, sunt ~I VOlfi , 1,1 spu.ne el'I A t't toat3. viata. Otita de la 12 am . fi ce blzare -au mso I , .. SlInptome IZ.I .' I 't acoperite de u\ceratll, Cauza " - I 20 <:J30 PlCloare e sun A -' recldlveaza a '-( , . d dl'ta- Invechita Dar I\1spal.. b 1ia CI 0 en ocar . mort1l va fi nu ne UI '. I sihice care au precedat boala mantatoare cu adevarat sunt slmptOl~ele.Plnte1ectual din vremea cand b bil surmenaJu UI mintala, datorate pro a _ b t' 'telectuala,,16). "Pe un scaun, . "T' I" ("aceasta mastur a,le 111 , - C scna la Impu I A - A1t Emmescu P 'a-Ioea propna sa umbra... e ga:b.ovit, .cu_cap~ 1\1pan~:d: .. Ce mi~cari chinuite avea. Pa~eaAca t~t pnvlre stmsa! Cat e de p _ .' _ C b Izele In amara framantate, Al d a 0 rana Ulla~a, u l ..trupul I oare c _. I" 111mai priveau nlmlc. Legana . A fi Ie mustatel oc 111 I .. ' macma mcet Ire " I 'rivirea lui oehlt acela eu . A t <:i greu grumazu .., ~l P , . fAt necontemt II1ce '-{ _ ' . . I de rasa care ~l-a ran . . t dezamaotrl a unUI ca . expresIa unel mu e_ _ b_' D data ca seuturat de frigun, salta picioarele ~i a~teapt~ sa moara", eOI S~ sfredele~te din mijloc ~i se din ~old ~i brate, ma lov~~te cu capu 'Doalnne ce ochi! Ai cui sunt? . - . t A plept cu mme., . opre~te 0 chpa plep 1\1 .' A I 't'te de frunte. Albul ochtlor este 'd' t A sus au plent mg 11I A I Pleoapele n Ica e 111. ~ A I' izbe<:tepumnii In tamp e.., la cel ce se-neaca, ~r '-{ - A mare, mare, h0Ib at ca. A A' 'I An par och ii se casca 1I1tr-o Deodata s-a lotors, ~I-a mfipt maim e I ,
0

12 13 14 15 16

III

II

Caragiale, 1889. Slavici, 1909. G. Panu, 1908. S. Hutu, 1909. Eminescu, 1878.

30

spaima grozaviL 0 ia la fuga pe scari. Era acum ca posedat... Aud un ~optit cumplit. Cumplit ~~~tit: - Smulge-mi capul!"I7. Alteori discursul i se curma subit: "povestea multe ~i cu haz, deodata Insa el se pria de a mai vorbi, lasa In jos buza inferioara ~i nici un cuvant nu mai putea scoate din gura,,18. Stia bine ce avea sa urmeze: "Si ... deodata II scutura 0 cutremurare. Bustul tresalta, capul se proiecta In su , ca pe un resort. Fruntea se Incretea, sprancenele se strangeau, tot chipul se deforma Intr-o haina crispare. Cu ochii albi de spaima privea scurt, cu alarm a, Inapoi ... Oesigur ~i el simtea ca se pierde. Se prindea repede cu palmele de talci, se Incorda, parca sa opreasca 0 alunecare. Si ochii i se lasau pe spate, ca 0 cadere, ea 0 rastignire,,19. Cu 0 luna Inainte de prima criza Maiorescu ~tie. Cu 0 saptamana Inainte, la "Union", poetul Ii spune lui. E. Oca~ianu: "Eu ma apropii cu p~i repezi de nebunie, sa aveti grija de mine", Totu~i, pana In ultima zi, el scrie la "Timpul" ~i redacteaza scrisori perfect coerente (ceea ce ruineaza diagnosticul de PGP luetic). Prima criza este maniacala ~i dureaza trei luni. Urmatoarele VOl' fi predominant depresive. In ultimii ani ai vietii destructurarea morala e totala, iar eorpul se distruge cu desavar~ire. Poetul e altul, de nerecunoscut. Oar, pentru ca abia In acei ani celebritatea sa depa~e~te micul cere al "Junimii", multi ~i-l VOl' aminti doar In acea ultima, sfa~ietoare ipostaza: "Cand I-am vazut atunci, nu-l mai reeunoscui pe poetul de odinioara... EI era mic~orat, scazut suflete~te ... Intra ~i statea In mijlocul cunoscutilor Intr-un mutism complet, Intr-o absenta totala de inteligentil ~i vointil"zo. Chiar ~i In aceasta stare, Insa, pare con~tient de soarta sa: "La ce sa mai porti prin lume un om mort!", Ii spune lui Vlahuta, care vroia sa-l ia cu el la tara. Inchis In repetate randuri, fortat, pentru tulburarea lini~tii publice, manifesta In cele din urma gatism ~i tendinte c1asice. Oupa un ~ir de sincope, inima Ii cedeaza. Autop ia reveleaza un adevarat "om al durerii": "Inima In stare de ipertrofie pasiva eu degenerescenta grasoasa a tesutului muscular ... degenere eenta gra oasa s-a gasit In aeela~i stadiu ~i la tesuturile

ficatului, care, binelnteles, erau putin ipertrofiate. Splina In stare ipertrofica ~i degeneratiune". Alcoolismul ~i supradozele de merc~r au fost cauzele principale. Creierul, In greutate de 1490 g, a~ea adel ent~ meningeale ~i encefaliHi difuz~. Emis.fem stfll1~~1 mal dezvoltata era decat cea dreapta. Lobii frontalJ emu ~lpertrofiatl . ." , . _ Uitat la soare, pe fereastra, crelerul s-a altera~ry~l a tleblllt sa fie aruncat In lada cu rama~ite, frunze ~i ingrediente ..."--.

21 22 17 1R lY 20

Dr. Alexianu ~i~utu, 1989. Dr. loan Nica, 1972 (din a ci:irlli carte, Eminescu, preluat a parte din date).

structura

. . _ somato-pSlhlca, am

V. Russll-~irianll, 1969. S. Secula, 1899. V. Russu-Sirianll. 1969. N. Petra~cll. 1892.

32