DOLARUL

Dolarul este abreviat in mod normal folosind simbolul $, USD, sau US$. Acesta a fost adoptat de catre Congresul Confederatiilor Statelor Unite pe data de 6 iulie 1785 si este divizat in 100 de centi. Istoria dolarului american incepe cu mai bine de 300 de ani in urma, de pe vremea cand Statele Unite ale Americii nu erau decat un grup de colonii. La 5 februarie 1690, Colonia Massachusetts a introdus unitati de valoare pentru a putea finanta expeditiile militare. Dupa aceea, la scurta vreme si alte colonii au adoptat aceasta forma de plata. Exista o versiune a originii denumirii de argou a dolarului (buck), care ar fi provenit din cuvantul buckskin (piele de cerb). Aceste piei, la fel ca wampul (colier de scoici) si tutunul, erau folosite pe post de moneda de schimb pe teritoriul coloniilor engleze din America. Alte surse afirma ca denumirea de "dollar" provine de la o moneda spaniola "real" care avea o uncie de argint. Colonistii foloseau foarte mult aceasta moneda care a fost denumita "dolar spaniol". Numele de "dolar" se pare ca provine de la "taler" care era o moneda germana asemanatoare ca marime si compozitie. Colonistii au asociat denumirea de "taler" la moneda "real" spaniola. Cuvantul dolar si semnul arhicunoscut in intreaga lume sunt, deci, mult mai vechi decat natiunea si valuta americana. Bancnota americana, in forma ei concreta, a vazut lumina zilei pentru prima data in urma cu peste 200 de ani, in timp ce cuvantul dolar este mai vechi de o jumatate de secol. DOLARUL DUPA CEA DE-A DOUA CONFLAGRAIE MONDIAL Economia si finantele apareau la sfrsitul razboiului complet dezorganizate. Distrugerile de tot felul au antrenat n mod incontestabil o paralizie a activitatii economice. ntr-o Europa distrusa, nvingatorii si nvinsii n egala masura trebuiau sa-si reconstruiasca economiile, sa-si restabileasca soliditatea monedelor distruse de inflatie si sa-si restabileasca fluxurile financiare si comerciale - Europa a suferit un regres puternic n economia mondiala. Nu mai este un pol dominant al comertului mondial (n 1947 mai reprezenta doar 37%, fata de 46% ct era ponderea n anul 1937), moneda forte - lira - care domina economia antebelica nu mai reprezenta aproape nimic n raport cu dolarul. Japonia, ocupata de SUA ("proconsulatul" generalului Mac Arthur) nu mai conta industrial n primii ani de dupa razboi pentru piata asiatica. Economia URSS nu a fost capabila sa joace un rol similar celui politico-militar n zona datorita structurii ei. Singura economie care a iesit ntarita din razboi a fost cea americana. SUA concentrau la sfrsitul conflagratiei o forta productiva care reprezenta jumatate din capacitatea mondiala. Dolarul domina piata mondiala deoarece reprezenta doua-treimi din stocul monetar international.

Pentru a se iesi din dezordinea economica generata de razboi trebuiau puse la punct institutii capabile sa restabileasca ordinea economica. Aceasta a fost facuta sub presiunea SUA, URSS neputnd, din dogmatism, sa-si dea acordul la o reconstructie conforma cu canoanele liberalismului. Sistemul Monetar International (SMI) definit, n iulie 1944, la Bretton Woods statua urmatoarele principii: libertatea n materie de navigatie si tranzactii internationale si liberul acces la sursele de materii prime. Din aceasta perspectiva se preconiza ntoarcerea ct mai rapida la libera convertibilitate a tuturor monedelor ntre ele si fata de dolar, deviza cheie a noului sistem. Pentru a gira noul sistem si a se veghea la respectarea regulilor stabilite la Bretton Woods s-a creat un Fond Monetar International (FMI) prin cotizarea tuturor tarilor semnatare n raport cu importanta lor economica. Marimea cotelor a determinat gradul de influenta a fiecarui participant. Acest fond monetar era destinat ajutorarii tarilor n dificultate cu conditia unei restabiliri rapide a echilibrelor lor structurale printr-o gestiune sanatoasa. Numarul tarilor membre ale FMI a crescut rapid, de la 29 de tari n anul 1945, la 125 n 1973, 151 n 1989 , 184 de tari membre n anul 2004 la 187 in prezent. Moneda FMI este DST - Drepturile Speciale de Tragere (SDR - Special Drawing Rights). Acestea sunt un instrument monetar creat ca urmare a deciziei Consiliului guvernatorilor Ideea care a stat la baza nasterii DST a fost cea privind necesitatea cresterii lichiditatii internationale. Valoarea DST a fost exprimata initial (1969) printr-o cantitate de aur egala cu a dolarului american n acea vreme (1 DST = 0,888671 g aur). n urma devalorizarilor dolarului si generalizarii cursurilor fluctuante (1971-1973) a aparut problema modificarii valorii DST. n anul 1974 a fost adoptata o noua metoda de calcul al valorii DST, pe baza unui cos valutar format din 16 valute, pentru ca n anul 1978, cosul valutar sa fie restrns la 6 valute reprezentative. O alta reducere a dimensiunilor cosului a avut loc n anul 1981, la 5 valute (dolar american, marca germana, lira sterlina, franc francez, yen japonez) ale tarilor cu cea mai mare participare la exportul mondial. n urma evaluarii DST n anul 1986, pe baza performantelor n materie de export din perioada 1980-1984, s-a decis ca regula revizuirea periodica a cosului valutar o data la 5 ani. La 1 ianuarie 1999, marca germana si francul francez au fost nlocuite printr-o cantitate echivalenta de euro, ponderea monedei unice europene reflectnd doar puterea economica a Germaniei si Frantei. n anul 1999 cosul DST era format din: dolarul american (o pondere de 39%), marca germana (21%), yenul japonez (18%), francul francez (11%) li lirasterlina (11%). ncepnd cu 1 ianuarie 2001, noua evaluare (29% EUR) se bazeaza pe importanta zonei euro ca ntreg. FMI a stabilit ca 4 valute (USD, EUR, JPY, GBP) ndeplinesc criteriile pentru a intra n componenta cosului valutar DST n perioada 2001-2005, urmnd o alta evaluare la 1 ianuarie 2006.

Incepnd de la 1 ianuarie 2011, coeficientul de ponderare afectat fiecreia din cele patru monede a fost modificat, dup cum urmeaz: dolarul SUA rmne cea mai important moned din coul valutar, ns ponderea sa relativ la determinarea valorii DST va scdea de la 44% la 41,9%; ponderea euro va crete de la 34% la 37,4%; n timp ce ponderea relativ a lirei sterline va crete de la 11% la 13%; iar coeficientul de ponderare a yenului va scdea de la 11% la 9,4%. n cursul anului 2001, situaia economic americana parea s se mbunteasc, msurile luate de noul preedinte republican George W. Bush - favoriznd reluarea creterii economice, n ciuda deteriorrii climatului politic din ce n ce mai agitat. n acest context la 11 septembrie 2001 cele dou turnuri de laWorld Trade Center (New York) i cldirea Pentagonului (Washington)sunt atacate de teroriti aparinnd gruprii Al-Queda, bilanul victimelor fiind tragic aproape 4000 de mori, acest lucru afectand economia americana si implicit, dolarul. La nceputul noului mileniu, Statele Unite rmn principala putere militar, economic i politic a lumii, ns o radiografie sumar a realitilor americane astzi prezint indiciile unor fisuri societale potenial periculoase. Creterea economic a ultimului deceniu a fost n mare parte anulat, costurile rzboaielor din Afganistan i Irak au ngreunat bugetul federal, confruntarea politic dintre cele dou partied au divizat ara mai mult ca oricnd, iar pe plan extern politica Statelor Unite este puternic contestat. In ultimii ani, dolarul a imbracat un character oscilatoriu, cu variatii destul de puternice in raport cu euro sau francul elvetian dipa cum este descris in urmatorul grafic:

Desi cursul dolarului oscileaza puternic, acesta nu inregistreaza o crestere constanta si semnificativa, in timp ce cursul francului elvetian se detaseaza vizibil de moneda EURO si USD inregistrand o crestere vertiginoasa in ultimii doi ani. Pe de alta parte, insa, moneda EURO este de departe cea mai constanta dintre cele trei monede prezentate, mentinandu-se intr-o marja de oscilatie intre +/- 15%. Atractivitatea monedei euro este n continu crestere pe pietele financiare international dar dolarul continua sa aiba un rol foarte important pe pietele asiatice acolo unde euro joaca doar unrol timid. Acesta din urma va trebui sa castige teren pe aceste piete pentru a putea spera la o pozitie privilegiata, asa cum o are dolarul in prezent. Viziunea pesimista asupra dolarului nu trebuie neglijata, dar avand in vedere situatia actuala, este mult mai fondat un punct de vedere optimist asupra dolarului. Existau ipoteze cum ca, datorita crizei finaciare inca de actualitate, dolarul va pierde teren in fata monedei unice. In realitate lucrurile nu sunt cu mult schimbate fata de cum erau inainte de inceperea crizei. Acest lucru se datoreaza faptului ca Europa a fost lovita aproape in aceeasimasura de criza cum au fost lovite si Statele Unite.Multe din bncile centrale cu rezerve mari n dolari sunt afectate de deprecierea dolarului dina c e s t a n . A c u m este discutabil capacitatea dolarului de a prezerva valoarea. De aceea, tri precum BRIC, sau alte economii emergente, si manifest profunda ngrijorare fat de situatia a c t u a l s i s o l i c i t n l o c u i r e a d o l a r u l u i d i n f u n c t i a d e p r i n c i p a l m o n e d d e r e z e r v . U n posibil, dar putin probabil, inlocuitor ar fi moneda unica europeana. Daca este sa dam crezare celor mai pesimiste previziuni fata de dolar si celor mai optimiste fata de moneda unica europeana, putem conclude ca cea din urma, aflata pe un vizibil trend ascendent va surclasa dolarul undeva in urmatorii 15-20 de ani la nivel mondial.

EVOLUTIA DOLARULUI DE LA APARITIA EURO PE PIATA MONETARA : EURO ANUL 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 MEDIE
4.2379 4.2099 4.2373 3.6827 3.3373 3.5245 3.6234 4.0532 3.7555 3.1255

DOLAR MEDIE
3.0486 3.1779 3.0493 2.5189 2.4383 2.8090 2.9137 3.2636 3.3200 3.3055

EURO/ DOLAR MEDIE

1.3901 1.3247 1.3895 1.4620 1.3686 1.2547 1.2435 1.2419 1.1311 0.9455

SFARSIT
3.3817 4.2648 4.2282 3.9852 3.6102 3.3817 3.6771 3.8774 4.0577 3.4238

SFARSIT
2.5676 3.2045 2.9361 2.8342 2.4564 2.5676 3.1078 2.8909 3.3012 3.3653

SFARSIT
1.3170 1.3308 1.4400 1.4061 1.4697 1.3170 1.1831 1.3412 1.2291 1.0173

Modificari ale cursului EUR si USD in ultimii 10 ani :

ANUL 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

MODIFICARI EURO +/-21.07 % +1.33 % +6.10 % +10.39 % +6.76 % -8.03 % -5.17 % -4.44 % +18.51 %

MODIFICARI DOLAR +/-19.88 % +9.15 % +3.60 % +15.38 % -4.33 % -17.38 % +7.50 % -12.42 % -1.90 %

INFLATIA IN SUA SI EFECTUL ACESTEIA ASUPRA DOLARULUI

n 1970, Statele Unite au trecut de la un excedent al balanei de pli la un deficit puternic. Din rezerva SUA au ieit 9,8 miliarde de dolari (n 1969 exista excedent), n timp ce n 1971 suma ieit din rezerv a crescut vertiginos la 29,8 miliarde dolari. Finanele rii au devenit mpovrate de rzboiul din Vietnam i importurile de produse din Europa au crescut. De asemenea, industria de rzboi a determinat omajul s se reduc puternic ntr-o perioad scurt de timp, ceea ce a pus presiune pe preuri. Asta a dus la pierderea ncrederii n dolarul american, aa c state precum Elveia, dar n special Frana, au nceput s cear Fed s plteasc n aur pe dolarii pe care i aveau n rezerva. n aceast situaie, pe 15 august, preedintele Richard Nixon a decis s nghee unilateral convertibilitatea dolarului n aur, ceea ce a transformat moneda american n moned fiduciar (fiat currency), alturi de alte msuri precum nghearea preurilor i a salariilor. Astfel, pentru a doua oar n secolul 20, etalonul aur avea s fie abandonat, dup ce Primul Rzboi Mondial a determinat statele europene, care cutau s finaneze industria de rzboi, s pun pauz etalonului aur, care era n funciune din 1870. Din 1917 pn n august 1971 inflaia total (dup IPC) n SUA a fost de 308% sau, altfel spus, n 71 i trebuiau 20,4 dolari pentru a cumpra ce cumprai n 1917 cu 5 dolari. Din august 71 pn n mai 2011, inflaia oficial a fost de 453,8%, aa c 5 dolari din 71 cumprau ct cumpr 27,7 dolari acum. n 40 de ani tiparnia Fed a ridicat preurile mai mult dect au crescut n cei 54 de ani de dinainte de 71. Trebuie precizat c n acest interval guvernul SUA a schimbat de 24 de ori sistemul de calcul al inflaiei pentru ca aceasta s par mai mic. Shadowstats.org folosete aceleai criterii pentru calculul inflaiei ca cele de dinainte de 1980 i afieaz o inflaie anual de 11%, cu mult peste cifra oficial de 3,6%.Cum evoluia real a PIB se calculeaz cu ajutorul deflatorului, o inflaie mai mare la aceeai valoare nominal a PIB nseamn o cretere economic mai mic. Altfel spus, dac metodologia din 1980 pentru calculul inflaiei nu ar fi fost modificat, atunci cifrele oficiale ar fi trebuit s arate c economia SUA a intrat n recesiune nc din 2000 i s-ar afla acolo i acum.

BIBLIOGRAFIE: Politica si societate in secolul XX, Bogdan Antonius i Alin Matei, 2007 Moneda, creditul bancar i ciclurile economice Jesus Huerta de Soto, Editura Univeristii Alexandru Ioan Cuza, 2010. Disponibil n limba romn la http://mises.ro/608/ www.curs-valutar-bnr.ro