Civilizaia Harappan, care a ocupat un teritoriu din India, Pakistanul , Nepalul i Bangladeshul de astzi, a czut victim schimbrii climatice.

n urm cu 4.000 de ani, o modificare a direciei musonului a fost nceputul sfritului pentru aceast civilizaie.

Civilizaia Harappan Civilizaiile egiptene i mesopotamiene sunt cele mai cunoscute civilizaii urbane timpurii, ns cea mai numeroas este cu siguran civilizaia Indus sau Harappan, scrie Christian Science Monitor. Cndva, populaiile acestei civilizaii ocupau circa un milion de kilometri ptrai pe cmpiile rului Indus, de la Marea Arabic la Gange. n momentul su de maxim expansiune i dezvoltare, civilizaia Harappan reprezenta 10% din populaia lumii. Civilizaia s-a dezvoltat n urm cu aproximativ 5.200 de ani, ia declinul i dispariia rapid - n urm cu 3.900-3.000 de ani. n acel moment, populaiile au prsint marile orae, migrnd spre est. Liviu Giosan, cercettor la Institutul Oceanografic din Massachusetts, care a studiat urmele acestei civilizaii, arat c schimbarea direciei musonului a determinat populaiile civilizaiei Harappan s migreze spre est, acolo unde musonul aducea ploi bogate, care susinea activitatea agricol i viaa n orae.

http://www.realitatea.net/rezultat-socant-misterul-unei-civilizatii-uriase-a-fost-dezlegat_947744.html#ixzz1wNwjGUfw