REGLEMENTRI LEGISLATIVE ROMNETI REFERITOARE LA LEASING

-0-

INTRODUCERE
n orice societate, economiile si investitiile au jucat un rol deosebit de important, att la nivel macroeconomic ct si la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, exista diversi factori care influenteaza deciziile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la un cstig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile n prezent) n favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea aceptor fonduri, pentru a fi utilizate n viitor), ns procesele de economisire sunt prezente ntr-o masura mai mare sau mai mica, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foarte variate la nivelul fiecarei persoane, fizice sau juridice. Alegerea cailor celor mai potrivite de economisire si investitie constituie un proces dificil, avnd n vedere multitudinea instrumenetelor disponibile, a instabilitatii economice, etc. Astfel se pune problema alegerii unui instrument de economisire adecvat, care sa ofere pastrarea n siguranta a acestor economii, dar si multiplicarea lor n timp. Multiplicarea economiilor trebuie nu numai sa asigure acestora o protectie la inflatie, ci si sa aduca un cstig real, n conditiile unui risc acceptabil. Leasingul reprezinta astfel o solutie de compromis n sensul ca investesti cu bani altuia antrennd o mica parte din fondurile proprii. Astfel, leasingul poate constitui o solutie de castig pentru unii agenti economici care detin resurse financiare o cale de plasament a economiilor si de multiplicare a acestora prin constituirea unor societati de leasing, dar si pentru utilizatori .

-1-

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TERMENUL DE LEASING

1.1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE LEASING n literatura de specialitate se ntlnesc o serie de formulri ale conceptului de leasing, ns o difereniere se observ doar atunci cnd leasingul este privit din anumite puncte de vedere ce le vom evidenia n urmtoarele rnduri. Definiia leasingului poate fi dat att din punct de vedere economic, ct i juridic. Din punct de vedere juridic, leasingul reprezint un contract complex care permite unei persoane s obin i s utilizeze un lucru fr a plti imediat preul. O definiie mai recent a leasingului n Frana pune n eviden funciile economice ale acestuia: leasingul reprezint o finanare, n principiu integral, a unei investiii productive garantat de beneficiar. O definiie foarte sumar a leasingului a fost dat n Germania prin circularele fiscale din anul 1971 i respectiv 1972, stabilind drept criteriu unic n caracterizarea contractului, durata sa fix i perioada n care este reealonat restituirea capitalului investit de finanator. Circularele menionate prevd urmtoarele: contractul este ncheiat pe o perioad determinat (irevocabil), timp n care nici una din pri nu este ndreptit a proceda la reziliere; mrimea plilor care se fac de ctre beneficiar, cuprinde, n afara costului de achiziie ori de producie, i toate cheltuielile accesorii suportate de societatea finanatoare. n Italia, leasingul (locazione financiaro) este prevzut n mod expres prin Legea nr. 183 din 2 aprilie 1986, care la art. 17 alin. 2 definete leasingul prin nchirierea bunurilor mobile ori imobile, pe care finanatorul le dobndete, ori le confecioneaz, n raport cu indicaiile date de utilizator, acesta din urm asumndu-i toate riscurile pe timpul valabilitii contractului, avnd i dreptul de a deveni proprietarul bunului primit n locaiune, cu condiia de a plti preul stabilit la data ncheierii. Nu se specific nimic despre natura plilor i a preului. Termenul de leasing este necunoscut n limba romn, fiind preluat din jargonul economic i comercial englez, unde s-a impus de aproximativ un secol, fiind apoi preluat de rile europene occidentale n legislaia romn operaiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operaiuni prin care o parte, denumit locator, se angajeaz la indicaia unei alte pri, denumit utilizator, s cumpere sau s preia de la un ter, denumit furnizor, un bun mobil sau imobil i s transmit utilizatorului posesia sau folosina asupra acestuia contra unei pli numit redeven, n scopul exploatrii sau, dup caz, a
-2-

achiziionrii bunului1. n 1998 a aprut Legea privind reglementarea activitii de leasing care a adus unele completri ordonanei iniiale. Totui, ultimele coordonate juridice n care se desfoar aceast activitate au fost stabilite n 1999 prin Legea 99. Din punct de vedere economic, leasingul reprezint o operaiune de finanare, pe baza unui contract de leasing, n care finanatorul asigur fondurile necesare pentru ntreaga investiie. Pe toat durata contractului, nchiriatorul-proprietar permite utilizatorului-chiria s foloseasc un anumit bun n schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de pli (rate de leasing) pe durata contractului. Ctigurile obinute prin leasing sunt derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia. O operaie tipic de leasing decurge astfel: utilizatorul hotrte asupra echipamentului de care are nevoie, asupra ntreprinderii productoare, a mrcii i modelului. De asemenea, specific clar orice nsuire special dorit a bunului, termenele de garanie, livrare, instalare i service-ul. Totodat, utilizatorul negociaz preul. Dup ce echipamentul i aspectele importante au fost specificate, iar contractul de vnzare-cumprare negociat, utilizatorul ncheie un contract de locaiune cu finanatorul-proprietar, negociind cu acesta durata contractului, ratele de leasing, dac taxele de vnzare, livrare, instalare vor fi incluse in preul contractului, precum i alte considerente opionale. Termenul de leasing include o varietate de tranzacii de la cele n care leasingul reprezint folosirea proprietii nchiriate pentru o scurt perioad de timp, pn la cele n care leasingul este, de fapt, un mijloc de finanare a utilizatorului-chiria pentru a achiziiona bunul nchiriat. Privit din punctul de vedere al societii de leasing, leasingul constituie o cumprare a unui bun cu scopul nchirierii, urmat de o nchiriere n scopul vnzrii. Deci leasingul este o operaie de finanare (creditare) pe baza unui contract prin care utilizatorul poate folosi un bun cu posibilitatea de a-1 cumpra la finele locaiei, dup ce a fost pltit chiria aferent i ultima tran de plat (valoarea rezidual). Prin prisma finalitii, operaiunea de leasing poate fi asemnat cu cea de vnzarecumprare cu plata n rate, n cazul n care bunul trece n proprietatea beneficiarului. Deosebirea este aceea c prin operaiunea de vnzare un anumit bun este cedat contra unei sume de bani, n timp ce prin leasing se cedeaz dreptul de folosin a bunului respectiv. Din punctul de vedere al beneficiarului, leasingul reprezint o form de creditare n cadrul creia sumele necesare achiziionrii bunului se obin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face ealonat, sub forma ratelor de leasing, i, n final a valorii reziduale. n aceast situaie, leasingul apare ca o vnzare n rate, n cadrul creia dreptul de proprietate se transfer odat cu achitarea valorii reziduale, respectiv odat cu achitarea bunului. Diferena fa de vnzarea n rate se observ la
1

Ordonana 51/97, completat i modificat prin Legea nr. 90/28.04.1998, art. 1, alin. 1

-3-

durata de rambursare a ratelor, care este de minim 75% din durata de funcionare normal a bunului, n anumite ri. Leasing-ul este o form de comer i finanare prin nchiriere de ctre societi financiare specializate n aceste operaiuni, a unor maini utilaje, mijloace de transport i a altor bunuri ntreprinderilor a cror motivaie s recurg la aceast form de comer rezid n specificul unor operaiuni pe care le realizeaz sau n faptul c nu dispun de suficiente fonduri proprii i mprumutate pentru a le cumpra2. Corespunztor autorului italian R. Rouzi leasing-ul este o operaiune de finanare pe termen mediu i lung ce are la baz un contract de locaie de bunuri mobile i imobile3. Ca tehnic original de finanare, leasing-ul reprezint ntr-o accepie mai larg o operaiune de finanare la termen, practicat de o societate financiar, ea avnd drept suport juridic un contract de nchiriere de bunuri. Opiniile specialitilor n domeniul financiar contabil privind operaiunea de leasing difer, date fiind complexitatea i impunerea de ctre realitatea practic a acestor operaiuni. Primii autori romni care s-au ncumetat s dea o definiie operaiunii de leasing sunt D. Voiculescu i M. Cora: leasingul este o form de nchiriere a unor maini, utilaje, mijloace de transport i a altor bunuri ntreprinderilor care, n general, nu dispun de suficiente fonduri proprii ori mprumuturi, nici de credite bancare tradiionale, de ctre societile financiare care le cumpr de la productori i le nchiriaz pe o perioad anumit cu condiii de plat i utilizare clar stipulate ntr-un contract ce constituie suportul juridic al aciunii.4

2 3

ole M. i colab., Finanele agenilor economici, Ed. Pro Universitaria, Bucureti, 2007, pag. 70 Rouzi R., Il leasing, Ed. Giuffre, Milano, 1981, pag.26 4 Voiculescu D., Cora M., Leasing - teorie i practic, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1985, pag. 10

-4-

1.2. SCURT ISTORIC AL CONCEPTULUI DE LEASING Leasingul, ca tehnic de afaceri economice, a aprut dintr-o nevoie stringent de a soluiona o problem. nc din antichitate s-a observat c beneficiile sunt obinute prin folosina unui lucru, avnd mai puin importan cine deine titlul de proprietate. Prin anii 210, n oraul samaritean Ur, proprietarii de unelte agricole le nchiriau fermierilor, pstrnd o eviden a acestui fapt pe plci de argil. Aristotel, n lucrarea sa Retorica, exprima ideea c bogia nu se msoar prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar dac sunt proprietatea altora. Leasingul i afl rdcinile n forma arhaic a creditului pe care o constituia n dreptul roman fiducia: mprumuttorul i rezerva pentru garania creanei sale proprietatea unui lucru. Exist o mare asemnare a leasingului i n special a modalitii sale and lease-back cu forma arhaic a gajului din dreptul roman fiducia cum creditare. n cadrul operaiunii fiducia cum creditare, mprumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui bun mobil sau imobil n patrimoniul mprumuttorului (fiduciar) cu titlu de garanie a mprumutului primit. La rndul su, fiduciarul se obliga s-i restituie bunul dup napoierea datoriei. n practic, datorit necesitilor economice sau sociale, mprumutatul pstra n mod frecvent folosina bunului vndut. n epoca modern, spre sfritul secolului al XIX-lea, aveau loc n S.U.A. primele operaiuni care prefigurau leasingul. n 1877 aparatele de telefon au fost nchiriate abonailor, iar acest contract avea s fie denumit lease. n 1936, Safe Stores Inc. a cumprat un teren pe care ulterior a ridicat super-magazinul Safeway Stores; avnd nevoie de capital mobil, acesta l-a vndut imediat unui grup de investitori care la rndul lor l-au lsat spre exploatare fostului proprietar, n regim lease pe o perioad ndelungat. Cam n aceeai perioad, o operaiune similar lease-back-ului avea loc n Ohio. Operaiunea consta n vinderea unui imobil ctre o banc, cu titlu de garanie (trustee), imobil ce urma s fie exploatat de vnztor n regim de lease timp de 99 de ani, dup care utilizatorul avea opiunea cumprrii bunului. Leasingul (lease financing) s-a folosit n S.U.A. n anii 30 pentru finanarea bunurilor imobile. La nceputul anilor 50, el a nceput s fie folosit i ca instrument de finanare a echipamentelor mobiliare. Operaiunile de lease financing s-au dezvoltat foarte mult dup al II-lea rzboi mondial i datorit ncurajrilor date de S.U.A. prin facilitile fiscale. n 1950, peste 150 de universiti i colegii americane erau angajate n tranzacii de sale and lease-back, beneficiind de multiple avantaje fiscale. Principalele susintoare ale operaiunilor de sale and lease-back au fost marile companii de asigurare.
-5-

Leasingul echipamentelor (finance equipment leasing) a aprut n 1952, odat cu primele societi specializate de leasing. Leasingul financiar este strns legat de numele omului de afaceri californian Schoenfeld, care a fondat n 1952, alturi de civa parteneri, ntre care i D.P. Bootle Jr. United States Leasing Corporation - prima societate specializat n operaiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este i astzi una din cele mai puternice n domeniu. Schoenfeld i D.P. Bootle pot fi considerai pe drept cuvnt, prini ai leasingului modern. Principalele susintoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost bncile, fie indirect, prin intermediul unor societi specializate de leasing, fie direct dup ce acestea au primit autorizaia s desfoare asemenea operaiuni. n 1963, cea mai important reea bancar, National Banks, a primit aceast autorizaie urmat de Bank Holding Companies n 1970. Pn n anul 1975, deci n mai puin de 15 ani, bncile fuseser autorizate s desfoare operaiuni de leasing n mod direct n 41 de state americane. Dezvoltarea exploziv a leasingului n America a avut loc pe fondul unei economii expansive i ntr-un climat fiscal ncurajator. Foarte rapid, aceast operaiune a fost preluat n Marea Britanie, pentru ca apoi, ncepnd cu anii 60, s se rspndeasc n Europa continental (Frana, Olanda, Belgia etc.), unde au aprut reglementri juridice specifice. Ca i n Statele Unite, prima form a leasingului care s-a rspndit n Marea Britanie a fost sale and lease-back. n Marea Britanie, cele mai multe dintre societile de leasing - leasing companies - sunt nfiinate i susinute de bnci. Ele beneficiaz de un regim fiscal extrem de favorabil. Valoarea bunului, spre exemplu, poate fi dedus pan la 100% din profitul impozabil. Acest fapt a determinat ca i Marea Britanie s cunoasc o dezvoltare exploziva a acestor societi, ele finannd un sfert din totalul investiiilor de la finele anilor 80. Dup anii 70 leasingul se extinde i n Asia i n America Latin, rare fiind rile n care leasingul nu este practicat sub o form sau alta. n rile socialiste leasingul a fost utilizat i reglementat prima dat n Cehoslovacia prin anii 80 iar apoi a fost utilizat n ri ca Polonia i Bulgaria. n Ungaria leasingul apare pe la mijlocul anilor 80.

-6-

2. NORMA NATIONALA PRIVIND LEASINGUL

Cadrul legal in domeniul leasingului este reprezentat de Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata in Monitorul Oficial nr. 9 din 12 ianuarie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare ordonanta. Recent, actul normativ mai sus amintit a suferit amendamente importante prin adoptarea Legii nr. 287 din 6 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, denumita in continuarea legea. Legea nr. 287/2006 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 606 din 13 iulie 2006. Nota:

2.1. Dispozitii generale Potrivit noii reglementari, dispozitiile ordonantei se aplica operatiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale. Precizare: Finantatorul, respectiv utilizatorul au primit si denumirea de locator, respectiv locatar. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, fiind astfel impusa o durata minima a contractului de leasing. Noua lege extinde aplicabilitatea dispozitiilor referitoare la leasing si la situatia in care locatarul/utilizatorul unui bun care face obiectul unui contract de leasing incheie cu un alt locatar/utilizator, denumit locatar/utilizator final, un contract de leasing avand ca obiect acelasi bun. Contractul de leasing incheiat cu locatarul/utilizatorul final se va incheia dupa obtinerea acordului prealabil scris al locatorului/finantatorului initial. Observatie: Desfiintarea titlului locatarului/utilizatorului initial din orice motive va conduce la incetarea de drept a contractului de leasing incheiat intre acesta din urma si locatarul/utilizatorul final. Operatiunile de leasing au ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau care devin imobile prin destinatie, precum si bunuri mobile, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, a manuscriselor, a brevetelor, a drepturilor de autor si a bunurilor
-7-

necorporale. Fata de vechea reglementare, obiectul operatiunilor de leasing a fost extins asupra bunurilor imobile prin destinatie, respectiv asupra tuturor bunurilor mobile (cu exceptia bunurilor necorporale). Precizare: Potrivit legii, obligatia de a asigura bunul revine locatorului/finantatorului, costurile asigurarii fiind in sarcina locatarului/utilizatorului, daca prin contract partile nu convin altfel.

Locatorul/finantatorul are libertate in privinta alegerii asiguratorului.

2.2. Redefinirea unor termeni specifici Noutatea survenita in urma adoptarii Legii 287/2006 rezida in redefinirea unor termeni specifici. Exemplificam in acest sens: - valoare reziduala - reprezinta valoarea la care, dupa achitarea de catre utilizator a tuturor ratelor de leasing prevazute in contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator si care este stabilita de partile contractante; - rata de leasing - reprezinta: - in cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing, care se stabileste pe baza ratei dobanzii convenite prin acordul partilor; - in cazul leasingului operational, chiria se stabileste prin acordul partilor.

2.3. Contractul de leasing Conform prevederilor legii, contractul de leasing trebuie sa cuprinda, pe langa partile contractante, cel putin urmatoarele elemente: - clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operational; - denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing si caracteristicile de identificare a acestuia; - valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora; - perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului; - clauza privind obligatia asigurarii bunului; - valoarea totala a contractului de leasing. Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda, pe langa elementele enumerate mai sus, urmatoarele: - valoarea de intrare a bunului;
-8-

- valoarea reziduala a bunului convenita de parti, cand este cazul; - valoarea avansului; - rata de leasing. Observatie: Noua lege introduce clauzele referitoare la valoarea avansului si la rata de leasing printer clauzele obligatorii ale contractului de leasing financiar. Contractele de leasing, precum si garantiile reale si personale, constituite in scopul garantarii obligatiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii. In raport de prevederile initiale, se extinde caracterul de titlu executoriu asupra intregului contract de leasing, precum si asupra garantiilor. Legea noua stipuleaza expres obligativitatea incheierii contractului de leasing in forma scrisa. In cazul incetarii contractului de leasing din culpa utilizatorului sau prin disparitia totala a bunului prin furt, dauna totala, distrugere totala, survenita inainte de implinirea unui an de la intrarea in vigoare a contractului, acesta nu isi schimba natura, iar bunul ce face obiectul contractului de leasing este tratat fiscal si contabil ca bun, obiect al unui contract de leasing.

2.4. Obligatiile partilor in cadrul unei operatiuni de leasing In acceptiunea legii, locatorul/finantatorul are urmatoarele obligatii: - sa respecte dreptul locatarului/utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri, potrivit intereselor sale; - sa contracteze bunul cu furnizorul desemnat de locatar/utilizator, in conditiile expres formulate de catre acesta sau, dupa caz, sa dobandeasca dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator; - sa incheie contract de leasing cu locatarul/utilizatorul si sa transmita acestuia, in temeiul contractului de leasing, drepturile ce deriva din contract, cu exceptia dreptului de dispozitie, iar in cazul programelor pentru calculator, sa transmita dreptul de utilizare asupra programelor pentru calculator catre locatar/utilizator, fara a-si mai putea exercita acest drept pe perioada derularii contractului de leasing; - sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing, fara a schimba natura leasingului, ori de a inceta raporturile contractuale; - sa ii garanteze locatarului/utilizatorului folosinta linistita a bunului, in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale; - sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing, daca partile nu au convenit altfel prin contractul de leasing.
-9-

La randul sau, locatorul/utilizatorul este tinut de urmatoarele obligatii: - sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul si in conditiile de livrare agreate cu furnizorul; - sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il exploateze; - sa nu greveze cu sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing decat cu acordul finantatorului; - sa achite toate sumele datorate conform contractului de leasing - rate de leasing, asigurari, impozite, taxe, in cuantumul si la termenele mentionate in contract; - sa suporte cheltuielile de intretinere, precum si orice alte cheltuieli aferente bunului sau din contractul de leasing; - sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, in lipsa unei stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing; - sa permita locatorului/finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing; - sa il informeze pe locator/finantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate venita din partea unui tert; - sa nu aduca modificari bunului si sa nu schimbe locul declarat in contract fara acordul locatorului/finantatorului; - sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasing. Drepturile locatorului/finantatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing sunt opozabile judecatorului-sindic/lichidatorului, in cazul falimentului/lichidarii

locatorului/utilizatorului. Precizare: Noua lege instituie opozabilitatea dreptului utilizatorului/locatorului bunului fata de judecatorul sindic/lichidator in situatia falimentului/lichidarii finantatorului/locatorului.

2.5. Raspunderea partilor In cazul in care locatarul/utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul agreat cu furnizorul si/sau in contractul de leasing ori daca se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau faliment, locatorul/finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu dauneinterese.
- 10 -

Totodata, in situatia in care locatarul/utilizatorul nu executa obligatia de plata integrala a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenta prevazuta in contractul de leasing, locatorul/finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat sa restituie bunul si sa plateasca toate sumele datorate, pana la data restituirii in temeiul contractului de leasing. Ca element de noutate, notam stipularea posibilitatii instantei de judecata de a pronunta o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare in cazul in care finantatorul nu respecta dreptul utilizatorului de a cumpara bunul la sfarsitul contractului de leasing. Precizare: In eventualitatea instrainarii bunului, respectiv a cesionarii dreptului definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator altei societati de leasing, dobanditorul este legat de aceleasi obligatii contractuale ca si locatorul/finantatorul.

2.6. Organizarea si functionarea societatilor de leasing Societatile de leasing sunt societati comerciale care au ca obiect principal de activitate desfasurarea operatiunilor de leasing si au un capital social minim, subscris si varsat integral in numerar, la infiintare, egal cu echivalentul in moneda nationala - leu - al sumei de 200.000 euro. In vechea reglementare capitalul minim, subscris si varsat integral in numerar era 50.000 de euro. Legea 287/2006 insereaza obligatia auditarii situatiilor financiare anuale ale societatilor de leasing de catre persoane fizice sau juridice, persoane active, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din Romania, potrivit reglementarilor legale in vigoare. In cazul leasingului financiar, locatorul/utilizatorul isi inregistreaza amortizarea bunului in contabilitate, pe cand in cazul leasingului operational, aceasta inregistrare este efectuata de catre locator. Achizitiile de bunuri imobile si mobile, in cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investitii, fiind supuse amortizarii in conformitate cu actele normative in vigoare. In sensul noii legi, contractele de leasing care au ca obiect utilizarea bunurilor imobile vor fi inscrise in cartea funciara. In cazul in care intervin schimbari in ceea ce priveste sediul locatarului/utilizatorului sau al locatorului/finantatorului ori schimbari cu privire la situatia juridica a bunului, persoana in cauza trebuie sa procedeze la notificarea celeilalte parti si la rectificare in cartea funciara.

- 11 -

2.7. Dispozitii tranzitorii si finale Se stipuleaza posibilitatea utilizarii bunurilor ce fac obiectul unui contract de leasing, in sistem de leasing de catre mai multe societati comerciale, daca intre acestea si locator/finantator s-a incheiat un contract in acest sens. Noua lege completeaza aria contractelor de leasing care pot fi incheiate de catre societatile de leasing. Astfel, contractele pot avea ca obiect: - realizarea unei constructii pe terenul proprietate a locatarului/utilizatorului, caz in care partile pot conveni ca perioada de rambursare a ratelor de leasing incepe sa curga de la receptionarea constructiei si confera locatorului/finantatorului un drept de proprietate asupra constructiei si un drept de folosinta asupra terenului, daca partile nu au convenit altfel; - dobandirea dreptului de edificare a unei constructii pe terenul locatorului/finantatorului, caz in care partile pot conveni ca perioada de rambursare a ratelor de leasing incepe sa curga de la receptionarea constructiei si confera locatarului/utilizatorului un drept de proprietate asupra constructiei si un drept de folosinta asupra terenului, daca partile nu au convenit altfel; - constructiile existente, proprietate a locatorului/finantatorului sau care urmeaza sa fie achizitionate de acesta, construite pe terenul proprietate a locatorului/finantatorului ori care urmeaza sa fie achizitionat de acesta sau pe un teren asupra caruia locatorul/finantatorul are un drept de superficie. In acest caz, locatorul/finantatorul va transfera in sistem de leasing constructiile si, daca este cazul, va finanta costul terenului ce urmeaza a fi achizitionat si va avea un drept de proprietate asupra constructiilor si un drept de proprietate sau de superficie asupra terenului, dupa caz, in timp ce locatarul/utilizatorul va avea un drept de folosinta atat asupra constructiilor, cat si asupra terenului. Observatie: Partile pot conveni stingerea creantelor reciproce prin compensare, in cazul inregistrarii de daune si al incasarii sumelor din asigurarea bunurilor obiect al contractelor de leasing. Bunurile mobile care sunt introduse in tara de catre utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, in baza unor contracte de leasing incheiate cu societati de leasing, persoane juridice straine, se incadreaza in regimul vamal de admitere temporara, pe toata durata contractului de leasing. Pentru situatia in care utilizatorul, din vina societatii de leasing sau a furnizorului, nu si-a exercitat dreptul de optiune prevazut in contract privind prelungirea termenului de leasing sau achizitia bunului, iar bunul nu a fost restituit, legea instituie obligativitatea pentru utilizator de a plati taxele vamale raportat la valoarea reziduala a bunului. Precizare: Baza de calcul a taxelor vamale nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului, indiferent daca partile au convenit o valoare reziduala mai mica. Legat de termenul in care
- 12 -

bunurile urmeaza sa fie restituite sau sa primeasca o noua destinatie vamala, acesta nu poate fi mai mare de 7 ani de la data introducerii in tara a bunului. Legea noua excepteaza de la acest termen mijloacele destinate transportului aerian pentru care termenul mentionat mai sus este de 14 ani. Un aspect novator este cel referitor la obligatia de raportare a societatilor de leasing care functioneaza in Romania si dreptul de consultare a informatiilor de risc bancar la Banca Nationala a Romaniei - Centrala Riscurilor Bancare. Societatile de leasing trebuie sa se conformeze obligatiilor de raportare, in termen de 6 luni de la data la care Banca Nationala a Romaniei va emite norme cu privire la procedura de raportare.

- 13 -

CONCLUZII I PROPUNERI
Lsnd la o parte criza economic, creterea ponderii sectorului privat n Romnia, creterea mediului concurenial n care companiile activeaz a determinat o mult mai atent i judicioas organizare a resurselor financiare i direcionarea lor ctre ct mai multe sectoare de activitate. n acest fel, leasing-ul a devenit un instrument de finanare din ce n ce mai folosit, avantajele acestuia, n comparaie cu alte modaliti de finanare, l-a promovat ca fiind un factor important al creterii economice la nivel global. Leasing-ul este soluia ce permite depirea dificultilor generate de un mediu economic necorespunztor - finanri limitate i scumpe, birocraia sistemului bancar - i permite companiilor obinerea dreptului de folosin, cu eforturi financiare iniiale minime, asupra unor maini, utilaje, echipamente tehnologice ce le permite creterea productivitii, rentabilizarea activitii, ceea ce conduce la creterea profitului. Leasingul este o operaiune complex, care prin noutatea i provocrile care le aduce s-a impus ca metod de stimulare a investiiilor publice i private n economia romneasc. Leasing-ul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finanare a investiiilor productive, oferind un plus de siguran deintorului de capital. Statele trebuie s ncurajeze finanrile prin intermediul leasingului a unor investiii de interes general. Nu n ultimul rnd, leasingul combinat cu faciliti fiscale adecvate, poate fi un mijloc eficient de dezvoltare a regiunilor subdezvoltate. n prezent, n rile cu economie dezvoltat peste o treime din investiii este finanat n sistem leasing. Dac nu am lua n calcul criza economic, n Romnia industria leasingului este la nceputuri, cutnd soluii pentru dezvoltare, dar expansiunea ei este limitat de cadrul juridic existent.

- 14 -